vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Economie

1111 articole
Economie

Defilare de modă la Universitatea din Iași, sub privirile eternului Eminescu de Bălașa

Defilare de modă la Universitatea Iași: Romanian Fashion Week aniversează 25 de ani cu o ediție specială, extinsă, ce reunește peste 100 de designeri – atât nume consacrate, cât și creatori aflați la început de drum. Defilare de modă la Universitatea Iași Evenimentul marchează cel mai mare podium de modă organizat vreodată în România și este susținut de Romanian Creative Week, considerat cel mai important festival dedicat industriilor creative din Uniunea Europeană. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Tîlvăr pregătește ultimul mare "tun": un contract de 2,2 miliarde de euro pentru un sistem de apărare antiaeriană cu probleme Ediția din 2025 are loc între 23 și 25 mai și aduce o abordare inovatoare: prezentările de modă nu se limitează la podiumul principal din ansamblul Palas Iași, ci se extind către locuri emblematice ale orașului. Precum Sala Pașilor Pierduți a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și atriumul Palatului Culturii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Defilare de modă la Universitatea Iași (sursa: Facebook/Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași)
Nouă rovinietă impusă transportatorilor la Iași (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Iași)
Economie

Nouă rovinietă impusă transportatorilor, la nivel local. Argumentul: camioanele strică străzile

Nouă rovinietă impusă transportatorilor la Iași: Consiliul Local urmează să decidă, în ședința programată pentru 28 mai, dacă aceasta va fi introdusă pentru vehiculele de mare tonaj. Nouă rovinietă impusă transportatorilor la Iași Propunerea Primăriei vine în contextul în care peste 130 de transportatori au contestat public această taxă suplimentară, considerând-o o povară financiară nejustificată. Citește și: Cea mai aberantă condiție PSD pentru a intra în viitorul guvern: recunoașterea meritelor guvernării Ciolacu Scopul principal al introducerii rovinietei locale este de a genera venituri pentru modernizarea infrastructurii rutiere din municipiu. În același timp, măsura ar urma să limiteze circulația vehiculelor cu greutăți între 3,5 tone și peste 40 de tone pe drumurile naționale care traversează orașul, în condițiile în care opțiunile pentru rute alternative rămân reduse. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mizele războiului G4Media - HotNews, culise, context (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Mizele războiului G4 Media - HotNews și noi acuzații reciproce. Audiențele și unii finanțatori

Mizele războiului G4Media - HotNews, culise, context: scandalul a fost declanșat pe 16 mai și continuă și în prezent. Tăpălagă acuză banii AUR Pe 16 mai, printr-o postare pe Facebook, Dan Tăpălagă (G4Media) susținea că "HotNews.ro nu mai este ce a fost. Joacă pe față cu Simion și AUR, iau publicitate la greu de la partidul extremist, promovat intens și în editorial, cu interviuri non-jurnalistice, semi-publicitare, făcute în genunchi cu personaje toxice pentru politica românească." Citește și: Auristul Piperea îl lasă în offside pe Simion: Nicușor Dan are o legitimitate „foarte mare” În aceeași zi, Cătălin Tolontan a răspuns, tot printr-o postare pe Facebook: "Critica e sănătoasă. În acest caz însă, așa cum explică colegul meu Gabriel Bejan în articolul alăturat, când afirmi așa ceva nu faci judecăți de valoare, ci inventezi informații și atribui intenții." G4Media, bani de la PSD și PNL Pe 21 mai, Tăpălagă a revenit cu un articol publicat pe G4Media, în care prezintă ceea ce consideră a fi dovezile partizanatului HotNews în favoarea AUR. Pe 22 mai, jurnalistul Cristian Andrei (Snoop, publicație afiliată HotNews), acuză G4Media de părtinire în favoarea PSD și PNL, tot pe bani electorali: "Am dovezi concrete că G4Media a luat bani de la PSD, ca nu mai sunt presa independenta și s-au vândut lui Ciolacu. S-au vândut și lui Ciuca și lui Antonescu masiv. Sa isi prezinte contractele, o sa vedeți ca nu va mint. Va pot arata articolele plătite de PSD, totul este demonstrabil, sunt vânduți. Îl pupau pe Antonescu. (...) Faptul că G4Media a primit publicitate de la PSD nu înseamnă că și-a alterat conținutul, așa cum cei de le G4Media spun despre alții. Am folosit logica lor strâmbă (...)." Mizele războiului G4Media - HotNews, culise, context Însă relațiile între cele două publicații sunt mai complexe decât atât. Un rol semnificativ pare să-l joace Florin Talpeș (Bitdefender), omul de afaceri care finanțează atât publicația Snoop, afiliată HotNews, cât și pe Nicușor Dan. De altfel, Florin Talpeș este un finanțator tradițional al lui Nicușor Dan, la vedere. Până la jumătatea anului 2023, G4Media părea să se afle într-o relație amicală cu familia Talpeș: publicația prelua interviuri prietenoase realizate de EduPedu cu Măriuca Talpeș, soția lui Florin Talpeș și co-fondatoare a Bitdefender. Ulterior, însă, G4Media s-a concentrat doar pe calitatea de sponsor politic a lui Florin Talpeș. Astfel, publicația constata, pe 1 mai 2024, că fondatorul Bitdefender era cel mai mare donator la REPER. Iar pe 1 iunie 2024, Tăpălagă îl intervieva pe Nicușor Dan, candidat pentru un nou mandat la Primăria București. Iar informația principală prezentată în titlu era "Florin Talpeș, printre marii donatori (ai lui Nicușor Dan - n.r.)". Bătălia cifrelor de audiență Din punct de vedere al performanțelor de audiență ale celor două platforme media, G4Media pare să fi pierdut bătălia de moment cu HotNews. Înainte de venirea echipei lui Cătălin Tolontan la HotNews, ecartul de trafic dintre cele două publicații era de aproximativ 30-40% în favoarea HotNews. Astfel, în mai 2023, de exemplu, G4Media raporta 2,7 milioane de unici, iar HotNews - 3,5 milioane. În mai 2024, lucrurile stăteau aproape la fel: G4Media - 2,5 milioane de unici, HotNews - 3,5 milioane. În noiembrie și decembrie 2024, însă, diferența a devenit enormă în favoarea HotNews. Noiembrie 2024: G4Media - 3,5 milioane de unici, HotNews - 8,3 milioane. Decembrie 2024: G4Media - 4 milioane de unici, HotNews - 8,4 milioane. Azi, ecartul se menține: în aprilie 2025, G4Media - 2,5 milioane de unici, HotNews - 5 milioane. Datele de audiență comparate ale G4Media și HotNews pe ultimii doi ani (sursa: SATI)  

Centrele de fitness, o afacere profitabilă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Centrele de fitness au devenit o afacere profitabilă în România. Proiect de 100 de săli

Centrele de fitness, o afacere profitabilă: potrivit reprezentanților unei companii, investițiile într-un centru de antrenament se recuperează, în medie, în trei până la cinci ani. Centrele de fitness, o afacere profitabilă O clădire cu valoare istorică din Iași își schimbă destinația: parterul fostului sediu al primului magazin Dedeman din oraș va deveni, până la finalul verii, un centru de fitness modern operat de rețeaua Stay Fit Gym. Citește și: Auristul Piperea îl lasă în offside pe Simion: Nicușor Dan are o legitimitate „foarte mare” Noul centru face parte din strategia de extindere a companiei, care urmărește să atingă pragul de 100 de locații până la sfârșitul anului 2027. În prezent, Stay Fit Gym administrează aproape 50 de centre de fitness în 22 de orașe din România. Rețeaua Stay Fit Gym a fost înființată în 2012 de antreprenorii Alexandru Lascăr, Laurențiu Lascăr și Marius Preodișteanu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni Foto: Facebook
Economie

Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni

Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu aproape 26,9 miliarde de lei în primele două luni din 2025, ajungând la 56,3% din PIB la finalul lunii februarie, arată datele publicate cu mare întârziere de ministerul de Finanțe.  Citește și: Actorul Mihai Mălaimare, care i-a amenințat cu "canalul" pe cei care nu votează cu Simion, dat afară de Universitatea din Sibiu Datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni La finalul lunii decembrie 2024, guvernul Ciolacu I înregistra o datorie de 54,8% din PIB. La final de februarie crescuse cu 1,5% din PIB - potrivit metodologiei UE. Brut, datoria publică era de 990,8 miliarde de lei, cu 26,898 miliarde de lei în plus față de decembrie.  „În acest an doar cheltuielile cu dobânzile riscă să ajungă la 2,7% din PIB!”, avertiza, miercuri, economistul Bogdan Glăvan.  „Se preconizează că datoria publică va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor publice ridicate și a unei creșteri preconizate a plăților de dobânzi”, a precizat Comisia Europeană, în Prognoza de primăvară 2025, publicată luni.  Astfel, România va pierde și ultimul criteriu de convergență pentru aderarea la zona euro, pe care îl mai respecta, respectiv datoria publică sub limita de 60% din produsul intern brut. 

Leul se apreciază după rezultatul alegerilor (sursa: Pexels/Valmir Zanellato)
Economie

Euro și dolarul continuă să scadă după victoria lui Nicușor Dan

Leul se apreciază după rezultatul alegerilor. Moneda națională a înregistrat miercuri o apreciere în raport cu principalele valute internaționale, potrivit cursului de referință publicat de Banca Națională a României (BNR). Leul se apreciază după rezultatul alegerilor Cursul euro a fost stabilit de BNR la 5,0730 lei, în scădere cu 1,18 bani (-0,23%) față de cotația precedentă, de 5,0848 lei. Citește și: Ce conține cererea lui Simion de anulare a alegerilor: susține că STS i-a furat 1,6 milioane de voturi Este una dintre cele mai notabile aprecieri ale leului din ultima perioadă în fața monedei unice europene. Dolarul american pierde aproape un procent Leul s-a întărit semnificativ și față de dolarul american, care a fost cotat la 4,4781 lei, cu 4,07 bani (-0,90%) mai puțin decât marți, când se situase la 4,5188 lei. Singura depreciere a leului s-a înregistrat în raport cu francul elvețian, care a fost calculat la 5,4280 lei, în creștere cu 0,36 bani (+0,06%) față de cotația anterioară de 5,4244 lei. Prețul aurului urcă peste 476 lei gramul Gramul de aur s-a scumpit, ajungând miercuri la 476,6088 lei, față de 469,9530 lei în ședința precedentă. Această evoluție reflectă tendințele internaționale de creștere a prețului metalelor prețioase.

Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Isărescu: Societatea va suporta costul reducerii deficitului. Fără dezmăț la cheltuieli publice

Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat marți că restabilirea încrederii piețelor de capital este o prioritate esențială, în contextul unei instabilități economice accentuate. Potrivit acestuia, piața nu a fost doar tulburată, ci zguduită profund de mesajele politice care au afectat încrederea investitorilor. Restabilirea încrederii pe piețele de capital „Ne-am jucat cu focul. Dacă vorbim despre naționalizare, capitalul pleacă imediat.” Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Isărescu a atras atenția că în urma unor declarații hazardate din zona politică, au avut loc ieșiri masive de capital din România. El a avertizat că încrederea nu poate fi recâștigată doar prin declarații, ci prin măsuri coerente și stabilitate economică într-un climat de pace socială. Dezmățul cheltuielilor publice, suportat de societate Guvernatorul BNR a explicat că reducerea deficitului bugetar este inevitabilă, însă distribuția costurilor ajustării trebuie să fie echitabilă și decisă la nivel politic. Acesta a subliniat că ajustarea nu trebuie să afecteze disproporționat anumite categorii sociale. „Trebuie găsită o formulă sustenabilă, fără a accentua problemele sociale.” Mugur Isărescu a reiterat ideea că România poate evita austeritatea dacă urmează un plan gradual de reducere a deficitului, corelat cu menținerea unei creșteri economice de minimum 3%. El a numit acest plan „o dietă bugetară”, care presupune reducerea anuală a deficitului cu 0,7% – 1%, fără măsuri bruște. „Să nu mai fie dezmăţ în ceea ce priveşte cheltuielile, dar nu austeritate", a declarat Mugur Isărescu. Comisia Europeană avertizează: creștere slabă, deficit ridicat Potrivit previziunilor economice de primăvară publicate luni de Comisia Europeană, România va înregistra în 2025 o creștere economică de doar 1,4%, în scădere față de prognoza anterioară de 2,5%. În același timp, deficitul guvernamental este estimat la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, niveluri îngrijorătoare în contextul angajamentelor europene. Deficit de 2,28% din PIB în primul trimestru Bugetul pentru anul 2025 este construit pe o estimare de creștere economică de 2,5% și o țintă de deficit de 7% din PIB. Totuși, în primele trei luni ale anului, economia a stagnat, iar deficitul bugetar a ajuns deja la 2,28% din PIB, semnalând riscuri majore pentru atingerea obiectivelor fiscale.

Băncile vor vinde titlurile de stat (sursa: Facebook/George Simion)
Economie

Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin

Băncile vor vinde titlurile de stat pe care le dețin imediat ce se va confirma o eventuală victorie a lui George Simion, potrivit mai multor surse. Băncile vor vinde titlurile de stat "Sper sa nu fie adevarata stirea care circula intens in mediul financiar ca mai multe institutii financiare au luat deja decizia, formal, sa vanda titlurile de stat romanesti luni dimineata, daca romanii vor apuca calea extremismului. Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice Fragilul sistem financiar romanesc s-ar putea prabusi rapid, cei mai afactati fiind cei care au credite.", a scris expertul în energie Răzvan Nicolescu pe Facebook. "Economia noastră nu are cum să reziste" Aceeași informație a fost făcută publică și de sociologul Sebastian Lăzăroiu. "Mai întâi aș vrea sa dau o informație pe care azi am primit-o și care nu m-a surprins. Cei care înțeleg puțină economie sau mai știu ceva despre funcționarea piețelor financiare, iarăși, nu vor fi uimiți. Mai multe bănci din România se pregătesc ȘI pentru scenariul catastrofal - câștigarea alegerilor de George Simion. Asta înseamnă că vor începe să vândă titlurile de stat. Cine a urmărit circul suveranistului Trump cu tarifele știe despre ce vorbesc. Când marii jucători au început să vândă titlurile de stat americane, echipa de clovni de la Casa Albă a fost cuprinsă de panica morții. Au amânat aplicare tarifelor pentru țările europene, s-au milogit de Xi să le dea un telefon (nu voiau să sune ei, că, deh, ce mai suveraniști!), au anunțat pe toate canalele că vor să negocieze. Acum, economia americană, prima economie din lume, a rezistat, deși au fost pagube uriașe. Economia noastră nu are cum să reziste. Ea a fost deja vulnerabilizată de guvernările anterioare, mai ales pe partea fiscal-bugetară. De scăpat nu scapă nimeni nevătămat dintr-un asemenea scenariu, bogați sau săraci. De ce o asemenea reacție? Simplu. E vorba de încredere. Totul se bazează pe încredere într-o lume globalizată. Nu face nimeni caritate pe piețele globale. Primești bani și trebuie să-i dai înapoi, iar dacă cel care te împrumută aude de naționalizări, apă-hrană-energie și industria calului de muls, evident că n-are niciun fel de încredere să-ți dea pe bani pe mână, și asta e valabil din America până-n Japonia.", a scris Lăzăroiu pe Facebook.  

Ce este Pilonul II, explicat simplu (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Ce este Pilonul II, pe înțelesul tuturor

Ce este Pilonul II, explicat simplu: În România, sistemul de pensii este organizat în mai mulți "piloni", fiecare având un rol diferit în asigurarea unui venit după pensionare. Pilonul II este unul dintre acești piloni și reprezintă componenta de pensie privată obligatorie. Ce este Pilonul II, explicat simplu Începând cu anul 2008, statul român a introdus Pilonul II pentru a completa pensia de stat (Pilonul I) și pentru a ajuta la asigurarea unui trai mai bun la bătrânețe. Pilonul II este obligatoriu pentru toți angajații sub 35 de ani și opțional pentru cei cu vârsta între 35 și 45 de ani, la momentul introducerii sistemului. Concret, o parte din contribuțiile pe care le plătești lunar către bugetul de asigurări sociale (CAS) sunt redirecționate automat către un fond de pensie privată administrat de o companie specializată. Această sumă nu se adaugă la contribuțiile tale obișnuite, ci este extrasă din ce deja plătești. În prezent, 3,75% din venitul brut este direcționat către Pilonul II. Acest procent poate varia în funcție de deciziile autorităților, însă este important de știut că acești bani nu sunt pierduți și nu ajung la stat, ci se duc într-un cont personal deschis pe numele tău. Diferențele dintre Pilonul I (stat) și Pilonul II (privat) Pilonul I reprezintă sistemul public de pensii, administrat de stat. Funcționează pe baza unui principiu solidarist: contribuțiile actuale ale angajaților sunt folosite pentru a plăti pensiile celor deja retrași din activitate. Cu alte cuvinte, tu plătești azi pentru actualii pensionari, iar când vei ieși la pensie, alți angajați vor plăti pentru tine. Pilonul II, în schimb, este un sistem de pensii cu acumulare individuală. Banii tăi se duc într-un cont personal, administrat de o companie privată, și sunt investiți în mod profesionist pentru a aduce randamente. Astfel, Pilonul II funcționează pe baza principiului contributivității: ceea ce economisești tu acum va fi ceea ce vei primi la pensie, plus eventualele câștiguri din investiții. Comparativ: Cum verifici câți bani ai în contul tău de pensie privată Fiecare participant la Pilonul II are un cont individual, iar accesul la informațiile despre acesta este simplu și gratuit. Iată ce pași trebuie să urmezi: Află la ce fond ești înregistrat. Dacă nu știi cine îți administrează fondul de pensie privată, poți verifica pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF): www.asfromania.ro. Există o aplicație numită "CNP-ul tău îți spune la ce fond ești". Înregistrează-te online. Majoritatea fondurilor de pensii au platforme online (portaluri) unde poți să-ți creezi un cont și să vezi: suma acumulată, contribuțiile lunare și randamentul obținut. Primești raport anual. Administratorii sunt obligați să îți trimită anual un raport detaliat cu evoluția contului tău, fie în format electronic, fie în format tipărit. Este important să verifici periodic aceste date, la fel cum verifici contul bancar, pentru că banii din Pilonul II sunt ai tăi. Ce se întâmplă cu banii tăi dacă pățești ceva (moștenire) Una dintre cele mai importante diferențe între Pilonul I și Pilonul II este legată de dreptul la moștenire. În cazul în care decedezi înainte de vârsta de pensionare, banii acumulați în contul tău Pilon II nu se pierd. Aceștia pot fi moșteniți de rudele tale (soț, copii, părinți sau alte persoane indicate). Cum se face acest lucru:•    Moștenitorii trebuie să prezinte certificatul de moștenitor.•    Suma acumulată în contul decedatului este transferată fie către contul Pilon II al moștenitorului (dacă și el este participant), fie se plătește în numerar prin virament bancar. Este bine să îți informezi familia despre fondul tău de pensie privată, astfel încât să poată face demersurile necesare în caz de nevoie. Cine administrează fondurile și ce randamente au produs În România, fondurile de pensii din Pilonul II sunt administrate de companii private autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Printre cele mai cunoscute se numără:•    NN Pensii•    Aegon•    Generali•    BCR Pensii•    Metropolitan Life•    BRD•    Vital Aceste companii sunt obligate prin lege să investească banii într-un mod prudent, diversificat și în interesul participanților. Investițiile se fac, în general, în:•    Titluri de stat•    Acțiuni listate•    Obligațiuni corporative Performanță și randamente Potrivit datelor furnizate de ASF și de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), randamentele medii anuale în Pilonul II au fost, în ultimii ani, între 6% și 8%, în funcție de condițiile pieței. Spre comparație, inflația în aceeași perioadă a fost mai mică, ceea ce înseamnă că banii tăi nu doar că nu își pierd valoarea, ci chiar cresc în timp. Siguranța banilor Fondurile de pensii sunt extrem de reglementate și supravegheate. Există norme stricte privind:•    Tipurile de investiții permise•    Limitele de expunere•    Obligația de raportare și transparență În plus, administratorii sunt obligați să păstreze banii participanților separați de activele proprii ale companiei, astfel încât, în cazul unui faliment, fondul de pensii să nu fie afectat. Concluzie Pilonul II este un instrument esențial pentru asigurarea unui trai decent la pensie. Banii acumulați acolo sunt ai tăi, pot fi moșteniți și sunt investiți pentru a produce randament. Comparativ cu Pilonul I, Pilonul II oferă transparență, siguranță și control personal. Dacă vrei să ai o pensie mai bună, este important să știi:•    Unde se duc banii tăi•    Cum evoluează•    Cine îi administrează•    Ce drepturi ai asupra lor Verifică periodic contul tău, informează-te și profită de toate drepturile oferite de acest sistem. Surse:•    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF): www.asfromania.ro•    Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR): www.apapr.ro•    Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat•    Comunicate oficiale ale fondurilor de pensii (NN, Aegon, BCR, etc.) Dacă vrei să afli mai multe detalii despre fondul tău sau despre Pilonul II în general, nu ezita să consulți aceste surse oficiale sau să discuți cu un consultant financiar autorizat. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni

Indicele ROBOR la trei luni a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni, ajungând la 7,39%, faţă de 7,29%, nivelul din şedinţa precedentă. În funcție de acest indice se calculează majoritatea creditelor în lei. Citește și: Val de ură și amenințări împotriva lui David Popovici după ce a sugerat că-l va vota pe Nicușor Dan: „Să te văd înecat în bazin” ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Aceasta cea mai mare valoare din 13 ianuarie 2023 încoace, conform datelor BNR, arată site-ul Economica.  ROBOR la şase luni a crescut până la 7,48%, faţă de 7,39%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cel mai mare nivel din 6 februarie 2023. La data de 2 mai 2025, înainte de turul 1 al alegerilor prezidenţiale, ROBOR la trei luni era cotat la 5,90%, iar ROBOR la şase luni se afla la nivelul de 5,99%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. Și cursul leu/euro a explodat după ce George Simion a intrat în turul II al alegerilor prezidențiale. Joi, un euro putea fi cumpărat cu peste 5,1 lei.  Mai mulți analiști economici au avertizat asupra unui crah care va urma dacă Simion va câștiga alegerile. 

Autostrăzile A7, A8, vitale pentru România, spune Nicușor Dan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru dezvoltarea estului României, spune Nicușor Dan

Autostrăzile A7, A8, vitale pentru România: Nicușor Dan a prezentat o viziune strategică pentru dezvoltarea municipiului Iași și a întregii regiuni de nord-est a României. Autostrăzile A7, A8, vitale pentru România Candidatul consideră că autostrăzile A7 și A8 nu sunt în competiție, ci reprezintă componente complementare ale unei rețele vitale pentru scoaterea Moldovei din izolare economică și logistică. Citește și: VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket Nicușor Dan subliniază că Iașiul are potențialul de a deveni un veritabil hub regional european, cu un rol esențial în reconstrucția Ucrainei și în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Printre prioritățile identificate pentru regiune se numără investițiile în infrastructură, sistemul de sănătate, educație și o administrație eficientă. „Moldova nu cere privilegii, ci echitate”, afirmă candidatul, care pune accent pe forța academică a universităților din Iași și susține ideea unei regionalizări autentice. În viziunea sa, zona de nord-est a țării trebuie să fie privită nu ca o periferie, ci ca un motor de dezvoltare economică și socială pentru România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale - Eurostat

România a înregistrta una din cele mai dure căderi ale producției industriale, arată datele publicate azi de Eurostat. „Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Irlanda (+50,2%), Malta (+10,1%) și Lituania (+7,8%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Bulgaria (-8,3%), România (-7,8%) și Danemarca (-5,7%)”, arată Eurostat.  Citește și: Anca Alexandrescu anunță că „sistemul” pregătește un film porno în care pare că joacă George Simion, într-un rol gay România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale Încă de miercuri, Institutul Național de Statistică a arătat că „în perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-4,2%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-3,1%)”. „În perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%).   Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%)”, mai explică INS.  Azi, INS a arătat că produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul unu din 2025 cu 0,2% pe seria brută şi cu 0,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2024.  Însă PIB-ul nu s-a modificat în trimestrul I 2025, comparativ cu trimestrul anterior.  

Investițiile străine în România, declin semnificativ (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Economie

Străinii au băgat semnificativ mai puțini bani în România după anularea alegerilor

Investițiile străine în România, declin semnificativ. Investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat o scădere semnificativă în primul trimestru din 2025, ajungând la 1,672 miliarde de euro, comparativ cu 2,481 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Investițiile străine în România, declin semnificativ Potrivit BNR, participațiile la capital – inclusiv profitul reinvestit estimat – au totalizat o valoare netă de 2,979 miliarde de euro. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” În schimb, creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă, de minus 1,307 miliarde de euro. Mai puține firme străine noi înregistrate în 2025 Datele centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că, în perioada ianuarie–martie 2025, au fost înființate 1.565 de societăți cu participare străină la capitalul social, în scădere cu 6,57% față de primul trimestru din 2024. Capitalul social subscris de noile firme străine înmatriculate în T1 2025 s-a ridicat la 8,847 milioane de dolari, în scădere cu 14,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, când valoarea era de 10,228 milioane de dolari. Comerțul, IT-ul și serviciile tehnice, cele mai atractive domenii În luna martie 2025 au fost înregistrate 678 de firme cu capital străin, cu un capital social subscris de 3,68 milioane de dolari. Cele mai multe firme au activat în: Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații auto și moto – 31,86% din total Activități profesionale, administrative, științifice și tehnice – 10,18% Tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C) – 10,03% Peste 258.000 de firme străine active în România La finalul lunii martie 2025, în România funcționau 258.875 de societăți cu participare străină, cu un capital subscris total de 72,056 miliarde de dolari. Cele mai numeroase societăți cu capital străin proveneau din Italia – 54.027 firme, cu un capital subscris de 3,67 miliarde de dolari. În schimb, firmele cu capital olandez dețineau cea mai mare valoare a capitalului social: 13,2 miliarde de dolari, în doar 6.247 de companii.

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Economie

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu: investițiile străine cad, datoria externă crește

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu: investițiile străine cad, datoria externă a administrației publice crește, deficitul de cont curent explodează. Potrivit datelor publicate azi de Banca Națională, datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 2,63 miliarde de euro de la final de decembrie 2024 la 31 martie 2025.  Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu Tot azi, cursul leu-euro a crescut din nou, iar un euro se cumpără cu peste 5,1 lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a staționat la 7,2%. Însă el a urcat cu aproape 20% după ce George Simiona intrat în turul II al prezidențialelor.  Deficitul de cont curent a explodat, ajungând la peste 7,6 miliarde de euro, în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu 4,2 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2024.  În plus, investițiile străine continuă să cadă. În perioada ianuarie-martie 2025 ele au fost de doar 1,67 miliarde de euro, față de 2,48 miliarde de euro în primul trimestru din 2024.   

Teama de o victorie a extremismului a ras 4,8 miliarde de lei din fondurile de pensii Foto: Facebook
Economie

Teama de o victorie a extremismului a ras 4,8 miliarde de lei din fondurile de pensii - presă

Teama de o victorie a extremismului a ras 4,8 miliarde de lei din fondurile de pensii obligatorii administrate privat, așa numitul PIlon II, într-o singură săptămână, arată Ziarul Financiar. Fiecare participant la Pilonul II a pierdut în medie 580 lei, a arătat această publicație.  Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Circa 8,3 milioane de salariați contribuie la Pilonul II de pensii.  Teama de o victorie a extremismului a ras 4,8 miliarde de lei din fondurile de pensii Pierderea se datorează căderii de 3,8% de pe bursă, în timp ce randamentele titlurilor de stat au atins un maxim față de 2022. Randamentele pe 10 ani – costurile de referinţă la care se împrumută statul – au spart pragul de 8%, iar la un moment dat curba randamentelor s-a inversat, adică dobânzile pe termen lung au devenit mai mici decât cele pe termen scurt, ceea ce indică aşteptări pesimiste cu privire la economie. O mare parte din investițiile fondurilor de pensii sunt în titluri de stat, iar „creşterea randamen­telor cerute de investitori de la 6,50-7,50% la 8,00-8,50%, în funcţie de maturitatea titlurilor, a dus la o scădere semnificativă şi imediată a valorii activului net al fiecărui fond”, a spus Andreea Nica, vicepreşedinte al CFA Society România, citată de ZF.  „Pilonul II de pensii private, acolo unde 8,3 milioane de salariaţi români au economiile pentru bătrâ­neţe, a scăzut cu 4,8 mld. lei (960 mil. euro) săptămâna trecută în contextul în care tulburarea politică de după primul tur al alegerilor a creat presiune la vânzare pe titluri de stat şi pe acţiunile româneşti de la Bursa de Valori, cele două mari active în care investesc fondurile. Astfel, destrămarea coaliţei de guvernare PSD-PNL-UDMR după eşecul de a îşi impune propriul candidat în turul doi şi rezultatele peste sondaje obţinute de liderul extremist George Simion au adus nervozitate în rândul investitorilor şi i-au determinat pe aceştia să vândă din activele româneşti, dimiunând astfel preţurile”, explică Ziarul Financiar. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră