miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

CCR

261 articole
Justiție

Tudorel Toader apără decizia CCR care declară intangibile pensiile speciale. Un fost judecător european, coleg cu Toader la Universitate, e șocat

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale. Fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, profesorul Valerius Ciucă a blamat decizia de declarare a legii ca neconstituțională. Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale Ciucă a apreciat că dreptul Parlamentului de a reglementa privilegiile nu poate fi îngrădit. Coleg în cadrul Facultății ieșene de Drept, rectorul Universității "A.I. Cuza", fost judecător în cadrul CCR, Tudorel Toader a apreciat că argumentele Curții sunt valide, iar legea trebuie reanalizată. Amândoi consideră însă că o dezbatere profundă nu poate avea loc înainte ca CCR să prezinte motivarea deciziei. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Până acum, în spațiul public a fost difuzat doar un rezumat al acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Tudorel Toader apără decizia CCR care declară intangibile pensiile speciale. Un fost judecător european, coleg cu Toader la Universitate, e șocat
Liberalul Sighiartau, după ce CCR a declarat parţial neconstituţionale modificările vizând pensiile speciale: „Noi, cei de la PNL, aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”
Politică

Liberalul Sighiartau, după ce CCR a declarat parţial neconstituţionale modificările vizând pensiile speciale: „Noi, cei de la PNL, aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”

Liberalul Robert Sighiartau, după ce CCR a declarat parţial neconstituţionale modificările vizând pensiile speciale: „Noi, cei de la PNL, aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, a scris vicepreședintele PNL pe Facebook. De altfel, încă din 29 iunie, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a spus că Marcel Ciolacu ar trebui să își depună mandatul dacă proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale nu este aprobat de Curtea Constituțională. Cei de la PNL aşteptăm scuzele comediantului Ciolacu „Misiune îndeplinită ! Noi cei de la PNL aşteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, a scris Sighiartău miercuri pe Facebook. Cu o zi în urmă, când anunţa că urmează decizia Curţii Constituţionale privind pensiile speciale, deputatul PNL a redistribuit postarea sa din ziua în care legea a fost votată pentru prima dată în Camera Deputaţilor, în 26 iunie. „După ce, timp de 1 an şi 6 luni, Marcel Ciolacu şi ministrul său Budai au aruncat tot felul de tiribombe şi fumigene cu legea pensiilor şi a salarizării, a impozitării globale, a reducerii impozitării etc. astăzi, după votul din plen pentru eliminarea pensiilor speciale, a lansat un atac nedemnn la adresa PNL, deşi împreună cele 2 partide au votat legile propuse de PSD astăzi. Marcel Ciolacu continuă aceeaşi strategie ticaloasă pe care a dus-o la adresa PNL, dar de data asta din calitatea de prim-ministru. Ca atare, îi lansez o provocare lui Marcel Ciolacu în care onoarea joacă un rol important. Asta pentru că dânsul pune un mare preţ, aşa cum a declarat-o de multe ori, pe statura morală a unui om politic. Domnule Ciolacu, dacă CCR declară neconstituţională legea pe care am votat-o astăzi în parlament, vă rog să vă onoraţi cu demnitate cuvântul şi să faceţi un pas în spate. Pentru că aţi stiut că legea va fi neconstituţională şi aţi minţit poporul român, atacând PNL”, afirma atunci Robert Sighiartău. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!”

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale
Eveniment

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale

Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Mureș, controlat de subprefectul Pălășan, omul de casă al „baronului” local PSD Vasile Gliga. „Baronul” și-a făcut fata deputată și șefă PSD Mureș și ginerele, senator Dar și un fost consilier al lui Ion Iliescu, Marian Enache, acum președinte al CCR. Citește și: Motivul halucinant pentru care Colegiul Medicilor nu vrea să-i ancheteze pe medicii de la spitalul Urziceni, unde o gravidă a născut pe trotuar. Vinovată: asistenta Enache, care a avut beneficiat și de avantajele unui certificat de revoluționar, a fost suspectat și de faptul că, pe vremea când era avocat la Vaslui, a fost turnător al Securității. Citește și: CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare El ar fi autorul raportului de respingere a noii legi de tăiere a pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Alina Corbu este cea care conduce ÎCCJ, instituția care a atacat la CCR proiectul de lege de tăiere a pensiilor speciale. Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale În 2014, Corbu a fost acuzată de DNA că i-a spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori. Ea a fost trimisă în judecată, a câștigat procesul, dar dosarul a fost secretizat, așa că nu se știe care a fost motivul achitării. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a analizat doctoratul ei și a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Însă, în perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, scria G4Media în 2022. „În 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc «bani negri»”, scria Newsweek România, în 2019. Tatăl lui Corbu a fost primar PSD. Recent, Curtea de Apel București a stabilit ca președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, să primească daune morale de 200.000 de lei pentru prejudiciul suferit în dosarul DNA în care a fost acuzată de favorizarea infractorului, însă în care a fost achitată, a arătat Europa Liberă România. Dublu pensionar special, revoluționar și, probabil, turnător Președintele CCR, Marian Enache a fost consilier al fostului președinte, între 1992 și 1993. Ulterior, Iliescu l-a trimis ambasador la Chișinău. În 2016, PNL a contestat numirea sa la CCR, întrucât, deși Senatul l-a votat, el nu avea, oficial, susținerea nici unui grup parlamentar. În 2009, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a precizat că Marian Enache a avut dosar de rețea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susținea CNSAS. Enache a bifat de-a lungul carierei politice cinci partide: FSN (1990-1992), FDSN (1992-1997), ApR (1997-2002), PC (2008-2012) și UNPR (2012-2016). Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” În 2022, el a primit de la statul român: un salariu de judecător la CCR - 374.000 lei/an - pensia de judecător la CCR - 439.000 lei/an - și pensia de ex-deputat - circa 55.000 de lei. De altfel, toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai pensiilor speciale. Doi dintre ei, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, au fost plasați la CCR cu influența politică a lui Liviu Dragnea. Un altul, Bogdan Licu, a fost acuzat de plagiat. El a cerut și a câștigat în instanță dreptul de a renunța benevol la titlul de doctor, dar a negat că a plagiat. Și Licu a fost plasat în CCR cu sprijinul PSD.

BREAKING CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare
Eveniment

BREAKING CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare

CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale și creștea vârsta de pensionare a beneficiarilor. Judecătorii CCR sunt ei înșiși beneficiari ai unor pensii speciale uriașe. Unii dintre ei, precum președintele CCR, Marian Enache, cumulează această pensie cu cea de parlamentar. În plus, pensia se acordă de la momentul la care sunt îndeplinite condițiile de pensionare, deci majoritatea judecătorilor CCR o cumulează cu salariul. CCR a respins legea prin care se tăiau pensiile speciale Curtea Constituţională a discutat, miercuri, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu. Citește și: Valentina Saygo, fost secretar de stat și consultant fiscal, desființează proiectul lui Ciolacu de a majora birurile: „60 de pagini pline de ură viscerală, nu rămâi decât cu greață!” Judecătorii CCR au decis că legea este constituțională în ansamblul ei, dar are și articole care încalcă Constituția. În aceste condiții, legea se va întoarce la Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Pe 29 iunie, ÎCCJ a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, dar şi a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Potrivit unor surse citate de SpotMedia, raportor al raportului de respingere a legiide reducere a pensiilor speciale ar fi fost Marian Enache, fost consilier al lui Ion Iliescu și deputat PDSR. Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură.

CCR va respinge, miercuri, proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale - surse Spotmedia
Politică

CCR va respinge, miercuri, proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale - surse Spotmedia

CCR va respinge, mâine, proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale, afirmă surse Spotmedia. Acest site a obținut raportul de respingere, raport elaborat de însuși președintele CCR Marian Enache, benefiar a două pensii speciale - de magistrat și de fost parlamentar. De altfel toți judecătorii CCR sunt sau vor fi beneficiari ai unor pensii speciale uriașe, de 25-30.000 lei/lună, pe care le vor putea cumula cu salariul de la această curte. CCR va respinge tăierea pensiilor speciale Raportul invocă „independența Justiției” pentru a respinge textele care prevedeau ca baza de calcul a pensiei de serviciu să fie media veniturilor întregii cariere și să nu mai fie actualizată conform veniturilor celor în activitate, iar vechimea viitorilor pensionari să fie de 25 de ani efectiv în magistratură. Nici recalcularea pensiilor aflate în plată n-ar fi posibilă, arată documentul publicat de Spotmedia. Recalcularea ar fi posibilă doar în condiții de criză economică. Puteți citi aici întregul articol Spotmedia: „Exclusiv Pensiile speciale la CCR - Raportul președintelui Curții pregătește daună totală (document)” La 29 iunie, Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pe legea eliminării pensiilor speciale. „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", spunea, în ianuarie Eugen Rădulescu, fost director în cadrul BNR. Citește și: Marțea neagră a sectorului privat: proiect de OUG cu măsurile de spoliere pentru a acoperi gaura de la buget. Afectați: proprietarii de locuințe, microîntreprinderile, IT-iștii

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale. PNRR, în pericol
Eveniment

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale. PNRR, în pericol

CCR a amânat decizia privind pensiile speciale oentru data de 2 august. PNRR ar putea fi în pericol, pentru că România nu a îndeplinit acest jalon. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat, la 29 iunie, la Curtea Constituțională în întregime legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat. Decizia a fost luată în unanimitate. CCR a amânat decizia privind pensiile speciale Judecătorii îi motivează decizia prin „necesitatea unor lămuriri suplimentare“. - Dosar nr.1727A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 2 august - Dosar nr.1726A/2023 - Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - amânat pentru 21 septembrie. Amânarea afectează depunerea cererii pentru tranșa a treia pentru banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, deoarece Guvernul trebuie să adopte cele două legi până la începutul lunii septembrie. Citește și: Firea și Pandele au părăsit România și se află în țara în care este refugiat Sorin Oprescu. Cei doi, demascați de amicul lor, Ciutacu: Firea a plecat pe la protocol, cu pălărie mare și ochelari de soare „La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite ale ICCJ, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ICCJ.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să atace la CCR și noua lege a pensiilor speciale și pe cea privind cumulul pensiei cu salariul
Eveniment

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să atace la CCR și noua lege a pensiilor speciale și pe cea privind cumulul pensiei cu salariul

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să atace la CCR și noua lege a pensiilor speciale și pe cea privind cumulul pensiei cu salariul. Ieri, președintele ICCJ, Alina Corbu, a convocat adunarea generală a judecătorilor din această instituție pentru a dezbate dacă vor contesta sau nu noua lege a pensiilor. Înalta Curte a decis să atace la CCR noua lege a pensiilor Azi, ICCJ a decis să sesizeze, vineri, Curtea Constituțională, deși pentru magistrați, reforma pensiilor speciale nu se va aplica până în 2028, iar toate schimbările se vor petrece treptat, până în 2043, anunță Pro TV. În plus, potrivit unor surse, ei vor ataca și legea care limitează cumulul pensiei cu salariul. Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministru de Interne, a fost întrebat, joi, cum comentează intenţia ÎCCJ de a ataca la CCR proiectul de lege care a trecut de Parlament privind pensiile speciale. „Şi primul-ministru şi preşedintele Senatului şi subsemnatul şi alţi colegi din partide au avut consultări cu sistemul judiciar, permanent. Am explicat ce se poate şi ce nu se poate din perspectiva limitelor destul de rigide impuse de criteriile stabilte anterior în PNRR dar în acelaşi timp că prevederile legale vor respecta tot ceea ce înseamnă statutul magistraţilor şi independenţa magistratului” , a spus ministrul Predoiu, potrivit News.ro. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde „Nu ar fi un eveniment inedit pentru că în general, Înalta Curte îşi manifestă un rol destul de proactiv, am văzut în ultimii ani, în a sesiza CCR, a făcut-o recent şi cu Codurile de procedură penală şi Codul penal, unele sesizări au fost respinse, altele admise. Până la urmă este un mecanism democratic dar sunt curios care sunt motivele”, a mai afirmat demnitarul liberal.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, convocați joi pentru a decide dacă vor sesiza CCR în legătură cu noua lege a pensiilor speciale - presă
Eveniment

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, convocați joi pentru a decide dacă vor sesiza CCR în legătură cu noua lege a pensiilor speciale - presă

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au fost convocați, joi, pentru a decide dacă vor sesiza CCR în legătură cu noua lege a pensiilor speciale, scrie G4Media. Judecătorii ICCJ vor sesiza CCR „La data de 29 iunie 2023, ora 13:00, judecătorii instanței supreme sunt convocați în sistem de videoconferință pentru constituirea în secții unite în vederea exercitării atribuției pentru: 1. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind codul fiscal; 2. Sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate înainte de promulgare asupra legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a legii nr. 227/2015 privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, se arată în convocarea transmisă de Corina Corbu, președintele ICCJ. Citește și: Adolescentul ucigaș cu sânge rece din Craiova trecuse toate examinările psihologice la liceul militar din oraș, deși apropiații susțin că era de multe ori agresiv. Cine răspunde Mai multe analize arată însă că noua lege nu abrogă nici o pensie specială, iar impactul bugetar este, probabil, nesemnificativ. Guvernul a refuzat să publice propria evaluare privind imactul buegtar sau să facă publică evaluarea Băncii Mondiale.

Regii bugetarilor din România: peste 14.000 euro pe lună le intră în buzunar. Culmea, deși sunt judecători CCR, nu de acolo vin cei mai mulți bani
Economie

Regii bugetarilor din România: peste 14.000 euro pe lună le intră în buzunar. Culmea, deși sunt judecători CCR, nu de acolo vin cei mai mulți bani

Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar. Cei doi ieşeni din cadrul Curţii Constituţionale se pot considera regii bugetarilor din România. Regii bugetarilor - 14.000 de euro lunar Preşedintele CCR, Marian Enache, şi judecătorul Iulia Scântei ridică 20-30.000 de lei lunar numai din salariu. Leafa de judecător constituţional nu este, însă, singura sursă de venituri şi nici măcar cea mai importantă. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Indemnizaţia de judecător a lui Enache este depăşită de veniturile din pensii, care au totalizat anul trecut 438.965 lei. Citește și: EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei Continuarea, în Ziarul de Iași.

Probabil cel mai bine plătit bugetar: revoluționar de Vaslui, lansat politic de Iliescu, judecător la CCR. Din posibilul său dosar de turnător a mai rămas doar numărul - restul, dispărut
Politică

Probabil cel mai bine plătit bugetar: revoluționar de Vaslui, lansat politic de Iliescu, judecător la CCR. Din posibilul său dosar de turnător a mai rămas doar numărul - restul, dispărut

Probabil cel mai bine plătit bugetar este un revoluționar de Vaslui, lansat politic de Ion Iliescu și judecător la CCR din 2016. Avocatul Marian Enache este acum chiar președintele CCR. Probabil cel mai bine plătit bugetar Statul român îi plătește un salariu și două pensii, ambele speciale. În total, de la stat, el încasează circa 880.000 de lei pe an: salariu de judecător la CCR, 374.725 lei, pensia de judecător - 438965 lei și cea de deputat - 55.536 de lei. O declarație de avere din 2018 arată că el a încasat, în 2017, și pensie de avocat - 22.119 lei, și indemnizație de revoluționar - 12.492 de lei. Marian Enache era avocat la Vaslui, dar, după 1990, a fost membru CPUN și a fost preluat de Ion Iliescu, care l-a susținut să fie parlamentar, consilier prezidențial și apoi ambasador în Republica Moldova. „Dan Voiculescu l-a cooptat pentru scurtă vreme în Partidul Conservator. Gabriel Oprea l-a recuperat şi i-a oferit un loc eligibil pe listele UNPR la alegerile din 2012. Liviu Dragnea l-a propulsat la CCR”, a scris jurnalistul Sebastian Zachmann pe blogul său. Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Însă, în 1997 a părăsit PDSR și a trecut la ApR, formațiunea lui Teodor Meleșcanu. În 2012 a ajuns deputat din nou, de data aceasta pe listele UNPR, partidul lui Gabriel Oprea. Critic cu pensiile speciale ale altora „Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, a arătat Europa Liberă. Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora „Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS. În septembrie 2022, el spunea, că, în afară de magistrați, „pentru restul pensiilor speciale, o decizie a CCR trebuie să fie și adecvată. Voi urmări ca deciziile CCR să fie adecvate și realităților socio – economice, fără a încălca prevederile constituționale și legile. În general, trebuie să avem decizii echilibrate și cu măsură. La militari, lucrurile trebuie chibzuite. Și la adoptarea legilor și la pronunțarea deciziilor. Pentru militari, Legiuitorul trebuie să se gândească foarte bine dacă nu este justificat să aibă pensii, indemnizații”.

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. În 2018, era să-l scape pe Dragnea de pușcărie
Eveniment

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. În 2018, era să-l scape pe Dragnea de pușcărie

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

"Teroriștii" liceeni care discutau să arunce în aer centrala de la Cernavodă, salvați de prescripția decisă de CCR
Justiție

"Teroriștii" liceeni care discutau să arunce în aer centrala de la Cernavodă, salvați de prescripția decisă de CCR

"Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, joi, încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, împotriva lui Mihai Theodor Eugeniu, un licean radicalizat în numele unei organizaţii fundamentaliste din Orientul Mijlociu, care a discutat cu un alt elev despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă. "Teroriștii" liceeni, salvați de prescripția CCR Trei judecători de la Instanţa supremă au constatat că faptele de care era acuzat Mihai Theodor Eugeniu, respectiv promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism şi asociere în scopul săvârşirii de acte de terorism, s-au prescris, fiind aplicate în acest sens două decizii ale Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, Mihai Theodor Eugeniu a fost achitat pentru săvârşirea altor două infracţiuni prevăzute în Legea 535/2004 privind combaterea terorismului, dar şi pentru pornografie infantilă. Acesta este primul caz al unui român acuzat de propagandă teroristă care scapă de acuzaţii cu ajutorul Curţii Constituţionale. Idei extremiste de la 14 ani În iunie 2018, Mihai Theodor Eugeniu, la acea vreme în vârstă de 15 ani, a fost reţinut de DIICOT pentru săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului. Conform DIICOT, începând cu luna septembrie 2017, adolescentul s-a implicat activ în contactarea de susţinători ai unor organizaţii teroriste active în Orientul Mijlociu, cetăţeni români şi străini, în scopul promovării sistematice a ideilor şi doctrinelor specifice entităţilor teroriste, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi. El a accesat site-uri şi forumuri care promovau ideologia extremistă, elogiază crimele realizate de organizaţiile teroriste, susţin stabilirea Statului Islamist şi a diseminat materiale, inclusiv violente, care susţin cauza acestuia. De asemenea, Mihai Theodor Eugeniu a susţinut legitimitatea participării la luptă în favoarea organizaţiilor teroriste, manifestându-şi intenţia de a călători în zonele de conflict şi s-a instruit şi a pus la dispoziţia altor persoane materiale de instruire cu privire la producerea de dispozitive explozive improvizate şi utilizarea armelor în vederea realizării de atacuri teroriste. "Abu Musab" și "Soldatul lui Allah" Concret, Mihai Theodor Eugeniu, care folosea pe aplicaţia Telegram pseudonimul "Abu Musab", a discutat cu un alt tânăr român, cu pseudonimul "Soldatul lui Allah", despre cum să arunce în aer centrala de la Cernavodă. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli Cei doi adolescenţi au discutat şi despre posibilitatea de a pleca în Siria pentru a lupta sub stindardul Statului Islamic. La locuinţa lui Mihai Theodor Eugeniu, procurorii au găsit, printre altele, un cuţit de vânătoare, o hartă a municipiului Bucureşti având marcate cu verde numeroase puncte de interes public; un Coran în limba arabă, un volum cu titlul "Pomeniri din Coranul cel nobil şi tradiţia Profetului Mohamed", coli de hârtie cu steagul Statul Islamic şi o mască de gaze.

Care este diferența dintre cannabis și cânepă industrială? CCR, chemată să dea un răspuns, în dosarul lui Dide
Justiție

Care este diferența dintre cannabis și cânepă industrială? CCR, chemată să dea un răspuns, în dosarul lui Dide

Diferența dintre cannabis și cânepă industrială: dosarul de trafic de droguri al activistului Cristian Dide ajunge la Curtea Constituţională. Diferența dintre cannabis și cânepă industrială Magistraţii Tribunalului Iași au admis cererea lui Dide privind sesizarea CCR în privinţa unor articole din Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. În plângerea sa, Dide a invocat faptul că actuala legislaţie permite condamnarea ca traficant şi a unui simplu cultivator de cânepă industrială, care de altfel beneficiază legal de subvenţii pentru cultura înfiinţată. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri O eventuală decizie favorabilă ar putea fi exploatată însă şi de traficanţii de droguri, care ar putea invoca în favoarea lor faptul că procurorii nu au demonstrat că "iarba" găsită asupra lor conţine o cantitate suficientă de substanţă psihoactivă pentru a fi considerată drog. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CCR, decizie stupefiantă: după ce a cerut acum câțiva ani stabilirea unui prag financiar pentru abuzul în serviciu, acum a hotărât că nu mai e nevoie
Justiție

CCR, decizie stupefiantă: după ce a cerut acum câțiva ani stabilirea unui prag financiar pentru abuzul în serviciu, acum a hotărât că nu mai e nevoie

CCR înlătură pragul abuzului în serviciu. Curtea Constituțională (CCR) a decis, miercuri, că abuzul în serviciu poate fi incriminat și fără prag valoric, lăsând însă la latitudinea judecătorului să decidă asupra gravității faptei, au declarat pentru HotNews surse judiciare. CCR înlătură pragul abuzului în serviciu Potrivit acestora, CCR a admis sesizarea ICCJ asupra Codurilor penale, identificând probleme și la prevederea care reintroduce SRI în procesele penale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Modificarea prin care abuzul în serviciu a fost reglementat fără un prag valoric, după ce inițial Senatul a reșapat OUG 13 și a stabilit un prag de 250.000 de lei, a fost contestată la CCR de către instanța supremă. Noile modificări la codurile penale au fost adoptate de parlament în 5 aprilie, fără a fi instituit un prag valoric pentru incriminarea abuzului în serviciu, deși Curtea Constituțională ceruse asta. Citește și: În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing De asemenea, SRI revine în anchetarea dosarelor penale, mai exact pot fi folosite ca probe interceptările SRI făcute pe mandate de siguranță națională și în cazul dosarelor de corupție, conform noii modificări adoptate. Asta, în condițiile în care în mai multe decizii CCR a decis că acest lucru nu se poate întâmpla. Inițial, Senatul a votat legea cu un prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu. După scandalul din spațiul public, ministrul Predoiu a propus un nou prag de 9.000 de lei, iar în cele din urmă Comisia Juridică a Camerei Deputaților a renunțat la orice prag

În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. Ciolacu a votat "pentru"
Politică

În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. Ciolacu a votat "pentru"

În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. În prezent, au pensie de serviciu doar judecătorii de la CCR, care o pot cumula cu salariul. Așa s-a ajuns ca Valer Dorneanu, ex-președinte al CCR, să beneficieze de o pensie specială de fost deputat de 78.786 de lei/ an și una de la CCR de 454.000 de lei/an. Venitul total încasat de Dorneanu din pensiile speciale era, în 2020, de 532.786 lei (44.398 lei/lună). La această sumă se adăuga salariul de judecător la CCR-295.692 lei, cel de profesor la Universitatea Titu Maiorescu-74.603 și încă 95.000 de lei diverse restanțe salariale obținute prin decizii judecătorești. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Așa-zisa „pensie de serviciu” acordată magistraților asistenți de la CCR va fi în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Personalul CCR va avea „pensie de serviciu” Însă Senatul este cameră decizională în cazul acestui proiect de lege inițat de PSD și un grup de patru parlamentari liberali. "Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în activitate juridică, din care cel puţin 10 ani desfăşurată în cadrul Curţii Constituţionale, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 213 din Legea nr. 303/2022 se aplică în mod corespunzător în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi", prevede proiectul adoptat. Lista de vot arată că PSD, PNL și UDMR au votat în bloc pentru acest proiect de lege. Un deputat PSD a votat „Nu”, iar un liberal s-a abținut. Președintele PSD, care acum câteva zile vorbea despre „cancerul pensiilor speciale”, a participat la vot și a fost pentru. Citește și: Stolojan: În Constituție nu e niciun cuvânt despre pensiile speciale. CCR a fost în conflict de interese pentru că sunt beneficiari USR și AUR au votat împotrivă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră