sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: china

274 articole
Internațional

Rusia intensifică spionajul cyber

Cu majoritatea spionilor expulzați din Vest, Rusia intensifică spionajul cyber, a avertizat, azi, contraspionajul finlandez, SUPO. Serviciul finlandez de securitate a invocat și posibilitatea unor atacuri cyber asupra infrastructurii, dar a apreciat că riscul este redus. Însă documentul SUPO publicat azi insistă și asupra spionajului Chinei comuniste. Rusia intensifică spionajul cyber „Considerăm că este foarte probabil ca Rusia să se orienteze către mediul cyber în timpul iernii. Cu toate acestea, considerăm că este puțin probabil ca un atac cibernetic să paralizeze infrastructura critică în viitorul apropiat”, a spus directorul Supo, Antti Pelttari. Finnish civilian intelligence service SUPO states that there is a low but real threat from Russian covert activity.Says that Russia has conducted assassinations and attacks on armories in Europe. Continuous Russian hacking attempts on sensitive systems.https://t.co/X8XtJ7iNIa— Petri Mäkelä (@pmakela1) September 29, 2022 „Agenția de securitate a avertizat, de asemenea, că statele autoritare „își pot asigura accesul sau influența asupra infrastructurii critice” prin achiziții sau investiții corporative și a identificat China ca pe un potențial risc, alături de Rusia”, scrie Bloomberg. „Există riscul ca un alt stat să obțină astfel informații despre operațiunile serviciilor sau autorităților publice care sunt esențiale pentru societatea finlandeză”, explică SUPO. „China continuă să se angajeze în operațiuni active de culegere informații care vizează Finlanda, iar invazia rusă din Ucraina nu a avut vreun impact semnificativ asupra acestor operațiuni. China folosește atât resurse umane, cât și metodele de spionaj cibernetic”, se arată în scurtul document publicat de SUPO. Autoritățile finlandeze au apreciat că războiul Rusiei în Ucraina și expulzările unor diplomați ruși, care au urmat, au împiedicat operațiunile de spionaj rusești, determinând această țară să apeleze din ce în ce mai mult la mediul cyber pentru colectarea de informații. Citește și: Rusia poate declanșa haosul prin sabotaje submarine: sudul Italiei, fără net, tranzacții financiare, blocate. Ipoteză: explozibilii care au distrus Nord Stream, plasați cu luni în urmă Metoda tradițională de spionaj a Rusiei este de a folosi resursele umane sub acoperire diplomatică, dar asta a devenit acum substanțial mai dificil, a declarat Serviciul finlandez de Securitate și Informații, Supo, într-un raport asupra securității naționale, publicat joi.

Rusia intensifică spionajul cyber Foto: Twitter
Meta a blocat conturi ruserști care făceau propagandă anti-ucraineană
Eveniment

Meta a blocat conturi propagandă anti-ucraineană

Meta a blocat mii de conturi rusești false de pe Facebook și Instagram care făceau propagandă anti-ucraineană. Potrivit Bloomberg, aceste conturi cheltuiseră pe promovare 105.000 de dolari. Meta nu va returna banii, ci îi va folosi pentru a spori securitatea acestor rețele sociale. Meta a blocat conturi care făceau propagandă anti-ucraineană Operaţiunea rusă a început în mai şi a vizat în principal Germania, dar şi Franţa, Italia, Ucraina şi Marea Britanie, a explicat David Agranovich, un reprezentant al Meta, în cadrul unei discuţii cu jurnaliştii. În centrul operaţiunii se aflau circa 60 de site-uri care imitau site-urile unor media cunoscute, printre care ziarele germane Spiegel şi Bild, cotidianul englez The Guardian sau agenţia italiană de presă ANSA. Declarație Meta Reţeaua rusă posta acolo articole care criticau Ucraina şi pe refugiaţii ucraineni sau susţineau Rusia, după care le distribuia pe YouTube, Facebook, Instagram, Telegram, Twitter sau site-uri de petiţii online. Ambasade ale Rusiei preluau și răspândeau aceste dezinformări. Removing Coordinated Inauthentic Behavior From China and Russia https://t.co/CH4i5Gpu56— Meta Newsroom (@MetaNewsroom) September 27, 2022 Însă unii jurnalişti de investigaţie au început să pună la îndoială autenticitatea acestor site-uri, determinând Meta să deschidă propria anchetă. "Probabil este vorba de cea mai importantă şi mai complexă operaţiune de origine rusească pe care am întrerupt-o de la începutul războiului din Ucraina", existând "o combinaţie cu adevărat neobişnuită de sofisticare şi de forţă brută", potrivit lui Agranovich. În total, compania californiană a precizat că a blocat 1.633 de conturi, 793 pagini şi un grup pe Facebook, precum şi 29 de conturi pe Instagram. ALERT - Facebook parent Meta said it derailed a campaign out of China to influence upcoming US elections by posing as people in the United States taking sides on “hot button” issueshttps://t.co/9wwbVjgsLW— Insider Paper (@TheInsiderPaper) September 27, 2022 De asemenea, Meta a eliminat o rețea mult mai mică de conturi originare din China. Acest grup viza utilizatorii din SUA, din Republica Cehă, precum și audiența de limbă chineză și franceză. Campania a fost mult mai mică - mai puțin de 100 de conturi, pagini și grupuri în total - și a convins mai puțin de 300 de utilizatori să le urmărească. Citește și: VIDEO Conductele Nord Stream 1 și 2, ciuruite: se semnalzează scurgeri de gaze. Germania suspectează un sabotaj. Prețul la gaze a sărit cu 12% Potrivit presei din SUA, scopul rețelei chinezești era să influențeze alegerile din SUA, din noiembrie 2022.

Aliații încep să ia distanță de Putin Foto: Twitter
Internațional

Aliații încep să ia distanță de Putin

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea față de regimul de la Kremlin, iar Turcia își declară public susținerea pentru Ucraina. Doar premierul Ungariei, Viktor Orban, își intensifică declarațiile pro-Rusia, cerând anularea tuturor sancțiunilor. Aliații încep să ia distanță de Putin „Pentru unii analiști chinezi, eșecurile lui Putin și escaladarea războiului au oferit Chinei o oportunitate de a se îndepărta de Rusia – o schimbare subtilă care a început odată cu întâlnirea lui Xi cu Putin. „China nu are altă opțiune decât să stea puțin mai departe de Putin din cauza escaladării războiului, a agresiunii și anexării sale și a amenințării sale reînnoite de război nuclear”, a spus Shi Yinhong, de la Universitatea Renmin, citat de CNN. China won't help Russia around sanctions, even though Chinese President Xi Jinping and Russian President Vladimir Putin have strong ties. China's main trading partner is the US. China's goal in Ukraine is Western failure. ? #russiaisaterrorisstate #Ukraine #Russia #China #Putin pic.twitter.com/4Tfk5Cgv0t— Herry Napitupulu (@HerryNapit) September 16, 2022 Pe de altă parte, CNN scrie că cele două puteri autoritare sunt în mod natural aliate împotriva Vestului. Ieri, într-un discurs ținut la ONU, ministrul australian de Externe Penny Wong a cerut Chinei să-și folosească influența și să ceară Rusiei să pună capăt invaziei din Ucraina. În plus, recentul summit din Uzbekistan, al statelor reunite în cadrul Shanghai Cooperation Organization, nu a oferit Rusiei sprijinul pe care-l aștepta. Universitarii chinezi scriu că Turica și China preiau rolul deținut de Rusia în Asia Centrală. Mediul de afaceri din China este deranjat de modul în care conflictul din Ucraina a perturbat rețele de comerț. „India nu sprijină invazia Rusiei și nici nu face pur și simplu echilibru între două mari puteri. În schimb, o schimbare subtilă, dar majoră, este în curs: decuplarea lentă, dar inevitabilă, a Indiei de Rusia”, arată Forreign Affairs. India, îngrijorată de China „Deși Rusia rămâne deocamdată o sursă importantă atât de echipament militar, cât și de energie, New Delhi se extrage încet din orice dependență de Moscova. Antiamericanismul profund înrădăcinat, un element de bază al vechii elite strategice a Indiei, dispare, iar India și Statele Unite sunt acum mai aproape ca niciodată. Legăturile Rusiei cu China au devenit mai puternice, la fel cum relația dintre India și China a devenit mai stâncoasă; ciocnirile de la frontieră, din 2020, au făcut ca guvernul Indiei să vadă China ca pe o provocare existențială la adresa securității naționale indiene”, mai scrie revista. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare În ceea ce privește Turcia, azi, purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan, Ibrahim Kalim, a spus că țara sa sprijină ucraina și nu va recunoaște referendumurile de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub ocupația Kremlinului.

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu

Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu. China a cerut miercuri un "armistiţiu prin dialog" în Ucraina, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare militară parţială, transmite AFP. Putin amenință nuclear, Beijing cere armistițiu "Suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate, obiectivele şi principiile Cartei ONU trebuie urmărite, preocupările de securitate legitime ale tuturor ţărilor trebuie luate în considerare şi toate eforturile în favoarea unei rezolvări paşnice a crizelor trebuie susţinut", a declarat într-o conferinţă de presă Wang Wenbin, purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe. "Facem apel la părţile interesate să implementeze un armistiţiu prin dialog şi consultare şi să găsească o soluţie care să satisfacă preocupările de securitate legitime ale tuturor părţilor, imediat ce va fi posibil", a adăugat reprezentantul diplomaţiei de la Beijing. "China face apel la toate părţile interesate să îşi aplaneze diferendele în mod convenabil prin dialog şi consultare şi este gata să colaboreze cu comunitatea internaţională pentru a continua să joace un rol constructiv în detensionarea situaţiei", a mai spus el. Prietenia ruso-chineză, strânsă Putin a decretat miercuri mobilizarea parţială în Rusia şi a promis că va face uz de "toate mijloacele disponibile" pentru apărarea teritoriului ţării sale, în special împotriva Occidentului, după ce regiunile din Ucraina controlate de forţele ruse au anunţat că vor organiza referendumuri pentru unirea cu Rusia. Citește și: VIDEO Mobilizarea, desființată chiar de experții ruși, pe canalul de propagandă al Kremlinului: „Nu avem rezerve, nu avem avioane, nu avem piloți”. Analist britanic: „Chill everyone”! AFP reaminteşte că Moscova şi Beijingul au legături mai apropiate în ultimii ani şi susţin că relaţia lor pentru contrabalansarea dominaţiei mondiale a SUA este "nelimitată". Săptămâna trecută, Putin s-a întâlnit cu omologul său chinez Xi Jinping la un summit regional în Uzbekistan; cei doi şefi de stat au atras mai mulţi lideri asiatici în favoarea unei noi "ordini internaţionale" care sfidează influenţa occidentală.

Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci (sursa: npr.org)
Internațional

Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci

Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci. China a criticat aspru luni recentele declaraţii ale preşedintelui american Joe Biden care a asigurat că Statele Unite vor apăra Taiwanul în cazul unei intervenţii chineze, Beijingul denunţând o "gravă încălcare" a promisiunilor diplomatice ale Washingtonului, informează Reuters şi France Presse, citând Ministerul chinez de Externe. China vrea reunificare, nu secesiune China îşi rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare ca răspuns la activităţile care divizează naţiunea, a declarat Mao Ning, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, într-o conferinţă de presă. "Suntem gata să facem tot posibilul în eforturile privind o reunificare paşnică. În acelaşi timp, nu vom tolera nicio activitate care vizează secesiunea", a subliniat Mao Ning. Reprezentanta MAE chinez a cerut SUA să trateze problemele legate de Taiwan "cu atenţie şi în mod corespunzător" şi să nu trimită "semnale false" forţelor separatiste care pledează pentru independenţa insulei, avertizând Statele Unite să nu prejudicieze grav relaţiile sino-americane şi pacea în Strâmtoarea Taiwan. Xi Jinping, cu degetul pe trăgaci China a calificat afirmaţiile preşedintelui american Joe Biden drept o "gravă încălcare" a promisiunilor diplomatice ale Washingtonului, notează AFP. "Există o singură China în lume, Taiwanul face parte din China, iar guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legitim al Chinei", a conchis purtătoarea de cuvânt a MAE chinez. Într-un interviu difuzat în weekend, canalul american de televiziune CBS l-a întrebat pe Joe Biden dacă "americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze". Președintele american a răspuns: "Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent". Taiwan, o problemă de 73 de ani China consideră Taiwanul, cu o populaţie de 23 de milioane de locuitori, drept una din provinciile sale pe care încă nu a reuşit să o reunifice cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). Citește și: Biden aproape i-a declarat război Chinei: Vom apăra Taiwanul „dacă ar avea loc un atac fără precedent” În trei comunicate comune semnate în 1972, 1979 şi 1982, SUA s-au angajat să recunoască guvernul de la Beijing ca unic reprezentant legitim al Chinei. Washingtonul şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Taipeiul în 1979. SUA înarmează masiv Taipeiul Declaraţiile lui Joe Biden intervin după o apropiere semnificativă între SUA şi Taiwan într-un moment în care relaţiile Beijing-Washington sunt la cel mai scăzut nivel în ultimele decenii. Un proiect de lege care prevede, în premieră, un ajutor militar american direct Taiwanului a trecut miercuri o etapă cheie în Congres. Cu câteva zile înainte, Washingtonul anunţase vânzări de arme către Taiwan în valoare de 1,1 miliarde de dolari. Duminică, la solicitarea AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat că politica SUA faţă de Taiwan "nu s-a schimbat".

China pompează miliarde de dolari în propaganda externă Foto: Twitter
Eveniment

China pompează miliarde în propaganda externă

China comunistă pompează miliarde de dolari în propaganda externă și construiește cultul personalității lui Xi Jinping. Un editorial semnat de Fu Hua, redactor șef la agenția Xinhua - editorial comentat ulterior de Bloomberg - arată care sunt direcțiile acestei propagande: întărirea mesajelor transmise pe Internet în conformitate cu directivele date de liderul Xi Jinping. Agenția Bloomberg atrage atenția că regimul de la Beijing cheltuie sume uriașe pentru propganda externă, chiar dacă rezultatele de până acum sunt dezamăgitoare. China pompează miliarde de dolari în propaganda externă „Agenția de știri Xinhua trebuie să adopte o poziție clară în ceea ce privește politica și să persevereze în consolidarea publicității online a gândirii lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze”, scrie redactorul-șef al Xinhua, care mai îndeamnă presa să nu devieze „nici un minut” de la viziunea lui Xi Jinping. „În fața mediului internațional complicat, Xinhua consideră consolidarea construirii de conturi pe platforme de socializare de peste mări ca un punct de plecare important pentru a-și îmbunătăți capacitățile de comunicare internațională. Numărul total de fani ai conturilor depășește 280 de milioane”, mai arată propagandistul chinez. „Acestea nu sunt vorbe goale. Operațiunile de propagandă în străinătate ale Chinei sunt extinse, bine finanțate și se accelerează. În pofida amplorii lor, ele se bucură de mult mai puțină atenție decât notoriile campanii de dezinformare rusești din ultimii ani. (…) La fel ca Rusia, China este hotărâtă să submineze atractivitatea și eficacitatea societăților deschise. Spre deosebire de Rusia, China are mijloacele de a investi în jurnaliști și instituții media”, comentează, pentru Bloomberg, Adam Minter. El spune că este o greșeală că propaganda Chinei comuniste este subestimată. Minter arată că, în 2015, cheltuielile cu prapaganda externă ale Chinei comuniste erau estimate între 7 și zece miliarde de dolari anual. Agenția Xinhua și-a majorat numărul de birouri externe de la 100 la 186. Citește și: Sora unei foste miss Buzău a primit de la subalternii politici ai lui Ciolacu funcții grase la CFR și Loterie. Ex-miss Buzău, aproape de șeful PSD Diplomații chinezi își dau like între ei Un studiu recent al Universității Oxford a constatat că, între iunie 2020 și februarie 2021, diplomații chinezi au postat pe Twitter de 201.382 de ori, obținând aproape 7 milioane de aprecieri și 1,3 milioane de retweet-uri. Însă unul din 10 retweet-uri a venit din conturi care au fost ulterior suspendate, arată Bloomberg, citând studiul Oxford. Deși cercetătorii nu aveau date pentru a face legătura între aceste retweet-uri și China, ei spus că studiul oferă „dovezi extinse despre unde și cum un actor de stat puternic precum China comunistă poate fi capabilă să creeze o iluzie de influență umflată asupra discursului global”. #China /#UKA University of #Oxford report shows 98,000 tweets were connected with a Chinese program spreading the propaganda statements of #Beijing’s ambassador in London.@Pro-CCP: False Pro-China Accounts Invade #Twitter in the UK https://t.co/2YR6bHdvBd #CommunistPropaganda— BitterWinterMagazine (@BitterWinterMag) May 28, 2021 Cu toate acestea, impresiile globale negative despre China au atins un vârf, remarcă Bloomberg. La începutul anului 2022, Pew Research a chestionat persoane din 19 țări cu privire la opiniile lor despre China. Doar 27% dintre respondenți și-au exprimat o opinie favorabilă.

Biden aproape i-a declarat război Chinei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden aproape i-a declarat război Chinei

Biden aproape i-a declarat război Chinei. Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, notează AFP. Biden aproape i-a declarat război Chinei Întrebat dacă "americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze", liderul american a răspuns la CBS: "Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent". Solicitat de AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan "nu s-a schimbat". China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze - regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul. Conceptul de "ambiguitatea strategică" În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale "să încurajeze" insula să-şi declare independenţa oficială. "Este decizia lor", a declarat el. Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de "ambiguitatea strategică". Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul "unei singure Chine", fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent. SUA nu vrea violențe între Beijing și Taipei Pe de altă parte, Washingtonul aplică o "politică a unei singure Chine": Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing. Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Citește și: SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan – analiză Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul. "Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă", a spus Joe Biden în cursul interviului său. Arme, dinspre Washington spre Taiwan Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, vin după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei. La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.

SUA trebuie să se înarmeze Foto: China military
Eveniment

SUA trebuie să se înarmeze

SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan, arată o analiză a profesorului Hal Burns, de la Școala de Studii Avansate din cadrul universității John Hopkins, publicată de Blomberg. SUA trebuie să se înarmeze „Dacă America vrea să câștige un potențial război cu China, peste câțiva ani, ar fi bine să înceapă să se reînarmeze mult mai serios, înainte ca conflictul să înceapă (...) Criza care a izbucnit în august, după ce președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, iar Beijingul a răspuns cu cea mai mare demonstrație de forță din Pacificul de Vest din ultimul sfert de secol, i-a făcut pe mulți oficiali americani să se teamă că numărătoarea inversă spre conflict a început. Acesta nu este un secret bine păstrat: consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan a declarat (...) că există o „amenințare distinctă” a unei invazii chineze a Taiwanului. Directorul National Intelligence, Avril Haines, a caracterizat această amenințare drept „acută”. În public, Pentagonul spune doar că nu se așteaptă la o invazie în următorii doi ani”, arată Burns, în Bloomberg. Analyse vom China-Versteher: Greift China Taiwan an? Immer wieder kursiert eine Jahreszahl https://t.co/Pia7TGcrj6— FOCUS online (@focusonline) September 17, 2022 El arată că jocuri de război arată fie o victorie obținută cu pierderi uriașe - dacă China invadează Taiwanul, iar SUA sprijină regimul democratic de la Taipei - fie că partea americană pierde. Aceste jocuri arată că SUA ar pierde 700-900 de avioane, adică jumătate dinn total. Burns arată că, dacă se pune problema înlocuirii pierderilor, China comunistă este în avantaj: Beijingul are capacități de trei ori mai mari decât SUA în ceea ce privește construcțiile de nave militare. În general, idnsutria americană de armament este acum mult diminuată. Rachete cu rază lungă, esențiale „Drept urmare, SUA s-ar putea găsi într-o poziție teribilă după doar câteva luni – chiar și doar câteva săptămâni – de lupte. Ar putea avea dificultăți să înlocuiască munițiile ghidate, cu rază lungă de acțiune, care ar fi esențiale pentru a lovi navele chineze în apele din jurul Taiwanului, fără a fi nevoită să se aventureze în ghearele rachetelor antinavă și sistemelor de apărare aeriană ale Chinei. Pierderea unui număr mare de nave sau avioane ar putea face dificilă câștigarea unui război prelungit în Pacificul de Vest. Chiar dacă Washingtonul ar câștiga, aceste pierderi ar putea lăsa armata paralizată ani de zile”, arată Bloomberg. Analiza arată că, până acum, administrația Biden a ezitat să majoreze bugetul Pentagonului. „Arsenalul autocrației ar putea fi în curând pregătit pentru război. Arsenalul democrației va face față provocării?”, concluzionează Burns. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, cu ajutorul SUA, arată simulările făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale. În 18 din cele 22 de runde ale jocurilor de război, rachetele chineze scufundă o mare parte a flotei de suprafață a SUA și a Japoniei și distrug „sute de aeronave la sol”. UK invites Taiwan to sign queen’s condolence book in symbolic China rebuke https://t.co/sunxnI0ZRQ— Fox News (@FoxNews) September 18, 2022

După Ucraina, urmează Taiwanul Foto: Kremlin.ru
Internațional

După Ucraina, urmează Taiwanul

Directorul adjunct al CIA David Cohen spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027. Cohen a arătat că la Beijing nu a fost luată încă o decizie fermă, dar armata trebuie să fie gata să execute liderului politic. După Ucraina, urmează Taiwanul Reporterul CNN pe chestiuni de informații și securitate națională, Katie Bo Lillis, a scris pe Twitter că directorul adjunct al CIA, David Cohen, i-a spus că Xi dorește „să aibă capacitatea de a prelua controlul Taiwanului prin forță până în 2027”. Cu toate acestea, el a adăugat că comunitatea de informații a Statelor Unite nu crede că Xi a ajuns la o decizie cu privire la momentul în care să lanseze o invazie. Chinese President Xi Jinping has told his military that he wants to have the capability to take control of Taiwan by force by 2027, per CIA Deputy Director David Cohen—but, he said, the IC does not currently believe that Beijing has made a decision about whether to proceed.— Katie Bo Lillis (@KatieBoLillis) September 16, 2022 Xi „a cerut armatei să-l pună într-o poziție în care, dacă asta vrea să facă, să poată”, a scris Lillis, citându-l de Cohen. Oficialul CIA a spus că liderul chinez încă preferă „să obțină controlul prin mijloace non-militare”, a mai arătat corespondentul CNN. Bătaia luată de Rusia îndeamnă la prudență Colin H. Kahl, subsecretarul Pentagonului, a spus, potrivit unui articol de pe pagina de Internet a ministerului american al Apărării, că, deși China este foarte interesată să-și extindă sfera de influență politică și militară în regiunea indo-pacifică, va fi probabil precaută când va fi vorba de o mișcare agresivă precum o invazie a Taiwanului. China ar putea însă învăța din experiența Rusiei de după invadarea Ucrainei, a spus Kahl. „Aș spera că vor învăța din experiența Rusiei: Hei, poate… nu ar trebui să facem asta”, a spus subsecretarul de stat. „Nu cred că au schimbat ora…Nu este un mister faptul că Xi Jinping i-a dat armatei termen până în 2027 pentru a-și dezvolta capacitățile militare pentru o reunificare forțată cu Taiwanu – dacă ia decizia de a face asta. Dar nu am văzut niciun indiciu că a luat decizia de a face acest lucru”, a mai arătat Kahl. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida O preocupare mai mare este agresivitatea sporită a Chinei în strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud și în alte zone din regiune și modul în care aceste acțiuni agresive ar putea duce la consecințe nedorite, care ar putea rezulta din neînțelegeri, se mai arată în articolul de pe site-ul Pentagonului. #China Preparing To Take #Taiwan Over By 2027 - CNN Claims Citing #CIACIA Deputy Director David Cohen said that Chinese President Xi Jinping wants his military to be capable of seizing Taiwan by 2027.Maybe, but this could also be Chinese disinformationhttps://t.co/6hmqdQyXJg pic.twitter.com/KaN3h63iek— Indo-Pacific News - Geo-Politics & Military News (@IndoPac_Info) September 17, 2022

China, dronă și avioane în Taiwan (sursa: Twitter/Ministry of National Defense, R.O.C.)
Internațional

China, dronă și avioane în Taiwan

China, dronă și avioane în Taiwan. Autorităţile de la Taipei au declarat marţi că o dronă militară chineză a intrat luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului într-o nouă incursiune, pe fondul unor relaţii extrem de tensionate între Beijing şi Taipei, relatează AFP. China, dronă și avioane în Taiwan Drona, identificată de Ministerul taiwanez al Apărării ca fiind un aparat BZK-007, a intrat în sud-vestul Zonei de identificare a apărării aeriene (ADIZ) a Taiwanului, însoţită de opt avioane militare chineze. ADIZ a Taiwanului este mai mare decât spaţiul său aerian şi include o parte din cel al Chinei şi chiar o porţiune continentală. China a crescut considerabil numărul incursiunilor sale în sud-vestul zonei de acces restrâns a Taiwanului în ultimele două luni, dar utilizarea dronelor militare nu se întâmplă prea frecvent. Ultima incursiune a unui astfel de aparat semnalată de Taipei datează din octombrie 2020. Săptămâna trecută, soldaţi taiwanezi staţionaţi pe o insuliţă din largul Chinei continentale au doborât o dronă comercială neidentificată, ceea ce a constituit o premieră pentru forţele Taipeiului, după un val brusc de incursiuni de drone mici, disponibile în comerţ, în ultimele săptămâni. Declanșatorul Nancy Pelosi Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc sub ameninţarea constantă a invaziei Chinei, care consideră insula drept parte a teritoriului său, ce poate fi recucerit într-o zi şi dacă este necesar chiar şi prin forţă, scrie AFP. Beijingul s-a lansat într-o demonstraţie de forţă ca represalii la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, luna trecută în Taiwan. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană După plecarea responsabilei americane din insulă, China a trimis timp de o săptămână nave de război, rachete şi avioane de vânătoare în apele şi spaţiul aerian ale Taiwanului. Aceste exerciţii au fost cele mai importante şi cele mai agresive de la mijlocul anilor 1990, notează AFP. Circa 446 de incursiuni aeriene ale avioanelor de război chineze au avut loc în Taiwan în luna august şi 1.100 de la începutul anului, potrivit AFP, în baza datelor făcute publice de armata taiwaneză.

Taiwanul a doborât o dronă chinezească (sursa: Facebook/軍事新聞通訊社 Military News Agency)
Internațional

Taiwanul a doborât o dronă chinezească

Taiwanul a doborât o dronă chinezească. Soldaţi taiwanezi staţionaţi pe o mică insulă în largul Chinei continentale au doborât joi o "dronă civilă neidentificată", după ce aceasta a pătruns într-o zonă restricţionată, a anunţat Ministerul Apărării al Taiwanului, informează AFP şi Reuters. Taiwanul a doborât o dronă chinezească "Trupele staţionate au urmat procedurile pentru a avertiza drona, însă fără succes. Drona a fost doborâtă într-un tir defensiv", a precizat ministerul într-un scurt comunicat. Înainte de aceasta, drone chineze au fost reperate deasupra insulei taiwaneză Kinmen. O înregistrare video din China în care se poate vedea cum doi soldaţi taiwanezi se uită în sus la dronă a devenit virală. Comandamentul taiwanez din Kinmen a relatat marţi seara că a tras focuri de avertisment spre drona militară chineză. Citește și: Potențialul distructiv al armatei ruse, enorm: zeci de mii de obuze trase zilnic în Ucraina, forțe navale și aeriene care abia s-au încălzit până acum. Avertismentul Bundeswehr Marţi, preşedintele Tsai Ing-wen a spus la o bază aeriană din insulele Penghu aflate în strâmtoarea Taiwan că a ordonat armatei taiwaneze să ia măsuri necesare şi ferme împotriva provocărilor Chinei. Taiwanul trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Beijingului, care consideră insula parte a teritoriului său de recucerit într-o zi, eventual cu forţa, dacă va fi necesar.

Putin își linge rănile în Siberia (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin își linge rănile în Siberia

Putin își linge rănile în Siberia. Rusia a lansat joi un amplu exerciţiu militar cu peste 50.000 de soldaţi în estul ţării, la mii de kilometri distanţă de linia frontului de luptă din Ucraina, relatează dpa. Putin își linge rănile în Siberia Ministerul rus al Apărării a anunţat că ţări precum China, India şi Mongolia iau parte la exerciţiul militar care urmează să se desfăşoare timp de aproape o săptămână, alături de mai multe foste republici sovietice, între care Belarus. Manevrele militare oferă ocazia Moscovei de a-şi demonstra relaţiile apropiate cu alte ţări pe fondul tensiunilor grave cu statele occidentale din cauza războiului din Ucraina. La exerciţiu, numit "Vostok 2022" (Est 2022), vor lua parte 5.000 de vehicule militare, 140 de avioane, 60 de nave de război şi alte ambarcaţiuni, a precizat Moscova. Manevrele se vor desfăşura în zonele militare de antrenament din estul Siberiei, estul îndepărtat al Rusiei şi în Marea Japoniei. China și India participă Participarea Chinei şi a Indiei la aceste exerciţii militare sunt privite cu atenţie de Occident, în condiţiile în care relaţiile dintre cele două mari ţări sunt tensionate după un incident militar produs la graniţa lor comună în Himalaya în urmă cu doi ani, soldat cu mai mulţi morţi. Citește și: Potențialul distructiv al armatei ruse, enorm: zeci de mii de obuze trase zilnic în Ucraina, forțe navale și aeriene care abia s-au încălzit până acum. Avertismentul Bundeswehr India a continuat să-şi sublinieze neutralitatea în privinţa războiului din Ucraina, spunând că îşi menţine bunele relaţii atât cu ţările occidentale, cât şi cu Moscova. Echipamentul militar al Indiei provine în principal din Rusia, însă ţara este şi un membru al alianţei "Quad" alături de Statele Unite, Japonia şi Australia.

Taiwan versus China: focuri de armă (sursa: voanews.com)
Internațional

Taiwan versus China: focuri de armă

Taiwan versus China: focuri de armă. Taipei şi Beijing au avut marţi un schimb virulent de replici în legătură cu o recentă serie de incursiuni ale unor drone chineze pe deasupra insulelor taiwaneze Kinmen, preşedinta taiwaneză avertizând cu "contramăsuri ferme", relatează France Presse. China, tactică de "zonă gri" Fotografii şi înregistrări video luate de drone asupra acestui arhipelag, situat la câţiva kilometri de oraşul chinez Xiamen, au circulat pe reţele de socializare chineze şi taiwaneze. Una dintre înregistrări arată soldaţi taiwanezi aruncând pietre în direcţia unei drone pentru a încerca să o îndepărteze. Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a afirmat marţi că China a utilizat o tactică de "zonă gri", precum incursiunea dronelor, pentru a-şi continua "intimidarea militară" la adresa Taiwanului. "Vreau să spun fiecăruia că, cu cât inamicul ne provoacă mai mult, cu atât noi trebuie să fim mai calmi. Nu vom provoca un război şi vom da dovadă de reţinere, dar aceasta nu înseamnă că nu vom lua contramăsuri", a declarat ea în cursul unei vizite la o unitate a Forţelor aeriene pe insulele Penghu. Aroganță la Beijing: Sunt insule chinezești Preşedinta taiwaneză a anunţat că a cerut Ministerului Apărării "să ia contramăsurile ferme şi necesare la momentul potrivit pentru a apăra securitatea spaţiului nostru aerian". Întrebat despre aceste înregistrări video luate de drone, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a apreciat luni că nu este vorba de un "caz care merită să fie discutat" pentru că dronele "zboară în jurul teritoriului chinez". Acest răspuns a declanşat mânia Taipeiului, care a comparat această hărţuire cu drone cu comportamentul unui "hoţ". Citește și: Uniunea Europeană, acord intern pentru un pas extrem de important în relația cu Ucraina: crearea unei misiuni de asistenţă militară. În ce ar consta sprijinul comunitar "Cei care vin fără să fie invitaţi sunt numiţi hoţi, ca şi cei care forţează uşa sau spionează din aer, iar poporul din Taiwan nu primeşte astfel de hoţi", a declarat Ministerul taiwanez de Externe într-un comunicat luni seara. "Guvernul expansionist autoritar al Partidului Comunist chinez a făcut întotdeauna din hărţuirea altor ţări o rutină cotidiană şi titlul său de este deci binemeritat", potrivit documentului, citat de AFP. Declanșatorul Nancy Pelosi Taiwanul trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Beijingului, care consideră insula parte a teritoriului său de recucerit într-o zi, eventual cu forţa, dacă va fi necesar. Tensiunile în strâmtoarea Taiwan au atins recent cel mai înalt nivel înregistrat de mulţi ani, în urma vizitei preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, la începutul lunii august în insula autonomă. Timp de o săptămână, China a recurs în chip de represalii la manevre militare terestre şi maritime, fără precedent de la mijlocul anilor '90, în special prin survolarea insulelor Kinmen de către drone. Taiwan versus China: focuri de armă Cine pilotează aceste drone din China continentală nu a fost stabilit clar. Până în prezent, Ministerul taiwanez al Apărării s-a limitat să lanseze rachete luminoase împotriva acestor drone, dar a avertizat că va lua "contramăsurile necesare", inclusiv doborârea dronelor dacă va fi necesar, notează AFP. Armata taiwaneză a tras marţi focuri de avertizare asupra unei drone chineze care a survolat o insuliţă controlată de Taiwan de lângă coasta chineză, a declarat un purtător de cuvânt militar, citat de Reuters. Drona s-a întors în China după aceste tiruri, conform aceluiaşi purtător de cuvânt. Este pentru prima când focuri de avertisment sunt trase într-un astfel de incident, notează Reuters.

UE: Șantajul rusesc, transformat în chinezesc (sursa: Facebook/EC)
Internațional

UE: Șantajul rusesc, transformat în chinezesc

UE: Șantajul rusesc, transformat în chinezesc. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat luni că UE trebuie să evite înlocuirea dependenţei faţă de gazul şi petrolul rusesc cu dependenţa faţă de sursele de materii prime necesare bateriilor destinate dezvoltării energiilor regenerabile şi care în prezent provin în principal din China, relatează agenţia EFE. UE: Șantajul rusesc, transformat în chinezesc "Trebuie să evităm căderea în aceeaşi dependenţă cum este cu petrolul şi gazul. Nu trebuie să substituim vechile dependenţe cu altele noi", a indicat Ursula von der Leyen în intervenţia sa la Forumul Strategic care se desfăşoară în oraşul sloven Bled. Ea a semnalat că "tranziţia verde şi digitală" va creşte enorm nevoia de materii prime, precum litiul pentru baterii, siliciul pentru semiconductori şi aşa-numitele pământuri rare necesare componentelor maşinilor electrice şi turbinelor eoliene. Cererea pentru astfel de materii prime s-ar putea dubla până în anul 2030, a mai precizat preşedinta Comisiei Europene. Canada poate fi alternativa Astfel, în Europa cererea de baterii de litiu va creşte cu 40% pe an până în anul 2025, ceea ce, laudă Ursula von der Leyen, arată că tranziţia verde a UE avansează. Dar "vestea nu la fel de bună este că o ţară domină prelucrarea", aceasta fiind China, a recunoscut preşedinta Comisiei Europene. Citește și: Moscova se grăbește să catalogheze contraofensiva ucraineană în Herson drept „eșec lamentabil”. De fapt, forțele ruse au pierderi grele "Trebuie să ne asigurăm că accesul la aceste produse nu va fi folosit pentru a ne şantaja. Trebuie să diversificăm aprovizionarea şi să stabilim noi legături cu furnizori de încredere", a concluzionat ea, anunţând totodată că va efectua curând o vizită în Canada, ţară ce are programe de extracţie a pământurilor rare.

Două crucișătoare americane în Strâmtoarea Taiwan (sursa: c7f.navy.mil/)
Internațional

Două crucișătoare americane în Strâmtoarea Taiwan

Două crucișătoare americane în Strâmtoarea Taiwan. Ministerul chinez de Externe a condamnat luni trecerea a două nave militare americane prin Strâmtoarea Taiwan, apreciind că este vorba de o "provocare" menită să "saboteze pacea şi stabilitatea regională", transmite dpa. Două crucișătoare americane în Strâmtoarea Taiwan Purtătorul de cuvânt al ministerului, Zhao Lijian, a declarat că Statele Unite trebuie să respecte politica unei singure Chine, conform căreia există un singur guvern chinez, la Beijing. Taiwanul are un guvern democratic independent de facto din 1949, însă China consideră insula un teritoriu al său şi se opune oricăror contacte oficiale între Taipei şi alte capitale. Duminică, crucişătoarele americane Antietam şi Chancelorsville, echipate cu rachete ghidate, au efectuat o misiune "de rutină" în apele internaţionale, a comunicat Flota a 7-a a Marinei Militare a SUA. "Tranzitul prin Strâmtoarea Taiwan demonstrează angajamentul Statelor Unite pentru o regiune indo-pacifică liberă şi deschisă. Forţele armate ale Statelor Unite zboară, navighează şi operează oriunde permite legislaţia internaţională", a adăugat comandamentul american. Relații agitate A fost prima oară când nave militare americane au parcurs ruta strategică respectivă după vizita în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Ea a promis la începutul lui august oficialităţilor de la Taipei solidaritate din partea Washingtonului, ceea ce a provocat iritare la Beijing. China a reacţionat desfăşurând exerciţii militare de mare anvergură în jurul Taiwanului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră