joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: china

274 articole
Internațional

Fost ministru al Agriculturii, condamnat la moarte pentru corupție, au decis judecătorii chinezi

Fost ministru chinez, condamnat la moarte. Fostul ministru chinez al Agriculturii, Tang Renjian, a fost condamnat duminică la moarte pentru fapte de corupție, cu o suspendare a execuției de doi ani. Fost ministru chinez, condamnat la moarte Decizia a fost anunțată de Tribunalul Popular din Changchun, provincia Jilin. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB Potrivit instanței, Tang a acceptat mită în bancnote și bunuri în valoare totală de peste 268 de milioane de yuani (aproximativ 32 de milioane de euro) între anii 2007 și 2024. Pierderi grave „pentru stat și popor” În comunicatul tribunalului se arată că mita a „cauzat pierderi extrem de grave intereselor statului și poporului, justificând pedeapsa cu moartea”. Magistrații au precizat că Tang Renjian și-a recunoscut faptele și a exprimat remușcări pentru „crimele” sale. Parte a campaniei anticorupție a lui Xi Jinping Condamnarea fostului ministru este cea mai recentă din campania anticorupție declanșată de președintele Xi Jinping, care a vizat mai mulți oficiali de rang înalt. Susținătorii campaniei susțin că aceasta favorizează o guvernare curată și responsabilă, în timp ce criticii afirmă că liderul de la Beijing folosește anchetele pentru a-și consolida puterea și a elimina rivalii politici. Cariera lui Tang Renjian înainte de condamnare Tang Renjian a fost ministru al Agriculturii între 2020 și 2024. Înainte, a ocupat funcția de guvernator al provinciei Gansu (nord-vest) și cea de vicepreședinte al regiunii autonome Guangxi (sud). Căderi similare în rândul altor miniștri Cazul lui Tang survine după anchete anticorupție împotriva foștilor miniștri ai Apărării Li Shangfu și Wei Fenghe. Li Shangfu a fost demis la doar șapte luni după numire și exclus din Partidul Comunist Chinez pentru infracțiuni legate, în special, de corupție. Actualul ministru al Apărării, Dong Jun, ar fi fost și el vizat de o anchetă pentru corupție, potrivit informațiilor apărute în presa de stat.

Fost ministru chinez, condamnat la moarte (sursa: caixinglobal.com)
Un grup transpartinic de parlamentari cer deschiderea legăturilor cu Taiwanul Foto: News.ro
Politică

Pentru prima oară, un grup transpartinic de parlamentari cere deschiderea legăturilor cu Taiwanul

Pentru prima oară, un grup transpartinic de parlamentari cer deschiderea legăturilor cu Taiwanul: aceștia au trimis o scrisoare deschisă către Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Oana Țoiu, solicitând deschiderea unei reprezentanţe a României la Taipei şi a Taiwanului la Bucureşti, dar şi încheierea unui tratat de garantare a investiţiilor şi de evitare a dublei taxări între România şi Taiwan.  Citește și: „ANALIZĂ De ce aproape nimeni nu vrea alegeri la București: conflicte mocnite în partide, risc să câștige suveraniștii lui Georgescu” Un grup transpartinic de parlamentari cer deschiderea legăturilor cu Taiwanul Scrisoarea a fost semnată de Cristian Ghinea, senator USR, Daniel Fenechiu, senator PNL, Alexandru Muraru, deputat PNL, Szabolcs Nagy, deputat UDMR, Sorin Moise, senator PSD, Zoltán Miklós, deputat UDMR, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, senator PNL, Ovidiu Jitaru, senator PNL, Botond Csoma, deputat UDMR. Nici un „suveranist” nu se află pe listă. Ce arată semnatarii scrisorii: 15 state din UE au un birou economic şi cultural la Taipei, iar Taiwan are 29 de asemenea birouri în Europa România pierde anual investiţii de sute de milioane de euro şi ratează mii de locuri de muncă nou create pentru că cineva în statul român sabotează astfel chiar România. Cu 23 de milioane de locuitori, Taiwan are un PIB triplu faţă de România şi este o superputere în domeniul tehnologic. Produce 90% din cipurile de ultimă generaţie la nivel mondial E aberant că avem un parteneriat strategic cu SUA şi, pe subiectul Taiwan — care e important pentru ei — să fim servanţii Chinei. Statele Unite au nevoie de sprijin diplomatic din partea noastră pentru a descuraja China să rezolve conflictul prin forţă Cei nouă parlamentari cer „să fie eliminate practici frustrante pentru investitorii şi în general cetăţenii taiwanezi care au de-a face cu România (ştampila pusă nu pe paşaport ci pe o hârtie separată, caz unic în UE; cererea ca documente taiwaneze să fie autentificate în… China, etc)”.  „Există o obsesie legată de subiect - să nu cumva să supărăm China. China însăşi este un mare beneficiar al investiţiilor taiwaneze. Practic, pe acest subiect, suntem mai chinezi decât chinezii”, se mai arată în scrisoarea deschisă. 

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Foto: Guvernul Ungariei
Politică

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact

Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact: Sándor Csányi,  președinte al OTP Bank Group (cea mai mare instituție bancară din Ungaria), acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm. Informațiile apar într-o interpelare a deputatului PNL Sebastian Burduja, care arată că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurileinternaționale de fotbal”.  Citește și: Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional Compania olandeză Royal Friesland Campina a încheiat un acord pentru vânzarea integrală a operațiunilor sale din România către grupul maghiar Bonafarm, operațiuni care includ Napolact.  Cine este oligarhul maghiar, apropiat lui Viktor Orban, care vrea să cumpere Napolact Ce arată datele sintetizate de Burduja despre afacerile lui Sandor Csanyi: OTP Bank, instituția fanion condusă de domnul Sándor Csányi, a fost subiectul unor acuzații grave privind facilitarea intereselor Federației Ruse (...) Conform The Financial Times, OTP se număra printre primele șapte bănci străine plătitoare de taxe în Rusia în 2023 (...)  OTP Bank a acordat moratorii la credite pentru personalul militar rus participant la «operațiunea militară specială», recunoscând implicit jurisdicția rusă asupra teritoriilor ocupate ilegal din Ucraina, inclusiv așa-numitele «republici populare» Donețk și Luhansk (...) Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) din Ucraina a acuzat banca de oferirea unor condiții de creditare preferențiale pentru personalul militar rus, un act care stimulează și recompensează participarea la război”. „Deși OTP Bank a negat aceste acuzații, susținând că este obligată să respecte legislația locală rusă, efectul obiectiv al acțiunilor sale este incontestabil: susținerea stabilității financiare a unui stat agresor” - arată Burduja.  „Legăturile domnului Sándor Csányi cu Republica Populară Chineză nu sunt conjuncturale, ci structurale. Acesta deține funcția oficială de Co-Președinte al Consiliului de Afaceri Chino-Maghiar, o poziție care îl plasează în epicentrul relațiilor economice strategice dintre Budapesta și Beijing” „Relevanța acestei funcții este amplificată de scandalul tranzacției imobiliare de la Szeged. Aici, o filială a Bonafarm (Pick Szeged Zrt.) a vândut municipalității un teren la un preț de peste 20 de ori mai mare decât cel oferit fermierilor locali expropriați, teren destinat unui mega-proiect industrial atribuit în presă gigantului chinez BYD”.  Burduja scrie că achiziționarea, de către Bonafarm, a Napolatc prezintă riscuri „la adresa securității și ordinii publice”.  „Având în vedere multiplele riscuri documentate, intenționează Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) să declanșeze o cercetare detaliată a cererii de autorizare, în conformitate cu art. 9, alin. (10) din OUG 46/2022?”, întreabă Burduja, în interpelarea formulată la 2 septembrie. 

SUA și China, acord privind TikTok (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

TikTok va fi controlat de o companie americană, SUA și China s-au înțeles

SUA și China, acord privind TikTok. Statele Unite și China au convenit asupra unui acord-cadru pentru viitorul aplicației TikTok, în cadrul discuțiilor economice și comerciale desfășurate luni la Madrid, a anunțat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. SUA și China, acord privind TikTok Tranzacția stabilită ar permite platformei TikTok să continue să funcționeze în SUA. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Moșteanu (Apărare), întâlnire privată cu un om de afaceri bine conectat la Ambasada Rusiei. „Strâng informații de peste tot”, spune afaceristul Totuși, oficialii americani au avertizat că aplicația riscă să fie interzisă pe 17 septembrie dacă firma-mamă, ByteDance, nu renunță la controlul direct în favoarea investitorilor americani. Reprezentantul pentru comerț al SUA, Jamieson Greer, a declarat că ar putea exista o scurtă extindere a termenului-limită pentru finalizarea acordului, însă doar dacă documentul-cadru va fi finalizat la timp. Întâlnire Trump – Xi Jinping Scott Bessent a subliniat că „termenul limită nu va fi extins fără un acord-cadru” și a confirmat că vineri președintele american Donald Trump se va întâlni cu premierul chinez Xi Jinping. Această întâlnire vine după ce Ministerul Comerțului din China a anunțat că vicepremierul He Lifeng va conduce delegația chineză la negocierile din Madrid, programate între 14 și 17 septembrie. Negocieri pe teme economice și comerciale Discuțiile bilaterale dintre SUA și China nu vizează doar viitorul TikTok, ci și teme mai ample precum: măsurile tarifare unilaterale impuse de Washington, controlul exporturilor, alte probleme economice și comerciale de interes comun. Presiunea legii americane din 2024 Potrivit legislației adoptate de Congres în 2024, TikTok ar putea fi interzis în SUA dacă ByteDance nu cedează controlul asupra aplicației. Atât democrații, cât și republicanii și-au exprimat temerile legate de utilizarea datelor de către China și de posibile campanii de influențare a opiniei publice americane. Donald Trump a mai acordat o amânare în iunie La mijlocul lunii iunie, președintele Donald Trump a acordat TikTok o amânare suplimentară pentru vânzarea impusă de lege. Această decizie a permis aplicației să rămână disponibilă pentru cei peste 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite, menținând interesul ridicat pentru platforma video.

Gazprom primește rating AAA în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom primește rating AAA din partea unei agenții chineze de evaluare

Gazprom primește rating AAA în China. Grupul petrolier rus Gazprom, vizat de sancțiunile Statelor Unite, a primit un rating „AAA” cu perspectivă stabilă din partea agenției chineze CSCI Pengyuan. Beijingul se pregătește să redeschidă piața internă de obligațiuni pentru marile companii energetice rusești, oferind astfel un nou sprijin financiar partenerilor săi strategici. Gazprom primește rating AAA în China Potrivit agenției chineze, ratingul reflectă importanța strategică a Gazprom și legăturile sale directe cu guvernul rus. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Compania beneficiază de un profil de business solid, fiind lider global pe piața de petrol și gaze și jucător cheie în sectorul energetic din Rusia. Context geopolitic și acorduri ruso-chineze Decizia vine la scurt timp după ce Rusia și China au convenit asupra construcției gazoductului Power of Siberia 2. Gazprom a semnat un nou acord cu gigantul chinez CNPC în timpul vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing, consolidând astfel cooperarea energetică bilaterală. Riscurile geopolitice asociate cu Gazprom Deși ratingul este maxim, CSCI Pengyuan a subliniat că Gazprom se confruntă cu „riscuri geopolitice mari”. Sancțiunile americane și perturbările internaționale au afectat compania, determinând scăderea veniturilor și a exporturilor de gaze în 2023. Agenția avertizează că incertitudinile operaționale vor persista pe fondul tensiunilor globale. Alte companii rusești evaluate în China Nu doar Gazprom a primit sprijin din partea agențiilor chineze. Luna trecută, CSCI Pengyuan a acordat rating „AAA” și companiei Zarubezhneft, o firmă petrolieră deținută integral de Federația Rusă.

Liderul nord-coreean cu fiica, în China (sursa: KCNA)
Internațional

Kim Jong Un, însoțit de fiica sa în China. Tânăra, posibilă succesoare a dictatorului nord-coreean

Liderul nord-coreean cu fiica, în China. Liderul nord-coreean Kim Jong Un și-a adus fiica în prima ei călătorie oficială peste hotare, la Beijing. Marți, la sosirea trenului său privat în capitala chineză, fata a fost surprinsă foarte aproape de tatăl său în imaginile difuzate de agenția de presă nord-coreeană KCNA. Liderul nord-coreean cu fiica, în China Tânăra a participat la festivitățile dedicate marcării a 80 de ani de la capitularea Japoniei și de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea Ea s-a aflat în public alături de sora liderului nord-coreean, Kim Yo Jong, confirmând rolul tot mai vizibil pe care îl joacă în aparițiile oficiale ale familiei conducătoare. Speculații privind posibila succesiune De câțiva ani, observatorii internaționali speculează că fiica lui Kim ar putea fi pregătită ca succesoare la conducerea regimului. Cu toate acestea, informațiile oficiale sunt foarte limitate: nici vârsta și nici numele nu au fost confirmate de presa de stat. Potrivit fostului baschetbalist american Dennis Rodman, care l-a vizitat pe Kim în 2013, fata s-ar numi „Ju Ae”. Apariții publice constante din 2022 De aproximativ trei ani, fiica liderului nord-coreean îl însoțește în mod constant la evenimente oficiale. Prima apariție a avut loc în 2022, la un test cu rachetă intercontinentală, iar de atunci a fost prezentă la zeci de întâlniri și parade, aproape întotdeauna în imediata apropiere a tatălui său.

Adrian Năstase explică vizita din China (sursa: TASS)
Eveniment

Adrian Năstase se apără de acuzația că a stat alături de Putin: Am fost la Beijing, nu la Moscova

Adrian Năstase explică vizita din China. Prezența foștilor premieri Adrian Năstase și Viorica Dăncilă la parada militară organizată la Beijing, unde au apărut într-o fotografie de grup alături de președintele Chinei, Xi Jinping, de liderul rus, Vladimir Putin, și de cel nord-coreean, Kim Jong-un, a generat reacții dure pe scena politică românească. Adrian Năstase a venit cu precizări. Reacția președintelui Nicușor Dan Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, la Cernavodă, că cei doi nu au reprezentat în niciun fel statul român. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea „Sunt două persoane fizice, în libertate, care nu au acționat în numele statului român”, a subliniat șeful statului, întrebat dacă imaginea României ar putea fi afectată de această asociere. Critici dure de la Ministerul de Externe Prima reacție oficială a venit însă de la ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a condamnat dur gestul foștilor premieri. „România nu este și nu poate fi reprezentată de politicieni care se așează onorați în poză lângă Putin astăzi. Acasă ei vorbesc despre patriotism, dar un patriot nu s-ar gudura pe lângă agresor, sigur nu la câteva zile de când o dronă rusească a atacat o navă la sute de metri de granița noastră, pe Dunăre, și la săptămâni de când Rusia a bombardat comunități din Ucraina unde se vorbește limba română”, a declarat șefa diplomației. Potrivit acesteia, cei doi s-au aflat la Beijing ca persoane private, însă invitația lor, bazată pe rolul de foști premieri, a fost folosită pentru a sugera influență asupra României. Adrian Năstase explică vizita din China În replică, Adrian Năstase a precizat pe blogul personal că a participat „în calitate de fost demnitar și, deci, de persoană particulară” și a respins ideea că ar fi reprezentat actuala conducere politică. „Cred că MAE nu a înțeles: evenimentul a avut loc la Beijing, nu la Moscova. Oricât de mare ar fi influența mea în China, nu cred că pot decide pe cine să invite președintele Xi în țara sa. Așa cum nu pot să decid pe cine să invite președintele Trump în Alaska”, a scris fostul premier. El a adăugat că evenimentul a marcat comemorarea a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei și a fascismului în Al Doilea Război Mondial.

Năstase și Dăncilă, alături de Putin (sursa: TASS)
Eveniment

Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, alături de Putin și Xi în China

Năstase și Dăncilă, alături de Putin. Foștii premieri PSD, Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, au participat la parada militară din Beijing, organizată pentru a marca 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial. Năstase și Dăncilă, alături de Putin Cei doi apar în fotografiile oficiale alături de liderii Vladimir Putin, Kim Jong-un și Xi Jinping, transmite TVR Info. Citește și: EXCLUSIV Abuz grosolan al ANAF: a inactivat mii de firme cu angajați și fără datorii la stat invocând probleme cu sediul social Adrian Năstase a precizat că a fost invitat la eveniment în calitate de fost demnitar. Pe blogul său, acesta a menționat parada militară și recepția oficială oferită de liderii chinezi, prezentând evenimentul drept o manifestare de amploare istorică. Parada militară, demonstrație de forță pentru Occident Evenimentul s-a desfășurat în Piața Tiananmen și a durat 70 de minute, incluzând defilări, demonstrații aeriene și prezentarea unor arme moderne precum rachete hipersonice și drone de ultimă generație. Parada a fost interpretată ca o reafirmare a puterii militare și geopolitice a Chinei. Lideri internaționali prezenți la eveniment Pe lângă Vladimir Putin și Kim Jong-un, la Beijing au fost prezenți premierul Slovaciei, Robert Fico, singurul lider din UE invitat, precum și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. Pentru prima dată, Xi Jinping, Putin și Kim au apărut împreună la un eveniment oficial.

Vladimir Putin, vizită oficială în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Președintele chinez Xi, mesaj clar către Trump: Putin, invitat patru zile în China

Vladimir Putin, vizită oficială în China. Președintele rus Vladimir Putin a sosit duminică în orașul portuar Tianjin, din nordul Chinei, pentru a participa la un summit regional de securitate. Vizita, care se desfășoară pe parcursul a patru zile, este una rară și are ca scop consolidarea alianței cu Beijingul, cel mai mare partener comercial al Moscovei. Vladimir Putin, vizită oficială în China Putin a fost întâmpinat pe pistă cu covorul roșu și onoruri oficiale, conform imaginilor transmise de agenția TASS. Citește și: ANALIZĂ Instituțiile pe care guvernul Bolojan dorea să le desființeze, comaseze sau reformeze, dar au scăpat Presa de stat chineză a subliniat că relațiile dintre China și Rusia au atins „cel mai bun nivel din istorie”, fiind caracterizate drept stabile, mature și strategice. Summitul de la Tianjin: lideri mondiali reuniți Președintele chinez Xi Jinping găzduiește în Tianjin aproximativ 20 de lideri internaționali, printre care și premierul indian Narendra Modi, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Fondată în 2001 de șase națiuni eurasiatice, OCS s-a extins în prezent la 10 membri permanenți și 16 state cu statut de observator sau partener de dialog. Inițial concentrată pe securitate și combaterea terorismului, organizația are acum un mandat extins, ce include cooperarea economică și militară. China și Rusia, unite împotriva sancțiunilor occidentale Se așteaptă ca Xi Jinping să folosească summitul pentru a promova ideea unei ordini internaționale post-americane, oferind Rusiei sprijin diplomatic într-un moment în care aceasta este afectată de sancțiunile impuse pentru invadarea Ucrainei. Cu o zi înainte de sosirea sa, Vladimir Putin a acordat un interviu agenției chineze Xinhua, unde a denunțat sancțiunile occidentale drept „discriminatorii” și a subliniat că Moscova și Beijingul se opun împreună restricțiilor în comerțul global. Rusia, sub presiunea economică a sancțiunilor Economia rusă este în pragul recesiunii, afectată puternic de restricțiile comerciale și de costurile ridicate ale războiului din Ucraina. În acest context, apropierea de China și participarea la summitul OCS reprezintă pentru Kremlin o platformă diplomatică și economică esențială. La reuniunea de la Tianjin vor participa lideri din Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Asia de Sud și Asia de Sud-Est, Beijingul dorind să prezinte evenimentul ca o demonstrație de unitate a așa-numitului „Sud Global” – state aflate în curs de dezvoltare și cu venituri reduse, în mare parte din emisfera sudică.

China ar trimite trupe în Ucraina (sursa: mfa.gov.cn)
Internațional

China, gata să trimită trupe în Ucraina sub mandat ONU. Reacții împărțite în Europa

China ar trimite trupe în Ucraina. Potrivit unor surse diplomatice europene, citate de WELT AM SONNTAG, guvernul de la Beijing ar accepta să participe doar în cazul în care desfășurarea trupelor s-ar face pe baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite (ONU). China ar trimite trupe în Ucraina La Bruxelles, propunerea Chinei stârnește opinii divergente. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm Pe de o parte, implicarea unor state din Sudul Global, precum China, ar putea crește acceptarea unei misiuni internaționale în Ucraina. Pe de altă parte, diplomați europeni avertizează că Beijingul ar putea profita de prezența în teren pentru acțiuni de spionaj sau pentru a adopta o poziție clar prorusească în caz de conflict. Deși Italia pledează de luni de zile pentru o astfel de soluție, majoritatea statelor europene nu sunt dispuse să susțină ferm acordarea unui mandat ONU pentru eventualele trupe de pace. Rusia și China, condiții pentru negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot avea loc fără participarea Rusiei și, posibil, a Chinei. Acesta a contrazis poziția președintelui american Donald Trump, care susținuse că Moscova nu ar percepe aceste garanții ca pe o problemă. Președintele Volodimir Zelenski a respins însă implicarea Chinei, afirmând că Ucraina dorește garanții doar din partea statelor dispuse să ofere sprijin real. Legăturile economice și militare dintre Moscova și Beijing China a sprijinit indirect Rusia de la începutul războiului, prin achiziții masive de petrol și prin furnizarea de componente electronice utilizate la fabricarea armelor de precizie. Cele două țări își definesc parteneriatul drept unul „fără limite”. Ce înseamnă garanțiile de securitate pentru Ucraina Pentru statele occidentale, garanțiile de securitate nu se reduc doar la o promisiune de apărare militară, similară articolului 5 din Tratatul NATO. Acestea includ instruirea forțelor ucrainene, livrări de armament, sprijin pentru industria de apărare, schimb de informații, sancțiuni economice, cooperare financiară și un parcurs gradual spre aderarea la Uniunea Europeană. Monitorizarea unui eventual armistițiu În cazul unui armistițiu, oficiali europeni sugerează că, spre deosebire de trecut, supravegherea ar putea fi realizată în mare parte cu drone. Rămâne de stabilit dacă misiunea ar trebui să se limiteze la raportarea încălcărilor, precum în cazul Acordurilor de la Minsk, sau dacă trupele ar trebui să intervină direct în caz de atacuri. Îngrijorări privind retragerea trupelor americane În paralel, la sediul NATO din Bruxelles există neliniște legată de planurile Washingtonului de a reduce prezența militară din Europa. Potrivit informațiilor, SUA ar putea retrage între 40.000 și 70.000 de soldați din cei aproximativ 100.000 staționați pe continent. Aceste trupe ar urma să fie redistribuite pe teritoriul american, pentru misiuni de securitate la granițe sau în marile orașe. În plus, Alianța ia în calcul o revizuire mai rapidă a planificării de apărare, ceea ce ar putea însemna noi responsabilități pentru armatele europene.

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Troc între Rusia și China: firmele plătesc în mărfuri din cauza dificultăților financiare rusești

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare. Pentru prima dată după haosul economic al anilor ’90, trocul a redevenit o practică frecventă în Rusia. Problemele cu decontarea tranzacțiilor, generate de conflictul din Ucraina și de sancțiunile internaționale, au forțat companiile să găsească alternative. Cel puțin o firmă chineză a acceptat aliaje de aluminiu în schimbul motoarelor livrate către Rusia, potrivit Reuters. Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare După destrămarea URSS din 1991, inflația galopantă și lipsa lichidităților au împins multe companii rusești să accepte plata în natură. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Trei decenii mai târziu, războiul din Ucraina și restricțiile financiare readuc trocul în prim-plan. La forumul de afaceri Kazan Expo, companiile chineze au menționat problemele cu plățile internaționale și solicitările de relocare a producției în Rusia drept obstacole majore. „Oferim modele inovative de cooperare care reduc riscurile de decontare. De exemplu, furnizăm motoare pentru nave în schimbul unor aliaje speciale de oțel și aluminiu din Rusia”, a declarat Xu Xinjing, reprezentant al companiei Hainan Longpan Oilfield Technology Co. Acorduri de troc Rusia–China Reuters a relatat că, în ultimul an, Rusia a discutat mai multe acorduri de tipul trocului cu China. Acestea sunt preferate mai ales în comerțul cu metale și produse agricole, unde prețurile sunt mai ușor de stabilit. China rămâne cel mai important partener comercial al Rusiei, după ce statele europene și-au redus drastic relațiile economice cu Moscova în urma războiului. Plăți întârziate și presiuni asupra băncilor Întârzierile în procesarea plăților cu parteneri precum China și Turcia au devenit o problemă semnificativă pentru companiile rusești. Băncile din aceste state sunt presate de autoritățile europene să verifice cu atenție tranzacțiile cu Rusia, ceea ce a condus la blocaje și întârzieri financiare.

Diplomat chinez, investigat după o călătorie (sursa: US State Department)
Internațional

Important oficial chinez, reținut pentru a fi interogat de autoritățile de la Beijing

Diplomat chinez, investigat după o călătorie. Un diplomat chinez cu șanse mari de a deveni viitorul ministru de externe a fost reținut de autoritățile de la Beijing pentru a fi interogat, relatează Wall Street Journal, citând surse apropiate situației. Diplomat chinez, investigat după o călătorie Liu Jianchao, în vârstă de 61 de ani, conduce Departamentul Internațional al Partidului Comunist Chinez, instituție responsabilă cu relațiile cu partidele politice străine. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global El a fost reținut la întoarcerea dintr-o călătorie de afaceri, la sfârșitul lunii iulie. Potrivit surselor citate, motivul reținerii nu este cunoscut. Primul caz de acest nivel din 2023 Este pentru prima dată, din 2023, când un diplomat chinez de acest rang este reținut. Ultimul caz a fost cel al ministrului de externe Qin Gang, demis după dezvăluiri privind o relație extraconjugală. Cariera diplomatică și rolul în campania anticorupție Liu Jianchao a ocupat funcții importante în diplomația chineză, fiind ambasador în Indonezia și Filipine, dar și purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. De asemenea, a condus agenții naționale și regionale implicate în campania anticorupție a președintelui Xi Jinping, fiind considerat o „stea în ascensiune” în politica externă a Chinei. Declarații și ultimele apariții publice La începutul lunii iulie, Jianchao l-a acuzat pe ministrul american al apărării că „instigă la confruntare și conflict”, după apelul acestuia către aliații SUA de a-și întări forțele armate pentru a contracara China. Ultima apariție publică a diplomatului datează din 29 iulie, în Algeria, după o serie de vizite în țări africane și în Singapore, potrivit site-ului oficial al Departamentului Internațional.

NASA construiește reactor nuclear pe Lună (sursa: Facebook/NASA)
Eveniment

NASA plănuiește să construiască un reactor nuclear pe lună pentru a putea concura cu China în spațiu

NASA construiește reactor nuclear pe Lună. Șeful NASA, Sean Duffy, a confirmat marți că agenția spațială americană intenționează să construiască un reactor nuclear pe suprafața Lunii. Potrivit acestuia, energia este esențială pentru menținerea unei baze selenare, într-o perioadă marcată de competiția tot mai intensă cu China pentru dominația spațială. NASA construiește reactor nuclear pe Lună „Suntem într-o cursă spre Lună, o cursă cu China”, a declarat Duffy, care este și secretar al transporturilor din SUA. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu „Tehnologia de fisiune nucleară este crucială, motiv pentru care am investit deja sute de milioane de dolari în studii”. Oficialul a precizat că NASA va trece acum la etapa de implementare a tehnologiei. Termen de 60 de zile pentru propuneri din industrie Publicația Politico a relatat că NASA se pregătește să solicite propuneri concrete din partea companiilor private în următoarele 60 de zile. Scopul este construirea unui reactor nuclear de 100 de kilowați, funcțional până în anul 2030. Acesta va asigura o sursă stabilă de energie, mai ales în timpul nopții selenare, care durează aproximativ două săptămâni. Miza geopolitică: cine va controla primul energia pe Lună Conform unui document intern citat de Politico, NASA avertizează că prima națiune care va instala un reactor funcțional ar putea „declara o zonă de interdicție”, ceea ce ar limita serios mișcările celorlalte state. Proiectul vine în contextul în care China vizează lansarea unei misiuni cu echipaj uman pe Lună în aceeași perioadă. Programul Artemis: SUA se întorc pe Lună în 2027 Statele Unite vor să trimită astronauți pe Lună pentru prima dată în peste 50 de ani, prin programul NASA Artemis. Conform planului, un prim echipaj uman ar urma să ajungă pe suprafața lunară în 2027, marcând un pas decisiv în stabilirea unei prezențe americane permanente în spațiul cislunar.

Mașină de fabricat cărămizi pe Lună (sursa: Xinhua)
Eveniment

Primul pas spre construirea caselor pe Lună: China va produce cărămizi din praf lunar

Mașină de fabricat cărămizi pe Lună. O echipă de cercetători din China a dezvoltat o tehnologie revoluționară care aduce mai aproape de realitate visul construirii de locuințe pe Lună. Este vorba despre o „mașină de fabricat cărămizi lunare”, care transformă solul lunar (regolitul) în materiale de construcție folosind energie solară concentrată, potrivit agenției Xinhua. Mașină de fabricat cărămizi pe Lună Sistemul a fost creat de Laboratorul de Explorare a Spațiului Îndepărtat (DSEL), cu sediul în Hefei, estul Chinei. Tehnologia se bazează pe imprimarea 3D in situ, folosind un reflector parabolic pentru a concentra lumina solară. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Fasciculul concentrat este transmis prin fibre optice, iar energia solară astfel amplificată poate atinge de peste 3.000 de ori intensitatea normală. Un sistem optic de înaltă precizie focalizează această energie într-un punct, unde temperatura depășește 1.300°C, suficient pentru a topi regolitul lunar și a-l modela sub formă de cărămizi. Cărămizi rezistente, create exclusiv din sol lunar Cărămizile obținute sunt fabricate integral din regolit lunar, fără aditivi. Acestea au o densitate și o rezistență ridicate, ceea ce le face potrivite nu doar pentru locuințe, ci și pentru infrastructură, precum platforme pentru echipamente sau drumuri lunare. Doi ani de cercetare și testare intensivă Echipa de cercetători chinezi a lucrat timp de aproximativ doi ani pentru a trece de provocările tehnologice, cum ar fi adaptarea la variațiile mineralogice ale regolitului lunar și transmiterea eficientă a energiei. Cercetătorii au folosit mostre simulate de regolit pentru a testa funcționarea prototipului în diverse condiții. Structuri locuibile Deși realizarea mașinii este un pas important, inginerii chinezi avertizează că în condițiile extreme de pe Lună – vid, radiații, gravitație scăzută – cărămizile din regolit nu pot susține singure construcții locuibile. Acestea vor fi folosite ca straturi de protecție în jurul unor module rigide și gonflabile, care vor forma baza viitoarelor habitate lunare. Viitoare baze lunare: între 2035 și 2040 China conduce proiectul Stației Internaționale de Cercetare Lunară (ILRS), care va include facilități pe suprafața și orbita lunară. Construcția este planificată în două etape: până în 2035: un model de bază în regiunea polului sudic al Lunii; după 2040: extinderea instalației la scară largă. Până în aprilie 2025, 17 țări și organizații internaționale s-au alăturat proiectului, alături de peste 50 de institute de cercetare. Cărămizile, testate deja pe stația spațială chineză Cărămizi simulate din regolit lunar au fost deja trimise pe Stația Spațială Chineză (Tiangong) la bordul navei cargo Tianzhou-8, lansată în noiembrie 2024. Astronauții vor testa în spațiu proprietățile acestor cărămizi – rezistența mecanică, performanța termică și comportamentul în fața radiațiilor – pentru a colecta date esențiale în vederea construcției viitoarelor baze lunare.

Planul Chinei de a stimula natalitatea (sursa: Pexels/Kindel Media)
Internațional

China oferă 420 de euro anual pentru fiecare copil sub 3 ani, în încercarea de a stimula natalitatea

Planul Chinei de a stimula natalitatea. Guvernul chinez a anunțat introducerea unei alocații anuale de 3.600 de yuani (aproximativ 420 de euro) pentru fiecare copil sub vârsta de trei ani, în contextul unei crize demografice fără precedent. Planul Chinei de a stimula natalitatea Măsura vizează susținerea familiilor tinere și încurajarea nașterilor, într-o țară aflată în plin proces de îmbătrânire a populației. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Anunțul a fost făcut luni de către autoritățile chineze și prezentat drept „o măsură majoră pentru îmbunătățirea bunăstării populației”. Ajutorul financiar va contribui la reducerea costurilor asociate creșterii și educației timpurii a copiilor, însă detaliile privind condițiile de eligibilitate nu au fost încă publicate. Nașterile, în scădere dramatică Numărul nașterilor în China a scăzut drastic în ultimii ani. În 2024, s-au înregistrat doar 9,54 milioane de nașteri, de două ori mai puține decât în 2016, în ciuda abolirii politicii copilului unic. Este al treilea an consecutiv în care populația Chinei scade, alimentând îngrijorări legate de sustenabilitatea sistemului de pensii și de lipsa forței de muncă tinere. Perspective îngrijorătoare până în 2100 Potrivit estimărilor ONU, populația Chinei, care în prezent numără aproximativ 1,4 miliarde de locuitori, ar putea scădea la 800 de milioane până în anul 2100, dacă actualele tendințe se mențin. Această evoluție demografică ar putea avea efecte profunde asupra economiei, sistemului social și echilibrului geopolitic global.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră