duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Justiție

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților

Premierul Ilie Bolojan afirmă că la Curtea Constituțională s-a format „o minoritate de blocaj” care împiedică adoptarea unei decizii privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Șeful Guvernului subliniază că tema ține de „o minimă justețe socială” și nu reprezintă o inițiativă îndreptată împotriva unei categorii profesionale. Decizie așteptată pe 16 ianuarie Ilie Bolojan și-a exprimat speranța că pe 16 ianuarie CCR va lua o decizie favorabilă asupra proiectului de reformă. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Acesta a arătat că hotărârile rapide ale Curții sunt esențiale pentru ca legile să intre în vigoare fără întârzieri și a sugerat că amânările succesive au fost generate de o „minoritate de blocaj”. Premierul respinge ideea unui conflict Guvern–Justiție Șeful Executivului a precizat că nu există un conflict între Guvern și o parte a sistemului judiciar și că proiectul de lege este parte a angajamentelor din programul de guvernare. Bolojan a adăugat că modificarea pensiilor magistraților urmărește corectarea unor nedreptăți percepute puternic de societate. Proiectul de lege nu va fi modificat Premierul a subliniat că nu se pune problema modificării proiectului de lege privind pensiile magistraților. Documentul este în discuție încă din vară, iar datele și impactul său au fost analizate în repetate rânduri. În opinia sa, proiectul este „corect pentru societatea din România” și creează premisele eliminării unor inechități acumulate. CCR a amânat deja de trei ori decizia Curtea Constituțională a anunțat că va continua deliberările pe 16 ianuarie. Este a treia amânare în acest caz, după ce, potrivit relatărilor publice, o parte dintre judecători au părăsit ședința și nu au mai revenit. Proiectul Guvernului Bolojan prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate. Creșterea vârstei de pensionare Ilie Bolojan a anunțat și intenția de a crește vârsta de pensionare în mai multe domenii, inclusiv pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne. Premierul consideră că pensionările la 48–52 de ani nu sunt justificate în cazul personalului cu activități neafectate de limitări fizice și că obiectivul este apropierea de pragul de 65 de ani. Argumentul premierului: experiența nu trebuie pierdută prea devreme Bolojan a dat exemplul polițiștilor criminaliști și al celor de la judiciar, care acumulează experiență semnificativă după 50 de ani și ar putea să își continue activitatea fără probleme până la 60–65 de ani, așa cum se întâmplă în alte state europene. Pentru activitățile solicitante fizic ar putea exista excepții, însă nu la vârste foarte timpurii.

Ilie Bolojan acuză „minoritate de blocaj” la CCR în cazul pensiilor magistraților
Reporturi uriașe la Loto: premii de peste 9 milioane de euro la Joker și Loto 6/49
Eveniment

Reporturi uriașe la Loto: premii de peste 9 milioane de euro la Joker și Loto 6/49

Loteria Română anunță că duminică vor avea loc noi trageri pentru jocurile Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. Miza este una importantă, mai ales la categoriile I, unde s-au acumulat reporturi consistente după ultimele extrageri. Premii de peste 9 milioane de euro la Joker La Joker, la categoria I, se înregistrează unul dintre cele mai mari reporturi din ultima perioadă: peste 46,03 milioane de lei, echivalentul a peste 9,03 milioane de euro. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Și la categoria a II-a există un report atractiv, de peste 367.900 de lei, adică peste 72.100 de euro. Report important și la Loto 6/49 Pentru jocul Loto 6/49, la categoria I se înregistrează un report de peste 13,14 milioane de lei, ceea ce înseamnă peste 2,57 milioane de euro. La jocul Noroc, reportul cumulat depășește 5,19 milioane de lei, respectiv peste 1,01 milioane de euro. Câștiguri numeroase la tragerile speciale de Anul Nou În cadrul Tragerilor Speciale Loto de Anul Nou, organizate miercuri, 31 decembrie, au fost înregistrate 109.708 câștiguri. Valoarea totală a premiilor acordate a depășit 9,39 milioane de lei. Reporturi și la Noroc Plus și Super Noroc La Noroc Plus, la categoria I, este în joc un report de peste 150.700 de lei, echivalentul a peste 29.500 de euro. La Super Noroc, reportul categoriei I depășește 134.600 de lei, adică peste 26.400 de euro.

Accidente pe munte în ultimele 24 de ore: salvamontiștii au salvat 91 de persoane
Eveniment

Accidente pe munte în ultimele 24 de ore: salvamontiștii au salvat 91 de persoane

Dispeceratul Național Salvamont a anunțat că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 70 de apeluri de urgență din întreaga țară. Prin aceste apeluri s-a solicitat intervenția echipelor Salvamont pentru diferite situații apărute pe traseele montane. Județele cu cele mai multe intervenții Salvamont Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în Maramureș, unde salvatorii montani au fost chemați de 16 ori. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Urmează Salvamont Lupeni, cu 9 apeluri, și Salvamont Municipiul Brașov, tot cu 9 apeluri. Intervenții au mai avut loc și în următoarele zone: Harghita – 5 apeluri Sibiu – 4 apeluri Gorj – 4 apeluri Neamț – 3 apeluri Voineasa – 3 apeluri Bihor – 3 apeluri Prahova – 2 apeluri Caraș-Severin – Muntele Mic – 2 apeluri Predeal – 2 apeluri Suceava – 2 apeluri Mureș – 2 apeluri Sinaia – 1 apel Brezoi – 1 apel Alba – 1 apel Bistrița-Năsăud – 1 apel 91 de persoane salvate, 19 transportate la spital În urma intervențiilor din ultimele 24 de ore, salvamontiștii au acordat ajutor unui număr de 91 de persoane. Dintre acestea, 19 au necesitat transport de urgență la spital, cu ambulanțele SAJ, SMURD sau ale echipelor Salvamont. Restul persoanelor rănite au primit recomandarea de a se prezenta la unitățile medicale folosind mijloace proprii de transport sau ale aparținătorilor. Turiștii cer tot mai multe informații despre traseele montane Pe lângă intervențiile de urgență, Dispeceratul Național Salvamont a primit și 52 de apeluri de informare. Turiștii au solicitat sfaturi legate de alegerea traseelor, condițiile din zona montană și siguranța pe munte. Apel la prudență pentru turiști și amatorii de drumeții Reprezentanții Salvamont România transmit un mesaj clar: prudența și responsabilitatea trebuie să însoțească orice activitate montană. Turiștii sunt îndemnați să se informeze corespunzător înainte de a porni pe traseu și să respecte recomandările specialiștilor. Salvamont reamintește că fiecare persoană poate contribui la reducerea numărului de accidente montane prin: - alegerea corectă a traseelor - echipament adecvat - verificarea condițiilor meteo - respectarea indicațiilor salvatorilor montani

Delcy Rodríguez devine președinte interimar al Venezuelei. Ce condiții impune Trump
Internațional

Delcy Rodríguez devine președinte interimar al Venezuelei. Ce condiții impune Trump

Camera Constituțională a Curții Supreme de Justiție din Venezuela a decis ca vicepreședinta Delcy Rodríguez să preia atribuțiile de președinte interimar, în absența lui Nicolas Maduro, capturat de autoritățile SUA într-o operațiune derulată în noaptea de vineri spre sâmbătă. Mandat pentru garantarea continuității statului Potrivit hotărârii, Delcy Rodríguez își va asuma atribuțiile de președinte al Republicii Bolivariene Venezuela pentru a asigura continuitatea administrativă și apărarea națiunii. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Curtea Supremă a anunțat că va dezbate cadrul juridic necesar pentru menținerea funcționării statului și pentru protejarea suveranității în absența forțată a șefului statului. Poziția Statelor Unite privind situația din Venezuela Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu intenționează trimiterea trupelor americane în Venezuela și nu va lansa noi atacuri, cu condiția ca vicepreședinta Delcy Rodríguez să acționeze în acord cu solicitările administrației americane. Totuși, într-o declarație publică, Delcy Rodríguez a reiterat că Nicolas Maduro rămâne singurul președinte legitim al Venezuelei. Ea a confirmat că acesta se află pe teritoriul SUA după ce a fost capturat împreună cu soția sa, Cilia Flores. Rodríguez a cerut eliberarea imediată a cuplului prezidențial, mesaj transmis în timpul unui consiliu de apărare la care au participat mai mulți oficiali guvernamentali. Cine este Delcy Rodríguez În vârstă de 56 de ani, Delcy Rodríguez este a doua persoană în ierarhia guvernamentală din iunie 2018, când l-a înlocuit pe Tareck El Aissami în funcția de vicepreședinte. Din august 2024, ea ocupă și portofoliul hidrocarburilor, poziție care i-a consolidat rolul în conducerea economică a țării și a apropiat-o de mediul de afaceri.

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE
Politică

Guvernul României nu are nici o părere despre acțiunea SUA din Venezuela, facem ca UE

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România urmărește cu atenție evoluțiile din Venezuela și că poziția oficială a Bucureștiului va fi aliniată cu poziția Uniunii Europene. El a exprimat speranța că va fi găsită o formulă de tranziție către un regim democratic și stabil în această țară din America de Sud. România nu a recunoscut regimul Maduro Șeful Guvernului a reamintit că România nu a recunoscut conducerea lui Nicolás Maduro în urma alegerilor considerate fraudate. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro România nu are ambasadă la Caracas, iar cetățenii români din Venezuela sunt sprijiniți prin reprezentanța Uniunii Europene. Bolojan a subliniat că obiectivul este evitarea escaladării conflictelor și susținerea unei tranziții cu validare democratică. Nicio problemă raportată în rândul cetățenilor români din Venezuela Ilie Bolojan a precizat că, în prezent, nu există informații privind cetățeni români aflați în dificultate în contextul operațiunilor militare americane în Venezuela. Ministerul Afacerilor Externe se consultă la nivel european pentru formularea unei poziții unitare. Relațiile SUA–Venezuela, tensionate de ani de zile Premierul a amintit că relațiile dintre Statele Unite și Venezuela au fost conflictuale de mulți ani, Washingtonul acuzând regimurile de la Caracas de trafic de droguri, susținerea criminalității și migrație ilegală. Bolojan a subliniat că operațiunea americană actuală este una specială și neuzuală, dar a exprimat speranța că venezuelenii vor reuși să revină la un sistem democratic stabil. Poziția ministerului de Externe Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-l aduce pe Nicolás Maduro în fața justiției poate contribui la combaterea traficului de droguri și la oferirea unei șanse reale de prosperitate venezuelenilor. Ea a subliniat totodată necesitatea respectării regulilor internaționale. Coordonare strânsă la nivelul Uniunii Europene Șefa diplomației române a precizat că România se află în strânsă coordonare cu partenerii europeni și pregătește o declarație comună înaintea reuniunilor din cadrul ONU. Prioritatea imediată este siguranța cetățenilor români aflați în Venezuela, pentru care misiunile diplomatice și consulare sunt pregătite să ofere asistență. Apel la responsabilitate și revenire rapidă la democrație Oana Țoiu a făcut apel la reținere și responsabilitate din partea tuturor autorităților implicate și a susținut demersuri rapide pentru revenirea la democrație în Venezuela. Ea a menționat situația liderului opoziției, María Corina Machado, obligată la clandestinitate de regimul Maduro. Ministrul de Externe a reamintit că Uniunea Europeană, inclusiv România, a instituit mai multe regimuri de sancțiuni împotriva autorităților de la Caracas după alegerile considerate profund viciate din 2024 și nu l-a recunoscut pe Nicolás Maduro drept președinte legitim. Trump anunță o conducere de tranziție Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA au desfășurat atacuri la scară largă în Venezuela și că Nicolás Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați și scoși din țară. Trump a precizat că Statele Unite vor conduce Venezuela până la realizarea unei „tranziții corespunzătoare și sigure”.

Spania nu va recunoaște intervenția SUA din Venezuela, deși nu-l recunoștea nici pe Maduro
Internațional

Spania nu va recunoaște intervenția SUA din Venezuela, deși nu-l recunoștea nici pe Maduro

Spania nu va recunoaște o intervenție a Statelor Unite în Venezuela care încalcă dreptul internațional, a declarat premierul Pedro Sánchez, după capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane, în cadrul unei operațiuni desfășurate pe timpul nopții. „Nu vom accepta nici o intervenție ilegală” Pedro Sánchez a precizat că, deși Spania nu a recunoscut regimul lui Nicolás Maduro, nu va accepta nici intervenții care nu respectă dreptul internațional și care pot destabiliza regiunea. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Premierul a avertizat că astfel de acțiuni pot împinge America Latină „spre incertitudine și beligeranță”. Apel la respectarea Cartei ONU și protejarea populației civile Șeful guvernului spaniol a cerut tuturor părților implicate în criză să țină cont de siguranța populației civile, să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și să construiască o tranziție politică „echitabilă și bazată pe dialog”. Ministerul spaniol de Externe a anunțat că Spania este dispusă să acționeze ca mediator în criza din Venezuela, cu scopul de a facilita o soluție pașnică și stabilă.

VIDEO Trei vulpi vii, la Muzeul Antipa din Piața Victoriei. Doar în curte, noaptea
Eveniment

VIDEO Trei vulpi vii, la Muzeul Antipa din Piața Victoriei. Doar în curte, noaptea

Trei vulpi au fost surprinse sâmbătă de camerele de supraveghere în centrul Capitalei, în zona exterioară a Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Imaginile au fost înregistrate în cursul dimineții. Muzeul „Antipa”: prezența vulpilor nu a reprezentat un pericol Reprezentanții muzeului au transmis că prezența vulpilor nu a reprezentat niciun pericol pentru vizitatori sau personal. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Instituția a precizat că apariția acestora nu este un incident neobișnuit. Vulpile, tot mai adaptate la mediul urban Potrivit muzeului, vulpile fac parte dintre speciile sălbatice cu cea mai mare capacitate de adaptare la mediul urban. Ele pot fi întâlnite în prezent în numeroase orașe europene, inclusiv în zone centrale, bine iluminate și circulate.

Dosar penal pentru omor și incendiere după tragedia de la Crans-Montana. Nici o arestare
Internațional

Dosar penal pentru omor și incendiere după tragedia de la Crans-Montana. Nici o arestare

Autoritățile elvețiene au anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva celor doi administratori francezi ai barului devastat de incendiul din stațiunea de schi Crans-Montana, produs în noaptea de Anul Nou și soldat cu 40 de morți și 119 răniți. Acuzații: omor din culpă, vătămare corporală și incendiere din culpă Cei doi administratori sunt acuzați de omor din culpă, vătămare corporală din culpă și incendiere din culpă, potrivit unui comunicat comun al poliției și parchetului din cantonul Valais. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Autoritățile nu au anunțat nicio măsură de arest preventiv în acest moment. Procuratura: prezumția de nevinovăție se menține La finalul anchetei, parchetul va decide dacă dosarul va fi clasat sau dacă va fi emis un rechizitoriu. Procuroarea generală din cantonul Valais, Béatrice Pilloud, a subliniat că există suspiciuni, însă până la o eventuală condamnare se aplică prezumția de nevinovăție. Cine sunt proprietarii barului „Le Constellation” Barul „Le Constellation” este deținut de un cuplu francez, Jacques și Jessica Moretti. Potrivit presei regionale franceze, bărbatul este originar din Ghisonaccia, în Corsica Superioară, iar soția sa provine de pe Coasta de Azur. Alți proprietari de localuri, chemați la audieri În cadrul anchetei, au fost audiați și proprietarii a patru baruri și restaurante din Crans-Montana și din împrejurimi, în calitate de „persoane chemate să furnizeze informații”, a precizat procuratura. Primele elemente ale investigației indică faptul că incendiul ar fi izbucnit de la lumânări incandescente sau focuri Bengal fixate pe sticle de șampanie, care ar fi aprins tavanul subsolului localului. Înregistrările video de pe rețelele sociale arată că focul s-a propagat rapid. Materialele de izolație, verificate în cadrul anchetei Anchetatorii verifică și accesul la subsol, precum și tipul de spumă izolatoare de pe tavan, utilizată ca material fonoabsorbant. Se va stabili dacă această spumă era conformă normelor în vigoare, a precizat procuratura. Reacția proprietarilor după tragedie Întrebat de jurnaliști în fața locuinței sale din localitatea Lens, unul dintre proprietari, Jacques Moretti, a declarat: „Lăsați-ne în pace, și noi suntem îndurerați”. Acesta afirmase anterior că barul fusese controlat „de trei ori în zece ani” și că „totul era conform normelor”.

Trump: Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulţi oameni. E o baie de sânge
Internațional

Trump: Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulţi oameni. E o baie de sânge

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că este frustrat de omologul său rus, Vladimir Putin, din cauza continuării războiului din Ucraina. Liderul american a afirmat că numărul victimelor este prea mare și că situația nu poate continua astfel. „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni” În conferința de presă susținută la Mar-a-Lago, axată în principal pe operațiunea Statelor Unite din Venezuela, Trump a fost întrebat și despre războiul din Ucraina. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Răspunsul său a fost tranșant: „Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulți oameni”, a spus președintele american, referindu-se la consecințele conflictului. Războiul din Ucraina, numit „o baie de sânge” Donald Trump a descris războiul din Ucraina drept „o baie de sânge”, subliniind amploarea pierderilor de vieți omenești și gravitatea situației de pe front. Liderul de la Casa Albă a susținut că există progrese în negocierile pentru pace în Ucraina, însă nu a oferit detalii suplimentare despre discuțiile în curs sau despre eventuale acorduri aflate pe masă. El a subliniat doar că eforturile diplomatice continuă.

Rusia cere SUA să-i elibereze pe Maduro și pe soția sa: E președintele legal ales
Internațional

Rusia cere SUA să-i elibereze pe Maduro și pe soția sa: E președintele legal ales

Rusia a cerut Statelor Unite să îl elibereze pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, precum și pe soția acestuia, după anunțul Washingtonului privind capturarea cuplului prezidențial. Potrivit autorităților ruse, reținerea lui Maduro reprezintă o încălcare gravă a suveranității Venezuelei. Ministerul rus de Externe critică acțiunea Statelor Unite Într-un comunicat oficial, Ministerul rus de Externe a îndemnat autoritățile americane să își „reconsidere poziția” și să dispună eliberarea imediată a președintelui venezuelean, pe care Moscova îl numește „ales în mod legal”, precum și a soției acestuia. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro Anterior, Ministerul rus de Externe a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a discutat telefonic cu vicepreședinta Venezuelei, Delcy Rodríguez. În cadrul conversației, Lavrov și-a exprimat „solidaritatea fermă cu poporul venezuelean” în fața a ceea ce Rusia numește „agresiune armată”. Apel la dialog și evitarea escaladării Conform aceleiași surse, cele două părți au pledat pentru evitarea escaladării tensiunilor și pentru identificarea unei soluții prin dialog politic. Moscova afirmă că sprijină o rezolvare pașnică a crizei și respinge intervențiile externe în afacerile interne ale Venezuelei.

Trump șochează: Vom conduce noi Venezuela, vom trimite marile companii petroliere americane
Internațional

Trump șochează: Vom conduce noi Venezuela, vom trimite marile companii petroliere americane

Președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a fost capturat în urma unei operațiuni de amploare desfășurate în Caracas și este transportat spre New York, unde urmează să fie pus sub acuzare pentru trafic de droguri și alte infracțiuni federale. Alături de el a fost reținută și soția sa, Cilia Flores. Președintele Donald Trump a anunțat că SUA vor prelua conducerea Venezuelei. Operațiune pregătită luni de zile Operațiunea, pregătită timp de mai multe luni, a implicat forțe aeriene, navale și terestre și a fost descrisă de autoritățile americane drept una dintre cele mai complexe misiuni militare recente. Citește și: Incredibila lovitură a Delta Force: securiștii cubanezi, paranoia și sutele de gărzi personale nu l-au salvat pe Maduro În timpul intervenției, o parte a capitalei venezuelene a rămas fără electricitate, iar capacitățile militare ale țării ar fi fost neutralizate. Oficialii americani susțin că nu au existat pierderi de echipament și nici victime în rândul militarilor implicați. Trump anunță conducerea de tranziție a Venezuelei După capturarea lui Maduro, președintele american Donald Trump a susținut o conferință de presă la reședința sa din Mar-a-Lago. El a anunțat că Statele Unite vor conduce Venezuela pentru o perioadă de tranziție, până la instalarea unui nou cadru politic pe care l-a descris drept „sigur, corect și judicios”. Trump a afirmat că armata americană este pregătită să intervină din nou, dacă situația o va impune, dar a precizat că, în acest moment, nu consideră necesar un al doilea atac. Armata americană, lăudată pentru operațiunea de capturare Președintele american a lăudat eficiența armatei Statelor Unite, pe care a descris-o ca fiind capabilă să desfășoare operațiuni fără precedent în ultimele decenii. El a spus că operațiunea de capturare a lui Maduro a fost urmărită în timp real și că liderul venezuelean a fost reținut „în întuneric complet”, într-o capitală rămasă fără electricitate. Investiții petroliere și implicare directă a SUA Trump a mai declarat că marile companii petroliere americane vor fi invitate să investească masiv în infrastructura venezueleană, în special în sectorul petrolier, grav afectat în ultimii ani. De asemenea, a subliniat că Statele Unite nu vor permite ca persoane considerate parte a fostului regim să preia din nou puterea, afirmând că scopul declarat este refacerea unei Venezuele „bogate, sigure și independente”. Schimbări politice la Caracas după reținerea lui Maduro În plan politic intern, vicepreședinta Delcy Rodríguez ar fi depus jurământul pentru preluarea temporară a conducerii. În același timp, figuri apropiate regimului Maduro rămân vizate de anchete și de măsuri suplimentare ale autorităților americane. Referindu-se la opoziția venezueleană, Donald Trump a comentat că situația rămâne complexă și că Statele Unite vor fi „foarte implicate” în conturarea viitorului țării. Maduro urmează să fie judecat în New York Nicolás Maduro urmează să fie adus în fața unei instanțe federale din New York, unde va fi acuzat, printre altele, de trafic de droguri și arme și de conspirație. „Erau traficanți de droguri. Erau baroni ai drogurilor. Au trimis pe toți cei răi în Statele Unite, dar nu mai vor face asta”, a declarat Trump. Este de așteptat ca procesul să aibă o puternică încărcătură politică și să marcheze o nouă etapă în relațiile dintre Washington și Caracas.

Ayatollahul Khamenei refuză să negocieze cu protestatarii, pe care-i numește „insurgenți”
Internațional

Ayatollahul Khamenei refuză să negocieze cu protestatarii, pe care-i numește „insurgenți”

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că o parte dintre cererile economice ale protestatarilor sunt „juste”, însă a subliniat că persoanele considerate „insurgenți” trebuie „puse la locul lor”. Declarațiile au fost făcute în a șaptea zi a demonstrațiilor antiguvernamentale. Proteste pornite din nemulțumiri economice Mișcarea de protest a început pe 28 decembrie la Teheran, fiind declanșată de creșterea costului vieții, hiperinflație și criza economică profundă. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Proprietari de magazine și comercianți au închis voluntar unitățile în semn de protest față de scăderea nivelului de trai. Ulterior, protestele s-au extins dincolo de revendicările economice și au inclus și mesaje politice, reflectând nemulțumiri mai ample față de situația din țară. Bilanț oficial: morți și confruntări violente Conform datelor oficiale, cel puțin opt persoane au murit de miercuri în confruntări, printre victime numărându-se și membri ai forțelor de securitate. Agenția de știri Mehr a relatat că un membru al forțelor Basij a fost ucis „cu cuțitul și prin focuri de armă” în vestul Iranului. Potrivit sursei, Ali Azizi, membru al Basij, ar fi murit în orașul Harsin în timpul unei adunări a unor „insurgenți înarmați”. Miliții afiliate Gardienilor Revoluției Forțele Basij sunt miliții voluntare islamiste, afiliate Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), structura ideologică militară a Republicii Islamice. Acestea sunt frecvent mobilizate în timpul protestelor interne. Proteste în peste 25 de orașe din Iran Manifestațiile au afectat, în grade diferite, cel puțin 25 de orașe, majoritatea de dimensiuni medii, situate în vestul și sud-vestul țării. Au fost raportate pagube materiale și ciocniri între protestatari și forțele de securitate. Khamenei: „Revindicările economice sunt juste” Vorbind la Teheran, în fața participanților la un festival șiit, Ali Khamenei a afirmat că revendicările economice sunt „juste”. El a declarat că autoritățile „recunosc” aceste probleme, iar președintele și alți oficiali „lucrează pentru rezolvarea lor”. Khamenei a afirmat că protestele comercianților sunt „perfect corecte”. „Dialog cu protestatarii, dar nu cu insurgenții” Liderul suprem a făcut distincție între protestatari și ceea ce el a numit „insurgenți”. Acesta a afirmat că autoritățile sunt dispuse la dialog cu protestatarii pașnici, însă a adăugat că „insurgenții trebuie puși la locul lor”, sugerând o abordare fermă față de manifestările violente sau radicale. Răspuns dublu al guvernului iranian De la începutul protestelor, guvernul a adoptat o strategie dublă. Pe de o parte, a recunoscut existența „revendicărilor legitime” legate de dificultățile economice. Pe de altă parte, a adoptat o poziție dură față de acțiunile percepute drept tentative de destabilizare. Situația din Teheran: tensiune, dar și perioade de calm Agenția Fars a relatat despre adunări în mai multe cartiere din Teheran, oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori. În ziua de sâmbătă, sărbătoare legală, capitala părea relativ calmă, cu străzi mai goale, pe fondul vremii ploioase și al ninsorilor. Incidente violente raportate în alte orașe În Darehshahr, în vestul Iranului, aproximativ 300 de persoane ar fi aruncat cu cocktailuri Molotov, ar fi blocat străzi și ar fi fluturat arme de tip Kalașnikov. Un bărbat ar fi murit, de asemenea, la Qom, după ce o grenadă i-ar fi explodat în mâini. Informații greu de verificat complet Autoritățile și o parte a mass-mediei iraniene nu publică toate detaliile despre fiecare incident, ceea ce face dificilă evaluarea completă a situației. Videoclipuri ale demonstrațiilor circulă intens pe rețelele sociale, însă nu toate imaginile pot fi verificate independent. Sloganuri împotriva regimului și referiri la dinastia Pahlavi În Karaj, la periferia Teheranului, au fost raportate incidente de ardere a drapelului iranian și scandări precum „Moarte dictatorului!” și „Aceasta nu este ultima bătălie, Pahlavi se întoarce!”. Dinastia Pahlavi, pro-occidentală, a condus Iranul până la Revoluția Islamică din 1979. Protestele actuale versus valurile anterioare Autoritățile apreciază că protestele actuale sunt mai mici ca amploare decât cele din 2022, declanșate după moartea lui Mahsa Amini, și decât cele din 2019, generate de scumpirea carburanților. Totuși, acestea reflectă tensiuni economice și sociale persistente și un nivel ridicat de nemulțumire publică.

Morți și sute de răniți în Iran după zile de proteste de amploare împotriva dictaturii religioase
Internațional

Morți și sute de răniți în Iran după zile de proteste de amploare împotriva dictaturii religioase

Iranul se confruntă cu unele dintre cele mai ample proteste din ultimii ani, declanșate de o criză economică severă și de nemulțumirile tot mai profunde ale populației față de conducerea politică. Mișcările de stradă au evoluat rapid, atrăgând atenția internațională și generând reacții puternice atât în interiorul țării, cât și în afara acesteia. Cauzele protestelor și amploarea acestora Protestele din Iran au început la finalul lunii decembrie 2025, ca răspuns la deteriorarea situației economice, devalorizarea rapidă a monedei naționale (rialul) și creșterea puternică a inflației. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Comercianti din Teheran au inițiat mișcările prin închiderea magazinelor în semn de protest față de costurile ridicate ale vieții și pierderea puterii de cumpărare. Demonstrațiile s-au extins în zeci de orașe din întreaga țară, inclusiv în zonele rurale, și au inclus proteste ale studenților și ale altor segmente ale societății civile, devenind cele mai ample manifestații din Iran de după protestele din 2022. Opiniile protestatarilor au evoluat, trecând de la revendicări economice la cereri mai ample de schimbare politică. Desfășurarea protestelor și violențele stradale Protestele au continuat pe parcursul primei săptămâni din 2026, cu demonstrații în principalele orașe și confruntări frecvente între manifestanți și forțele de ordine. Confruntările au fost adesea violente, uneori soldate cu victime. Conform rapoartelor internaționale, cel puțin șapte persoane au fost ucise în timpul ciocnirilor cu forțele de securitate, iar protestele s-au extins și în provincie, în orașe precum Azna și Lordegan. Videoclipuri difuzate pe rețelele sociale au surprins scene dramatice, inclusiv un protestatar singuratic care s-a opus forțelor de securitate în Teheran, un moment comparat de unele publicații internaționale cu celebrul „Tank Man” din Piața Tiananmen. Reacția autorităților iraniene Autoritățile de la Teheran au avut un răspuns complex, combinând reacții de securitate puternică cu unele gesturi de deschidere la dialog. Garda Revoluționară și forțele de ordine au fost trimise să suprime manifestațiile și au fost raportate arestări în masă. Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins intervenția externă și a subliniat că autoritățile nu vor ceda presiunilor externe, dar totodată a afirmat că protestele economice vor fi ascultate, deși a calificat anumite acțiuni drept reacții ale „tulburătorilor” care trebuie „pus în locul lor”. Guvernul civil, condus de președintele Masoud Pezeshkian, a recunoscut că problemele economice sunt reale și a încercat să transmită semnale de deschidere spre negociere cu protestatarii, deși capabilitățile sale de a rezolva situația sunt limitate din cauza deteriorării economice profunde și a sancțiunilor persistente. Reacții și presiuni externe Criza politică din Iran a atras atenția comunității internaționale și a generat reacții diverse. Președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu posibile acțiuni dacă protestatarii pașnici vor fi reprimați violent, subliniind că Washingtonul ar putea interveni pentru a „ajuta populația” în aceste condiții. În replică la astfel de declarații, oficialii iranieni au avertizat că orice intervenție externă ar constitui o „linie roșie” și ar fi întâmpinată cu fermitate. Organizații pentru drepturile omului și presa internațională Mai multe organizații și publicații străine au monitorizat protestele și au semnalat numărul victimelor și amploarea reprimării. În plus, presa de analiză reflectă opinia că protestele, deși inițial economice, au început să capete elemente politice, cu apeluri mai largi la reforme sau schimbări ale conducerii actuale.

Iranul ar trebui să fie foarte atent la ce se întâmplă în Venezuela (Yair Lapid, Israel)
Internațional

Iranul ar trebui să fie foarte atent la ce se întâmplă în Venezuela (Yair Lapid, Israel)

Liderul opoziției din Israel, Yair Lapid, a transmis un avertisment regimului iranian după atacul Statelor Unite asupra Venezuelei și capturarea președintelui Nicolas Maduro. Lapid a sugerat că Teheranul ar trebui să „ia aminte” la evenimentele recente. Mesajul lui Yair Lapid către Teheran „Regimul iranian ar trebui să acorde o atenție deosebită la ceea ce se întâmplă în Venezuela”, a scris Yair Lapid pe platforma X. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Declarația vine pe fondul tensiunilor crescute în Orientul Mijlociu și al relațiilor strânse dintre Iran și Venezuela. Prima reacție oficială a Israelului după operațiunea SUA în Venezuela Aceasta este prima reacție publică din Israel după ce Statele Unite au bombardat mai multe ținte militare din Venezuela în cursul dimineții de sâmbătă. La scurt timp după atacuri, președintele american Donald Trump a anunțat capturarea lui Nicolas Maduro și a soției sale, Cilia Flores, într-o operațiune calificată de Procuratura Generală a Venezuelei drept „răpire”. Până în prezent, niciun alt oficial din guvernul condus de Benjamin Netanyahu nu a comentat intervenția militară americană în Venezuela. Iranul, zguduit de proteste interne Iranul se confruntă în prezent cu proteste de stradă pe scară largă, generate de situația economică gravă. Regimul de la Teheran a răspuns prin folosirea forței armate împotriva manifestanților. Conform organizației neguvernamentale de opoziție Hrana, cel puțin opt protestatari au murit în cele șase zile de demonstrații. Donald Trump amenință Teheranul Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că va acționa împotriva regimului iranian dacă represiunea violentă asupra protestatarilor continuă. Declarațiile sale au amplificat tensiunile deja existente între Washington și Teheran. Israel, posibilă intervenție militară împotriva Iranului Guvernul condus de Benjamin Netanyahu a discutat recent posibilitatea unei acțiuni militare împotriva Iranului, aliat al Venezuelei. Potrivit discuțiilor publice, Israelul ar putea interveni dacă Teheranul reia producția de rachete balistice și programul nuclear, așa cum s-a întâmplat și vara trecută.

Capturarea lui Maduro, condamnată de Rusia, Iran și câțiva sud-americani. UE, rezervată
Internațional

Capturarea lui Maduro, condamnată de Rusia, Iran și câțiva sud-americani. UE, rezervată

Atacul Statelor Unite asupra Venezuelei, produs în primele ore ale dimineții de sâmbătă, a generat un val de reacții internaționale contrastante și a amplificat tensiunile geopolitice la nivel global. Trump confirmă atacul asupra Caracasului Președintele SUA, Donald Trump, a confirmat, printr-o postare pe Truth Social, un „atac de amploare” asupra capitalei Venezuelei, Caracas. Citește și: Cum explică SUA intervenția în Venezuela: a fost pus în aplicare un mandat de arestare. Operațiunile SUA s-ar fi încheiat Totodată, acesta a susținut că președintele venezuelean Nicolas Maduro și soția sa au fost scoși din țară. Trump a precizat că operațiunea militară a fost desfășurată „în colaborare cu autoritățile de aplicare a legii din SUA” și a anunțat că va oferi detalii suplimentare într-o conferință de presă programată la reședința sa Mar-a-Lago din Florida. Venezuela denunță „agresiunea militară” Guvernul Venezuelei a respins ferm intervenția, calificând-o drept „agresiune militară extrem de gravă” comisă de Statele Unite. Autoritățile de la Caracas au decretat stare de urgență națională și au acuzat Washingtonul de încălcarea flagrantă a suveranității statului venezuelean. Lumea, împărțită între susținere și condamnare Reacțiile internaționale scot în evidență o polarizare accentuată. Aliații Statelor Unite din regiune salută operațiunea ca pe o lovitură împotriva regimului Maduro, în timp ce rivalii Washingtonului o denunță ca agresiune ilegală și periculoasă pentru stabilitatea globală. Între aceste extreme, numeroase state și organizații internaționale adoptă o poziție prudentă, concentrându-se pe limitarea riscurilor și pe menținerea stabilității regionale. Javier Milei salută acțiunea SUA Președintele Argentinei, Javier Milei, a salutat public anunțul lui Donald Trump privind capturarea lui Nicolas Maduro. Mai mulți oficiali argentinieni au transmis mesaje similare, prezentând evenimentul ca pe un pas decisiv către „eliberarea Venezuelei”. Chile condamnă acțiunea militară Președintele chilian Gabriel Boric a exprimat „îngrijorare și condamnare” față de intervenția militară americană. Acesta a subliniat că soluționarea crizei venezuelene trebuie să se bazeze pe dialog, multilateralism și respectarea dreptului internațional, nu pe forță militară. Columbia avertizează asupra riscului de escaladare regională Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a avertizat că situația poate duce la o escaladare periculoasă a tensiunilor în America Latină. El a reiterat angajamentul țării sale față de principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea suveranității statelor și soluționarea pașnică a conflictelor. Cuba denunță „un atac criminal” Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat ferm intervenția SUA, calificând-o drept „atac criminal”. Acesta a declarat că „Zona de Pace” a Americii Latine este „brutal asaltată”. ALBA acuză scopuri economice Alianța Bolivariană pentru Popoarele Americii (ALBA) a numit operațiunea americană „act criminal de război”. Organizația acuză Washingtonul că urmărește jefuirea resurselor naturale ale Venezuelei, în special petrolul și aurul, și cere respingerea intervenției la nivel internațional. CARICOM convoacă reuniune de urgență Statele membre ale Comunității Caraibiene (CARICOM) au convocat o reuniune de urgență și au anunțat că monitorizează îndeaproape situația. Organizația consideră evenimentele „de mare îngrijorare”, din cauza riscurilor asupra țărilor vecine. Spania cere dialog Ministerul spaniol de Externe a făcut apel la „dezescaladare, reținere și respectarea dreptului internațional”. Spania s-a declarat pregătită să își ofere „bunele oficii” pentru facilitarea unei soluții pașnice și negociate a crizei. Germania activează celula de criză Germania a transmis că urmărește „foarte atent” evoluțiile din Venezuela și menține legătura cu ambasada sa de la Caracas. Berlinul a activat celula de criză guvernamentală, precizând că situația rămâne în continuare incertă. Donald Tusk: impact global și consecințe pentru Europa Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că atacul american asupra Venezuelei va avea consecințe globale și va influența și Europa. El a subliniat nevoia unei analize atente și a pregătirii pentru noul context geopolitic. Italia se concentrează pe siguranța cetățenilor săi Guvernul italian a anunțat că urmărește cu atenție situația și acordă prioritate siguranței cetățenilor italieni aflați în Venezuela. Italia a evitat pentru moment asumarea unei poziții politice explicite. Rusia cere clarificări și avertizează asupra escaladării Ministerul rus de Externe a declarat că este „extrem de alarmat” de informațiile privind scoaterea lui Nicolas Maduro din țară. Rusia a cerut clarificări oficiale și a insistat asupra necesității evitării escaladării conflictului. Iranul condamnă intervenția militară americană Iranul a condamnat atacul militar al Statelor Unite, calificându-l drept „încălcare flagrantă a suveranității” și a integrității teritoriale a Venezuelei. Mișcarea houthi, aliată cu Iranul, a condamnat „în cei mai duri termeni” atacul Statelor Unite, prezentându-l ca parte a unei politici americane de „distrugere și dominație”. Gruparea a declarat că își exprimă solidaritatea cu Nicolas Maduro și a cerut intervenția comunității internaționale. Belarus avertizează: „risc de al doilea Vietnam” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a catalogat intervenția americană drept „act de agresiune”. Ministerul de Externe de la Minsk a avertizat că situația reprezintă „o amenințare directă la adresa păcii și securității mondiale”, sugerând că SUA riscă să se confrunte cu „al doilea Vietnam”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră