Sfaturi de la guvernatorul Băncii Naționale a Greciei către Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul
Sfaturi de la guvernatorul Băncii Naționale a Greciei, Yannis Stournas, către Ilie Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul: digitalizare și folosirea mijloacelor electronice de plată, pentru a reduce deficitul. Stournas nu a menționat numele celor doi demnitari, ci a explicat ce a făcut, între 2012 și 2014, când era ministru de Finanțe al Greciei, pentru a realiza „surplus bugetar primar” (diferența pozitivă dintre veniturile încasate de stat și cheltuielile sale publice, din care au fost excluse plățile cu dobânzile aferente datoriei publice. Acest indicator arată dacă un guvern poate să își acopere funcționarea curentă și investițiile din resurse proprii, fără a lua în calcul povara datoriilor contractate în trecut). Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Stournaras a fost cercetător la St Catherine's College, Oxford, și are un doctorat în economie la această universitate. Sfaturi de la guvernatorul Băncii Greciei către Bolojan și Nazare pentru a reduce deficitul „În Grecia am trecut la digitalizarea generală şi folosirea mijloacelor electronice de plată ca să putem micşora evaziunea fiscală în această perioadă. Astfel, am majorat veniturile la bugetul de stat. Nu este greu să ai un buget cu surplus primar de 2-3% din PIB dacă reduci evaziunea fiscală”, a spus Yannis Stournaras pentru Ziarul Financiar. „Credibilitatea şi asumarea politică contează. Populismul, polarizarea politică şi interesele pot bloca reformele şi refacerea economică. Liderii puternici şi framework-urile transparente duc la încredere în rândul investitorilor, cetăţenilor şi instituţiilor internaţionale. Dezechilibrele fiscale şi externe trebuie să fie adresate înainte să ajungă nivele nesustenabile. Nu se poate pune baza doar în criterii de convergenţă nominale fără reforme structurale, pentru că acestea maschează vulnerabilităţi şi pot întârzia reformele necesare”, a mai spus Yannis Stournaras. În septembrie 2025, un consilier onorific al premierului Bolojan, Ionuț Dumitru, a propus ca România să procedeze precum Grecia, în perioada crizei financiare: să desființeze actuala structură a Fiscului și să reînființeze alta. „Eu personal, încă o dată, nu știu care este opinia Guvernului pe subiectul acesta și a ministrului de Finanțe, în primul rând, ca la dânsul este ANAF-ul, dar eu aș avea o abordare care ar trebui să fie mai radicală. Uitați-vă ce s-a întâmplat în Grecia, spre exemplu. Grecia, ca să poată să îmbunătățească colectarea, și apropo, Grecia a îmbunătăți colectarea cam cu vreo 10 puncte procentuale din PIB.Deci Grecia a reușit să colecteze mult mai mult ca procent din PIB. Ce a făcut? Pur și simplu a desființat entitatea precedentă și a reînființat alta independentă, în afara guvernului, cu profesioniști numiți acolo, cu obiective foarte bine definite. Vă recomand tuturor să intrați pe site-ul autorității fiscale din Grecia să vedeți cum raportează lună de lună KPI-urile pe care le au, câte debite colectează, care este obiectivul pe care îl au, cât au îndeplinit lună de lună. Fac lucrul acesta într-un exercițiu de transparență pe care nu prea l-am văzut”, a declarat Ionuț Dumitru. Însă propunerea sa a fost respinsă imediat de ministrul de Finanțe Alexandru Nazare.
