sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: buget

164 articole
Eveniment

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023)

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023). Liderii politici ieșeni se numără printre cei mai mari beneficiari de reclame în mediul online de la nivel naţional. Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) Anul pre-electoral 2023 a însemnat o publicitate în valoare de sute de mii de lei cheltuite pentru propagandă politică în fiecare județ. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată De regulă, Iaşiul se află printre principalele oraşe unde partidele îşi fac publicitate pe reţele de socializare. Iată care sunt cheltuielile făcute de către partide şi lideri politici locali în cadrul campaniilor de pe Facebook. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu, 800.000 lei pe Facebook (2023) (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Președintele CNAS spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie  Foto: Captură video
Eveniment

Președintele CNAS spune bugetul ajunge septembrie-octombrie

Președintele CNAS, Cristian Celea, general SRI în rezervă, spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie: „Speranţa este aceeaşi - rectificare bugetară". El a recunoscut, azi, că „creditele bugetare pentru medicina de familie, cea din ambulatoriu şi medicina dentară «sunt deficitare»". Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Președintele CNAS spune că bugetul instituției ajunge până în septembrie-octombrie „Sunt la un nivel cu aproximativ 25 - 28% mai mici la medicina de familie, 35% la ambulatoriul de specialitate şi la fel de nesatisfăcătoare şi la stomatologie. (...) Pe baza proiecţiei, rezultatul consultării şi negocierilor - să facem cu aprobarea Ministerului de Finanţe nişte viramente între domeniile de activitate în aşa fel încât practic să încercăm să reechilibrăm situaţia unde este cea mai deficitară, respectiv medicii de familie, clinicul", a arătat Cristian Celea. Precizările sale vin după ce azi medicii de familie au anunțat că sunt deciși să nu mai încheie contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru luna februarie, dacă CNAS nu va crește actualele tarife de decontare. Acest lucru înseamnă că medicii de familie ar putea continua să acorde aceleași servicii medicale, dar contra cost - nimic nu va mai fi decontat. În București, peste jumătate dintre medicii de familie sunt deciși să nu mai lucreze cu CNAS, dacă sumele decontate de Casă către medici nu vor crește, a anunțat luni, într-o conferință de presă, Mihnea Stroe, președintele Patronatului Medicilor de Familie București - Ilfov. Acuzații de fraudă împotriva medicilor de familie Azi, Celea a sugerat că medicii de familie fraudează bugetul CNAS. „Cred că este nefiresc ca un medic de familie internat în spital în internare continuă să presteze activitate medicală la cabinet. (…) Vorbim de un medic aflat în internare continuă şi în acelaşi timp cabinetul presta fără să aibă un alt angajat medic. Probabil că avea doar o asistentă medicală”, a spus șeful CNAS. „Aşa cum mi se pare nefiresc ca să fie prestare 17 activităţi medicale până la ora 9.30 de către un medic….Era soţia doctorului care nu era în cabinet la momentul prestării activităţii medicale. Sau de folosirea cardurilor care se află în cabinetul medicului de familie”, a mai spus Celea.

Colegiul Medicilor, atac neobișnuit de dur după tăierea bugetului alocat Sănătății  Foto: Facebook
Eveniment

Colegiul Medicilor, atac dur după tăierea bugetului alocat Sănătății

Colegiul Medicilor din România (CMR) a lansat un atac neobișnuit de dur la tăierea bugetului alocat Sănătății de guvernul Ciolacu: organizația indică o reducere cu 38% a fondurilor pentru medicii de familie, cu 50% pentru stomatologie și cu 27% a ambulatoriului de specialitate. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Liderul AUR, George Simion, huiduit de fermieri: „Ai venit acu’, la cules de voturi?” Colegiul arată că bugetul alocat Sănătății a crescut pentru a acoperi majorările de salarii și finanțarea măsurilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Colegiul Medicilor, atac dur după tăierea bugetului alocat Sănătății „Colegiul Medicilor din România împărtășește preocuparea generală pentru situația critică în care se află sistemul de sănătate și, în contextul amplu al problemelor existente, atragem atenția asupra consecințelor scăderii bugetului pentru serviciile medicale. Deși, în ansamblu, bugetul alocat Sănătății în 2024 este mai mare, în comparație cu execuția precedentă, resursele financiare prevăzute reflectă o reducere a fondurilor disponibile pentru sectoare vitale: medicina de familie, ambulatoriul de specialitate și stomatologie. Mai exact, creșterea se referă la totalul cheltuielilor sistemului, inclusiv creșterea salariilor și la finanțarea măsurilor cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Astfel, încadrarea în limitele bugetare stabilite va fi realizată prin scăderea valorii punctelor sau a veniturilor finale, preponderent în segmentele precizate. Această scădere este evidențiată în mesajul transmis astăzi de Casa Națională de Sănătate: pentru punctul per capita, se stabilește valoarea de 7,7 lei, pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală primară, 6,2 lei, iar pentru punctul pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate, 3,3 lei. Această situație are consecințe grave asupra îndeplinirii nevoilor de îngrijiri medicale ale populației”, se arată în comunicatul CMR. Grafic: CMR CMR cere să fie consultat Colegiul mai cere: „Colegiul Medicilor din România susține necesitatea unei reforme structurale a sistemului de sănătate, temă ce revine periodic în discuție, însă fără să se înregistreze un progres real” „Din punct de vedere teroretic, plata pe baza performanței și a serviciilor prestate ar putea contribui la îmbunătățirea calității îngrijirii medicale, la fel cum o poate face în orice alt domeniu, nu doar în sănătate. În mod similar reformei structurale, fără existența unui plan coerent și asumat de către autorități, afirmațiile potrivit cărora «fiecare angajare trebuie să se reflecte, în mod concret, în servicii mai bune pentru pacienți, un plus de empatie și de responsabilitate», respectiv «bani avem, dar corect este să-i plătim mai bine pe medicii care muncesc serios» pot conduce la demotivarea corpului medical, colegii noștri fiind nevoiți să depună constant eforturi pentru a-și desfășura activitatea, într-un context tot mai nefavorabil” Guvernul Ciolacu a tăiat cu 25% finanțarea medicilor de familie pentru anul 2024, arată un comunicat al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). În comunicat se mai arată că medicilor de familie li s-au decontat doar 40% din sumele datorate pentru noiembrie 2023.

Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament

Senatoarea Diana Șoșoacă și George Simion au făcut, marți seara, la dezbaterea bugetului, cel mai mare circ în Parlament din 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în urletele PRM și ale lui Vadim Tudor. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial În 18 decembrie 2006, Corneliu Vadim Tudor și colegii săi din PRM au fluierat, au huiduit și au bătut în scaune și în mese, în timp ce, de la balcoane, galeria partidului țipa împotriva lui Băsescu. Însă fostul președinte și-a ținut discursul până la capăt. La acea ședință a participat Regele Mihai I. Șoșoacă și Simion, cel mai mare circ în Parlament Acum, ședința Legislativului a fost marcată de înjurături și chiar de mici violențe fizice. Senatorul PSD Daniel Ghiță, fost luptător de kickboxing, a fost dat afară findcă agresa parlamentarii UDMR și a tras de ureche un deputat USR. George Simion a lovit telefonul Dianei Șoșoacă și a insultat-o vulgar. Foto: Inquam Foto: Inquam „George Simon: Asta-i atitudinea voastră… Diana Șoșoacă: Pleacă de lângă mine, că nu știu ce-ți fac. George Simion: Te agresez sexual, scroafo! Diana Șoșoacă: Ce faci, mă, tu? George Simion: Te agresez sexual. Diana Șoșoacă: Mă agresezi, tu, sexual, mă? Pe cine agresezi tu, sexual, mă? Nu ți-e rușine, bă violentule? Fătălăii de la AUR. Fă-tă-lă-ul!, fă-tă-lă-ul!” Foto: Inqaum Foto: Inquam Citește și: O femeie de 81 de ani a murit blocată în liftul spitalului județean Slatina. Spitalul, fief al PSD Olt, nici măcar nu a anunțat poliția „BĂĂ!! Miroși a țuică! Băăăă! Miroși a țuică băăă! Trădătorilor! Hai, gata!”, se mai aude pe înregistrările din haosul de ieri, din plenul LKegislativului.

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării  Foto: Politehnica București
Eveniment

Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării

Guvernul Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării și Digitalizării: tăiere de 20%, în 2024 față de 2023. Potrivit datelor de pe site-ul ministerului de Finanțe, în 2024, ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va primi doar 5,5 miliarde de lei. Execuția bugetară pentru 2023 este estimată la 6,87 miliarde de lei. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Ministru al cercetării este Bogdan-Gruia Ivan, de la PSD. la final de octombrie,titlul de doctor al ministrului a fost invalidat de CNATDCU, teza fiind coordonată de senatorul PSD. Vasile Dîncu. Teza sa de doctorat nu a îndeplinit criteriile ştiinţifice şi a fost respinsă de către specialiştii Consiliului. Ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, care nu reușește să-și ia doctoratul, nu are nimic de spus față de masacrarea bugetului alocat domeniului pe care-l coordonează Ciolacu a masacrat bugetul alocat Cercetării În consecință, bugetul va fi redus cu puțin peste 20%. În 2023, parlamentul votase un buget de 9,1 miliarde de lei pentru ministerul Cercetării, dar acesta a putut cheltui - probabil datorită restrângerii masive a cheltuielilor, la final de an- doar 75%. Potrivit datelor Eurostat, opt state europene au raportat o intensitate a cercetării și dezvoltării sub 1%, iar țara noastră conduce clasamentul: România (0,46%), Malta (0,65%), Letonia (0,75%), Cipru și Bulgaria (ambele 0,77%) au înregistrat cele mai mici ponderi, urmate de Irlanda, Slovacia și Luxemburg, cu ponderi apropiate de 1%. Deși România și-a asumat de câțiva ani să aloce cel puțin 1% din PIB domeniului cercetării, bugetul alocat acestui domeniu a rămas sub 0,2% din PIB în 2023.

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Foto: Facebook
Politică

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023

Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023: bugetul s-a votat cu o alocare de 49,44 miliarde de lei, dar s-au cheltuit doar 41 de miliarde. Datele sunt publice și se pot regăsi pe site-ul ministerului de Finanțe. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali „Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023 (...) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului: capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu, la adoptarea, în Guvern, a proiectului de buget pe 2024. Țeapa dată de Guvern Educației, în 2023 Potrivit legii bugetului de stat pentru 2023, adoptată de Parlament în decembrie 2022, ministerul Educației avea o alocare bugetară de 49,44 miliarde de lei pentru anul 2023. În 2022, execuția bugetară la acest minister era de circa 35 de miliarde de lei, deci în 2023 ar fi urmat să primească în plus cu 37,94% față de anul precedent. Însă, acum, în proiectul de buget pentru 2023, se vede că ministerul Educației a cheltuit doar 41 de miliarde de lei. Guvernul Ciolacu promite, pentru 2024, o alocare de peste 61 de miliarde de lei - credite bugetare și 70 de miliarde - credite de angajament. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, luni seara, că Educaţia va avea în 2024 un "buget record" de 4,1% din PIB şi că aproape 12 miliarde de lei vor fi alocaţi pentru investiţii. Și bugetul ministerului Apărării a fost drastic redus față de ceea ce i s-a promis la finalul anului 2022. Legislativul a votat o alocare de puțin sub 72,5 miliarde de lei pentru Apărare, în 2023, dar execuția la final de an - care apare în proiectul de buget pentru 2024 - arată că s-au cheltuit doar 65,8 de miliarde de lei. Consiliul Fiscal a criticat neobișnuit de dur proiectul bugetului pe 2024, arătând că nu poate lua în considerare în evaluările sale „venituri ipotetice având drept sursă creșterea eficienței colectării/reducerea evaziunii fiscale/digitalizarea administrației fiscale”.

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului Foto: Facebook
Politică

Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 milioane lei bugetul Bucureștiului

Premierul PSD Marcel Ciolacu susține că nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Cine este dânsul?”, a întrebat liderul social-democrat. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Ciolacu nu știe dacă a tăiat 620 de milioane de lei din bugetul Bucureștiului „Îmi cer scuze, nu prea îl urmăresc. Cine este dânsul? A, la dânsul vă refereaţi, am înţeles. O să verific dacă e ceva adevărat”, a spus premierul, chestionat în legătură cu reducerea masivă a bugetului alocat Capitalei, prin reducerea cotei din impozitul pe venit de care beneficiază aceasta de la 50% la 47%. Primarul Capitalei Nicuşor Dan a declarat, vineri, că bugetul de stat pentru 2024 reprezintă „o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni” şi a acuzat că Guvernul a tăiat fără nici o justificare 620 de milioane lei din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, iar acest lucru va afecta investiţiile din anul care vine. PSD-PNL a tăiat bugetul Bucureștiului de la 50% din impozitul pe venit la 47%.3% i-au dus la Județul Ilfov.#Buget2024— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) December 13, 2023 „Bugetul de stat pentru 2024 reprezintă o nedreptate clară faţă de Bucureşti şi faţă de bucureşteni. Guvernul taie fără nici o justificare 620 de milioane din cotele din impozitul pe venit pentru Capitală, ceea ce va afecta investiţiile de anul viitor. O astfel de sumă echivalează cu preţul a 60 de tramvaie noi, a 100 de autobuze electrice sau cu banii alocaţi pentru extinderea şi modernizării staţiei de epurare de la Glina pentru incineratorul de nămol”, a afirmat Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la sediul PMB.

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria, la adoptarea bugetului pe 2024 Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria

Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria: Guvernul se străduie să adopte proiectul bugetului pe 2024, pentru ca Parlamentul să-l voteze înainte de Crăciun. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Ședința Executivului trebuia să înceapă la ora 12.00, dar a întârziat circa nouă ore. Foto: Guvernul României Haos, nervi și incertitudine la Palatul Victoria După o zi plină de negocieri în interiorul Coaliției guvernamentale este neclar, printre multe alte incertudini: Nu se știe cu cât vor crește salariile profesorilor. „Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari”, a spus premierul Ciolacu, dar, după cum se poate observa, nu a precizat procentul creșterii veniturilor cadrelor didactice. Nu se știe dacă schma de compensare a facturilor la energie va continua și, dacă da, cu ce bani. ACUE, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, susţine că guvernul nu a alocat bani pentru prelungirea schemei de plafonare a preţului energiei livrate clienţilor, ceea ce ar aduce mari probleme pieţei de energie. „Federaţia solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei reprezintă o decizie de a renunţa la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În situaţia menţinerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanţare, conform cadrului legal în vigoare”, a spus Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE. Foto: Inquam/Octav Ganea Potrivit unor știri pe surse, un secretar de stat din ministerul de Finanțe ar fi spus, la o ședință a Consiliului Economic și Social că majorarea pensiilor înseamnă un efort bugetar de 31 de miliarde de lei, nu doar zece miliarde de lei, cât susține ministrul PSD al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Foto: Inquam/Octav Ganea În paralel, mai multe instanțe din țară intră, de facto, în grevă, susținând că proiectul de buget pe 2024 nu acoperă pretențiile salariale ale magistraților. La ora redactării acestei știri, ședința de guvern abia începuse.

Sumă astronomică plătită de la buget către partide Foto: Facebook AEP
Politică

Sumă astronomică plătită de la buget către partide

Sumă astronomică plătită de la buget către partide în anul electoral 2024: potrivit proiectului publicat, azi, de ministerul de Finanțe, contribuabilii vor plăti 313,43 milioane de lei către un oligopol de formațiuni politice care au reprezentare în Parlament și/sau în Parlamentul European. Citește și: Buget 2024: pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023 Sumă astronomică plătită de la buget către partide Cum sumele sunt distribuite în funcție de numărul de parlamentari și de aleși locali, PSD va încasa circa 40% din această sumă. Este o majorare cu 50% a subvențiilor plătite prin Autoritatea Electorală Permanentă, față de anul 2023, când s-au cheltuit doar 209 milioane de lei. În 2022, acest grup de partide - PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România - au primit de la buget 250 de milioane de lei. Bugetul AEP va ajunge, în 2024, la puțin sub 400 de milioane de lei, o majorare de peste 23% față de 2023. Pentru salarii, instituția cheltuie aproape 60 de milioane de lei. AEP este condusă de pensionarul special Toni Greblă, care a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei - dar a fost achitat. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Citește și: Perecheziții DNA la șefa CJ Botoșani și la sediul județean al PSD: cine este Doina Federovici, personaj cu studii misterioase care controlează polul sărăciei din nordul României Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit.

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Foto: Facebook
Eveniment

Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile

Grefierii intră în grevă, de luni, 11 decembrie, pentru că nu li se plătesc integral salariile, a decis Sindicatul Național al Grefei Judiciare, Dicasterial, la 9 decembrie. Ei vor întocmi acte numai în cauze urgente, precum arestările, și nu vor asigura permanența în zilele libere. Citește și: Suma uriașă pe care magistrații o solicită imperativ de la statul român, „tranșa” doar pentru 2023: depășește costurile segmentului de nord al autostrăzii de centură a Bucureștiului În plus, „în ziua votării bugetului de stat pentru anul 2024 se va întrerupe activitatea în instanțe și parchete timp de 4 ore, în intervalul orar 10.00-14.00, timp în care se va asigura participarea grefierilor numai la ședințele de judecată și la activitățile de urmărire penală considerate urgente”. Un grefier de la Înalta Curte de Casație și Justiție are un salariu cuprins între 5.396 și 7.423 lei, plus sporuri între 1.700 și 2.200 de lei. Prim-grefierul ICCJ câștiga 11.100 de lei, plus 3.300 de lei sporuri. Grefierii beneficiază și de pensii speciale. Grefierii intră în grevă pentru că nu li se plătesc integral salariile Dar, până atunci, de luni 11 decembrie, grefierii: grefierii vor participa la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente vor întocmi acte numai în cauzele considerate urgente compartimentele auxiliare ale instanțelor și parchetelor își vor reduce la jumătate programul de lucru cu publicul personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete nu va mai efectua niciun fel de act de procedură în afara programului de lucru legal, în zilele de repaus săptămânal sau zilele de sărbătoare legală nu va mai asigura permanența în afara programului de lucru, nu va răspunde la telefon Greferii cer Guvernului să asigure plata integrală a salariilor pe noiembrie 2023, „recunoscute și recalculate prin hotărâri judecătorești definitive și acordate prin actele administrative de salarizare emise în anul 2023”, plus „plata tranșelor din hotărâri judecătorești definitive și acte administrative de salarizare scadente în anul 2023”. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Ei reclamă restanțe la plată și la „achitarea diferențelor de drepturi salariale, restante, aferente perioadei 1 ianuarie 2018-31 martie 2023, inclusiv”.

Bolos: „Nu putem continua cu cumpărăturile, baxuri de hârtie igienică” Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Nu putem continua cu cumpărăturile hârtie igienică

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a explicat, la Digi 24, noile reduceri de cheltuieli: „Nu cred că mai putem continua cu cumpărăturile de la Metro, baxuri întregi de hârtie igienică în prag de sărbători, pe motiv că pierdem bani. Numai pentru a se cheltui banii, să nu se piardă banii. Nu e firesc să facem astfel de lucruri într-o perioadă în care suntem cu angajamente atât de dure față de Comisia Europeană". Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Potrivit premierului Ciolacu, Guvernul va adopta mâine o nouă ordonanță de urgență prin care încearcă să reducă din cheltuieli pentru a diminua deficitul bugetar. „Nu putem continua cu cumpărăturile, baxuri de hârtie igienică” „Pe zona de cheltuieli care țin de operaționalizarea și funcționarea instituțiilor statului, noi nu avem măsuri. Hrana la spitale este cu un articol bugetar separat, n-am avut prevederi în ordonanță. Aceste categorii de cheltuieli enumerate în ordonanță sunt cele care, în medie, pe parcursul anului înregistrează 1.1 miliarde de lei, pentru ca-n noiembrie și decembrie să ajungă la peste 4 miliarde de lei. O creștere de patru ori, ceea ce este inexplicabilă. Noi avem această situație la sfârșit de an – înseamnă c-am năruit obiectivul nostru de deficit bugetar și nu mai avem nicio legitimitate în discuția cu Comisia pentru 2024. E mai mult decât necesară intrarea în normalitate pe acest tip de cheltuieli. Pentru partea de sănătate este creată excepție, nu ne dorim blocaje, ci o cheltuială rațională a banilor. Nu cred că mai putem continua cu cumpărăturile de la Metro, baxuri întregi de hârtie igienică în prag de sărbători, pe motiv că pierdem bani. Numai pentru a se cheltui banii, să nu se piardă banii. Nu e firesc să facem astfel de lucruri într-o perioadă în care suntem cu angajamente atât de dure față de Comisia Europeană și este obiectiv de țară pentru toți care sunt ordonatori de credite ai bugetului de stat, dar și a bugetelor locale. Nu este doar ținta Guvernului. Și autoritățile locale contribuie la deficitul bugetar, sunt celelalte entități ale statului care se iau în calcul pentru consolidarea bugetară. Nu e doar obiectivul Guvernului și Guvernul să răspundă”, a spus ministrul de Finanțe, la Digi 24.

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Foto: Inquam George Călin
Eveniment

Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar

Guvernul Ciolacu este disperat să limiteze dezastrul bugetar: nu va mai plăti drepturile salariale câștigate în instanță, taie consultanța și toate investițiile, cu excepția celor din fonduri UE, arată un proiect de ordonanță de urgență consultat de Digi 24. Citește și: Deși are 47.000 lei/ lună și două pensii speciale uriașe, președintele CCR, Marian Enache, încasează și trei sporuri și o indemnzație. Enache a avut dosar de turnător, dar a dispărut Proiectul ar trebui aprobat în această săptămână, dar până acum nu a fost pus în dezbatere publică. Nu se știe, în consecință, ce impact bugetar ar urma să aibă aceste măsuri. Guvernul, disperat să limiteze dezastrul bugetar Potrivit informațiilor Digi 24, ar urma să se amâne pentru anul viitor plata drepturilor salariale câștigate în instanță, iar instituțiile publice nu mai pot cumpăra mobilă și nu mai pot contracta servicii de consultanță. „Nu se mai pot plati din bani publici organizarea de festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice. Exceptate vor fi doar evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale orașelor, comunelor, precum și cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an”, mai arată acest post de televiziune. Citește și: Spitalul din Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să se chinuie până a murit, are asigurare de malpraxis la o firmă falimentară! Județul Botoșani ar putea plăti daune de milioane euro Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat, în octombrie, pentru Europa Liberă, că va propune în guvern reducerea cheltuielilor pe care autoritățile locale le fac, de regulă, la final de an. Primarii nu vor mai putea plăti pentru mașini, cadouri sau spectacole din banii rămași. „E o măsură prin care să conservăm și să punem în siguranță trendul cheltuielilor la sfârșit de an față de restul anului, astfel încât angajamentele noastre să nu fie aruncate în aer de zbenguiala aceasta pe care o avem”, a spus Boloș.

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA

Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, că a anunţat "foarte clar", la întâlnirile de la Bruxelles cu oficialii europeni, că nu este de acord cu creşterea cotei de TVA peste 19%, menţionând că a abordat şi problema deficitului bugetar în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Glumele lui Ciolacu: "M-am întâlnit cu toţi liderii europeni" "Am avut o zi în care m-am întâlnit cu toţi liderii europeni. A avut loc un dialog normal, constructiv, mai ales consolidat. Am vorbit mult despre PNRR, că România, fără nicio excepţie, a implementat reformele din PNRR. Am vorbit de modificarea PNRR, pentru că nu putem depune cererea de plată numărul 3 fără reducerea cuprinsă în PNRR de 2,1 miliarde la granturi, şi de capitolul Repower EU. Ambele capitole au fost închise. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Ştiam că urmează să avem o discuţie şi în ceea ce priveşte pensiile speciale, după decizia Curţii Constituţionale din România, de aceea am venit cu o echipă tehnică de la Ministerul Justiţiei şi o echipă tehnică de la Ministerul Fondurilor Europene. Cum era de aşteptat, am abordat şi problema deficitului bugetar, în contextul actual geostrategic şi al unei crize de securitate. Fără excepţie, toţi liderii europeni au vrut să mulţumească, în primul rând, românilor pentru efortul depus pentru a susţine cele două state, unul aflat într-un război armat, respectiv Ucraina, şi Republica Moldova, aflată sub un război hibrid", a afirmat Ciolacu, într-o conferinţă de presă, la finalul vizitei la Bruxelles. Ce sunt "ajustările fiscale"? El a menţionat că îşi va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul care va cuprinde reforma administrativă, combaterea evaziunii fiscale şi "ajustările fiscale". "Pachetul legislativ pe care o să mi-l asum în Parlamentul României (...) va avea cele trei paliere: va cuprinde reforma administrativă, cu componente, atât centrale, cât şi locale, va cuprinde combaterea evaziunii fiscale, care în România este estimată la 10% din PIB în acest moment, şi, de asemenea, ajustările fiscale", a explicat premierul. Potrivit lui Ciolacu, "România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect atât al Consiliului, cât şi al Comisiei, cât şi al Parlamentului European". Ciolacu învelește nimicul în staniolul TVA Întrebat despre deficitul bugetar, prim-ministrul a spus: "Comisiile tehnice, în acest moment, au rămas cu doamna Céline Gauer (directorul general al Recovery and Resilience Task Force din cadrul Comisiei Europene) să discute anumite aspecte. Ele vor continua la nivel tehnic şi săptămâna viitoare". "În schimb, am stabilit principiile. Am anunţat foarte clar că eu nu sunt de acord, ca prim ministru al României, să creştem cota de TVA peste 19%, un lucru care ar duce, evident, din nou la o creştere a inflaţiei şi la o scădere economică. Dacă s-ar fi crescut un punct procentual de TVA, ar fi adus la pachet o inflaţie de 0,5%. Este pentru prima oară, după aproape doi ani, când am reuşit să aducem inflaţia la o singură cifră şi vom continua să descreştem cât mai mult, numai aşa putem creşte puterea de cumpărare a românilor", a transmis Marcel Ciolacu.

Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat Foto: Stirile Pro TV
Eveniment

Contribuabilii vor plăti 54 miliarde lei către sănătatea stat

În 2023, contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat, dublu față de 2018. CNAS le dirijează banii către spitale precum cel din Urziceni și medici care dorm în gardă. Puține servicii decontate de spitale private sunt decontate de CNAS, dar tot mai mulți asigurași preferă să renunțe la drepturile lor și să fie tratați la clinici private, cu costuri relativ mari. Citește și: Medici din Satu Mare, acuzați că au zdrobit capul unui bebeluș, la naștere: „M-au împins de burtă să iasă copilul” În 2012, guvernul Boc a propus spargerea acestui monopol artificial de stat, CNAS. Asigurații ar fi avut posibilitatea să-și aleagă asiguratorul - după un model care funcționează în Germania, Olanda sau Elveția - dar, la îndemnul lui Raed Arafat, mii de bucureșteni au ieșit în stradă și au blocat această măsură. Contribuabilii români vor plăti 54 de miliarde de lei către sănătatea de stat Datele publice arată că, în 2018, valoarea contribuțiilor obligatorii la sănătatea de stat era de 26,7 miliarde de lei. În 2019 - 31 de miliarde de lei. În 2021 - 33,1 miliarde de lei, 2022 - 37,2 miliarde. În 2023, asigurații vor asigura venituri ale CNAS de 43 de miliarde, diferența până la 54 de miliarde fiind asigurată din diferite alte surse, inclusiv subvenții de 5,1 miliarde de lei. Cheltuielile pentru anul în curs sunt însă estimate la 56,545 miliarde de lei, deci ar rezulta un deficit de peste două miliarde de lei. Creșterea bugetului s-a simțit în salariile din spitale Potrivit liderului sindical Dumitrui Costin, 20% din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FUNASS) se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale Grafică: Ziarul Financiar „Lună de lună, 10% din salariul brut al fiecărui angajat din România nu ajunge la acesta, ci merge către FNUASS. De acolo, banii merg mai departe către decontarea serviciilor medicale primite de pacienţi în spitale de stat mai ales, dar şi private, către plata medicamentelor”, explică Ziarul Financiar. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Însă, în acest an, banii CNAS sunt deja pe terminate, iar CNAS a cerut ajutor de la buget, arată Pro TV. Instituția care administrează banii asiguraților, CNAS, avea, în 2022, circa 3.000 de angajați. Un șofer sau un muncitor necalificat câștigat circa 5.400 de lei pe lună, plus indemnizație de masă și tichete de vacanță. Un șef de birou ajungea, cu sporul de condiții vătămătoare, la peste 12.000 de lei pe lună, iar „consilierii” primeau în jur de 10.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră