joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: armata

84 articole
Eveniment

Șoigu nu mai contează la Apărare

Șoigu nu mai contează la Apărare. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a încetat să mai joace vreun rol la conducerea armatei ruse încă de acum trei luni, a declarat luni consilierul ministrului ucrainean de interne Vadim Denisenko, conform agenţiei ucrainene de presă Ukrinform. Șoigu nu mai contează la Apărare Comentariul face referire la informaţii publicate anterior de serviciile secrete britanice, conform cărora Serghei Şoigu a fost îndepărtat de la comanda trupelor ruse din Ucraina din cauza problemelor cu care se confruntă armata rusă pe frontul ucrainean. "De fapt, cred că Şoigu a încetat să mai joace vreun rol în Ministerul rus al Apărării încă de acum trei luni. Atât (Valeri) Gherasimov (şeful Statului Major rus), prim-adjunct al ministrului rus al Apărării, cât şi Şoigu nu mai sunt, de fapt, la conducerea armatei ruse", a declarat Denisenko. Dacă generalul Valeri Gherasimov în genere nu apare nicăieri, ministrul Şoigu trebuie să îndeplinească anumite funcţii simbolice. Putin, șeful de facto al armatei ruse "De facto, el (Şoigu) a încetat de mult să mai reprezinte ceva pentru ofiţerii ruşi", adaugă acelaşi consilier ucrainean, potrivit căruia preşedintele Vladimir Putin a preluat întregul management al armatei ruse. Generalii îi raportează "direct lui Putin despre tot ce se întâmplă în armată şi pe front, dar şi în complexul militar-industrial al Federaţiei Ruse", susţine Denisenko, adăugând că Şoigu este în prezent mai mult o "anexă", care este scoasă atunci când este necesar să se facă anumite fotografii. Potrivit oficialului ucrainean, ministrul Apărării în Federaţia Rusă este, de fapt, Vladimir Putin. Într-un buletin informativ anterior, Ministerul britanic al Apărării, citând date ale serviciilor sale de informaţii, preciza că reputaţia ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, în rândul soldaţilor şi ofiţerilor armatei ruse este la un nivel extrem de scăzut. Șoigu, fără experiență militară relevantă Şoigu a încercat mult timp să scape de reputaţia de om fără experienţă militară serioasă, întrucât cea mai mare parte a carierei sale a petrecut-o în sectorul construcţiilor şi la conducerea Ministerului Situaţiilor de Urgenţă, iar actuala campanie militară i-a dat lovitura de graţie, conform serviciilor britanice. Într-o anchetă dată publicităţii la 23 august, publicaţia rusă independentă Vajnîe Istorii concluziona că ministrul rus al apărării a încetat să mai fie favoritul preşedintelui rus. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Surse apropiate de Statul Major al armatei ruse au declarat pentru jurnaliştii de la Vajnîe Istorii că, după ce "operaţiunea militară specială" în Ucraina nu a mers conform planului, iar blitzkrieg-ul a eşuat, trupele ruse suferind pierderi grele, Putin şi-a pierdut încrederea în Şoigu. După retragerea forţelor ruse în martie de lângă Kiev, Putin a încercat personal să decidă asupra operaţiunilor din teren, dar la scurt timp a renunţat, iar acum, peste capul lui Şoigu, discută direct cu comandanţii militari implicaţi în campanie, potrivit jurnaliştilor ruşi citaţi.

Șoigu nu mai contează la Apărare (sursa: kremlin.ru)
Putin construiește o armată din pix (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin construiește o armată din pix

Putin construiește o armată din pix. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret ce prevede creşterea efectivelor armatei ruse cu 137.000 de soldaţi, transmite agenţia EFE. Putin construiește o armată din pix Efectivele armatei ruse vor ajunge astfel la 1.150.628 de militari, conform acestui decret, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Liderul de la Kremlin stabilise în noiembrie 2017 la 1.013.628 numărul militarilor armatei ruse, după prima creştere a efectivelor militare decisă atunci prima dată după aproape un deceniu. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează După noua creştere a efectivelor armatei ruse şi luând în calcul de asemenea personalul său civil, aceasta va ajunge la un total de peste două milioane de membri.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI (sursa: Facebook/RMDSZ Kolozs Megye)
Investigații

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI. Mihaela Ioana Kaitor, secretar de stat la cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor, s-a școlit la Colegiul Național de Informații al SRI. Celălalt vicepremier al României și ministru al Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu, l-a recrutat pe soțul ei, Sorin Radu Păun, și l-a pus în funcția de director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Defapt.ro a dezvăluit că Sorin Radu Păun a fost managerul și administratorul unei firme controlate de grupul austriac Strabag, la care oligarhul rus Oleg Deripaska este unul din marii acționari. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI Mihaela Ioana Kaitor s-a aflat în ultimii 12 ani în anturajul lui Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România. Ea și-a început cariera în admnistrația publică în 2004, an în care a fost angajată pe funcția de consilier la Ministerul Integrării Europene. Apoi, după trei ani, a ajuns consilier pentru afaceri europene în cadrul Cancelariei Primului Ministru. De acolo, a fost promovată în funcția de șef serviciu afaceri europene la Departamentul de Control al Guvernului. În paralel, a urmat un curs postuniversitar la Colegiul Național de Apărare pe „securitate și apărare națională”. De la Guvern, a ajuns inspector la Direcția de Control a Ministerului Sănătății, apoi în Corpul de Control al ANAF. Kelemen Hunor, binefăcătorul În aprilie 2010 a fost numită secretar general adjunct la Ministerul Culturii, în mandatul de ministru al lui Kelemen Hunor. Ulterior, după șapte luni, a fost unsă pe funcția de secretar general la Ministerul Culturii. La scurt timp după ce a preluat funcția-cheie de la Cultură, Mihaela Ioana Kaitor a urmat un curs postuniversitar la Colegiu Național de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazu" a Serviciului Român de Informații. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Mihaela Ioana Kaitor, dar aceasta nu a răspuns la telefon. Soțul, omul lui Deripaska Din declarațiile de avere depuse de Mihaela Ioana Kaitor aflăm că este căsătorită cu Sorin Radu Păun, managerul și administratorul companiei SAT Reabilitare – Reciclare SRL. Firmă deținută de austriecii de la Strabag, la care Oleg Deripaska este unul din marii acționari. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE De aici, Păun a fost luat de vicepremierul și ministrul Trasporturilor Sorin Grindeanu pentru a fi numit la conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București. Sorin Radu Păun figurează și ca administrator al firmei Korati Invest Consult, deținută în mod egal de soția sa, Mihaela Ioana Kaitor, și Mihai Kaitor. Firma înființată în 2013 are ca obiect principal de activitate consultanță pentru afaceri și management.

Armata moldovenească, în sapă de lemn (sursa: deschide.md)
Eveniment

Armata moldovenească, în sapă de lemn

Armata moldovenească, în sapă de lemn. Republica Moldova este o ţară paşnică şi aşa va rămâne în continuare, însă are nevoie de echipament militar modern pentru a fi în siguranţă, a declarat miercuri seara preşedinta Maia Sandu într-o emisiune la postul public de televiziune, în care a explicat de ce este necesară înzestrarea armatei moldovene cu echipamente moderne, relatează joi media de peste Prut. Armata moldovenească, în sapă de lemn "Noi nu vrem arme ca să mergem să luptăm împotriva vecinilor, aşa cum face Rusia. Noi vrem să fim în siguranţă la noi acasă şi vrem să nu ne atace nimeni. Chiar dacă sistemul nostru de apărare este într-o situaţie foarte proastă, dacă nu era această agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei, probabil că nu am fi discutat prea mult despre necesitatea de echipare a armatei", a declarat Maia Sandu, citată de portalul Deschide.md. Ţinând cont de situaţia din Ucraina, autorităţile de la Chişinău trebuie să se gândească cum să apere cetăţenii în cazul în care se întâmplă o asemenea tragedie, a spus ea. "Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?" "Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim", a subliniat Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean. "Discuţiile opoziţiei sunt false" "Toate discuţiile opoziţiei sunt false pentru că UE a spus că ne oferă echipamente non-letale, chiar dacă noi avem nevoie şi de muniţii. Noi trebuie să analizăm serios cum este echipată armata naţională. Dacă tot avem armată nu o putem lăsa la sapă de lemn. Citește și: Invadarea Ucrainei, susținută de mai puțini ruși decât pretinde Kremlinul. Bătrânii și angajații la stat, cei mai fervenți susținători ai războiului Trebuie să facem lucruri elementare. Nu este corect să ţinem armata fără niciun echipament care să-i permită să ne apere", a afirmat Maia Sandu, citată de Radio Chişinău. Ea a adăugat că "singura promisiune pe care o avem este din partea UE şi vizează arme non-letale", potrivit IPN. "Noi suntem o ţară neutră" Maia Sandu a mai spus că decizia privind aderarea Republicii Moldova la un bloc militar, care i-ar oferi o umbrelă de protecţie, va aparţine poporului. Până atunci, va fi respectat statutul de neutralitate prevăzut în Constituţie. "Pentru asta trebuie să avem sprijinul societăţii. Suntem o ţară democratică în care lucrurile sunt decise de către popor. La momentul aprobării Constituţiei poporul a decis că trebuie să fim o ţară neutră. Dar ţările neutre, de obicei, au o armată foarte puternică şi bine echipată. Noi suntem o ţară neutră şi avem o armată în care nu s-a investit. Nu putem să închidem ochii şi să ne prefacem că nu există un război" lângă noi, a punctat preşedintele Republicii Moldova, care prin natura funcţiei sale este şi comandantul-şef al armatei, conform Radio Chişinău.

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina

Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina. Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a respins joi posibilitatea livrării de vehicule de transport blindate către Ucraina, declarând că ea nu poate "jefui" resursele armatei germane, informează dpa. Germania invocă "jefuirea" armatei pentru Ucraina "Noi susţinem Ucraina cu tot ce este posibil şi responsabil. Însă noi trebuie să garantăm capabilitatea defensivă a Germaniei", a subliniat Lambrecht. Germania a început să livreze Ucrainei echipament militar mai greu, precum tancuri antiaeriene, chiar dacă mult mai târziu decât ceruse Kievul. Liderii ucraineni continuă să preseze aliaţii occidentali să-i trimită mai mult echipament pentru a putea respinge forţele militare ruse. "Este iresponsabil să vrei să jefuieşti Bundeswehr" "Este iresponsabil să vrei să jefuieşti Bundeswehr, mai ales în aceste vremuri, şi cu atât mai mult să ignori sfatul militar al Inspectorului General", a spus Lambrecht. Inspectorul General al armatei germane, Eberhard Zorn - militarul german cu cel mai înalt grad - a declarat înainte de aceasta că Bundeswehr nu poate deocamdată să se lipsească de tancurile de transport Fuchs (Fox). Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Opoziţia conservatoare din Parlamentul german îndeamnă la livrarea rapidă a 200 de vehicule de transport către Ucraina.

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei (sursa: rheinmetall.com)
Investigații

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei. Compania germană care a încercat să stoarcă de la statul român în jur de 300 de milioane de euro pentru blindatele 8x8, vrea acum să vândă camioane pentru Armata Română. Oferta a fost transmisă Ministerului Apărării Naționale în aprilie 2022 prin intermediul companiei Automecanica Moreni, după ce s-a aflat că italienii de la IVECO nu mai pot livra în termen camioanele contractate de partea română. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană IVECO a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că a livrat cu întârziere camioanele contractate pentru Armata Română. Penalizare pentru IVECO Compania Rheinmetall, producătorul german de vehicule blindate, a pierdut în urmă cu aproape patru ani o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de 3,42 miliarde de lei pentru achiziția a 2.902 camioane și 363 de remorci. Oferta a fost depusă în asociere MHS & TRUCK & BUS, controlată prin MHS Holding de afaceristul Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis. Firma lui Schmidt a fost și unul din sponsorii partidului USR în anul 2016. Cu toate acestea, contractul a fost adjudecat în primăvara anului 2019 de compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA în asociere cu Automecanica Mediaș, firmă românească care urma să livreze remorcile. În aceeași perioadă s-a semnat și primul contract subsecvent, în valoare de peste un miliard de lei, pentru livrarea a 942 de vehicule până în 2024. Dar, după primii doi ani de contract, italienii nu au mai respectat graficul de livrare al camioanelor. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a sancționat compania italiană cu 12 milioane de lei. Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei Deși contractul cu IVECO se află în continuare în derulare, compania Rheinmetall a profitat de problemele italienilor și a trimis o ofertă Ministerului Apărării Naționale prin care s-a arătat disponibilitatea de a vinde direct câteva sute de camioane pe care le are în stoc. Culmea, oferta germanilor a fost trimisă de Automecanica Mediaș, asociatul italienilor în afacerea cu camioane. Citește și: China a cumpărat o zecime din terenurile agricole ale Ucrainei și le folosește pentru propria populație "Oferta companiei Rheinmetall a fost înregistrată la Direcţia generală pentru armamente în data de 7 aprilie 2022 și a fost transmisă de către Automecanica Mediaș SRL", se menționează în răspunsul transmis de Biroul de Presă al MApN la solicitarea Defapt.ro. Compania Automecanica Mediaș SRL este controlată de afaceristul Nick Știrban în proporție de 71%, restul părților sociale fiind deținute de Automecanica SA. La rândul ei, această societate este controlată tot de Nick Știrban. Proiectul RMVS În iunie 2017, compania Rheinmetall împreună cu Uzina Mecanică Moreni, controlată de Ministerul Economiei prin Romarm, au înființat societatea mixtă Romanian Military Vehicle Systems (RMVS). Cele două companii cu cote egale în noua firmă și-au asumat dezvoltarea unui nou transportor blindat 8X8 care urma să fie cumpărat de Ministerul Apărării Naționale. Tot RMVS urma să asigure și mentenanța. Întreaga afacere româno-germană a picat după reprezentanții Rheinmetall au cerut statului să investească în noua societatea în jur de 300 de milioane de euro, bani necesari pentru demararea proiectului. Însă partea germane nu a vrut să contribuie cu o sumă egală pe motiv că ofereau doar expertiză pentru fabricarea noului blindat.

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor(sursa: Twitter/@With__Ukraine)
Internațional

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor

Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor. Armata rusă şi-a anunţat joi retragerea din Insula Şerpilor, un punct strategic în Marea Neagră cucerit de Moscova încă din primele zile ale invaziei sale în Ucraina la 24 februarie, după mai multe săptămâni de bombardamente intense, informează AFP. Rușii au fugit de pe Insula Șerpilor "La 30 iunie, în semn de bunăvoinţă, forţele armate ruse, care şi-au îndeplinit obiectivele stabilite în Insula Şerpilor, şi-au retras garnizoana de aici", a indicat Ministerul rus al Apărării, afirmând că acest gest ar trebui să faciliteze exporturile Ucrainei de cereale. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Kievul anunţase anterior că trupele ruse au fost forţate să-şi retragă în grabă ceea ce mai rămăsese din garnizoana lor în Insula Şerpilor, în urma unei operaţiuni încununate de succes a forţelor ucrainene. Un anunţ în acest sens fusese făcut de Comandamentul de operaţiuni Sud al forţelor de apărare ucrainene, citat de agenţia ucraineană de presă Ukrinform. Totodată, şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat joi că forţele ruse s-au retras de pe Insula Şerpilor, un avanpost strategic din Marea Neagră, relatează Reuters. "KABOOM! Nu mai există trupe ruseşti pe Insula Şerpilor. Forţele noastre armate au făcut o treabă grozavă", a scris Iermak pe Twitter.

Rusia principala amenințare la adresa securității UE (sursa: asianmilitaryreview)
Internațional

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE. Rusia va reprezenta probabil o ameninţare şi mai mare pentru securitatea europeană după războiul în Ucraina decât a fost înainte, iar armata britanică trebuie să fie pregătită pentru această provocare, a declarat marţi şeful Statului Major General al armatei britanice, Patrick Sanders, citat de Reuters. "Deşi capabilităţile convenţionale ale Rusiei vor fi mult reduse cel puţin pentru un timp, intenţia declarată a (lui Vladimir) Putin recent de a recupera pământurile Rusiei istorice face temporar orice răgaz şi ameninţarea mai acută ca oricând", a declarat Patrick Sanders într-un discurs rostit la Royal United Services Institute, un think tank pe probleme de apărare şi securitate. Rusia, principala amenințare la adresa securității UE Sanders, numit în post mai devreme luna aceasta, s-a folosit anterior de primul său discurs pentru a avertiza că armata trebuie să fie pregătită de luptă pentru a "evita un conflict", în ceea ce a părut a fi un apel la modernizare şi eventual la suplimentarea de cheltuieli pentru apărare. "Nu ştim cum se va termina războiul în Ucraina. Dar, în majoritatea scenariilor, Rusia reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru securitatea europeană după Ucraina decât a fost înainte", a spus el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Armata britanică, a afirmat Sanders, trebuie să se concentreze pe perfecţionarea pregătirii trupelor sale, astfel încât acestea să poată fi desfăşurate rapid, pe lupta în zone urbane şi refacerea stocurilor. "Nu suntem în război, dar trebuie să acţionăm rapid, astfel încât să nu fim atraşi într-unul din cauza eşecului de a descuraja o expansiune teritorială", a spus generalul Sanders, potrivit Agerpres. "De acum, armata va avea obiectivul unic de a se mobiliza pentru a face faţă ameninţării de astăzi şi astfel să prevină un război în Europa", a afirmat el.

Ce armată are Republica Moldova Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Ce armată are Republica Moldova

Ce armată are Republica Moldova: potrivit datelor Băncii Mondiale, care folosește informațiile colectate de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), această țară are una din cele mai mici alocări pentru apărare. „Trebuie să depunem eforturi financiare şi logistice serioase pentru a construi o armata profesionistă, modernă şi dotată”, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la 27 aprilie, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la fondarea Marelui Stat Major al armatei naţionale. În 2021, România a cheltuit circa 2% din PIB pentru apărare, respectiv aproximativ 5,5 miliarde de dolari. Ce armată are Republica Moldova Potrivit datelor Băncii Mondiale, în 2020, Republica Moldova a cheltuit cu forțele sale armate doar 44,5 milioane de dolari. Pentru comparație, statul Fiji, care are sub un milion de locuitori, a alocat armatei 73 de milioane de dolari. Georgia: 292 de milioane de dolari. Botswana: 545 de milioane de dolari. Ca procent din PIB, Moldova a alocat 0,4%, fiind pe ultimele zece locuri din lume. Elveția, țară neutră și înconjurată de state cu care are relații amicale, alocă 0,8% din PIB. Botswana: 3,5%. Georgia: 1,8%. SIPRI estima că, în 2019, personalul forțelor armate din Republica Moldova ajunsese la circa 6.000 de persoane. În 2.000, avea peste 12.000 de persoane, dar an de an numărul a scăzut. Pentru comparație, Fiji avea, în 2019, 4.000 de militari, iar insulele Maldive - 5.000. Georgia: 26.000. Datele SIPRI/ Banca Mondială arată că în 2019, Ucraina avea 311.000 de militari. Forțele terestre ale Republicii Moldova nu au nici un tanc. Ele sunt dotate cu mai multe transportoare blindate din vremea URSS, câteva din România, plus 55 de mașini HMVV donate în 2014/ 2015 de armata SUA. Pe de altă parte, Transnistria are propria armată, de circa 5.000 de militari. Aceștia sunt dotați cu echipament sovietic, dar ar avea în dotare și între 12 și 18 tancuri T-64. Rusia are în Transnistria circa 1.500 de militari, însă cea mai mare parte sunt cetățeni transnistreni care au primit și cetățenie rusă. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară

Adolescent din cadrul organizației militare Yunarmiya. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Eveniment

Kremlinul are probleme cu recrutarea de noi soldați. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate

Mai multe relatări ale presei independente anunță pe canalul Telegram că cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul invaziei Ucrainei, anunță portalul independent de știri The Moscow Times. Potrivit site-ului de știri 7x7, cel mai recent incident a avut loc luni, în îndepărtata regiune Mordovia, unde centrul de recrutare din localitatea Zubova Polyana a fost atacat cu cocktailuri Molotov. În urma atacului au fost distruse mai multe computere și o bază de date cu recruții regiune. Drept urmare, „campania de recrutare în raioanele locale a fost pusă în pauză”, a informat publicația iStories. Cinci birouri de înrolare ale armatei ruse au fost incendiate de la începutul războiului din Ucraina În luna martie, povești asemănătoare s-au petrecut în regiunile Voronezh, Sverdlovsk și Ivanovo, unde locuitorii au atacat tot cu cocktailuri Molotov birourile de înrolare militare locale. Atacatorii au fost reținuți ulterior la Sverdlovsk și Ivanovo și au spus că au încercat să perturbe campania de recrutare în semn de protest față de războiul Rusiei din Ucraina. Citește și: VIDEO În ajun de Paște, cecenii lui Putin au „eliberat” Mariupolul strigând „Allahu Akbar” La doar patru zile după ce trupele ruse au intrat în Ucraina, un tânăr de 21 de ani a incendiat biroul de înrolare din orașul Luhovici, situat în regiunea Moscovei. El a spus că vrea să distrugă arhivele pentru a preveni mobilizarea. Toți cei care au fost reținuți pentru astfel de atacuri se confruntă cu acuzații penale, acuzațiile fiind multiple, de la daune materiale și pânăla tentativă de omor sau terorism. Moscova face orice ca să oprească protestele anti-război Autoritățile de la Moscova au făcut tot ce este posibil pentru restrângere protestelor împotriva războiului din Ucraina. Este vorba inclusiv de înăsprirea legislației care incriminează răspândirea de informații „false” despre acțiunile armatei. La începutul lunii aprilie, Rusia a lansat campania de recrutare de primăvară urmărind să înroleze 134.500 de bărbați pentru forțele sale armate până pe 15 iulie. Armata rusă ține două astfel de sesiuni anuale de înrolare, una primăvara și una toamna, când recrutează bărbați eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani pentru a servi timp de un an în forțele armate.

Atacuri cibernetice repetate asupra României (sursa: Pixabay)
Internațional

Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene

Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene. Hackerii pătrund în conturile de Facebook ale armatei ucrainene în încercarea de a-i face pe soldați să se predea, a declarat compania Meta care deține Facebook, potrivit The Independent. Hackerii ruși atacă conturile de Facebook ale armatei ucrainene Atacul a încercat să pătrundă în conturile administrate de "zeci" de militari din țară, a precizat compania mamă a Facebook în ultimul său raport de securitate. Astfel de atacuri sunt desfășurate de o persoană sau un grup pe care experții în securitate l-au numit Ghostwriter. Meta a indicat activitatea lui Ghostwriter într-un raport pe care l-a publicat în februarie, dar a precizat că noile atacuri au avut loc de atunci. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate Atacatorii compromit adresele de e-mail și apoi folosesc acest lucru pentru a intra în conturile de social media, a spus acesta. Odată intrați, aceștia au folosit acest acces pentru a posta "videoclipuri în care cer armatei să se predea, ca și cum aceste postări ar proveni de la deținătorii legitimi ai conturilor", a precizat acesta. Meta a blocat distribuirea acestor videoclipuri, a precizat aceasta. Hackerii au căutat să răspândească mesaje false în trecut, pătrunzând în rețelele de știri difuzate și forțându-le să afirme că soldații ucraineni s-au predat deja. Astfel de atacuri sunt departe de a fi singurele activități infracționale concentrate asupra Ucrainei. Facebook a remarcat, de asemenea, că "actori motivați financiar" se folosesc de criză - folosind conturi false și alte tactici pentru a profita de interesul pentru actualizările din Ucraina, dar, în schimb, trimițând utilizatorii către alte site-uri web sau vânzându-le mărfuri false.

Drone Watchkeeper X pentru Armata română (sursa: Thales)
Eveniment

Drone Watchkeeper X pentru Armata română

În doi ani, Armata Română va avea drone similare cu cele folosite de de armata britanică în Irak și Afganistan. Cu ajutorul acestor drone asamblate la Bacău, militarii vor putea localiza submarinele din Marea Neagră și vor supraveghea tot teritoriul țării. Aparatele de zbor sunt o prioritate pentru Ministerul Apărării, care investește aproape 300 de milioane de euro în proiect, potrivit TVR. Drone Watchkeeper X pentru Armata română Drona ultramodernă pe care o va folosi Armata Română va fi asamblată într-o fabrică din Bacău și este soluția pe care producătorii britanici și israelieni au propus-o Ministerului Apărării. Licitația este în ultima fază. Citește și: 85.000 de rachete a primit Ucraina de la SUA și aliați. Principalele victime: avioanele și tancurile rusești Dronele Watchkeeper X au fost folosite deja de armata britanică în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan. Au camere cu infraroșu ce pot detecta orice mișcare de la sol sau din apă, astfel că poate identifica și submarinele din Marea Neagră. E folosită în principal în misiuni de supraveghere. https://www.youtube.com/watch?v=fZKXLdE0Yh8&list=TLGGqyUlp4vPaOkwNzA0MjAyMg Armata romana a cumpărat șapte sisteme cu drone, ceea ce înseamnă 21 de aparate de zbor fără pilot. În Programul de achiziție a dronelor, Ministerul Apărării investește aproximativ 300 de milioane de euro. Primele aparate de zbor ar putea fi folosite de militarii români în doi ani.

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei (sursa: AP)
Internațional

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei

Putin, paranoic din cauza șefilor armatei. Preşedintele rus Vladimir Putin este prost informat despre desfăşurarea războiului în Ucraina, consilierii săi se tem să-i dezvăluie pierderile militare şi economice suferite de Rusia, a declarat miercuri un înalt responsabil american, citat de AFP şi Reuters. Putin, paranoic din cauza șefilor armatei "Putin nu ştia nici măcar că armata sa recruta şi pierdea recruţi în Ucraina, ceea ce demonstrează o ruptură clară în fluxul de informaţii fiabile care îi parvin preşedintelui rus", a indicat acest responsabil sub rezerva anonimatului, asigurând că se bazează în aceste afirmaţii pe informaţii americane declasificate. "După părerea noastră, Putin este indus în eroare de consilierii săi asupra slabelor performanţe ale armatei ruse şi asupra severităţii impactului sancţiunilor asupra economiei ruse, pentru că cei mai înalţi consilieri ai săi se tem să-i spună adevărul", potrivit aceluiaşi oficial. Înaltul responsabil american asigură de altfel că există "de acum o tensiune constantă între Putin şi Ministerul Apărării". Încrederea, zdruncinată "Avem informaţii potrivit cărora (Vladimir) Putin a avut impresia că a fost indus în eroare de armata rusă", ceea ce l-a determinat să nu mai aibă încredere în comandamentul militar, a declarat el. Niciun comentariu cu privire la aceste declaraţii nu a putut fi obţinut pentru moment nici de la Kremlin, nici de la Ambasada Rusiei la Washington. Citește și: Un mesaj de la soție către un soldat rus aflat în Ucraina: „Andrei, ia tot ce poți”. Jafuri și violuri ale armatei invadatoare Invazia în Ucraina, lansată în 24 februarie, de Rusia s-a ciocnit pe numeroase fronturi de o rezistenţă tenace a forţelor ucrainene care au recâştigat poziţii în jurul Kievului, în nordul ţării, chiar dacă numeroşi civili sunt prinşi în capcană în oraşele asediat din sudul ţării. Rușii continuă să atace orașe Pe teren, armata rusă a bombardat miercuri suburbiile Kievului şi oraşul Cernigov, în nordul Ucrainei, a doua zi după promisiunea unei reduceri drastice a operaţiunilor sale militare în aceste regiuni. Aceasta afirmase că şi-a încheiat prima etapă a operaţiunii sale. Analişti militari estimează că Rusia a modificat modul de a-şi prezenta obiectivele de război cu scopul de a-i permite lui Vladimir Putin să-şi salveze obrazul datorită unei victorii de faţadă, în pofida înfrângerilor umilitoare suferite de armata rusă în cursul acestei campanii, notează Reuters. Moscova numeşte această ofensivă drept "operaţiune militară specială" care urmăreşte să "demilitarizeze" şi "denazifice" Ucraina.

Borrell acuză Moscova de crime de război (sursa: Twitter/Josep Borrell Fontelles)
Eveniment

UE va avea o armată operațională

UE va avea o armată operațională. Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura "operaţiuni de luptă", a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP. UE va avea o armată operațională Miniştrii europeni de Afaceri Externe şi ai Apărării au decis luni să constituie o forţă militară de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025. "Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită", a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti. Citește și: Macron întreține statul rus criminal cu investiții franceze, deși critică invazia din Ucraina: Arme explozive sunt utilizate în zone dens populate "Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă", a insistat el. Strategia de apărare ("busolă strategică") aprobată luni este "un plan de acţiune" şi "dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă", avertizează totuşi Borell. Angajamentul colectide de apărare, pus în practică "Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică", a explicat el. Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din "componente terestre, aeriene şi maritime" şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea "efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni" prinşi într-un conflict. Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui "scenariile de intervenţie" cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele. "Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor", a comentat Josep Borrell. "Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze", a subliniat el. O forță complementară NATO Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie "complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze". Pe lângă o revizuire a "grupurilor de luptă", create în 2007, dar niciodată utilizate, "rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit", a observat şeful diplomaţiei europene. Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025. "Germania va conduce atunci un grup de luptă", a precizat Borell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, "ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii". Europenii trebuie, de asemenea, să investească în capabilităţi care le lipsesc în prezent, în special drone, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă. "Vom aproba o care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar", a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor Afacerilor Externe şi miniştrilor Apărării din statele membre.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră