marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

CCR

261 articole
Eveniment

Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional

Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional: 68,77 milioane de lei. Acesta este efectul deciziei CCR care a decis că este neconstituțională aplicarea unui impozit de 10% la pensiile militare care sunt mai mari de 10.000 de lei. Citește și: Cum a profitat Gâdea de prezența lui Nicușor Dan ca să susțină că Dan Voiculescu este nevinovat Însă CCR nu doar că a decis că acest impozit este neconsituțional, dar a stabilit că sumele colectate trebuie returnate indiferent dacă beneficiarii se adresează sau nu instanței, pentru a-și recupera banii. Suma uriașă pe care ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari „Pe de o parte, sub aspectul efectelor deciziei sus-menționate, este de remarcat că, potrivit considerentelor reținute de Curtea Constituțională la paragraful 110 din respectiva decizie, «repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acțiune în justiție, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal»”, arată ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu într-un răspuns la o interpelare.  Însă ministerul Apărării așteaptă de la Finanțe să-i explice cum să aplice această decizie.  „Sub aspectul modalității de restituire efectivă a sumelor reprezentând diferenţe de impozit rezultate ca urmare a aplicării cotei de impozitare progresivă, instituţia militară va putea pune în executare dispozitivul deciziei Curții Constituţionale după adoptarea prevederilor legale de către autoritatea competentă în domeniul fiscal, aceasta fiind singura instituție în măsură să indice, în concret, procedura de restituire a impozitului calculat, reţinut şi virat la destinație, aferent perioadei 01.01.2024 - 30.01.2025, în funcție de resursele financiare alocate efectuării plăţii acestor drepturi”, mai arată Moșteanu.     

Suma uriașă pe care Ministerul Apărării o va returna pensionarilor militari pentru că au fost impozitați neconstituțional
Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult
Justiție

Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult

Lia Savonea și judecătorii ÎCCJ au trimis o plângere-fluviu la CCR pentru că premierul Ilie Bolojan îi pune să muncească prea mult: sesizarea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu are 40 de pagini. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Savonea este președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).  Din cei 101 judecători ai Curții, la ședința la care a fost adoptată această sesizare au fost prezenți 86. Potrivit unor surse, toți cei 86 au votat pentru sesizarea CCR. Savonea și judecătorii ÎCCJ, plângere-fluviu la CCR pentru că Bolojan îi pune să muncească prea mult În plângere, judecătorii ÎCCJ contestă, printre altele, eliminarea bonificației de 1% pentru magistrații care se pensionau după 25 de ani de activitate. „Eliminarea pe viitor a majorării pensiei de serviciu a magistraților pentru fiecare an ce depășește vechimea de 25 de ani necesară obținerii acesteia, în cazul celor care îndeplineau sau îndepliniseră condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, încalcă principiul neretroactivității, deoarece suprimă un drept cert și determinat, recunoscut persoanelor care, din loialitate față de profesie, și-au continuat activitatea dincolo de momentul în care aveau o vocație efectivă la pensionare”, se arată în plângerea ICCJ.  Judecătorii explică CCR cum le taie Bolojan pensia specială: „Diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu rezultată, pe de o parte, din micșorarea procentului luat în calcul pentru stabilirea acestui cuantum, iar, pe de altă parte, ca urmare a creșterii numărului lunilor care sunt avute în vedere pentru stabilirea mediei veniturilor salariale care intră în baza de calcul asupra căruia se aplică procentul astfel diminuat (procentul este scăzut de la 80% la 55%, iar numărul lunilor luate în calcul pentru stabilirea mediei salariale este crescut de la 48 la 60 de luni de activitate înainte de data pensionării), la care se adaugă celelalte condiționări impuse de Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorarea procentului aplicat ca penalizare pentru accesarea anticipată a pensiei de serviciu, înlăturarea pentru viitor a beneficiului bonificației de 1% pentru fiecare an adăugat peste vechimea de 25 de ani, înlăturarea începând cu data de 1 octombrie 2025 a beneficiului actualizării procentuale a pensiei de serviciu în raport cu indemnizația brută lunară a magistraților din activitate, ş.a. - sunt de natură să afecteze dreptul magistraților la pensia de serviciu, în substanţa sa, și, astfel, să aducă o atingere gravă principiului independenței justiției consacrat prin art. 124 alin. (3) din Constituție (...) Acest aspect este relevat, o dată în plus, de limitarea la maxim 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate a cuantumului pensiei de serviciu, această limitare având scopul de a împiedica orice posibilitate ca venitul magistraților pensionați să se apropie de venitul avut în perioada de activitate”, se arată în plângere. 

Pensie specială uriașă: 20.500 de euro lunar va încasa Marian Enache, ex-președintele CCR
Eveniment

Pensie specială uriașă: 20.500 de euro lunar va încasa Marian Enache, ex-președintele CCR

Pensie specială uriașă pentru Marian Enache. Fostul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, va încasa o pensie specială uriașă, de 20.500 de euro lunar, provenită din trei surse, dintre care două privilegiate – cea de fost președinte CCR și cea de fost deputat. Pensie specială uriașă pentru Marian Enache Subiectul pensiilor speciale rămâne extrem de controversat, în condițiile în care Guvernul Bolojan a adoptat recent proiectul de lege pentru reformarea acestora, ce urmează să fie asumat luni în Parlament. Citește și: Bolojan le-ar fi spus liderilor PSD că fie se fac concedieri, fie demisionează - surse Magistrații din întreaga țară protestează împotriva schimbărilor, Bruxelles-ul cere reformă, iar cetățenii obișnuiți solicită echitate în sistemul de pensii. În timp ce se discută creșterea vârstei de pensionare și plafonarea sumelor, la Iași apar tot mai multe cazuri de pensionari „speciali” cu venituri lunare colosale. Continuarea, în Ziarul de Iași

CCR are un nou președinte: cine este Elena-Simina Tănăsescu
Eveniment

CCR are un nou președinte: cine este Elena-Simina Tănăsescu

Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR. Pe 13 iulie 2025, Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă, prin vot secret, de către Plenul Curții Constituționale a României (CCR), în funcția de președinte al instituției, pentru un mandat de trei ani. Elena-Simina Tănăsescu, aleasă președintă a CCR „În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", a transmis CCR printr-un comunicat oficial. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În aceeași zi, duminică dimineața, cei trei noi membri ai Curții Constituționale — Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș — au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Ulterior, plenul Curții s-a întrunit pentru a-și desemna noul președinte. Parcurs academic și formare profesională Elena-Simina Tănăsescu s-a născut pe 18 iulie 1968. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991, iar în 1997 a obținut titlul de doctor în drept constituțional la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța. În 2011, a finalizat studii postdoctorale la Universitatea din București. În 2015, a obținut abilitarea de a conduce doctorate la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Franța. Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public și îndrumător de doctorat în științe juridice. Printre domeniile sale de predare se numără Dreptul constituțional, Contenciosul constituțional, Sistemul normativ al UE și Metodologia cercetării juridice. Experiență profesională Cariera Elenei-Siminei Tănăsescu include funcții importante în administrația publică, instituții europene și organizații internaționale: Judecător la Judecătoria Sectorului 1 București (1991–1993) Expert la Organizația Internațională pentru Migrații (1994) Consilier de preaderare la Delegația Comisiei Europene la București (2000–2006) Reprezentant al României în Grupul de experți independenți ai Consiliului Europei (2001–2017) Membru în Consiliul de Administrație al Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE (2007–2012) Formator la Institutul Național al Magistraturii și Institutul European din România (2004–2019) Activitate internațională și colaborări academice A fost profesor invitat la universități și institute de prestigiu din întreaga lume, inclusiv: Universitatea din Toulon-Var (Franța) Academia Internațională de Drept Constituțional din Tunis Universitatea din Fribourg (Elveția) Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne Universitatea din Sao Paulo (Brazilia) Universitatea din Poitiers și Bordeaux (Franța) De asemenea, a participat la proiecte de cercetare în colaborare cu centre din Atena, Kassel, Lucerna, Padova, Siena, Kaohsiung, Craiova și altele. Funcții publice și roluri instituționale importante A fost consilier prezidențial (2015–2018), funcție din care a demisionat în iunie 2018. De asemenea a fost judecător la Curtea Constituțională a României, numită de președintele Klaus Iohannis în mai 2019, pentru un mandat de 9 ani (începând cu 9 iunie 2019) Afilieri și contribuții în domeniul dreptului Tănăsescu este membru fondator al mai multor organizații profesionale, inclusiv: Asociația Juriștilor Europeni – ELSA (București) Rețeaua Rigas pentru Drept Constituțional în Europa de Sud-Est Institutul de Științe Administrative al României „Paul Negulescu” A fost membră în Consiliul Științific Internațional al Academiei Internaționale de Drept Constituțional, dar și în Comitetul de selecție a judecătorilor la Tribunalul Funcției Publice al Uniunii Europene (2012–2015). Din 2018, a ocupat funcția de vicepreședinte al Asociației Internaționale de Drept Constituțional. Lucrări publicate și recunoașteri Este autoare sau co-autoare a unor lucrări de referință în domeniul dreptului, printre care: Principiul egalității în dreptul românesc (1998) Interpretarea Constituției. Teorie și practică (2002) – Premiul „Andrei Rădulescu” Constituția României – comentariu pe articole (2008, 2019) – Premiul „Hannibal Teodorescu” Constitutional Review and Democracy (2015) Migration – New Challenges for Europe... (2017) A semnat peste 75 de articole, studii și recenzii apărute în reviste de specialitate din România și din străinătate. Distincții naționale și internaționale Elena-Simina Tănăsescu a fost decorată în două rânduri. În 2011, a primit Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler. În 2018, i-a fost conferită Legiunea de Onoare (grad de Cavaler) de către Republica Franceză.

Tablagiul Busuioc a depus jurământul la Curtea Constituțională. Ceilalți doi noi membri: Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș
Eveniment

Tablagiul Busuioc a depus jurământul la Curtea Constituțională. Ceilalți doi noi membri: Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș

Cine sunt noii judecători ai CCRl. Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Cosmin Dragoș sunt noii judecători ai Curții Constituționale a României (CCR). Cine sunt noii judecători ai CCR Ceremonia de depunere a jurământului a avut loc duminică, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan, a premierului Ilie Bolojan, a președintelui Senatului, Mircea Abrudean, a vicepreședintei Camerei Deputaților, Raluca Turcan, și a membrilor CCR. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Mandatul noilor judecători a început duminică pentru două dintre nominalizări și urmează să înceapă luni pentru cea de-a treia. Mihai Busuioc, propus de grupul PSD din Senat, îl înlocuiește pe Marian Enache. Asztalos Csaba, propus de grupul UDMR din Camera Deputaților, a fost numit în locul unui judecător al cărui mandat a expirat. Dacian Cosmin Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan, își va începe oficial mandatul luni. Nouă judecători cu mandat unic Potrivit articolului 142 din Constituția României, CCR este formată din nouă judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit. Nominalizarea acestora se face astfel: 3 de către Camera Deputaților 3 de către Senat 3 de către Președintele României Președintele Curții este ales prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. CCR se înnoiește cu o treime din componență o dată la trei ani, conform prevederilor legii organice. Astfel, se asigură o continuitate echilibrată în activitatea Curții. Condițiile pentru a deveni judecător constituțional Pentru a putea fi numit judecător la CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de experiență în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Funcția de judecător constituțional este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție). Cei șase judecători care își continuă mandatele la CCR Pe lângă noii membri, șase judecători își continuă activitatea la Curtea Constituțională: Simina Tănăsescu – numită de președintele României în 2019 Cristian Deliorga – numit de Senat în 2019 Gheorghe Stan – numit de Camera Deputaților în 2019 Mihaela Ciochină – numită de președintele României în 2022 Laura Iuliana Scântei – numită de Senat în 2022 Bogdan Licu – numit de Camera Deputaților în 2022

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR
Eveniment

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR

CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților și invocă protecția CCR: toate măsurile avansate acum de premierul Bolojan și de ministrul Muncii au fost deja respinse. Citește și: Sondaj făcut de o firmă apropiată PSD, CURS: partidul lui Grindeanu cade, AUR crește accelerat Ce vor premierul Ilie Bolojan și ministrul Muncii, Florin Manole: creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor magistraților la 65% din veniturile pe ultimele 48 de luni. Dar CSM a respins încă din aprilie 2025 aceste variante, invocând decizii ale CCR. Acum, ele sunt la nivelul a 80% din veniturile pe ultimele luni.  CSM nu vrea nici o modificare la pensiile speciale ale magistraților Cum a susținut CSM că nu se pot tăia aceste pensii speciale, la 15 aprilie 2025: „Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenței Curții Constituționale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”. CSM invocă decizia 900/2020 a CCR. „Legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, citează CSM din CCR.  Și propunerea de creștere a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, s-a ciocnit de opoziția CSM. Inteersant este că, în aprilie, CSM recunoștea că vârsta de pensionare este de 48 de ani. Acum câteva zile, un comunicat al CSM afirma: „Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani”. 

Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, la business, cu o consilieră
Politică

Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, la business, cu o consilieră

Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, călătorind la business, cu o consilieră, arată Antena 3. Site-ul Curții Constituționale anunță că, între 4 și 6 mai, “o delegație a Curții Constituționale a României, constituită din domnul judecător Cristian Deliorgași domnul judecător Gheorghe Stan, însoțiți de doamna Ana-Maria Saon în calitate de consilier, a participat, în baza invitației oficiale, la Congresul Mondial al Dreptului (World Law Congress), organizat sub egida World Law Foundation la Santo Domingo, Republica Dominicană“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Republica Dominicană este una din cele mai căutate destinații turistice din Caraibe.  Stan și Deliorga au fost numiți la CCR la propunerea PSD, când acest partid era condus de Liviu Dragnea.  Judecătorii CCR numiți de PSD s-au plimbat în Republica Dominicană, cu o consilieră La congresul din Republica Dominicană, Deliorga “a oferit o analiză relevantă asupra cadrului constituțional românesc în materie electorală, subliniind rolul justiției constituționale în asigurarea echilibrului democratic într-un context electoral aflat în continuă evoluție“. Potrivit Antenei 3, cele trei bilete de avion pe ruta Bucureşti-Madrid-Santo Domingo şi retur au costat 13.480 de euro, iar pentru acestea nu s-a făcut nicio licitaţie. Două bilete au fost la clasa business, iar unul a fost cumpărat la clasa economic. Aceeași echipă - Deliorga, Stan și consiliera Saon, a fost între 15 și 19 iunie în egiunea Issyk-Kul, Republica Kârgâză.  În iulie 2023, judecătorii Laura Scântei și Gheorghe Stan s-au dus la New York, la lucrările celui de-al 28-lea Congres Mondial de Drept, care a avut loc la New York. Judecătorii CCR au mai făcut excursii frecvente în Turcia, dar a ajuns și în Armenia sau Gabon.

După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată
Politică

După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată

După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Mihai Busuioc, pe Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată în această instituție: Dacian Cosmin Dragoș, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Dacian Cosmin Dragoș a fost beneficiar al bursei europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006), și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023). Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. El a demisionat din această funcție după ce acest consiliu l-a absolvit pe Lucian Bode de acuzațiile de plagiat.  În septembrie 2022, Dacian Dragoș a spus că “atacul fără precedent la reglementările privind etica în cercetare realizat de CCR este perfect și circular“.  Mihai Busuioc, trimis de PSD la CCR, a condus, din 2017, Curtea de Conturi. El a fost un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție.  

Sindicatele din administrație cer Avocatului Poporului să sesizeze CCR în legătură cu măsurile de austeritate: Banii pentru partide nu se taie
Eveniment

Sindicatele din administrație cer Avocatului Poporului să sesizeze CCR în legătură cu măsurile de austeritate: Banii pentru partide nu se taie

FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a solicitat oficial Avocatului Poporului să se sesizeze din oficiu și să înainteze Curții Constituționale o excepție de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență nr. 36/2025. Sindicaliștii acuză Guvernul că impune austeritate doar angajaților din administrația publică, în timp ce partidele politice se bucură de fonduri generoase din bugetul de stat. FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală Potrivit FNSA, Executivul a transmis Comisiei Europene că tăierile salariale din administrația publică vor aduce o economie bugetară de 1,34 miliarde de lei în a doua jumătate a anului 2025. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Cu toate acestea, documentele interne indică o sumă reală mult mai mică – doar 600 de milioane de lei. „Sub pretextul necesităţii unei economii bugetare 'urgente', Guvernul lovește în veniturile celor care muncesc în sectorul public, în timp ce partidele politice continuă să primească fonduri fără restricții”, subliniază comunicatul FNSA. Fonduri pentru partidele politice În contrast cu austeritatea impusă funcționarilor, partidele politice vor beneficia, potrivit FNSA, de nu mai puțin de 1,362 miliarde de lei din bugetul de stat pentru activitatea desfășurată între 2024 și mai 2025. La această sumă se adaugă și cheltuielile indirecte suportate de contribuabili – cazare, transport, chirii și sume forfetare pentru birouri parlamentare activate doar în preajma alegerilor. „Predică austeritatea, dar devorează bugetul” FNSA acuză Guvernul de un comportament ipocrit și de un „furt organizat cu gir guvernamental”. În timp ce cer sacrificii de la angajați, liderii politici se bucură de privilegii nemeritate: „Aceasta nu este economie, nu este reformă, este furt organizat cu gir guvernamental! Dacă vreţi cu adevărat economii, începeţi cu voi, nu mai pedepsiţi munca şi răsplătiţi impostura!”, transmite ferm Federația în comunicat. „Sprijiniți poporul, măcar o dată” Federaţia își exprimă speranța că Avocatul Poporului va acționa în interesul cetățenilor și va sesiza Curtea Constituțională, chiar dacă mandatul actualului titular a expirat încă din 2024. FNSA subliniază că postul este ocupat cu susținerea partidelor politice care au contribuit la „demolarea funcției publice”.

CCR vrea să dea câte 180.000 de lei bonus fiecărui judecător care își termină mandatul. Dar nu are bani în buget, susține Năsui (USR)
Eveniment

CCR vrea să dea câte 180.000 de lei bonus fiecărui judecător care își termină mandatul. Dar nu are bani în buget, susține Năsui (USR)

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil. Deputatul USR Claudiu Năsui susține că bonusul de 180.000 de lei pe care CCR vrea să-l plătească fiecăruia din cei trei judecători care își termină mandatul nu poate fi plătit. Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil Pe pagina de Facebook, Claudiu Năsui afirmă că bonusul de 180.000 de lei, pe care Curtea Constituțională intenționează să-l acorde fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul, nu poate fi acordat. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică "Mai țineți minte acum câteva luni când CCR a pitit în buget niște bani sperând că nimeni nu observă? Ei bine eu lucrez pe bugete din 2012, așa că am observat și i-am întrebat în comisia pentru buget-finanțe ce sunt. Au zis că sunt medicamente pentru judecătorii CCR. Cu ocazia asta am aflat că pe lângă salariile de lux și pensiile speciale, statul le mai cumpără și medicamente. Da, același stat care vrea să crească din nou taxele pentru că „nu sunt bani”. Dar ce să vezi că nu erau pentru medicamente! Reprezentantul CCR, altfel mare secretar general al instituției, fie nu știa, fie a mințit în fața comisiei." Neștiință sau minciună? "Pentru binele lui, sper că a fost mai degrabă neștiință decât minciună cu intenție. Banii aceia erau de fapt bonusul de pensionare pentru cei trei judecători care pleacă acum de la CCR. Cei de la CCR sunt panicați că nu mai pot să dea banii și caută feluri în care ar putea totuși să-i dea de altundeva", a afirmat Năsui.

Băsescu își recuperează privilegiile de fost șef de stat (locuință, indemnizație, pază SPP), a decis CCR
Eveniment

Băsescu își recuperează privilegiile de fost șef de stat (locuință, indemnizație, pază SPP), a decis CCR

Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți, în unanimitate, că legea prin care erau anulate drepturi acordate foștilor șefi ai statului este neconstituțională în ansamblul său.  Decizia vizează Legea nr. 243/2021, care modifica articolul 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001. Principalele motive de neconstituționalitate CCR a admis excepția ridicată și a constatat că legea este contrară: Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare Art. 1 alin. (5) din Constituție, privind principiul legalității și calitatea legii, Art. 15 alin. (2), din cauza lipsei dispozițiilor tranzitorii și a caracterului retroactiv al actului normativ. Băsescu a contestat modificările care i-au retras privilegiile În 2022, fostul președinte Traian Băsescu a atacat legea prin intermediul instanței de judecată, după ce i-au fost retrase privilegiile acordate foștilor șefi de stat. Acestea includeau: O vilă de protocol oferită de RA-APPS, Protecție asigurată de SPP. Modificările legislative vizau pierderea acestor beneficii în cazul unei decizii definitive privind colaborarea cu fosta Securitate. Curtea de Apel București a sesizat CCR Curtea de Apel București a admis cererea lui Traian Băsescu privind excepția de neconstituționalitate. Procesul avea ca obiect suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecție. Deși Băsescu pierduse în primă instanță, instanța superioară a considerat necesară sesizarea Curții Constituționale. Fostul președinte Băsescu își recapătă privilegiile Prin decizia CCR, modificările aduse Legii 406/2001 sunt anulate, ceea ce înseamnă că Traian Băsescu își va recăpăta drepturile aferente statutului de fost președinte. În perioada 2004–2014, cât a fost președinte al României, Traian Băsescu beneficia de: O vilă de protocol pe strada Gogol, în Sectorul 1, Indemnizație specială, Protecție și pază permanentă asigurată de Serviciul de Protecție și Pază (SPP).

CCR consideră că tablagiul Busuioc e bun de judecător constituțional, a respins sesizarea SOS
Eveniment

CCR consideră că tablagiul Busuioc e bun de judecător constituțional, a respins sesizarea SOS

CCR validează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, sesizarea privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Potrivit deciziei, Busuioc îndeplinește condiția constituțională privind vechimea de minimum 18 ani în domeniul juridic. CCR validează numirea lui Mihai Busuioc În cadrul controlului de constituționalitate asupra hotărârilor Parlamentului, CCR a constatat că Hotărârea Senatului nr. 64/2025, privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională, este conformă cu Legea fundamentală, în raport cu criticile formulate. Citește și: Magistrații sunt disperați: Nicușor Dan nu le semnează decretele de pensionare CCR a subliniat, în comunicatul transmis, că Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice, îndeplinind astfel cerințele prevăzute la articolul 143 din Constituție. Sesizarea, formulată de partidul S.O.S. România Contestația privind numirea lui Mihai Busuioc a fost depusă de Partidul S.O.S. România, care a invocat neîndeplinirea criteriului de vechime. CCR a considerat aceste obiecții neîntemeiate. Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător constituțional a avut loc săptămâna trecută, în plenul Senatului. Acesta a fost propus de grupul senatorial PSD și a primit 79 de voturi "pentru" și 36 "împotrivă". Busuioc îl înlocuiește pe Marian Enache la CCR Mihai Busuioc va ocupa locul lăsat liber de Marian Enache, al cărui mandat de judecător constituțional expiră pe 12 iulie. Enache a fost președinte interimar al Curții începând cu data de 11 iunie. Condițiile pentru a deveni judecător al CCR Potrivit Constituției României, pentru a fi numit judecător al CCR, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Studii juridice superioare Competență profesională ridicată Cel puțin 18 ani de activitate în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior Numirea se face de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice în învățământul juridic superior (conform articolelor 143 și 144 din Constituție).

Tablagiul Busuioc, evaluat azi de potențialii săi colegi din CCR pentru a deveni sau nu judecător
Eveniment

Tablagiul Busuioc, evaluat azi de potențialii săi colegi din CCR pentru a deveni sau nu judecător

CCR analizează numirea lui Mihai Busuioc. Curtea Constituţională a României dezbate marți sesizarea depusă de Partidul S.O.S. România în legătură cu numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR. Numirea a fost aprobată săptămâna trecută de plenul Senatului, care i-a acordat un mandat de nouă ani. CCR analizează numirea lui Mihai Busuioc Mihai Busuioc, susținut de grupul senatorial PSD, a fost votat cu 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”. Citește și: EXCLUSIV „Bomba” pusă de Tîlvăr sub scaunul lui Moșteanu: sistemul de rachete SHORAD-VSHORAD de 2,2 miliarde de euro care nu respectă cerințele de licitație El îl va înlocui pe Marian Enache, al cărui mandat la CCR expiră pe 12 iulie, după ce a fost președinte interimar al Curții din 11 iunie. Cum se face numirea unui judecător CCR Judecătorii CCR sunt numiți de fiecare Cameră a Parlamentului, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice. Candidații trebuie să depună un CV și documente care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție și sunt audiați în comisie înainte de vot. Ce condiții trebuie să îndeplinească un judecător CCR Conform articolelor 143 și 144 din Constituție, judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, competență profesională ridicată și cel puțin 18 ani vechime în domeniul juridic sau în învățământul juridic superior. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei didactice din domeniul juridic.

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: strânge toți banii și tot adună mai mult decât câștigă
Investigații

Tablagiul Busuioc, votat la CCR, trăiește cu aer: strânge toți banii și tot adună mai mult decât câștigă

Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale: câștigă aproape 6.000 de euro lunar, dar sumele puse deoparte sunt peste cele primite. Salariu lunar de 5.655 de euro Potrivit declarației de avere depuse în 2024, salariul de la Curtea de Conturi al președintelui Mihai Busuioc era de 339.331 lei. O medie de 28.277 lei lunar, adică aproximativ 5.655 de euro (aproape 68.000 de euro pe an). Dar numai în 2024, potrivit aceluiași document, Busuioc a deschis un cont la Bank of America de 110.000 de dolari. Despre care cont Busuioc nu a precizat că ar fi al soției. În 2022, șeful Curții de Conturi a mai investit peste 51.000 de euro în fonduri de investiții. Iar în 2020, a mai deschis un cont în care are acum aproape 223.000 de dolari. Din nou, în declarația de avere nu apare nici o precizare că sumele i-ar aparține soției lui Busuioc. Sute de mii de lei, de dolari și de euro În alte conturi, deschise după 2006, proaspătul votat judecător al CCR mai are 160.000 de euro, peste 78.000 de dolari și peste 440.000 de lei. În plus, a acordat și trei împrumuturi în nume personal unor persoane fizice de, în total, 47.000 de euro. Pe scurt, în acest moment, Busuioc are puși deoparte 440.000 de lei, 258.000 de euro și 301.000 de dolari. Busuioc, conturi mult peste veniturile salariale Numai în ultimii patru ani, în care a câștigat puțin peste 270.000 de euro, a strâns 333.000 de dolari și peste 51.000 de euro. Citește și: Guvernul estimează economii uriașe prin reducerea unuia din sporurile nerușinate ale bugetarilor Adică a pus deoparte cam cu 30% mai mult decât toți banii din salarii. Pe scurt, un caz clar de avere nejustificată.    

Tablagiul Busuioc a ajuns judecător CCR pe mâna PSD. Grindeanu face pe niznaiul: Eu l-am vrut pe Cazanciuc
Eveniment

Tablagiul Busuioc a ajuns judecător CCR pe mâna PSD. Grindeanu face pe niznaiul: Eu l-am vrut pe Cazanciuc

Busuioc, judecător CCR, propus de PSD. Senatul l-a numit marți, în plen, pe Mihai Busuioc judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani. Citește și: Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi Busuioc a fost propus de grupul senatorial PSD și a obținut 79 de voturi pentru și 36 împotrivă. Busuioc, judecător CCR, propus de PSD Mihai Busuioc a fost audiat în Comisia juridică a Senatului într-o sesiune scurtă, de aproximativ 15 minute, incluzând prezentarea și întrebările membrilor comisiei. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent Audierea a fost considerată o formalitate, în condițiile în care puțini membri au adresat întrebări. Alături de Busuioc, au fost audiați și Rodica Cușnir (S.O.S. România) – 10 voturi în plen, Cristian Țăgârlaș (PNL) – 2 voturi, și Adina Petrescu (AUR) – 24 de voturi. Toți candidații au primit aviz favorabil, dar doar Busuioc a fost ales. Grindeanu l-ar fi vrut pe Robert Cazanciuc Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marți că pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională, un candidat trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute de Constituție, altfel nu poate fi votat în Parlament. Întrebat ce îl recomandă pe Mihai Busuioc pentru funcția de judecător CCR, în contextul cerinței de 18 ani de experiență juridică și competențe înalte, Grindeanu a răspuns: „Dacă nu îndeplinește criteriile, nu poate fi votat. Comisia juridică stabilește dacă dosarul este în regulă. Dacă le îndeplinește – foarte bine, dacă nu – nu poate ocupa funcția.” Sorin Grindeanu a confirmat că PSD a decis ca Mihai Busuioc să fie candidatul partidului pentru funcția de judecător constituțional. Acesta și-a depus dosarul la Comisia juridică a Senatului, care a verificat îndeplinirea condițiilor legale. „În paranteză fie spus, să știți că eu l-am votat pe Robert (Cazanciuc)”, a adăugat Grindeanu. Critici din opoziție: „Numire imorală și periculoasă” Numirea lui Mihai Busuioc a fost contestată de opoziție. Senatorul Titi Stoica (AUR) a declarat că „această numire nu este doar imorală, ci și periculoasă”, acuzând existența unor interese ascunse în spatele promovării sale. Busuioc propune măsuri pentru eficientizarea CCR Întrebat de senatoarea USR Simona Spătaru cum poate fi consolidată încrederea în Curtea Constituțională, Busuioc a prezentat câteva idei: Creșterea numărului de magistrați asistenți, pentru soluționarea celor aproximativ 12.000 de dosare. Introducerea unui complet de filtru, care să elimine cauzele inadmisibile. Soluționarea rapidă a cauzelor repetitive, precum cele legate de pensii, în număr de circa 3.000. Flexibilizarea numărului de judecători în plen, cu posibilitatea desfășurării activității cu 6, nu neapărat 9 magistrați. După audiere, Mihai Busuioc a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, afirmând totuși că nu consideră numirea sa ca fiind una politică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră