joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: cnas

66 articole
Politică

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea: neagă locul 1 în UE la decese prevenibile și datoriile uriașe către spitale din străinătate. El a încercat să plaseze pe PNL vina pentru mortalitatea excesivă, spunând că România a fost pe locul I în lume atunci când, în perioada pandemiei, s-au închis spitalele. Citește și: Trei întrebări care nu i s-au pus lui Ciolacu la dezbaterea Antena 3. Soți ai unor candidați PSD s-au prefăcut că-l critică pe premier Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea „Jurnalist Antena 3: Știți cât era la 1 ianuarie 2024 datoria statului român la spitale din străinătate. 342 milioane de euro.” Ciolacu: Nu cred”. Informația jurnalistului de la Antena 3 era corectă și apare în raportul CNAS pe anul 2023, la pagina 120. Mai rău, în anul 2023 s-a înregistrat cea mai mare diferență între sumele facturate de statele UE/SEE/Confederaţia Elveţiană/Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - unde românii se puteau tratata în calitate de asigurat al CNAS - și plățile efective făcute de Casa de Sănătate din România. Strict în anul 2023, facturi de peste 80 de milioane de euro au rămas neachitate. „Jurnalist Antena 3: Știți pe ce loc se află România în topul european la capitolul decese din cauze prevenibile și tratabile? Ciolacu: Am fost în 2020 pe primul loc, e anul cu pandemie, la mortalitate excesivă. În 2024 nu am văzut încă statistica. Vedeți că e un raport care face trimitere la anul 2020, atunci m-am speriat pentru că ajunsesem la primul loc în lume cu acea aberație de a închide spitalele”. Însă ultimul raport al UE care indică acest fapt, este din decembrie 2023: „State of Health in the EU Country Health Profile 2023” și prezintă date din 2020 și 2021, când restricțiile au fost ridicate în foarte mare măsură.

Minciuni în serie ale lui Ciolacu privind Sănătatea Foto: Realitatea TV
CNAS, incapabil să mai achite concediile medicale Foto: Formare medicala
Eveniment

CNAS, incapabil să mai achite concediile medicale

CNAS este incapabil să mai achite concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate: s-au acumulat datorii astronomice la plata acestora, arată un memorandum al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În plus, CNAS are probleme cu plata propriilor angajați. Citește și: România, depășită de șase state în clasamentul PNRR de când Ciolacu este premier – Siegfried Mureșan CNAS, incapabil să mai achite concediile medicale Unul din memorandumurile CNAS arată ce datorii imense s-au strâns la plata concediilor medicale. „Restanțele deja acumulate la data de 31 august 2024, în valoare de 2.808.146 mii lei, amplifică presiunea financiară și creează riscul să nu se poată onora obligațiile curente și viitoare (...) În vederea decontării în luna octombrie 2024 a concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, ținând cont de constrîngerile bugetare actuale, întrucât veniturile din aceste indemnizații reprezintă, în multe cazuri, singura sursă de venit pentru persoanele fizice, solicităm suplimentarea limitei de cheltuieli pe luna octombrie 2024 la Titlul IX Asistență socială, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 100.000 mii lei. Aceasta este o cerere minimă, în contextul necesității urgente de a menține funcționalitatea sistemului de decontare a concediilor medicale și indemnizațiilor sociale până la identificarea unor soluții bugetare pe termen lung”, se arată în memorandum. În plus, CNAS cere 46 de milioane de lei pentru a plăti angajații.

Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer Foto: PSD
Eveniment

Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor bolnavii de cancer

Premierul PSD Marcel Ciolacu și ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rafila, ignoră, de două săptămâni, criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer. În plus, principalele canale de comunicare ale PSD - Antena 3, România TV sau site-ul stiripesurse.ro - ignoră situația. Citiți și: Decizie definitivă: putem spune că AUR face propagandă pro-rusă, există suficiente motive Ciolacu și Rafila ignoră criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer Primele informații despre o criză au apărut încă din 13 septembrie, când Pro TV anunța: „Medicii de la Institutul Oncologic București vin cu un semnal de alarmă și spun că se confruntă cu o lipsă de medicamente – nu mai puțin de 14 citostatice lipsesc în acest moment din spital. Este vorba despre medicamente ieftine, care costă 20-30 de lei, dar este vorba și despre medicamente foarte scumpe, care fac parte, de exemplu, din tratamentul de imunoterapie”. Ulterior, mai multe publicații au arătat că situația nu s-a remediat. „Zeci de pacienți bolnavi de cancer care străbat chiar și sute de kilometri pentru a fi tratați la Institutul Oncologic București sunt trimiși acasă pentru că nu există medicamente pentru tratamentul lor. Reprezentanții spitalului spun că banii de la Casa de Sănătate București vin în sume mici, comparativ cu nevoile unității medicale”, anunța Digi 24, al 25 septembrie. Însă Guvernul nu a avut nici o reacție. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a participat, la 25 septembrie, la conferința „Sănătatea Plămânilor, impact la nivel social” și, potrivit unei știri de pe site-ul stiripesurse.ro, nu a spus nimic despre criza de medicamente. Pe site-urile Antenei 3, România TV, Realitatea și stiripesurse.ro această informație nu există. Citește și: Prima declarație a lui Ciolacu despre posibila relație cu fosta soție a lui Robert Negoiță: „Nu am o relație intimă cu Sorina Docuz. Există vreo poză cu mine, cu ea?” În 2012, Antena 3 a avut emisiuni în serie pe tema crizei de medicamente pentru bolnavii de cancer, de la acel moment. Mihai Gâdea l-a făcut „dobitoc”, în direct, pe șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În 2009, o publicație locală, dinBotoșani, titra: „Guvernul Boc i-a condamnat la moarte pe bolnavii de cancer”.

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor Foto: Inquam
Eveniment

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor

CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor de stat, care trebuie plătite pe 15 septembrie și cere o sumă uriașă pentru a rezolva aceasă problemă: guvernul Ciolacu ar trebui să aprobe azi o „suplimentare” a limitei de credite bugetare și de angajament cu peste 789 de milioane de lei. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Totuși, în memorandum se arată că vor fi diminuate fondurile pe trimestrul IV și astfel se vor menține alocările anuale. CNAS nu are bani pentru salariile angajaților spitalelor În memorandumul aflat pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, se arată că CNAS nu are bani să acopere majorările salariale din spitalele de stat. „Astfel, la solicitarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de suplimentare a creditelor de angajament și a creditelor bugetare în trimestrul III 2024 cu suma de 789.452 mii lei și diminuarea corespunzătoare a prevederilor trimestrului IV 2024, cu încadrarea în prevederile anuale aprobate pentru anul 2024, Ministerul Finanțelor comunică prin adresa nr. 481226/2024 aprobarea modificărilor prevederilor trimestriale mai sus menționate. Având în vedere că influențele financiare amintite reprezintă parte din drepturile salariale care, potrivit reglementărilor specifice în vigoare, trebuie plătite de unitățile sanitare publice personalului angajat până cel târziu pe data de 15 septembrie 2024, aprobarea suplimentării limitei de cheltuieli pentru luna septembrie trebuie să se realizeze cu celeritate pentru a nu genera nemulțumiri din partea angajaților și a organizațiilor sindicale care îi reprezintă, cu consecințe directe asupra populației. În aceste condiții, pentru asigurarea acordării și decontării influenţelor financiare determinate de creșterile salariale, precum și a celor determinate de drepturile salariale prevăzute de lege pentru personalul din unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativteritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, este necesară suplimentarea limitei de cheltueli pe luna septembrie 2024, cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 789.452 mii lei”, se arată în memorandum. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Memorandumul a fost inițiat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și de președintele CNAS, Valeria Herdea.

Efectul dezastrului din sistemul public de sănătate Foto: Inquam/Saul Pop
Economie

Efectul dezastrului din sistemul public de sănătate

Efectul dezastrului din sistemul public de sănătate: cifra de afaceri a a clinicilor private a ajuns la 12,4 miliarde lei, adică 20% din bugetul CNAS pe anul 2023. Citește și: PSD și PNL au început să se înjure, dar rămân partenere la guvernare. Ciucă: PNL nu va dezerta de la guvernare Efectul dezastrului din sistemul public de sănătate Potrivit datelor din Ziarul Financiar, afacerile clinicilor private de pe piaţa locală au ajuns anul trecut la un nivel record de 12,4 miliarde de lei (2,5 mld. euro), în creştere cu 18% faţă de anul anterior şi de cinci ori mai mult faţă de zece ani în urmă. Doar unitățile spitalicești private - cod CAEN 8610 - activităţi spitaliceşti - sunt în număr de 417 și au avut o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de lei în 2023. Bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate a fost, în 2023, de 59,9 miliarde de lei. Numărul angajaților din sistemul privat de sănătate a ajuns la 40.000. Pentru comparație, în iunie 2024, în unitățile sanitare din rețeaua autorităților locale erau angajate 146.022 persoane, iar alte 80.651 lucrau în unitățile finanțate din fondul național de sănătate, FNUASS. Grafic: Ziarul Financiar Profitul net al clinicilor private a ajuns, în 2023, la 2,5 miliarde de lei, mai mare cu 14% față de 2022. Marja de profit a fost de 20%.

Băsescu a propus reforma Sănătății, dar “baronii sănătății“ l-au învins Foto: Antena 3
Politică

Băsescu propus reforma Sănătății, dar “baronii sănătății“ l-au învins

Fostul președinte Traian Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monpolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi ceva mai mulţi“, a scris el pe Facebook. Citește și: Dragnea l-a făcut europarlamentar pe Victor Negrescu fiindcă făcea lobby pentru legile justiției. Acum, Ciolacu îl vrea comisar european Băsescu a propus reforma Sănătății, dar “baronii sănătății“ l-au învins “Ianuarie 2012. Stimulaţi subtil de “BARONII SĂNĂTĂŢII”, românii ies în stradă să-şi apere sistemul de sănătate, cu spitalele, infecţiile, subfinanţarea şi morţii săi. Poporul, “BARONII SĂNĂTĂŢII” şi galeriile de fotbal câştigă bătălia. Proiectul legii de reformare a sistemului de sănătate este retras de guvern. Nu se va schimba nimic. Şi neschimbat a rămas până azi. Doar morţii din spitale ar putea fi ceva mai mulţi“, a afirmat fostul șef de stat. Protestele din stradă au fost stimulate de opoziția lui Raed Arafat la liberalizarea sistemului. “Realitatea ne arată că principalele probleme pe care le avem sunt monopolul CNAS, care este un dezastru din punct de vedere al eficienței cheltuirii banilor, apoi politizarea sistemului santar, ineficientă, corupția și abia apoi subfinanțarea. Trebuie să depolitizăm sistemul, să eliminăm corupția.(…) Sistemul nu a progresat, deși s-au introdus în el de 5 ori mai mulți bani. Asta înseamnă că modul cum administrăm sistemul e deficitar, iar populația e nemulțumită pe bună dreptate, chiar dacă sunt insule de excelență", a declarat Traian Băsescu în ianuarie 2012. “Un asigurător privat va spune avem standarde de cost, va supraveghea, va spune 'pentru apendicită se stă internat doar 48 de ore', acum se plătește după numărul de paturi în spital, se stă cu săptămânile. El nu va mai privi nici la rețete, nici la zilele lungi de spitalizare cu indiferență, pentru că el pierde. El va îndrepta în mod obligatoriu ceea ce este acum deficitar: tratamentul în ambulatoriu. Asigurătorul privat va plăti ca omul să fie tratat acasă, acum CNAS nu îi păsă că se duce omul cu un furuncul și stă două săptămâni în spital. Va interveni grija pentru bani", a mai explicat Traian Băsescu.

Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment Foto: Inquam/George Calin
Politică

Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment

Un document bine ascuns de Guvern arată că Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) se îndreaptă spre faliment: în șase luni a cheltuit cât pentru aproape opt luni. Citește și: EXCLUSIV Adrian Curaj, „baronul” fondurilor din cercetare, în conflict grav de interese: câștigă sute de mii de lei din proiecte finanțate de UEFISCDI, instituția pe care o conduce Potrivit unei anexe la un memorandum cu tema “Stabilirea limitelor de credite bugetare şi credite de angajament pe luna august 2024“, CNAS a cheltuit 61% din creditele de angajament și 63,6% din creditele bugetare după doar șase luni. Casa de Asigurări de Sănătate se îndreaptă spre faliment Și în 2023, CNAS a rămas fără bani în ultimele trei luni, iar unele spitale mari abia au reușit să plătească salariile. De exemplu, în decembrie 2023, bugetul alocat de către Casa de Asigurări de Sănătate spitalelor mari din București era de 300 de lei pe lună. Documentul, care provine de la ministrul de Finanțe, Marcel Boloș (PNL), arată că cheltuielile de personal, subvențiile și asistența socială au înghițit mult peste sumele prevăzute. “La nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat se remarcă o execuție mai mare raportat la prevederile anuale la următoarele titluri de cheltuieli bugetare: titlul 10 „Cheltuieli de personal” (53,36%), titlul 40 „Subvenții” (65,22%), titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” (53,11%), titlul 57 „Asistență socială” (56,86%), titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020” (68,38%) și titlul 59 „Alte cheltuieli” (66,90%). La nivelul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației semnalăm faptul că pe primele 6 luni ale anului 2024 se înregistrează o execuție de 72,64%. De asemenea, la nivelul programelor naționale derulate de această instituție se remarcă următoarele: Pentru Programul Național de Dezvoltare Locală etape I și II s-au efectuat deschideri de credite bugetare pe primul semestru în sumă de 1.158.170 mii lei, reprezentând 87,15% din prevederile bugetare anuale alocate. Pentru Programul național de investiții „Anghel Saligny” s-au efectuat deschideri de credite bugetare în sumă de 4.645.335 mii lei, reprezentând 79,6% din prevederile bugetare anuale alocate. Pentru Programul național de construcții de interes public sau social derulat prin Compania Națională de Investiții s-au efectuat deschideri de credite bugetare pe primele 6 luni ale anului în sumă de 1.949.500 mii lei, reprezentând 90,28 % din prevederile bugetare anuale aprobate“, se arată în document.

„Toată lumea își are locul în USR. Și creștini și atei. Și gay și hetero. Și LGBT și non-LGBT”, spune Elena Lasconi Foto: Facebook
Eveniment

Toată lumea își are locul în USR

Primarul din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, a transmis azi mesaj intern către USR, pe un grup de pe rețelele sociale: „Toată lumea își are locul în USR. Și creștini și atei. Și gay și hetero. Și LGBT și non-LGBT”, se arată în mesaj. Lasconi și-a anunțat candidatura pentru președinția USR și ar putea candida la președinția României. Citește și: PSD a băgat Casa de Comerț Unirea în faliment: pierderi astronomice, în 2023, de patru ori peste cele din toți anii precedenți, cumulat În mesaj ea insistă că USR este un partid pro-libertate și reia tema spargerii monopolului CNAS. Redăm integral mesajul lui Lasconi pe grupurile interne ale USR: Lasconi: Toată lumea își are locul în USR „Toată lumea își are locul în USR. Și creștini și atei. Și gay și hetero. Și LGBT și non-LGBT. USR este un partid de «centru-dreapta modern». Ultima alianță în care USR a fost este una care a fost denumită «dreapta unită». Iar dreapta înseamnă să fii pro-libertate. Nu să încerci să schimbi oamenii prin stat, ci să-i lase liberi să-și facă propriile decizii în viață. USR a fost, este și va rămâne un partid pro-libertate în tot și toate. Eu cred în Dumnezeu, sunt creștin ortodoxă, dar niciodată nu voi încerca să conving sau să schimb crezul cuiva. Nu sunt în politică pentru asta. Sunt aici ca să reformez România. Vocația USR-ului nu este impunerea unui stil de viața, ci lupta ca fiecare să-și trăiască viața cum vrea aici în România. Ce ne unește este tocmai această luptă pentru un trai mai bun care poate avea loc. Putem să avem salarii mai bune să nu mai plece românii, dacă reducem taxarea muncii și cheltuielile statului. Putem să avem un sistem mai bun de sănătate, dacă desființăm monopolul CNAS și dăm dreptul românilor să-și aleagă asigurători de sănătate. Putem să avem un sistem mai bun de educație, dacă desființăm inspectoratele și ducem deciziile la nivelul școlilor. Putem avea o Românie din care românii să nu mai plece, ba chiar să se întoarcă. Trebuie doar să vrem asta și să ne unim ca să facem asta”.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate va rămâne fără bani la final de septembrie, spune Valeria Herdea
Eveniment

Casa de Asigurări de Sănătate rămâne fără bani

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va rămâne fără bani la final de septembrie, anunță șefa instituției, așa că aceasta face apel la pacienți să devină „proactivi”. Aceeași situație a fost înregistrată și în 2023. Citește și: Cum a ajuns primarul care se crede „manechin”, Piedone, de la 220 de kilograme la 123 kg: a făcut două operații de îngustare a burții. El se laudă că poate împinge roaba Casa de Asigurări de Sănătate rămâne fără bani „Avem bani pe nouă luni. Ultimul trimestru nu avem bani. Ori facem un efort toţi să încercăm să reducem cheltuielile şi pierderile din sistem şi încercăm să mobilizăm şi pacienţii să vină proactiv, în aşa fel încât prevenţia care costă mai puţin să îi ajute să nu ajungă în viitorii ani la boală şi să avem o previziune corectă", a declarat, luni, preşedintele CNAS, Valeria Herdea, la o dezbatere organizată de Profit.ro. Ea a anunţat că este în curs de demarare un proiect interinstituţional între Ministerul de Finanţe, Colegiul Medicilor din România, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la care este invitat şi Ministerul Sănătăţii să participe, astfel încât echipe mixte să verifice eficienţa activităţii furnizorilor de servicii medicale. Grafică: Ziarul Financiar În decembrie 2023, premierul PSD Marcel Ciolacu scotea bani din fondul de rezervă pentru CNAS și se plângea că nu știe unde se duc banii pentru Sănătate: „Aceleași cerințe le am și de la Sănătate, unde astăzi alocăm încă aproape 200 de milioane de lei pentru cheltuielile spitalelor. Aștept de la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să vină cu un sistem clar și eficient de raportare a costurilor, cu criterii clare pentru sumele alocate pe fiecare program de sănătate. Nu poți avea un buget de 12 miliarde de euro pe an și să nu știi în timp real pe ce se duc banii!”.

Medicii de familie, blocați de sistem (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii de familie, blocați de sistem

Medicii de familie, blocați de sistem. Aceștia din Iaşi au ajuns la limita rezistenţei, după ce luna trecută şi luna curentă au avut mari probleme cu sistemul online. Medicii de familie, blocați de sistem Este vorba despre Sistemul Informatic Unic Integrat, unde raportează serviciile medicale şi la care se conectează cardurile de sănătate, care a fost nefuncţional aproape 100%. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Cadrele medicale spun că au oferit servicii medicale care nu ştiu dacă vor mai fi decontate vreodată, şi nu au putut verifica în sistem dacă persoanele sunt sau nu asigurate. Iar în zilele în care a mers cel mai bine sistemul, au putut să încarce toate serviciile medicale prestate abia noaptea, de la 22 la 6. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar (sursa: Inquam Photos/Mălina Norocea)
Investigații

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar

Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar. Liberalul Adrian Codruț Codreanu, inspector la Direcția de Administrare a Domeniului Public Sectorul 3 și patron al unei cârciumi din Centrul Vechi al Bucureștiului, a fost angajat pe funcția de consilier al Valeriei Herdea, noua șefă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Fără nici un fel experiență în domeniul asigurărilor de sănătate, Adrian Codruț Codreanu este subalternul pe linie de partid al liberalului Andrei Baciu, actualul șef PNL Sector 3 și fost șef al CNAS, acuzat de procurorii anticorupție de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul vaccinurilor. Toți liberalii pesedistului Negoiță Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și-a asigurat liniștea în Consiliul Local după ce a împărțit funcțiile din administrația publică și a făcut angajări pe criterii politice. Unul dintre cei angajați de la liberali a fost Adrian Codruț Codreanu, membru PNL Sector 3. Citește și: EXCLUSIV Șefa ITIA, care a acuzat-o pe Halep de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse și-a favorizat foști șefi Acestuia i s-a găsit un loc călduț la Direcția de Administrare a Domeniului Public (DADP) Sector 3, de unde a încasat anul trecut un salariu de 78.000 lei. Adică 6.500 lei pe lună, echivalentul a 1.300 de euro. Pe lângă locul de muncă plătit din bani publici, liberalul Adrian Codruț Codreanu este administratorul și asociatul majoritar al firmei Lloyds Pub SRL, care deține o cârciumă cu același nume pe strada Mavrogheni din Centrul Vechi al Bucureștiului. Celălalt asociat de la Lloyds Pub este alt liberal, Cătălin Florin Moldoveanu, consilier local la același Sector 3. Firma celor doi liberali a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri netă de aproximativ 250.000 lei și un profit de peste 74.000 lei cu un singur angajat. Alt sinecurist liberal La fel ca Adrian Codruț Codreanu, liberalului Cătălin Florin Moldoveanu îi plac funcțiile plătite din banii publici. În 2021, a fost director de cabinet al președintelui Administrației Fondului de Mediu (AFM), apoi consilier juridic. Tot la AFM. Citește și: EXCLUSIV Noua șefă a CNAS a ascuns 17 sponsorizări pe care le-a primit de la mari companii de medicamente. În șapte ani, Valeria Herdea a primit 70 de sponsorizări Apoi a renunțat la AFM pentru că a fost numit consilier juridic la Transgaz. Din declarația de avere mai aflăm că liberalul Cătălin Florin Moldoveanu nu deține casă, masă, mașini, datorii, nici măcar un cont bancar. Dar este în schimb unul dintre asociații Exclusive Brand Shop, firmă în curs de dizolvare. De la Registrul Comerțului aflăm că în această societate a fost asociat cu Andrei Cristian Tudorache și Adrian Fătu. Primul este un fostul viceprimar PNL de la Sectorul 3 din perioada 2012 – 2016, care la rândul lui este abonat la funcțiile publice. Celălalt asociat, Adrian Fătu, a trecut de la PDL la PNL, apoi ajuns consilier local la Sectorul 3. A dispărut din atenția publică în urma alegerilor locale din 2020. Șefa CNAS, consiliată de sinecurist crâșmar Andrei Baciu, șeful PNL Sector 3, a fost obligat să renunțe la funcția de președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate după ce procurorii anticorupție l-au acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul vaccinurilor. În locul său a fost numită recent Valeria Herdea. În acest context, Andrei Baciu l-a propus și susținut pe subalternul lui pe linie de partid, Adrian Codruț Codreanu, pentru funcția de consilier al Valeriei Herdea. Practic, Andrei Baciu și-a pierdut postul, dar și-a păstrat influența. Din declarația de avere a lui Adrian Codruț Codreanu aflăm că acesta și-a cumpărat un apartament în anul 2016 în localitatea Florești din județul Giurgiu. Ulterior, a început să își investească banii în terenurile din Florești. Primul teren agricol, de 600 mp, l-a cumpărat în anul 2017. Un an mai târziu, a cumpărat un teren intravilan de 4.700 mp. Apoi, în 2022, a cumpărat alte două terenuri intravilane a câte 4.700 mp fiecare. În 2023, a mai achiziționat trei terenuri intravilane. Două de câte 4.200 mp, iar cel de-al treilea, de doar 2.500 mp.

CNAS nu plătește medicii de familie Foto: Inquam/Alina Norocea
Eveniment

CNAS nu plătește medicii de familie

Încă un județ în care CNAS nu plătește medicii de familie: în Mureș, casa județeană de sănătate a achitat circa jumătate din serviciile prestate de aceștia în ianuarie. Acum, medicii somează CJAS să achite diferenţa aferentă lunii ianuarie, altfel vor fi iniţiate acţiuni în instanţă pentru recuperarea penalităţilor de întârziere. Citește și: Andra – Măruță, cuplul ale cărui firme încasează și bani publici, amenință DeFapt.ro cu „sancțiuni judiciare și pecuniare” pentru articole referitoare la date financiare publice CNAS nu plătește medicii de familie „Vă punem în vedere, ca în termen de 10 zile de la primirea prezentei, să achitaţi diferenţa de plată a serviciilor prestate de medicii de familie şi decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş, servicii care pe luna ianuarie 2024 au fost achitate parţial, în procent de 56,58%, rămânând o diferenţă de plată de 43,42%. Aşa cum bine cunoaşteţi, potrivit contractelor cadru încheiate cu medicii de familie plata serviciilor prestate de fiecare medic de familie se realizează până la data de 18 a fiecărei luni pentru luna anterioară, însă acest termen a fost depăşit pentru decontul din luna ianuarie 2024, termenul de plată fiind 18.02.2024", se arată în somaţia celor două asociaţii ale medicilor de familie, semnată de avocatul Adrian Vultur. În document se arată că "o atare neglijenţă" din partea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mureş, ar produce consecinţe prejudiciante pentru fiecare medic de familie, care se află în imposibilitate de a achita taxele şi impozitele lunare datorate organului fiscal. „Părţile contractuale au prevăzut în mod clar termenele de decontare a serviciilor prestate, prin contractul cadru, aceste termene trebuie să fie respectate, potrivit principiului forţei obligatorii a unui contract. Pe parcursul semestrului II a anului 2023 aţi menţionat că sunt problemele legate de asigurarea finanţării pentru serviciile de asistenţă medicală primară şi că acestea vor fi soluţionate după aprobarea bugetului pentru anul 2024, însă, în prezent, ne aflăm în aceeaşi situaţie, fiind întârzieri la plata serviciilor medicale prestate de medicii de familie. Precizăm că neplata la termen a decontului de către CJAS Mureş atrage suportarea de penalităţi de întârziere, pe care le vom solicita pe cale judiciară, prin formularea unei acţiuni la instanţa de judecată", se menţionează în somaţie. Cele două asociaţii au solicitat CJAS Mureş să respecte termenele de plată contractuale prevăzute în contractele cadru.

Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro Foto: Facebook
Eveniment

Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro

Ministerul lui Alexandru Rafila (PSD) anunță că prețul digitalizării CNAS crește de la astronomica sumă de 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro. Citește și: Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, recent transferat la AUR, a câștigat un salariu uriaș de la spitalul de urgență Iași, deși el lucra și la Bruxelles și Strasbourg Finanţarea pentru digitalizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi optimizarea Platformei Informatice pentru Asigurările de Sănătate (PIAS) a fost majorată de la 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro fără TVA, informează Ministerul Sănătăţii. Rafila s-a lăudat cu acest succes pe pagina sa de Facebook, amintind că alte 100 de milioane de euro au fost direcționate acum două săptămâni pentru digitalizarea Ministerului Sănătății și a instituțiilor din subordine. Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro Potrivit sursei citate, trimestrul al treilea din 2025 este data limită până la care sistemul asigurărilor de sănătate va fi transformat digital. „Peste 25.000 de furnizori de servicii medicale (spitale, ambulatorii de specialitate, laboratoare, medici de familie, farmacii, furnizori de dispozitive medicale, furnizori de îngrijire la domiciliu) vor fi conectaţi la noua platformă PIAS. Este foarte important de subliniat că sistemul actual nu va fi afectat. Modificările la PIAS vor asigura un mediu prietenos şi accesibil pentru utilizatori, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, şi vor îmbunătăţi interconectarea şi interoperabilitatea sistemului", se arată în comunicatul ministerului. Alte obiective cuprinse în programul de finanţare sunt funcţionalităţi noi (ex. digitalizarea unor documente conexe actului medical), optimizare fluxuri de date, monitorizarea electronică a obiectivelor generale, obiectivelor specifice, activităţilor şi indicatorilor de performanţă asumaţi la nivelul CNAS/CAS/furnizor de servicii medicale, interoperabilitatea sistemelor informatice la nivelul administraţiei publice interinstituţional, utilizarea datelor organizaţionale încrucişate şi a resurselor existente la nivel naţional (în linie cu celelalte investiţii planificate la acest nivel). Citește și: Care este adevăratul motiv pentru care Șoșoacă și-a suspendat soțul nr.3 din partid. Silvestru Șoșoacă fusese promovat prim-vicepreședinte al SOS România „Peste 400 de milioane de euro sunt investite în digitalizarea sistemului de sănătate din România, prin PNRR şi fonduri europene. Finanţarea aprobată astăzi ridică investiţiile directe în digitalizarea sănătăţii prin Componenta 7 din PNRR la 200 de milioane de euro, după ce la finalul lunii ianuarie Ministerul Sănătăţii a aprobat finanţarea pentru digitalizarea instituţiilor în domeniul sanitar aflate în subordinea MS, dar şi digitalizarea proprie a aparatului ministerial", se mai arată în comunicat.

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara Foto: Inquam/Malina Norocea
Eveniment

Trezoreria pus poprire conturile Spitalului Boli Infecțioase Timișoara

Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara, care mai poate plăti doar salariile personalului, a spus, la Digi 24, managerul acestui spital, Cristi Oancea. Spitalul are datorii de cinci milioane de lei. Citește și: Putin l-a vrut mort pe Navalnîi ca să dea un semnal înainte de alegeri, explică Bill Browder, pe vremuri cel mai mare investitor din Rusia. Acum, Browder este protejat 24/24 “Trezoreria ne-a pus blocaj pe conturi și putem să achităm doar salariile. Înseamnă blocarea plăților către furnizor“, a spus Oancea. Trezoreria a pus poprire pe conturile Spitalului de Boli Infecțioase Timișoara El a explicat și cum s-a ajuns aici: “Dacă vorbim de o pneumonie, de exemplu, cu pseodomonas, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.000 RON, pe când noi cheltuim undeva la 15.000 RON, dacă vorbim de pleurezie, de la Casa de Asigurări primim undeva la 3.600 lei și noi cheltuim undeva la 16.000 lei. Dacă vorbim de BPOC, care este ca mortalitate pe locul trei în lume, de la Casă primim undeva la 2.026 RON, iar noi cheltuim 7.400 RON“. În aceeași emisiune, managerul Insitutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, a spus că acest spital este în situația “iminentă“ de a închide unele secții, datorită situației financiare dezastruoase. “A fost situație în care am încercat să discutăm cu furnizorii să ne trimită totuși medicamente, pentru că vom face plățile, mergem pe buna credință și pe înțelegere. Primim periodic telefon, dacă nu plătim «până în data de» ne opresc lumina. Dacă nu plătim «până în data de» opresc gazul… Este o luptă pentru supraviețuire în fiecare zi în spital“, a arătat Mahler. Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici Un alt medic de la Marius Nasta, Irina Strâmbu, a arătat cum se fac economii: “Am redus perfuziile din secție, am zis ce se poate trata, pe cale orală… ținem pacienții internați mai mult timp pe un pat, până reușim să facem tot ce trebuie. Ne trezim că nu avem perfuzoare, că nu avem anumite medicamente“.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră