joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: blocaj

47 articole
Internațional

Convoaiele anti-restricții blochează planeta

Convoaiele anti-restricții blochează planeta. Protestele împotriva restricţiilor sanitare care au izbucnit în Canada, unde camionagii au paralizat capitala Ottawa, se extind în mai multe ţări, relatează AFP. Mișcarea a fost iniţiată la sfârşitul lunii ianuarie de camionagii canadieni care protestau împotriva vaccinării obligatorii pentru a trece graniţa cu Statele Unite. Autointitulată "Convoiul libertăţii", mișcarea s-a transformat rapid într-un protest împotriva măsurilor sanitare generale din Canada. Pentru unii manifestanţi, a fost și împotriva guvernului lui Justin Trudeau. Convoaiele anti-restricții blochează planeta În capitala federală Ottawa, sute de camioane au blocat străzile timp de două săptămâni. După Ottawa duminică, starea de urgenţă a fost declarată vineri în toată provincia Ontario. Aceste proteste s-au extins şi în alte mari oraşe canadiene (Toronto, Winnipeg, Quebec City). Dar şi în trei zone de frontieră cu Statele Unite, cu scopul de a lovi economia. Manifestanţii au blocat Podul Ambassador, care leagă oraşul canadian Windsor de Detroit, în Statele Unite, şi care este esenţial pentru industria auto. Precum şi pentru spitalele americane, unde lucrează multe asistente medicale canadiene. Curtea Superioară din Ontario a ordonat vineri ridicarea acestei blocade. Citește și: Ce și-au transmis la telefon, timp de peste o oră, Putin și Biden? Washingtonul și Kremlinul tac, tensiunea e maximă Printre promotorii mişcării se numără mai mulţi activişti din Partidul Maverick, precum şi din Canada Unity. Prima este o organizaţie politică marginală şi embrionară care militează pentru independenţa provinciilor vestice. Canada Unity, fondată de James Bauder, a susţinut public opiniile mişcării conspiraţioniste QAnon şi a calificat COVID-19 "cea mai mare înşelătorie politică din istorie". "Toate opţiunile sunt pe masă" pentru a pune capăt convoaielor, a declarat vineri premierul Trudeau. Mișcarea a trecut granița în SUA Statele Unite au cerut Canadei să folosească "puterile federale" pentru a elimina blocajele de la graniţa dintre cele două ţări. Casa Albă afirmă că a fost avertizată cu privire la organizarea unui "convoi al libertăţii" la Washington la începutul lunii martie. Washingtonul a dat asigurări că "ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest convoi nu perturbă comerţul sau transportul şi nu afectează activitatea guvernului federal, a forţelor de ordine şi a serviciilor de urgenţă". Convoaiele au primit sprijin din partea unor oficiali americani conservatori. Ca senatorul texan Ted Cruz, care i-a numit pe protestatari "eroi" şi "patrioţi". Sau ca fostul preşedinte Donald Trump şi miliardarul Elon Musk. În Franța au reapărut vestele galbene În Franţa, mii de manifestanţi împotriva certificatului de vaccinare, intrat în vigoare la 24 ianuarie, sau opozanţi ai guvernului, care au campat la porţile capitalei, au pornit la drum sâmbătă dimineaţă în maşini, rulote şi camionete pentru a intra în Paris. Scopul: manifestații în pofida interdicţiei din partea prefecturii de poliţie, hotărâtă să împiedice orice blocaj. Cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale, susţinătorii acestei mişcări, inspirate de evenimentele din Canada, se revendică totodată drept "veste galbene". Este vorba de mobilizarea populară din 2018-2019, declanşată de o creştere a preţului benzinei care s-a transformat într-o revoltă împotriva preşedintelui Emmanuel Macron. Preşedintele francez a făcut vineri apel la "cel mai mare calm". Din Noua Zeelandă în Europa În Noua Zeelandă, protestatarii anti-vaccin au campat de marţi în faţa Parlamentului într-o "Tabără a Libertăţii". Joi, poliţia a încercat să îi disperseze, fără succes, ceea ce a dus la ciocniri violente. Peste 120 de persoane au fost arestate. Numărul demonstranţilor a crescut de la aproximativ 250 la început la aproape 1.500 vineri. În Austria, poliţia a anunţat joi interzicerea "convoaielor libertăţii", invocând un prejudiciu "inacceptabil". Contextul: câteva sute de vehicule plănuiau să se adune vineri în centrul Vienei şi într-un mare parc public. Autorităţile au anunţat joi că interzic accesul în Bruxelles a unui convoi aşteptat luni în capitala belgiană. Totul, după un apel care circula pe reţelele de socializare şi care a evocat o "convergenţă" din toată Europa.

Convoaiele anti-restricții blochează planeta (sursa: Guardian)
Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN, câștigată de Naval Group (sursa: naval-group.com)
Investigații

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN. Afaceristul Gheorghe Bosânceanu, care controlează Șantierul Naval Constanța, a blocat semnarea contractului de 1,2 miliarde euro pentru construcția corvetelor militare. Licitația a fost câștigată la finalul anului 2018 de grupul francez Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Ministrul Forțelor Armate din Franța, Florence Parly, a avut deja o întâlnire la București cu ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu. Cei doi au discutat și despre situația contractului. De la atribuire directă prin HG la licitație În anul 2016, ministrul Apărării de atunci, Mihnea Moțoc, a emis o notă de fundamentare pentru o Hotărâre de Guvern prin care solicita achiziționarea a patru corvete Sigma 10514 direct de la compania olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding. Valoarea contractului a fost estimată atunci la 1,6 miliarde de euro. Anterior, Mihnea Motoc fusese ambasador în Regatul Țărilor de Jos. Achiziția corvetelor a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 906, asumată de premierul Dacian Cioloș, actual europarlamentar. Afacerea păstorită de Mihnea Moțoc și Dacian Cioloș a picat două ani mai târziu: procedura de achiziție nu îndeplinea condițiile legale. Adică nu avea acordul Parlamentului, acord care trebuie cerut pentru toate contractele privind achizițiile militare de peste 100 de milioane de euro. Ulterior, a fost organizată o licitație internațională. În ultima etapă s-au calificat asocierea dintre francezii de la Naval Grup și Șantierul Naval Constanța, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Procedura de licitație a fost finalizată în mandatul de ministru al lui Gabriel Leș. În urma deschiderii ofertelor financiare, contractul a fost câștigat de francezi pentru suma de 1,2 miliarde euro. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, urmați de italienii de la Fincantieri. Bosânceanu a blocat licitația corvetelor: refuză semnarea Licitația a fost contestată de olandezii de la Damen. Într-un final, după mai bine de doi ani de procese, compania Damen a pierdut pe linie. De abia în luna decembrie a anului trecut, Ministerul Apărării a decis să cheme asocierea Naval Group – Șantierul Naval Constanța pentru semnarea contractului. Deși partea franceză avea mandat să semneze contractul, reprezentantul Șantierului Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, s-a răzgândit, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Reprezentantul Șantierului Naval Constanța nu a depus nici un document în acest sens, refuzul a fost verbal. De ce nu vrea să semneze contractul Gheorghe Bosânceanu? Surse citate anterior susțin, sub protecția anonimatutului, că omul de afaceri nu ar vrea să își asume anumite riscuri cu privire la derularea contractului. Partea franceză și-a arătat disponibilitatea, totuși, de a prelua riscurile prin contract. Chiar și așa, Bosânceanu a refuzat să semneze înțelegerea. Contactat de către defapt.ro, afaceristul a refuzat orice comentariu. Directorul SNC: "Nu se pune un contract în față și semnezi" Radu Rusen, directorul Șantierului Naval Constanța (SNC), a precizat că doar liderul de asociere, în acest caz Naval Group, poate face declarații despre situația contractului. "Nu facem declarații. Asta este înțelegerea cu partea franceză". Întrebat de ce nu a vrut să semneze contractul, Radu Rusen a spus că nu știe despre ce vorbim: "E un contract care se negociază. Nu a ajuns la faza de semnare. Nu au îndeplinit… orice contract se negociază. Nu se pune un contract în față și semnezi. Nu îți punem nimeni pistolul la tâmplă. Eu nu fac și nu pot să fac nici o declarație legată de acest contract. E un contract, se negociază. Repet! Eu în momentul de față nu fac nici o declarație." Între timp, francezii au prelungit oferta făcută Ministerului Apărării Naționale cu încă două luni. Oferta fost prelungită și de competitorii clasați pe următoarele două locuri, adică de olandezi și italieni. În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale va atribui contractul ofertantului de pe locul al doilea. În această situație, olandezilor de la Damen. Dar, cel mai probabil, italienii vor contesta atribuirea contractului. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde Președintele Emmanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa la o prezență militară avansată a NATO în România în contextul tensiunilor ruso-ucrainene. Ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, a venit la București pentru o serie de întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Prima întâlnire a avut-o cu ministrul Vasile Dîncu. În cadrul întâlnirii dintre cei doi s-a discutat despre posibilul ajutor de trupe anunțat de către președintele Macron. Dar și despre achiziția corvetelor, contract câștigat de asocierea franco-română. Dîncu: "Mai avem doar câteva clauze" Ministrul Apărării Vasile Dîncu a spus în cadrul conferinței de presă că s-a "discutat și despre proiectele noastre de înzestrare. Sunt convins că vom reuși să depășim un proiect pe care acum îl avem la final, mai avem doar câteva clauze. Sunt convins că vom găsi o soluție rapidă ca acest proiect al achiziției de corvete să poată merge mai departe. Dialogul va fi și aici între părțile contractante, va fi și aici important pentru a găsi o soluție rapidă având în vedere contextul geostrategic, cât și nevoia de a continua parteneriatul nostru la un nivel cât mai înalt." La rândul său, ministrul Florence Parly a salutat întărirea parteneriatului strategic dintre Franța și România. „Franța și industria sa sunt angajate să ajute forțele armate române să intre într-o nouă etapa a modernizării lor, în special în dosarul corvetelor. Cooperarea operațională e puternică, avem o istorie bogată și lungă de relații comune", a declarat Florence Parly. Totodată, ministrul francez a mai spus că "trăim timpuri grele, iar în aceste timpuri grele Franța va sta alături de România, Franța nu își va abandona niciodată aliații și prietenii săi." Cu ce se apără România la Marea Neagră România este vulnerabilă din punct de vedere militar la Marea Neagră. Forțele Navale Române au în acest moment la dispoziție fregata Mărășești și patru corvete înarmate cu rachete și torpile. Pe lângă acestea mai sunt cele două fregate, Regina Maria și Regele Ferdinand, care au ca mijloc de luptă un singur tun de 76 mm. Ministerul Apărării Naționale avea în plan achiziția unui submarin, dar deocamdată s-a renunțat acest proiect. În urmă cu patru ani, ministrul Apărării de atunci, controversatul Mihai Fifor de la PSD, spunea în timpul audierilor parlamentare pentru preluarea mandatului de ministru că și-a propus achiziționarea unui submarin pentru Forțele Navale Române. Însă militarii români au nevoie de cel puțin trei submarine. Într-un editorial scris pentru agenția de știri United Press International, comandorul (ret) Harlan Ullman spunea că dotarea cu submarine a Forțelor Navale Române ar permite NATO să conteste dominația Rusiei în Marea Neagră. Soluția oferită de comandorului Ullman este adaptarea parteneriatului AUKUS la contextual românesc.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră