marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

bnr

63 articole
Eveniment

Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați

Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins - compania de asigurări care a dat faliment recent - cu vinuri franțuzești, ciocolată și foie gras, scrie Europa Liberă. Ieri, presa a relatat că Banca Națională a României cumpără pește proaspăt și fructe de mare de 850.000 de euro pentru angajați. Printre produsele achiziționate se află icre negre, icre roșii, Butterfish, calamari, ton Isko de Pacific și creveți. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Atât președintele ASF, Nicu Marcu, cât și ceilalți membri din conducerea instituției încasează lunar mii de euro pentru a supraveghea piața asigurărilor. Preşedintele instituţiei are un salariu de 43.000 de lei la care se adaugă o indemnizație de aproape 20.000 de lei. Dezmăț de Paște în instituțiile publice Potrivit site-ului Europa Liberă România, la 10 aprilie, ASF a achiziționat 140 de Coșuri Chez Maxim 19%, 140 de Coșuri Chez Maxim 9%, 10 coșuri Fantastique 19% și 10 Fantastique 9%. „Prețul de achizitie a variat între 70 și 330 de lei pe bucată, în funcție de produse. Coșurile mai ieftine au doar vin și prăjituri, cele scumpe vin franțuzesc, un cozonac și o terină sau foie gras. În februarie, de la aceeași firmă, ASF a achiziționat o sticlă de șampanie în valoare de 170 de euro. Plus, și anul trecut, și acum doi ani, cadouri de Paște și Crăciun. În 2022, ASF a fost singurul client din SEAP al firmei și a cumpărat produse de lux de 172.000 de lei - sticle de șampanie, coșuri cadou. La fel și în 2021, când achizițiile au fost, însă, ceva mai modeste, de doar 84.000 de lei”, arată Europa Liberă. Montaj foto: Ziarul Financiar BNR se laudă că a controlat inflația Joi, Economedia a relatat că BNR a scos la licitație în SICAP un contract cu o valoare maximală de 4,21 milioane lei pentru achiziția de pește proaspăt și congelat, fructe de mare și preparate din pește pentru restaurantele sale cu circuit închis din sediul central, Cumpătu Sinaia și Păltiniș. Cei mai mulți bani sunt alocați restaurantului-cantină de la sediul central din București, 3,1 milioane lei. În departajarea ofertelor, BNR pune punctaj suplimentar pentru livrarea de produse ecologice. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR a scris, ieri, pe Facebook, că „masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut”. El a apreciat că „dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”.

Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins cu vinuri franțuzești, ciocolată, foie gras. BNR cumpără pește proaspăt și icre negre de 850.000 euro pentru angajați
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR: „Masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21,6%) față de anul trecut”
Economie

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR: „Masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21,6%) față de anul trecut”

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR scrie, pe Facebook, că „masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut”. El apreciază că „dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”. Însă, azi, Economedia a scris că „Banca Națională a României cumpără pește proaspăt și fructe de mare de 850.000 de euro pentru angajați. Icre negre, icre roșii, Butterfish, calamari, ton Isko de Pacific și creveți”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert Potrivit datelor prezentate de Popa, zahărul este produsul alimentar care s-a scumpit cel mai mult, cu peste 60%. „Masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut. Atât mărfurile nealimentare cât și serviciile au avansat cu aproape 11% în martie 2023 față de martie 2022, în timp ce rata anuală a inflației a scăzut ușor la valoarea de 14.5%. Vom plăti mai mult pentru alimentele pe care le consumăm de obicei cu ocazia sărbătorilor de Paște: zahărul este în continuare alimentul care s-a scumpit cel mai mult, cu 61% față de luna martie 2022, urmat de produsele lactate, unde o creștere importantă a avut-o untul, 38%. Nu există masă de Paște fără ouă, pe care le găsim tot printre cele mai scumpe alimente, înregistrând o majorare de preț cu 34%. Partea bună este că am intrat pe un trend descendent al ratei anuale a inflației, care își va accelera scăderea în perioada următoare sub influența unor efecte de bază pronunțate și a corecțiilor cotațiilor unor mărfuri. Dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”, a scris Popa. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine”

Două treimi din firmele românești, afectate de evenimente meteo cauzate de schimbări climatice. Energia regenerabilă, afacere foarte profitabilă
Mediu

Două treimi din firmele românești, afectate de evenimente meteo cauzate de schimbări climatice. Energia regenerabilă, afacere foarte profitabilă

Firmele românești, afectate de schimbările climatice. Întreprinderile româneşti percep schimbările climatice şi accesul la finanţare drept ameninţări pentru afacerile lor, potrivit Sondajului Băncii Europene de Investiţii privind investiţiile, prezentat în cadrul unei conferinţe organizate la Banca Naţională a României. Firmele românești, afectate de schimbările climatice Cercetarea arată că aproape 69% dintre firmele din România raportează că evenimentele meteorologice le-au afectat negativ activitatea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aproape jumătate dintre firmele româneşti (49%) au dezvoltat sau au investit deja în măsuri de consolidare a rezistenţei la riscurile fizice cauzate de schimbările climatice. Această rată este substanţial mai mare decât media UE (33%) şi este în concordanţă cu pierderile mai mari percepute din cauza evenimentelor climatice extreme, potrivit unui comunicat al băncii. Criza energetică a amplificat îngrijorările cu privire la creşterea preţurilor la energie, 90% dintre firme menţionând costurile energiei drept o preocupare pentru investiţii pe termen lung. Aproximativ 35% dintre firmele din România au investit în îmbunătăţirea eficienţei energetice în ultimul an, aproape de media UE de 40%. BNR și BEI, parteneriat lung Patru din cinci firme româneşti chestionate în EIBIS au identificat disponibilitatea de personal calificat ca un obstacol în calea investiţiilor. Lipsa de personal calificat a fost o problemă în special la firmele de producţie industrială (87%) şi de infrastructură (81%). "Felicit BEI pentru implicarea şi susţinerea constantă pentru angajarea tuturor părţilor interesate din România, prin această serie de evenimente. A devenit deja o tradiţie, aceasta fiind cea de-a şasea conferinţă pe care o găzduim şi o co-organizăm împreună. România şi BEI au un lung istoric de parteneriat fructuos, care a generat proiecte în sectoare importante ale economiei. Am încrederea că vom continua să construim pe baza acestui parteneriat important, abordând provocările şi oportunităţile în continuă schimbare. [...] În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Digital - da, energie - ba Discursul principal al vicepreşedintelui BEI, Lilyana Pavlova, şi cel al guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precum şi prezentarea directorului departamentului economic al BEI, Debora Revoltella, au evaluat starea economiei româneşti, percepţiile întreprinderilor cu privire la provocările cu care se confruntă şi oportunităţile apărute în contextul tranziţiei verzi. Firmele româneşti au devenit mai digitale, au dezvoltat mai des produse noi şi şi-au scurtat lanţurile de aprovizionare. Acum folosesc tehnologii digitale avansate la fel de des ca în Statele Unite şi UE, conform rezultatelor EIBIS. Cu toate acestea, în faţa noilor şocuri, vulnerabilitatea persistă. Firmele româneşti sunt mai susceptibile să sufere din cauza costurilor ridicate ale energiei şi a înăspririi condiţiilor de finanţare. În general, firmele au o perspectivă negativă asupra viitorului, în special în ceea ce priveşte climatul economic. Accesul la finanţare este îngrijorător. Proporţia firmelor româneşti care au declarat că se confruntă cu constrângeri de finanţare (15,2%) depăşeşte media UE (6,2%) şi este cel mai ridicat procent înregistrat până acum pentru România în seria Sondajului BEI. Tranziția ecologică, o problemă "Mediul economic actual din România face ca investiţiile publice şi private în energie regenerabilă să fie extrem de rentabile. Sprijinul politic în Europa trebuie să se asigure că implementarea unor astfel de investiţii nu durează prea mult, pentru a menţine competitivitatea pe piaţa globală. Utilizarea tuturor finanţărilor disponibile României, inclusiv a fondurilor UE din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, al Invest EU şi al programelor operaţionale 2021-2027 este esenţială. Combinarea resurselor disponibile de granturi ale UE cu împrumuturi, capitaluri proprii, resurse proprii sau alte forme de instrumente financiare va fi crucială pentru a promova o economie mai ecologică în România şi capacitatea acesteia de a se baza pe resurse energetice sigure şi previzibile. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Există, de asemenea, o mare nevoie ca firmele şi autorităţile publice să abordeze lipsa de personal calificat şi de finanţare necesare pentru tranziţia ecologică", a declarat directorul Departamentului economic al BEI, Debora Revoltella. Banca Europeană de Investiţii (BEI) a prezentat joi rezultatele Sondajului său anual de investiţii în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Naţională a României. Sondajul arată că, în medie, firmele din România au ieşit din pandemie într-o formă relativ bună şi au folosit criza ca pe o oportunitate de schimbare. Sondajul BEI a vizat peste 12.000 de întreprinderi din Uniunea Europeană şi 800 de firme din SUA.

Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă
Economie

Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

ROBOR la trei luni a scăzut, dar infim, cu doar 0,03%, până la 7,82%. La începutul anului, era 3,02%
Eveniment

ROBOR la trei luni a scăzut, dar infim, cu doar 0,03%, până la 7,82%. La începutul anului, era 3,02%

ROBOR a scăzut cu doar 0,03%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,82% pe an, de la 7,85% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). ROBOR a scăzut cu doar 0,03% La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,02% pe an, de la 8,04%, în timp ce ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,26% pe an, faţă de 8,27% pe an, vineri. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Avertisment al BNR: stagnare economică în a doua jumătate a anului - au scăzut vânzările cu amănuntul, producția industrială s-a contractat, sunt mai puțini angajați în privat
Eveniment

Avertisment al BNR: stagnare economică în a doua jumătate a anului - au scăzut vânzările cu amănuntul, producția industrială s-a contractat, sunt mai puțini angajați în privat

Avertisment BNR: economia scade, crește șomajul. Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele III şi IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate, conform unui comunicat de presă al Băncii Naţionale a României. Avertisment BNR: economia scade, crește șomajul "Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele III şi IV 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB îşi va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat. Relevantă din această perspectivă este scăderea însemnată de dinamică anuală consemnată în iulie-august de comerţul cu amănuntul, dar mai cu seamă de serviciile prestate populaţiei, contrabalansate doar în mică măsură de uşoara redresare a comerţului auto-moto. În acelaşi timp, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, în timp ce lucrările de construcţii s-au redinamizat puternic în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal pe seama celor de pe segmentul nerezidenţial şi de pe cel al construcţiilor inginereşti", se spune în comunicat. Scade numărul angajaților în privat BNR precizează că importurile de bunuri şi servicii şi-au accelerat însă semnificativ creşterea în termeni anuali în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe; ritmul a crescut mai pronunţat decât cel al exporturilor, ceea ce a condus la reamplificarea considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial faţă de media trimestrului precedent, şi ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanţială a balanţei veniturilor primare pe ansamblul intervalului. Această deteriorare a raportului de schimb este comună multor state din UE pe fondul crizei energetice şi al războiului din Ucraina. De asemenea, BNR susţine că efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat creşterea în luna august, în condiţiile reducerii numărului de angajaţi în sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1% în luna august. Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat uşor, dar în contextul unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum şi de incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate. Numărul de credite, mai mic Principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au reluat ascensiunea în octombrie sub influenţa majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accelerat creşterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul ameliorării sentimentului pieţei financiare internaţionale şi a percepţiei de risc asupra regiunii. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a continuat să se mărească în septembrie, deşi mai modest decât în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei. Pe acest fond, precum şi în contextul atractivităţii relativ ridicate a plasamentelor în monedă naţională, leul a manifestat din nou o tendinţă de apreciere faţă de euro în octombrie, doar parţial şi temporar inversată spre finele lunii. Citește și: Unde se aflau jet-urile private folosite de Elon Musk când miliardarul era dat ca prezent la castelul de la Bran Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a întrerupt descreşterea în luna septembrie, rămânând la 16% (15,9% în august), în condiţiile în care noua decelerare a creşterii componentei în lei a fost contrabalansată de accentuarea trendului ascendent al variaţiei creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6% în septembrie, de la 71,8% în august.

Ratele la credite nu vor scădea mai devreme de primăvara anului viitor iar scăderile vor fi mici, potrivit unei analize a BNR
Eveniment

Ratele la credite nu vor scădea mai devreme de primăvara anului viitor iar scăderile vor fi mici, potrivit unei analize a BNR

Ratele la credite nu vor scădea. Banca naţională nu poate să nu crească dobânzile atât timp cât creşte inflaţia, a afirmat, luni, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, menţionând că în ultimul trimestru al anului ar fi trebuit să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă, dar nu este încă momentul unei asemenea traiectorii. Ratele la credite nu vor scădea "A crescut (dobânda cheie - n.r.) pentru că a crescut inflaţia mai mult decât ne aşteptam şi am văzut această creştere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este uşoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor. Atâta vreme cât creşte inflaţia din păcate nu putem să nu creştem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiţionate de creşterea inflaţiei şi sunt răspunsul la creşterea inflaţiei. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Sigur că e un efort şi ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creşterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului şi IRCC-ului, care implicit determină creşterea ratelor. Şi Banca Naţională a fost preocupată de această chestiune, nu numai prin empatia şi compasiunea pe care o avem faţă de situaţie ci prin pregătirea persoanelor care au asemenea rate că urmează o perioadă a dobânzilor mari. Puteam să creştem mai abrupt dobânda", a spus Dan Suciu, la Digi24, întrebat despre perspectiva de creştere a dobânzilor. Dobânzi mai mari în țări vecine El a subliniat că alte ţări din regiune au crescut foarte abrupt dobânda, menţionând Ungaria, Polonia, Cehia. "Ţările cu care ne cumpărăm în mod obişnuit au crescut dobânzile de la 0 la începutul anului la 13% în Ungaria, 7% în Polonia şi Cehia, deci mai mari aceste dobânzi ca dobânda din România, pe inflaţii uşor mai mari şi acolo, dar dobânzile au crescut mult mai mult şi mai brusc. Noi am încercat să facem lucrurile mai treptat, mai temperat, mai bine dozat şi în ideea de a pregăti oamenii să nu aibă un şoc în creşterea ratelor, aşa cum s-a întâmplat cu şocul, dacă vă amintiţi, al francul elveţian", a explicat Dan Suciu. Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că "nu este normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative". Banii au fost extrem de ieftini, dar nu mai sunt "Sigur că obişnuinţa şi normalitatea referinţei este să te uiţi la ce s-a întâmplat recent, dar, în acea perioadă, a fost o perioadă excepţională pentru economie, nu în sensul pozitiv al termenului, ci ieşită din ritm, din normalitate. Anormalitatea economică a fost în perioada respectivă bine conturată, pentru că a fost o perioadă de represiune financiară, cu dobânzi zero. Nu-i normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative. A fost o perioadă de anormalitate, venită pe baza încercărilor pe care statele, guvernele şi băncile centrale le-au făcut să treacă de o criză economică. Au reuşit să treacă de criza economică, creând o presiune uriaşă asupra dobânzilor, în sens negativ. Banii au fost extrem de ieftini, dar am anunţat de multă vreme la banca centrală: Aveţi grijă, de un an de zile vorbim asta, aveţi grijă, perioada dobânzilor mici sau foarte scăzute a fost o excepţie, s-a încheiat. Urmează o perioadă de dobânzi relativ normale. Nu ne aşteptam să avem 15% inflaţie şi din cauza războiului şi aşa mai departe. Să trecem odată de episodul geopolitic şi al crizei energetice şi vom avea dobânzile normale. Asta este, de fapt, situaţia pe care o observăm", a mai spus Suciu. Inflația nu ajunge la 20% Întrebat dacă inflaţia ar putea ajunge la 20% anul acesta, Dan Suciu a menţionat că nu sunt semnale în acest sens. "Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (...) Nu, nu vedem inflaţia să crească atât de puternic. Ce urmează acum, dacă vom mai avea uşoare creşteri, ele sunt în jurul valorii actuale, nu foarte depărtate de valoarea de 15% pe care o avem acum. (...) O intervenţie în piaţă s-a dovedit foarte utilă: compensare cu plafonare dacă am făcut în România - şi alte ţări au făcut exerciţii similare. Din perspectiva reducerii inflaţiei, preocuparea principală a băncii centrale a fost o soluţie. Altfel, am fi avut inflaţia de peste 20% pe care aţi evocat-o dvs. Fără această compensare/plafonare, inflaţia ar fi depăşit acest procent", a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.

Amenințările voalate ale guvernatorului BNR au avut un mic efect: ROBOR a scăzut sub 8% (e adevărat, numai cu 0,04%)
Eveniment

Amenințările voalate ale guvernatorului BNR au avut un mic efect: ROBOR a scăzut sub 8% (e adevărat, numai cu 0,04%)

ROBOR a scăzut puțin sub 8%. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a revenit sub pragul de 8% pe an, după ce vineri a coborât la 7,98%, de la 8,02% pe an, în ziua precedentă, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. ROBOR a scăzut puțin sub 8% Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 8,13% pe an, de la 8,19% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,27% pe an, de la 8,32% pe an, joi. În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare. Corelația cu rata de politică monetară Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat marţi, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară, "Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. "Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul" De mai bine de 4 - 5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme", a spus Mugur Isărescu. Citește și: BNR, uzina de sinecuri a lui Isărescu: neveste, politicieni eșuați, ex-primari și o astroloagă. Salarii uriașe, număr imens de angajați El a explicat că şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că acum am asistat la un overshoot. În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că "speră şi crede" că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.

BNR, uzina de sinecuri a lui Isărescu: neveste, politicieni eșuați, ex-primari și o astroloagă. Salarii uriașe, număr imens de angajați
Politică

BNR, uzina de sinecuri a lui Isărescu: neveste, politicieni eșuați, ex-primari și o astroloagă. Salarii uriașe, număr imens de angajați

BNR a devenit uzina de sinecuri a lui Mugur Isărescu, eternul guvernator al Băncii Naționale: aici și-au găsit refugiu neveste de politicinei, politicieni eșuați, ex-primari și, mai recent, o astroloagă. BNR, uzina de sinecuri a lui Isărescu Potrivit Economica.net, la BNR lucrează 2018 angajați, salariul mediu net fiind de 9.300 de lei pe lună. Presa scria, în 2021, că în organigrama BNR sunt 71 de directori și 129 de șefi de serviciu. Pe lista angajărilor controversate făcute de BNR se află: astroloaga Minerva, pe numele ei Gabriela Dima, în vârstă de 64 de ani, angajată „pe un post de execuție”, potrivit propriilor declarațiifostul premier Viorica Dăncilă, angajată în 2021 în cadrul Biroului Economie Verde la Banca Națională, birou în cadrul unui departament care se va ocupa de trecerea la moneda euro. Ea a demisionat în 2022. fostul europarlamentar Ioan Mircea Pascu, fost ministru al Apărării în guvernul Năstase și fost consilier al lui Ion Iliescu. El avea 72 de ani în 2021, când a fost angajat la BNR. Criteriul de selectare a Vioricăi Dăncilă, dar și a lui Ioan Mircea Pașcu, ambii foști europarlamentari, este nevoia de „oameni care deschid uși în Europa”, a explicat, la momentul angajării, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu.fiica lui Florin Iordache, fost ministru al Justiției în guvernul Grindeanu, a fost anagajată la BNR în 2017. Ea lucra la Cancelaria Băncii Naţionale a României, departament care se ocupă de Muzeul Băncii Centrale, de proiectele de educaţie financiară, de relaţiile cu publicul şi de biblioteca BNR.Fostul primar PSD al Sectorului 6 al Capitalei, Dan Darabont ocupă în prezent funcția de director în cadrul Direcției Patrimoniu și Investiții a Băncii Naționale a României. El este inginer, absolvent al Universității din Petroșani, celebră în anii regimului Ceaușescu pentru calitatea extrem de slabă a pregătirii și a studenților. În 2020, el a încasat de la BNR 252.345 lei.Soția fostului ministru PNL al Apărării, Teodor Atanasiu, este anagajată la BNR. Laura Atanasiu, fostă Bijboacă, era traducătoare, înainte de a se mărita. Foto: Calea Europeană Isărescu a turnat la Securitate, dar CNSAS nu-l poate verifica CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979 - 1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. „Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări - notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985”, a arătat CNSAS. Citește și: Isărescu și Ciolacu se felicită reciproc pentru plafonarea prețurilor la energie. În 2019, Isărescu a fost susținut de PSD pentru un nou mandat în fruntea BNR Isărescu ar fi transmis Securității că: „În legătură cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. 'Are răbufniri destul de dese de nemulţumire faţă de aspecte sociale precum: transportul în comun din Drumul Taberei (acuzat că îi răpeşte mai mult de o oră); încălzirea locuinţei în care trăieşte; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendinţa de a face comparaţii cu situaţia din alte ţări. (…) Sursa a constatat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulţumire după ce a divorţat (…)”. Adrian Vasilescu, ex-Scânteia, și el legat de Securitate Însă Isărescu a reușit să convingă CCR că legea în baza căreia dosarul său a fost reverificat a fost adoptată prin încălcarea Constituției, așa că acest dosar a fost închis. Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, fost jurnalist la Scânteia, a colaborat și el cu Securitatea, susține istoricul Marius Hodor. El a arătat că Vasilescu se regăsea pe poziția 197 din "Tabel cuprinzând colaboratori care sunt în legătura unității noastre" ai UM 0225, unitatea care se ocupa de „contracararea acţiunilor ostile RSR desfăşurate de centrele de propagandă din străinătate“.

VIDEO Astroloaga Minerva a fost angajată de Isărescu la Banca Națională, la departamentul de mentenanță
Eveniment

VIDEO Astroloaga Minerva a fost angajată de Isărescu la Banca Națională, la departamentul de mentenanță

Astroloaga Minerva, angajată de Isărescu-n BNR. Astroloaga Minerva (64 de ani) spune că în prezent lucrează la Banca Națională, pe un post de execuție. Informația a fost confirmată pentru HotNews.ro de către oficiali ai BNR, care au precizat că astrologul lucrează la departamentul de mentenanță al Băncii Naționale. Astroloaga Minerva, angajată de Isărescu-n BNR Ea a făcut aceste declarații în podcastul lui Damian Drăghici (la minutul 1:56): "La ora actuală am o funcție de execuție, lucrez în Banca Națională. Din păcate, n-o să mai am dreptul să ies pe sticlă, dar asta nu înseamnă nimic, pentru că tot mă bătea gândul să-mi fac un podcast. Fac astrologie de la 14 ani". https://www.youtube.com/watch?v=gTVx81om5wo&feature=emb_title Minerva este o celebră astroloagă, al cărei nume real este Gabriela Dima. S-a născut în județul Hunedoara și are vârsta de 64 de ani. Citește și: Isărescu și Ciolacu se felicită reciproc pentru plafonarea prețurilor la energie. În 2019, Isărescu a fost susținut de PSD pentru un nou mandat în fruntea BNR Potrivit presei tabloide, Minerva este absolventă de Drept, Actorie și Psihologie.

Isărescu și Ciolacu se felicită reciproc pentru plafonarea prețurilor la energie. În 2019, Isărescu a fost susținut de PSD pentru un nou mandat în fruntea BNR
Eveniment

Isărescu și Ciolacu se felicită reciproc pentru plafonarea prețurilor la energie. În 2019, Isărescu a fost susținut de PSD pentru un nou mandat în fruntea BNR

Isărescu și Ciolacu se felicită reciproc pentru plafonarea prețurilor la energie. Azi, guvernatorul BNR a ținut o conferință de presă în care a prezentat raportul privind inflația. „Dacă nu intervenea schema de plafonare și compensare, am fi avut o inflație de peste 20%”, a spus, azi, Mugur Isărescu. Isărescu și Ciolacu se felicită reciproc „Nu avem nicio apocalipsă aici. Nu avem veşti negative să spunem probabil că vă dezamăgesc pe cei care aşteptaţi o veste mai tristă de la noi, dimpotrivă”, a mai transmis Mugur Isărescu. Puțin timp mai târziu, președintele PSD, Marcel Ciolacu, l-a felicitat și a profitat de ocazie să atace din nou liberalizarea prețurilor la energie. „Am văzut şi ştirea guvernatorului BNR care a zis un lucru cât se poate de corect, cea mai mare parte a inflaţiei a venit din preţul la energie care a explodat. Pentru că nu s-au luat nişte decizii când trebuia şi atunci am venit cu acea compensare am diminuat şi inflaţia, impactul asupra IMM-uri. Acea liberarizare a preţurilor în energie a fost o tâmpenie”, a afirmat Ciolacu. Citește și: Companiile aeriene ruseşti încep să îşi dezmembreze avioanele pentru piese de schimb Isărescu este cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume, el fiind guvernator al BNR din 1990. CNSAS a decis, recent, că a colaborat cu Securitatea sub numele de cod Manole. Turnătorul Manole, apărat de CCR În cererea trimisă în instanţă, CNSAS susţine că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979 - 1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. „Din analiza dosarelor, (...) rezultă că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ. (...) La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS. Însă CCR a declarat neconstituțională legea în baza căreia Isărescu a fost reverificat. CNSAS i-a acordat, anterior, verdict de necolaborare cu Securitatea.

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu: nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale
Politică

Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu: nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

Leul românesc, în cădere liberă. Rata anuală a inflației a urcat la 13,76% în luna aprilie. Previziuni sumbre până în 2023
Eveniment

Leul românesc, în cădere liberă. Rata anuală a inflației a urcat la 13,76% în luna aprilie. Previziuni sumbre până în 2023

Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, de la 10,15% în martie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Preţurile de consum în luna aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022, au crescut cu 3,7%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 7,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) este 7,4%", se spune în comunicatul INS. Guvernul de stânga-dreapta, fără soluții Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în aprilie 2022, comparativ cu luna martie 2022 este 102,37%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu aprilie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 11,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 - aprilie 2022) faţă de precedentele 12 luni (mai 2020 - aprilie 2021) determinată pe baza IAPC este 6,4%. BNR prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite "Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei IPC este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor energetice, grevată de incertitudini majore. Prognoza actuală presupune o accelerare a inflaţiei în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare la data publicării prezentului Raport. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va decelera gradual până în trimestrul I 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuţie directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii preţurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârşitul acestui an", se spune în raport. Previziuni sumbre până în 2023 Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să recepteze pe termen scurt majorările în lanţ ale costurilor de producţie, fiind proiectată să crească pe parcursul trimestrului I 2022. Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influenţa determinanţilor fundamentali, tendinţa ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decelerare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului ţintei în trimestrul I 2023. Balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este apreciată a fi uşor înclinată în sensul unor abateri în sus faţă de traiectoria descrisă în scenariul de bază. În actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini continuă să provină din partea evoluţiilor viitoare ale crizei energetice şi ale celei sanitare.

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie
Politică

BNR avertizează că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie

BNR avertizează, potrivit minutei şedinţei de politică monetară care s-a desfăşurat în 5 aprilie 2022, că inflația va depăși nivelul de 11,2% în luna iunie. Va urma însă o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022. BNR avertizează că inflația va depăși 11,2% „În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, se arată în minuta BNR. În acest context, membrii Consiliului şi-au exprimat din nou preocupările legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, însă este esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului exercitat de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi de consolidarea fiscală. Consecințele războiului din Ucraina Potrivit BNR, a fost remarcată însă şi ameliorarea recentă a situaţiei epidemiologice pe plan intern, care a condus la încetarea stării de alertă şi la ridicarea tuturor restricţiilor de mobilitate mai devreme decât s-a anticipat, cu consecinţe favorabile asupra activităţii economice. În acelaşi sens, au fost evocate măsurile guvernamentale aplicate/prefigurate vizând protejarea puterii de cumpărare a populaţiei şi sprijinirea companiilor, dar şi accelerarea unor investiţii în sectorul energetic, precum şi gestionarea situaţiei refugiaţilor. Inclusiv în aceste condiţii, membrii Consiliului au convenit că o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor o constituie conduita viitoare a politicii fiscale, având în vedere, pe de o parte, cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată de implicaţiile războiului din Ucraina şi ale sancţiunilor impuse Rusiei. Citește și: FOTO Un pensionar finlandez i-a donat lui Putin o mașină de spălat, ca să nu mai jefuiască Ucraina

EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon "Landromat rusesc"
Investigații

EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon "Landromat rusesc"

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE. Asito Kapital, firma de asigurări înființată de compania rusească Lukoil, a vândut polițe de asigurare Băncii Naționale a României, Transgaz și Ministerului Afacerilor Externe. Firma de asigurări a fost preluată de la ruși de Moldasig, cea mai mare societate de asigurări din Republica Moldova. Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE Pachetul majoritar de acțiuni al Modasig este disputat de Comisia Națională a Piețelor Financiare și controversatul afacerist Veaceslav Platon, implicat în "Landromatul rusesc", cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est. Compania de asigurări Asito Kapital a fost înființată în iulie 1998 sub numele de Lukoil Asito, parte a grupului petrolier rusesc Lukoil, controlat de oligarhul Vagit Alekperov, unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin. Asito Kapital, de la oamenii lui Putin la moldoveni În anul 2011, Asito Kapital a fost preluată de liderul pieței de asigurări din Republica Moldova, Moldasig. Cu trei ani înainte de această preluare, societatea Moldasig era controlată de cea mai mare companiei de asigurări din Rusia, Rosgosstrakh, prin subsidiara cipriotă Linekers. Ulterior, pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de mai multe companii off shore controlate de afaceristul moldovean Veaceslav Platon. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova a obligat firmele controlate de Veaceslav Platon să își vândă acțiunile pentru că ar fi acționat concentrat. Mai mult, le-a suspendat dreptul de vot din Consiliul de Administrație. Decizia a fost contestată de acționari, care consideră că măsura este ilegală. Judecătoria din Chișinău a decis, după câțiva ani de procese, ca acțiunile să revină firmelor controlate de Veaceslav Platon. Dar, în iulie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie irevocabilă prin care a stabilit ca pachetul majoritar de acțiuni (75%) să fie gestionat de Comisia Națională a Pieței Financiare. Asito Kapital asigură 721 de mașini ale MAE Compania de asigurări și reasigurări Asito Kapital a câștigat în anul 2021 un contract pe trei ani pentru a asigura 721 de mașini aflate în parcul auto al Ministerului Afacerilor Externe. Contractul, în valoare de 1,64 milioane de lei, a fost câștigat în asociere cu firma Fast Brokers, deținută de Liliana și Iulian Valentin Gheorghiu. Firma familei Gheorghiu a încheiat separat peste 50 de contracte prin care vând polițe de asigurare mai multor instituții publice și companii de stat printre care se află Ministerul Apărării Naționale, Compania Națională Aeroporturi București și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Imobilele BNR, asigurate facultativ de Asito Kapital Banca Națională a României, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, a cumpărat asigurări facultative pentru sediul central, dar și pentru cele județene. De exemplu, sediul central al Băncii Naționale a României de pe strada Doamnei, din București, are o poliță de asigurare facultativă semnată cu asocierea dintre Fast Brokers și Eurolife FHH Asigurări Generale SA în valoare de 54.634 lei. Cele două firme au asigurat facultativ și sediul din strada Lipscani 25. Sediul de pe strada Lipscani 16 și imobilul din Strada Negru Vodă au fost asigurate facultativ de Asito Kapital împreună cu Fast Brokers. Tot această asociere a vândut polițe de asigurare pentru sediile din Iași, Gorj, Galați, Cluj Timișoara, vila de la Păltiniș, Brașov, Cluj, Bihor, Argeș, Brăila, Buzău și Maramureș. Valoarea cumulată a asigărilor facultative cumpărate de BNR este de aproximativ 165.000 de lei. Contract de 5 milioane de euro de la Transgaz Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz, condusă de controversatul Ion Sterian, a atribuit un contrat de 5.000.000 de euro firmelor Asito Kapital și Medical Ocupational SRL pentru servicii de asigurare voluntară a angajaților. Acordul cadru a fost semnat pe 10 septembrie 2018. Până în prezent au fost semnate contracte subsecvente în valoare de 4,14 milioane euro. Ultimul contract subsecvent de peste 1.000.000 de euro a fost semnat anul trecut. Firma Medical Ocupational este deținută în mod egal de Alon Schifter și Eugenia Ruxandra Belicciu. De administrarea societății se ocupă Iuliana Hertzanu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră