joi 16 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

CCR

261 articole
Eveniment

SIIJ se desființează și se reînființează, în varianta Predoiu-CSM. DNA, lăsat fără atribuții, CCR va avea superimunitate

SIIJ se desființează și se reînființează, într-o formulă mai complexă. Camera Deputaţilor a votat luni, în calitate de prim for sesizat proiectul de lege denumit „pentru desfiinţarea SIIJ”. Au fost 205 de voturi „pentru„ 90 „contra” şi o abtinere. DNA rămâne fără nici un fel de atribuții, deși a protestat. Votul decisiv va fi însă în plenul Senatului. SIIJ se desființează și se reînființează Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Potrivit proiectului, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală”. Procurorul general va putea respinge propunerile, motivat. Trăilă (PNL) laudă CSM „Astăzi vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp atât de noi care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu", a declarat deputatul PNL Cristina Trăilă. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Ea a arătat că acest proiect este primul care are avizul CSM, „singurul garant al independenței Justiției”.

SIIJ se desființează și se reînființează, în varianta Predoiu-CSM. DNA, lăsat fără atribuții, CCR va avea superimunitate
Legea care aprobă OUG din 2016 ce stabilește cine și cum interceptează comunicații în penal, neconstituțională
Eveniment

Legea care aprobă OUG din 2016 ce stabilește cine și cum interceptează comunicații în penal, neconstituțională

Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională. Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016 referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR. Legea OUG pentru interceptări penale, neconstituțională Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, deputaţi neafiliaţi şi un deputat aparţinând minorităţilor naţionale. În luna noiembrie, deputaţii au dat vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Citește și: PSD preia oficial controlul Vămilor. ANAF-ul, controlat de PNL, jumulit de atribuții Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă în 9 mai 2016. Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului". În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat. Ce poate face SRI Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor. Seriviciul Român de Informaţii poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale, în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".

Nu aruncați măștile încă, decizia CCR referitoare la portul acestora intră în vigoare numai după publicarea în "Monitorul oficial"
Justiție

Nu aruncați măștile încă, decizia CCR referitoare la portul acestora intră în vigoare numai după publicarea în "Monitorul oficial"

Măștile trebuie purtate ca până acum. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat că deciziile Curţii Constituţionale "se vor executa", cu referire la decizia CCR de marţi privind neconstituţionalitatea OUG privind portul măştii de protecţie în anumite spaţii, dar a subliniat că, formal, până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei şi a motivării acesteia, prevederile legale referitoare la mască se păstrează. Măștile trebuie purtate ca până acum "O să începem şedinţa de Guvern cu câteva subiecte foarte importante. Primul este cel legat de comunicatul Curţii Constituţionale de ieri prin care a constatat neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 55 din acelaşi an, privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei COVID 19. Am să spun din capul locului că deciziile Curţii Constituţionale se vor executa. Avem în acest moment comunicatul şi trebuie să aşteptăm motivarea şi publicarea Deciziei, motiv pentru care, formal, prevederile legale sunt în vigoare", a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat Premierul a precizat că a discutat cu ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, pe acest subiect, ţinând cont că rata de infectare se menţine la un nivel ridicat. "Ţinând cont de condiţiile în care rata de infectare se menţine la un nivel ridicat, personal fac apel la populaţie pentru a ne proteja în continuare, la a ne proteja de tot ceea ce înseamnă pericolul acesta al infectării. El se găseşte în continuare la un nivel de risc ridicat", a declarat Ciucă.

BREAKING NEWS Ordonanța prin care s-a decis purtarea măștii de protecție în public, magazine, birouri - neconstituțională
Justiție

BREAKING NEWS Ordonanța prin care s-a decis purtarea măștii de protecție în public, magazine, birouri - neconstituțională

Masca de protecție anti-COVID, neconstituțională. Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat, marţi, că este neconstituţională Ordonanţă de urgenţă a Guvernului 192/2020 prin care se instituia, printre altele, obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Masca de protecție anti-COVID, neconstituțională Potrivit unui comunicat al CCR, în şedinţa de marţi, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. Curtea a constatat neconstituţionalitatea în ansamblu a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79 alin. (1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ. Potrivit CCR, actele normative anterioare şi ulterioare OUG 192/2020 rămân în vigoare. Ce rămâne în vigoare Curtea precizează că, prin efectul prezentei decizii, sunt eliminate din fondul activ al legislaţiei, în condiţiile art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, doar dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 192/2020, în timp ce celelalte texte normative din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi din Legea 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă rămân în continuare în vigoare. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat OUG 192 din 2020 mai prevedea, printre altele, că: * pe durata stării de alertă, angajatorii dispun munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, acolo unde specificul activităţii permite, cu respectarea prevederilor Legii 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă. * pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, organizează programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră.

Regulamentul care limitează transmisiile live, pe Facebook, din Parlament, adoptat. USR și AUR îl vor ataca la CCR
Politică

Regulamentul care limitează transmisiile live, pe Facebook, din Parlament, adoptat. USR și AUR îl vor ataca la CCR

USR și AUR vor ataca la CCR modificările adoptate azi la Regulamentul Camerei Deputaților. Potrivit acestor modificări, este interzisă utilizarea violenței fizice constând în gesturi agresive ori a violenței verbale constând în injurii, invective sau calomnie la adresa altui parlamentar. Pe de altă parte însă, transmisiile live din plenul Camerei Deputaţilor vor fi permise, dar numai din perimetrul arondat grupului parlamentar respectiv. Modificarea a fost aprobată cu 202 voturi „pentru”, 91 „împotrivă” și patru abțineri. USR și AUR vor ataca la CCR Dan Barna a anunțat, în plen, că USR va ataca la Curtea Constituțională acele prevederi care limitează transparența. "Ce legătură are banner-ul cu tema care ne doare pe toţi - utilizarea violenţei fizice împotriva lui parlamentar sau a violenţei verbale sau ţipete, injurii, ameninţări, tot ceea ce ne serveşte pe tacâm colegul nostru parlamentar extremist. Deci, faptul că punem banner-ele împreună cu violenţa e clar că îl folosiţi pe amărâtul acesta de disperat populist, îl folosiţi ca să limităm transparenţa dialogului din Parlament. Asta e problema de fond", a spus Barna. George Simion a anunțat, la rândul său, că AUR va ataca în totalitate hotărârea de modificare adoptată de plen. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Opoziția este nemulțumită și de prevederea care se referă la retragerea staff-ului și a mașinilor de care beneficiază un grup parlamentar dacă un reprezentant al său este violent sau aduce injurii altor colegi.

Anca Dragu rămâne, oficial, fără șefia Senatului
Politică

Anca Dragu rămâne, oficial, fără șefia Senatului

CCR aprobă revocarea Ancăi Dragu de la șefia Senatului și înlocuirea acesteia cu Florin Cîțu. Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea USR pe Hotărârea privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului. "CCR, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România din Senat şi a constatat că este constituţională Hotărârea Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu", informează CCR. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat Motivele de neconstituţionalitate invocate de USR au fost încălcarea art. 64 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe durata mandatului forurilor legislative. USR a susţinut că, în condiţiile în care propunerea de revocare formulată de grupurile parlamentare PNL, PSD şi UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenţei unei noi majorităţi, fără a fi indicat niciun motiv de încălcare a Regulamentului sau a Constituţiei, Hotărârea Senatului 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituţională, fiind încălcate prevederile art. 64 alin. (2) din Constituţie, prin raportare la concluziile deciziei CCR 467/2016. CCR aprobă revocarea Ancăi Dragu de la conducerea Senatului Alte motive invocate au fost încălcarea principiului supremaţiei legii şi a principiului constituţional al configuraţiei politice a Camerelor Parlamentului. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” USR a mai susţinut că Parlamentul a modificat natura mandatului, încălcând art. 2 din Constituţie, care interzice ca un grup de persoane să exercite suveranitatea naţională în nume propriu. La finalul lunii noiembrie, Anca Dragu a fost revocată din funcţie, iar în aceeaşi zi preşedintele PNL, Florin Cîţu, a fost ales la conducerea Senatului. Reacția USR la decizia CCR Uniunea Salvaţi România consideră că decizia CCR pe tema revocării Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului arată că actuala Curte Constituţională este "extrem de politizată", fiind "atât de implicată în jocul" majorităţii PSD - PNL încât îşi "infirmă" jurisprudenţa anterioară.Conform unui comunicat al USR, decizia de miercuri "întăreşte necesitatea reformării" Curţii Constituţionale."Decizia de astăzi se bate cap în cap cu alte decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale pe acelaşi subiect. Asta arată că avem nevoie de o reformă a instanţei constituţionale din România, mult prea politizată prin modul de numire şi acţiune a judecătorilor. Avem nevoie de o Curte Constituţională care să acţioneze ca un real arbitru, nu ca un apărător permanent al puterii în raport cu opoziţia", declară preşedintele USR, Dacian Cioloş.USR adaugă că, prin decizia luată miercuri, Curtea Constituţională stabileşte că un preşedinte de Cameră poate fi schimbat din funcţie "exclusiv după pofta majorităţii parlamentare conjuncturale", fără să existe fapte care să îi poată fi imputate şi fără să fie necesar acordul grupului parlamentar care a făcut propunerea de numire.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră