duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide

Numirea conducătorilor serviciilor de informații SRI și SIE ar urma să fie discutată „la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, potrivit unor surse politice citate de mai multe publicații. Discuțiile au loc într-un context politic intens și vizează configurarea noii arhitecturi de conducere în zona de securitate și justiție. Mai multe variante luate în calcul pentru conducerea SRI și SIE Conform surselor politice, în acest moment există „patru – cinci” variante pentru pozițiile de directori ai serviciilor speciale. Citește și: Eșec al propagandei aurist-suveraniste: 71% dintre români vor consolidarea capacității de apărare Printre scenariile analizate se regăsesc atât opțiuni tehnocrate, cât și persoane cu profil politic. Sursele au precizat că sunt evaluate inclusiv nume din zona politică pentru preluarea conducerii SRI și SIE, ceea ce indică un posibil echilibru între experiența instituțională și reprezentarea politică. Nicușor Dan a vorbit despre o „listă scurtă” În luna septembrie, președintele Nicușor Dan declara că dispune de o „listă scurtă” privind persoanele care ar putea prelua conducerea serviciilor de informații. Șeful statului sublinia că discuțiile se poartă în principal cu liderii partidelor politice. „Este o discuție cu liderii partidelor, asta pot să vă spun. E discuție serioasă. Tocmai din încrederea pe care o am față de ei, nu vreau să o deteriorez prin afirmații pe care le fac în spațiul public”, afirma președintele într-o emisiune televizată. Deciziile se iau „în cadru restrâns” Nicușor Dan a repetat în mai multe rânduri că negocierile privind conducerile SRI și SIE se desfășoară „în cadru restrâns”. Președintele a insistat asupra nevoii de stabilitate și predictibilitate instituțională. „România are nevoie de stabilitate, nu suntem în situația în care să facem un joc din asta: eu cumva să propun, Parlamentul să respingă, eu să acuz Parlamentul, ei să mă acuze pe mine. Asta în mod cert nu se va întâmpla”, declara președintele la Antena 1. Ce profil ar trebui să aibă viitorii directori SRI și SIE Întrebat ce fel de persoane ar vedea potrivite pentru aceste funcții, șeful statului sublinia necesitatea unui profil complex, care combină experiența și abilitatea de coordonare. „Niște oameni care să aibă experiență de viață, care să fie capabili să coordoneze mulți oameni și care să aibă o abilitate politică de a se mișca între foarte multe interese, multe legitime”, preciza Nicușor Dan.

Șefii serviciilor și cei ai parchetelor, negocieri la pachet între Nicușor Dan și partide
Mâna dreaptă a lui Maduro a negociat în secret cu SUA în 2025. Delcy Rodriguez conduce azi Venezuela
Internațional

Mâna dreaptă a lui Maduro a negociat în secret cu SUA în 2025. Delcy Rodriguez conduce azi Venezuela

În primele zile ale lui ianuarie 2026, după capturarea lui Nicolás Maduro de către forțe americane și instalarea rapidă a lui Delcy Rodríguez ca lider interimar, în spațiul public au reapărut relatări despre negocieri discrete purtate la Doha (Qatar) între reprezentanți ai guvernului venezuelean și persoane asociate administrației SUA. În centrul acestor relatări se află Delcy Rodríguez, vicepreședinta Venezuelei și ministru al petrolului, descrisă de mai multe surse media drept actorul care ar fi folosit canale secrete („backchannel”) pentru a discuta o posibilă reconfigurare a relației cu Washingtonul. Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA Este important de precizat din start: nu există, în acest moment, o confirmare publică completă și oficială (de tip comunicat guvernamental detaliat) din partea SUA, Venezuelei sau Qatarului despre conținutul exact al acestor discuții. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Dar există investigații jurnalistice și declarații atribuite unor surse apropiate discuțiilor, plus elemente publice care sugerează că Doha a fost folosită ca spațiu de intermediere în diverse dosare internaționale și că Venezuela a avut contacte diplomatice cu Qatar în mod repetat. Unul dintre materialele care au alimentat discuția despre așa-numitul „pact de la Doha” este un articol care susține că Delcy Rodríguez și fratele ei, Jorge Rodríguez, ar fi participat la întâlniri discrete în Doha, fără ca Maduro să fie parte directă a acestor reuniuni. Potrivit acestui articol, întâlnirile ar fi urmărit o înțelegere menită să reducă riscurile pentru nucleul de putere chavist într-un scenariu de tranziție, în timp ce SUA ar fi obținut o schimbare de conducere (sau cel puțin o schimbare de comportament) la Caracas. Această interpretare se bazează pe surse anonime și pe analize ale dinamicii politice interne. Negocieri în schimbul garanțiilor Un alt material, publicat de Miami Herald, afirmă că Delcy și Jorge Rodríguez ar fi folosit „Doha backchannels” pentru a comunica Washingtonului un plan de tranziție „gestionată”, în care persoane din aparatul actual ar rămâne relevante politic, în schimbul unor garanții și al unei resetări treptate a relației cu SUA. Articolul descrie această idee ca o ofertă politică făcută prin intermediari, într-un context în care sancțiunile și dosarele judiciare internaționale cresc costurile menținerii suveranității statului venezuelean. Și aici, elementul central este că discuțiile ar fi fost neoficiale și purtate într-un cadru care permite negarea plauzibilă a părților implicate.  „Ziua de după” În același registru se înscriu și texte care invocă o investigație publicată în octombrie (fără ca în materialul de sinteză să fie reproduse integral probele), potrivit căreia Delcy Rodríguez ar fi intrat încă din 2025 în discuții cu reprezentanți ai SUA despre „ziua de după” și despre condiții minimale pentru cooperare. Aceste relatări tind să lege „canalul Doha” de ideea că o parte din elita de la Caracas ar fi căutat o ieșire negociată, în eventualitatea unui colaps politic sau a unei intervenții externe. „Trădarea” lui Maduro Pot fi interpretate drept „trădare” a lui Maduro aceste întâlniri ale vicepreședintei de ieri Delcy Rodríguez, actuala președintă de azi? Ce se poate spune este că s-a vehiculat ipoteza că o parte din cercul de putere ar fi preferat o tranziție controlată (cu Delcy Rodríguez în frunte) în locul unui scenariu de prăbușire totală sau de înlăturare violentă a întregii structuri. Poziția centrală a lui Rodríguez Contextul din ianuarie 2026 amplifică această ipoteză. Delcy Rodríguez a fost învestită formal ca președinte interimar, după îndepărtarea lui Maduro, și subliniază poziția ei centrală în arhitectura chavistă și în dosarul energetic. În paralel, presa internațională a observat o schimbare de ton: Rodríguez a adoptat mesaje mai conciliatoare față de SUA, sugerând disponibilitate pentru „o agendă de cooperare” — un semnal care, într-un astfel de moment, este interpretat inevitabil ca parte dintr-o negociere politică mai largă. 

Soluția lui Trump pentru Groenlanda: un acord COFA - libertate militară totală contra taxe zero
Internațional

Soluția lui Trump pentru Groenlanda: un acord COFA - libertate militară totală contra taxe zero

Administrația Trump urmărește să impună Groenlandei un acord de tip Compact de Liberă Asociere (COFA), prin care Statele Unite ar prelua de facto controlul strategic al insulei, iar guvernul local ar rămâne responsabil în principal de chestiunile interne. Informația a fost publicată de The Economist. Un astfel de acord ar fi similar celor semnate deja de SUA cu statele Micronezia, Insulele Marshall și Palau din Pacific. Tentative de discuții directe cu guvernul Groenlandei Potrivit sursei citate, oficiali americani au încercat discuții directe cu autoritățile din Groenlanda, însă până acum au fost refuzați. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Acordurile COFA permit forțelor armate americane să opereze liber pe teritoriul statelor semnatare, în schimbul accesului la comerț fără taxe vamale și al unor beneficii economice care, pe termen scurt, pot crește nivelul de trai. Reacția Danemarcei: SUA au deja o bază militară Guvernul Danemarcei a reacționat, subliniind că Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană, ceea ce oferă SUA o libertate de mișcare semnificativă. În prezent nu există limite explicite privind numărul trupelor americane ce pot fi desfășurate în Groenlanda conform tratatelor existente. Totuși, o creștere semnificativă a prezenței militare ar necesita, cel mai probabil, consimțământul Danemarcei. Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” Președintele american Donald Trump a declarat că Groenlanda este esențială din punctul de vedere al securității naționale a Statelor Unite. Afirmația a fost făcută la bordul Air Force One, pe 4 ianuarie, când a relansat public dezbaterea privind controlul asupra insulei arctice, parte a Regatului Danemarcei. The Economist notează că o anexare directă a Groenlandei rămâne puțin probabilă, însă Trump pare hotărât să consolideze influența americană asupra insulei și să îi schimbe statutul înainte de finalul mandatului. Strategia SUA: sprijinirea independenței și negociere directă cu insula Strategia administrației americane ar avea două direcții principale: cultivarea curentelor pro-independență din Groenlanda și adâncirea tensiunilor cu Danemarca încercarea încheierii unei înțelegeri directe cu guvernul insulei, posibil ocolind autoritățile de la Copenhaga CIA și NSA, implicate în monitorizarea mișcării pro-independență Potrivit publicației, CIA și Agenția Națională de Securitate (NSA) au intensificat supravegherea mișcării de independență din Groenlanda și au fost însărcinate să identifice lideri locali apropiați de pozițiile Washingtonului. Ca reacție, guvernul danez a convocat diplomați americani de trei ori anul trecut, în urma relatărilor privind activități de spionaj și campanii clandestine de influență în Groenlanda. Serviciul danez de informații militare a menționat îngrijorări privind acțiunile SUA în evaluarea anuală a amenințărilor.

ALERTĂ Lapte praf pentru sugari posibil contaminat cu o toxină, retras de Nestlé din Europa
Eveniment

ALERTĂ Lapte praf pentru sugari posibil contaminat cu o toxină, retras de Nestlé din Europa

Gigantul elvețian Nestlé a anunțat o retragere voluntară de la comercializare a mai multor loturi de lapte praf pentru sugari din mărcile SMA, BEBA și NAN, în mai multe țări europene, inclusiv Germania, Austria, Danemarca, Italia, Suedia și Franța. Motivul îl reprezintă suspiciunea prezenței unei toxine care poate provoca greață, vărsături și crampe abdominale. Noul CEO Nestlé, în fața unei prime crize majore Operațiunea de retragere a început la scară mai mică în luna decembrie și a fost extinsă în prezent la nivel european. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Retragerea pe scară largă reprezintă o provocare importantă pentru noul director general al Nestlé, Philipp Navratil, care încearcă să relanseze creșterea companiei printr-o revizuire a portofoliului, după o perioadă agitată la vârful conducerii. Până în acest moment, Nestlé a precizat că nu au fost confirmate cazuri de îmbolnăvire asociate produselor retrase. Problemă de calitate la un ingredient de la un furnizor Compania a explicat că retragerea a fost inițiată după identificarea unei posibile probleme de calitate la un ingredient provenit de la un furnizor important. Nestlé a anunțat că a testat toate uleiurile de acid arahidonic și amestecurile de uleiuri folosite la fabricarea formulelor de lapte potențial afectate. Țările unde au fost retrase produsele Loturile retrase vizează produse comercializate în Austria, Danemarca, Finlanda, Germania, Irlanda, Italia, Elveția și Marea Britanie. Compania avertizează asupra posibilei prezențe a cereulidei, o toxină produsă de anumite tulpini ale bacteriei Bacillus cereus. Autoritățile britanice pentru siguranța alimentelor au atras atenția că cereulida este stabilă la căldură și nu este distrusă prin fierbere sau preparare obișnuită a laptelui praf, simptomele putând apărea rapid după consum. Cea mai mare retragere de produs din istoria Nestlé Ministerul Sănătății din Austria a precizat că sunt afectate peste 800 de produse provenite din mai mult de 10 fabrici Nestlé și că acesta este cel mai amplu proces de retragere din istoria companiei. Nestlé a publicat listele cu numerele de lot care nu trebuie consumate și a anunțat că lucrează pentru a reduce impactul asupra aprovizionării. Riscul a fost identificat la o fabrică din Țările de Jos. Nestlé este cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, activă în 189 de țări și cu peste 300.000 de angajați. Grupul este prezent și în România din anul 1995.

Cine va coordona tranziția în Venezuela: Rubio, Hegseth, Miller și JD Vance. Trump va decide
Internațional

Cine va coordona tranziția în Venezuela: Rubio, Hegseth, Miller și JD Vance. Trump va decide

Președintele american Donald Trump a anunțat că secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth și consilierul pe securitate națională și migrație Stephen Miller vor coordona procesul de tranziție din Venezuela. Într-un interviu telefonic acordat NBC News, liderul de la Casa Albă a precizat că și vicepreședintele JD Vance face parte din echipa responsabilă de dosarul venezuelean. Trump: „Eu voi avea ultimul cuvânt” Întrebat cine va lua deciziile finale legate de Venezuela, Donald Trump a subliniat că el rămâne autoritatea principală. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acestuia, echipa desemnată reunește „experți în domenii diferite”, dar decizia finală îi aparține. Presa americană a relatat că Stephen Miller, cunoscut pentru rolul său în politica antiimigrație a administrației Trump, ar putea primi atribuții sporite în gestionarea crizei din Venezuela. Coordonarea tranziției, „efort al întregului aparat de securitate națională” Marco Rubio a explicat că tranziția din Venezuela va fi coordonată din perspectivă de politici publice și va implica întregul sistem de securitate națională al SUA. Totodată, Trump a declarat că Statele Unite „sunt la conducerea” Venezuelei în această perioadă de tranziție și a avertizat-o pe Delcy Rodriguez că va avea „un viitor mai rău decât Maduro” dacă nu „face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez „cooperează” cu Statele Unite Președintele american a afirmat că Delcy Rodriguez, devenită președinte interimar după înlăturarea lui Nicolas Maduro, dă semne de cooperare. Trump a spus că are „sentimentul” că Rodriguez își dorește supraviețuirea țării și este dispusă să colaboreze. Acesta a precizat că nu a existat niciun contact prealabil cu Rodriguez înaintea operațiunii militare în urma căreia Nicolas Maduro și Cilia Flores au fost capturați. Solicitarea SUA: acces deplin la petrolul venezuelean Trump a declarat că i-a cerut lui Delcy Rodriguez să permită Statelor Unite „acces deplin” la petrolul și resursele Venezuelei. El a insistat că SUA nu se află „în război cu Venezuela”, ci cu traficanții de droguri și cu cei care folosesc migrația ilegală ca instrument de presiune. Liderul american a prezentat capturarea lui Maduro drept „un moment extraordinar în istorie”, cu efecte pozitive pentru întreaga emisferă vestică. Planuri pentru revenirea companiilor petroliere americane Trump a afirmat că se așteaptă ca firmele petroliere din SUA să reînceapă operațiunile în Venezuela în următoarele 18 luni, investițiile vizând atât producția de petrol, cât și infrastructura energetică. El a recunoscut însă că acest proces va necesita „sume enorme de bani”. Cu toate acestea, surse din industria energetică citate de presa americană indică reticența companiilor de a reinvesti în Venezuela, pe fondul instabilității politice, naționalizărilor anterioare și lipsei de siguranță juridică.

Barul din Crans-Montana nu mai fusese inspectat de primărie din 2019, în ciuda legii
Internațional

Barul din Crans-Montana nu mai fusese inspectat de primărie din 2019, în ciuda legii

Timp de cinci ani nu au fost efectuate verificări ale siguranţei la incendiu la barul din staţiunea elvețiană Crans-Montana unde un incendiu puternic s-a soldat cu moartea a 40 de persoane. Informația a fost confirmată de primarul localităţii, Nicolas Feraud. Primarul: „Regretăm profund. Nu am ştiut” Acesta a precizat că între 2020 şi 2025 nu au avut loc inspecţii privind prevenirea incendiilor. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Singura verificare realizată în 2025 a fost o evaluare acustică, care nu a ridicat niciun fel de obiecţii. Nicolas Feraud a declarat că autorităţile locale regretă situaţia și că nu au avut indicii că verificările nu fuseseră efectuate. El a subliniat că, în mod normal, astfel de inspecţii ar trebui realizate anual în barurile din staţiune. Ultima inspecţie de prevenire a incendiilor la barul „Le Constellation” fusese efectuată în 2019 și atunci rezultatele au fost considerate pozitive. Spuma fonoabsorbantă de pe tavan, niciodată verificată La momentul ultimei inspecţii, spuma izolatoare de pe tavan, materialul care a ars violent în timpul incendiului, fusese considerată acceptabilă. O alarmă de incendiu nu a fost cerută, deoarece barul era considerat o locaţie de dimensiuni reduse. Primarul a precizat că spuma fonoabsorbantă nu a mai fost verificată ulterior, iar agenţii de securitate nu au considerat necesară reevaluarea acesteia. Potrivit lui Nicolas Feraud, legislaţia actuală nu impune inspecţii referitoare la materialele folosite în spațiile unităților publice, precum baruri sau restaurante. „Legea nu impune verificarea materialelor”, a subliniat acesta. În urma tragediei, licenţa de funcţionare a unui al doilea restaurant administrat de aceiaşi proprietari în Crans-Montana a fost retrasă. Cum a izbucnit tragedia de la „Le Constellation” Anchetatorii cred că incendiul s-a declanşat de la scânteile unor artificii folosite în interior, în timpul petrecerii de Revelion. Acestea ar fi aprins izolaţia din spumă de pe tavan, iar focul s-a extins rapid în barul aglomerat, blocând numeroşi clienţi în interior. În urma incendiului, 40 de persoane au murit, printre victime aflându-se și un cetăţean român. Alte 116 persoane au fost rănite, cele mai multe grav, și sunt tratate inclusiv în spitale din străinătate. Interdicție totală pentru artificii în interiorul localurilor După tragedie, autorităţile au anunţat interzicerea completă a folosirii artificiilor în spaţiile interioare ale localurilor din staţiune. Conform datelor oficiale, barul „Le Constellation” avea o capacitate de aproximativ 100 de persoane la subsol, acolo unde avea loc petrecerea în momentul izbucnirii incendiului, şi încă 100 pe terasa acoperită. Nu există deocamdată confirmări dacă numărul persoanelor prezente depăşea aceste limite la momentul tragediei. Martori au relatat că la intrare se formase o coadă foarte mare de tineri care așteptau să intre în local.

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni
Eveniment

Serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România, spun 49% dintre cetățeni

Peste două treimi dintre români (68%) consideră că, în cazul unor negocieri de pace în Ucraina, acordul ar trebui semnat în condițiile stabilite de Statele Unite, arată sondajul Avangarde „Securitate regională – percepții și așteptări”. În opoziție cu această idee se află 18% dintre respondenți, care nu sunt de acord cu o astfel de formulă de pace, în timp ce 14% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă. Totodată, 49% dintre cetățeni cred că serviciul militar obligatoriu ar trebui reintrodus în România. Urban vs. rural: diferențe de percepție privind condițiile păcii La aceeași întrebare, răspunsurile diferă în funcție de mediul de rezidență: Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Urban: 70% „da”, 17% „nu”, 13% „nu știu/nu răspund” Rural: 61% „da”, 24% „nu”, 15% „nu știu/nu răspund” Încredere în NATO: majoritatea cred că România ar fi apărată Aproape trei sferturi dintre români (74%) sunt de părere că România ar fi apărată de NATO în cazul unui atac al Federației Ruse. Pe medii de rezidență, distribuția este următoarea: Urban: 78% „da”, 12% „nu”, 10% „nu știu/nu răspund” Rural: 62% „da”, 27% „nu”, 11% „nu știu/nu răspund” Reintroducerea serviciului militar divizează România Întrebați despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 49% dintre respondenți se declară de acord, în timp ce 47% resping această idee. Restul de 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Diferențele urban–rural sunt moderate: Urban: 57% „da”, 39% „nu”, 4% „nu știau/nu răspund” Rural: 48% „da”, 49% „nu”, 3% „nu știu/nu răspund” Susținerea înarmării rapide a României Întărirea capacității de apărare reprezintă o prioritate pentru majoritatea respondenților. La întrebarea privind „înarmarea rapidă a României”, 71% au răspuns afirmativ, 22% s-au declarat împotrivă, iar 7% nu au oferit un răspuns. Urban: 75% susțin ideea, 17% se opun, 8% nu știu/nu răspund Rural: 60% sunt de acord, 35% nu, 5% nu știu/nu răspund Nivelul relațiilor României cu SUA: mulțumire moderată În ceea ce privește relațiile bilaterale România – SUA: 36% dintre români se declară mulțumiți 56% sunt nemulțumiți 8% nu știu sau nu răspund Relațiile economice cu Federația Rusă Întrebați dacă România ar trebui să aibă relații economice mai apropiate cu Federația Rusă, românii sunt aproape egal împărțiți: 48% – „da” 49% – „nu” 3% – „nu știu/nu răspund” În urban, 55% susțin aceste relații, față de 36% în mediul rural. Relațiile economice mai strânse cu Rusia sunt respinse de 37% dintre respondenții din urban și de 55% dintre cei din rural. Procentul non-răspunsurilor este apropiat: 8% urban, 9% rural. Metodologia sondajului Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 27 – 30 decembrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane adulte (18 ani și peste), neinstituționalizate, reprezentativ la nivel național. Marja maximă de eroare: ±3,4% Nivel de încredere: 95% În unele situații, suma procentelor poate diferi cu ±1% față de 100%, din cauza rotunjirilor statistice.

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela
Internațional

Reacția premierului Groenlandei după declarațiile lui Trump: respinge comparația cu Venezuela

Premierul guvernului autonom al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a făcut apel la calm în legătură cu interesul exprimat de președintele american Donald Trump pentru obținerea insulei și a subliniat deschiderea pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. El a spus că Groenlanda nu se află într-o situație în care Statele Unite ar putea „cuceri” teritoriul și a cerut revenirea la cooperarea obișnuită cu SUA și Danemarca. Groenlanda nu acceptă comparațiile cu Venezuela Nielsen a respins comparațiile cu situația Venezuelei, unde SUA au capturat recent pe Nicolas Maduro, precizând că Groenlanda este „o țară democratică de mulți ani”. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Liderul groenlandez a mai declarat că dorește aprofundarea și consolidarea relației cu NATO și menținerea unei „linii directe” de comunicare cu Statele Unite, fără intermedierea mass-media. Trump invocă motive strategice și securitatea arctică În ultimele zile, Donald Trump a reiterat de mai multe ori că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând importanța sa strategică și prezența Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Președintele american a afirmat că Danemarca nu poate garanta singură securitatea insulei, iar premierul danez Mette Frederiksen a declarat că ia în serios declarațiile liderului de la Washington, dar mizează pe respectarea regulilor internaționale și a granițelor existente. Danemarca avertizează în privința tensiunilor în cadrul NATO Mette Frederiksen a subliniat că un eventual conflict între state membre NATO ar submina Alianța și securitatea europeană, avertizând că Danemarca nu va accepta amenințări legate de Groenlanda. Ea a respins acuzațiile că Danemarca nu investește suficient în securitatea arctică, amintind alocări de aproximativ 90 de miliarde de coroane pentru acest domeniu. Critici după numirea unui trimis special american pentru Groenlanda Numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda a generat critici la Copenhaga și Nuuk și un protest oficial către ambasadorul american. Reprezentanta Groenlandei în parlamentul danez, Aaja Chemnitz, a declarat că populația trebuie să fie pregătită „pentru toate scenariile”, de la probleme de comunicații până la presiuni politice din partea Washingtonului. Groenlanda, teritoriu strategic cu populație redusă Groenlanda are aproximativ 57.000 de locuitori și o suprafață de 2,1 milioane km², economia sa bazându-se pe pescuit și pe subvențiile anuale din partea Danemarcei, care acoperă circa jumătate din buget. Consilierul lui Donald Trump, Stephen Miller, a afirmat că „Statele Unite ar trebui să aibă Groenlanda” și a respins ideea unui conflict militar pentru insulă, în timp ce o postare pe rețeaua X cu harta Groenlandei în culorile SUA a stârnit controverse.

Stare de urgență și represiune în Venezuela, după capturarea lui Nicolás Maduro
Internațional

Stare de urgență și represiune în Venezuela, după capturarea lui Nicolás Maduro

Un decret de instituire a stării de urgență, datat 3 ianuarie și publicat ulterior în Monitorul Oficial, obligă autoritățile venezuelene să caute și să aresteze orice persoană care sprijină sau promovează atacul armat al SUA asupra Venezuelei. După capturarea lui Nicolás Maduro de către forțele americane, regimul de la Caracas a declanșat o amplă campanie de represiune, vizând în special jurnaliști și persoane suspectate că susțin înlăturarea fostului lider autoritar. Paramilitarii „colectivos”, pe străzile din Caracas Potrivit Financial Times, Forțe paramilitare cunoscute sub numele de „colectivos” au fost desfășurate în capitală, în baza stării de urgență care interzice manifestările publice de sprijin pentru raidul american. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Activști pentru drepturile omului au relatat că autoritățile verifică telefoanele oamenilor și au amplasat puncte de control în jurul Caracasului. Structurile paramilitare se află în mare parte sub controlul ministrului de interne Diosdado Cabello. Delcy Rodríguez își consolidează puterea la Caracas Represiunea are loc în contextul preluării puterii de către Delcy Rodríguez, fosta adjunctă a lui Maduro, care încearcă să-și consolideze controlul asupra statului. Președintele american Donald Trump a declarat că Rodríguez va conduce un guvern deschis intereselor Washingtonului. Lidera opoziției, María Corina Machado, avertizează însă că situația este „alarmantă” și cere monitorizarea atentă a Venezuelei, acuzând-o pe Rodríguez de persecuție și corupție. Jurnaliști arestați și presiune asupra presei Sindicatele din presă au raportat reținerea a 14 jurnaliști și lucrători media, majoritatea din presa internațională, unii fiind interogați ore întregi înainte de eliberare. O parte dintre arestări au avut loc în timpul învestirii Delcy Rodríguez ca președinte interimar în clădirea Adunării Naționale. Străzile din estul Caracasului, bastion al opoziției, au rămas aproape pustii, locuitorii afirmând că se tem să sărbătorească schimbarea de putere din cauza amenințărilor paramilitarilor.

Reguli noi la APIA pentru pășuni: fără animale, arendașii și concesionarii nu mai primesc subvenții
Eveniment

Reguli noi la APIA pentru pășuni: fără animale, arendașii și concesionarii nu mai primesc subvenții

Subvențiile APIA pentru pășuni se schimbă radical, iar mulți fermieri din Iași riscă să piardă banii europeni dacă nu dețin animale. Ce prevede noua lege Potrivit noii legi care intră în vigoare din 2026, doar proprietarii de pășuni vor mai putea încasa subvenții fără animale, cu condiția să cosească terenul cel puțin o dată pe an, în timp ce arendașii și concesionarii vor fi obligați să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Pentru aceștia din urmă, plata va fi condiționată de existența efectivă a animalelor pe suprafața declarată, iar dovada încărcăturii minime va trebui depusă anual la APIA până la 15 octombrie. Modificările legislative urmăresc să combată declararea formală a pajiștilor, să stimuleze utilizarea reală a terenurilor și amână aplicarea amenajamentelor pastorale până la 1 ianuarie 2028. Continuarea, în Ziarul de Iași

Și-a înscenat furtul unui BMW X5 pentru banii de asigurare, dar a fost demascat de cheia inteligentă
Eveniment

Și-a înscenat furtul unui BMW X5 pentru banii de asigurare, dar a fost demascat de cheia inteligentă

Un cetățean din Republica Moldova și-a înscenat furtul propriei mașini, un BMW X5, la Iași, pentru a încasa despăgubiri de asigurare, însă a fost demascat de datele înregistrate în cheile inteligente ale autoturismului. Demascat de cheia inteligentă Actualizările diferite ale celor două chei au arătat că mașina fusese folosită după presupusul „furt”, contrar declarațiilor proprietarului, ceea ce a ridicat suspiciuni și a dus la deschiderea unei anchete. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Bărbatul a fost trimis în judecată pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, fiind achitat pentru producerea de probe nereale, dar găsit vinovat pentru sesizarea falsă a unei fapte penale. Judecătoria Pașcani l-a condamnat la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare, iar decizia a rămas definitivă după respingerea apelului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primarul Mihai Chirica pierde un proces intentat de propria secretară
Eveniment

Primarul Mihai Chirica pierde un proces intentat de propria secretară

Primarul Mihai Chirica a pierdut un proces în care a fost acuzat de denigrare de către secretara Primăriei Iași. Chirica pierde procesul intentat de secretară Angajata instituției a susținut în instanță că edilul ar fi declanșat o campanie de denigrare la adresa ei, afectându-i demnitatea, imaginea publică și viața privată prin afirmații jignitoare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Judecătoria Iași a admis acțiunea și l-a obligat pe Mihai Chirica să plătească daune morale simbolice de 1 leu, să suporte cheltuieli de judecată în valoare de 5.120 de lei și să publice decizia instanței, integral, în ediția online a Ziarului de Iași. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan participă la reuniunea Coaliției de voință de la Paris: discuții decisive despre sprijinul pentru Ucraina
Politică

Nicușor Dan participă la reuniunea Coaliției de voință de la Paris: discuții decisive despre sprijinul pentru Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, va participa pe 6 ianuarie 2026, la Paris, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de voință – grupul țărilor dispuse să sprijine Ucraina. Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială. Întâlnirea de la Paris are loc în contextul intensificării demersurilor diplomatice privind încheierea războiului din Ucraina și acordarea de garanții de securitate Kievului după instalarea unui eventual armistițiu. Întâlnire pregătitoare la Kiev înaintea reuniunii de la Paris Înaintea reuniunii Coaliției de voință din 6 ianuarie, consilierii de securitate din 15 state – între care Franța, Germania și Canada – s-au întâlnit la 4 ianuarie 2026, la Kiev. Au participat și reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Întâlnirea a avut ca scop analizarea celei mai recente versiuni a planului de încheiere a conflictului ruso-ucrainean, coordonat de președintele american Donald Trump. Trimisul special al acestuia, Steve Witkoff, a participat la discuții de la distanță. Eforturi diplomatice accelerate pentru încetarea războiului din Ucraina Eforturile diplomatice pentru oprirea războiului s-au intensificat începând din noiembrie 2025, sub coordonarea administrației Trump, care poartă negocieri separate atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. În mesajul de Anul Nou pentru 2026, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că un acord de pace este „gata în proporție de 90%”. Totodată, el a avertizat că restul de 10% va decide „soarta păcii”, întrucât viitorul teritoriilor ocupate de Rusia rămâne una dintre marile probleme nerezolvate. Ce este Coaliția de voință și care este obiectivul său Coaliția de voință (Coalition of the Willing) reunește peste 30 de state, majoritatea europene, aliate ale Ucrainei. Scopul principal al Coaliției este sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. De asemenea, sunt vizate oferirea de garanții de securitate Kievului după armistițiu și prevenirea reluării conflictului. Coaliția funcționează complementar structurilor existente precum UE și NATO, reunind țări dispuse să își asume un rol activ în susținerea Ucrainei. Reuniunile anterioare ale Coaliției de voință Cea mai recentă reuniune înaintea celei din ianuarie 2026 a avut loc pe 12 decembrie 2025. Liderii au discutat: intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei slăbirea capacității de război a Moscovei creșterea ajutorului militar și financiar acordat Ucrainei La reuniune a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea din martie 2025, de la Paris Pe 27 martie 2025, Coaliția s-a reunit la Paris, cu participarea a aproximativ 30 de state europene. Franța și Regatul Unit au propus desfășurarea unui contingent european în Ucraina, ca „forță de reasigurare”, pentru prevenirea reluării conflictului după armistițiu. Propunerea nu a întrunit unanimitate. Summitul de la Bruxelles, aprilie 2025 Pe 10 aprilie 2025, la Bruxelles, miniștrii apărării din peste 30 de state au discutat accelerarea unei „păci juste și durabile” în Ucraina. Reuniunea a avut loc sub conducerea Franței și Regatului Unit. Reuniunea de la Londra, iulie 2025 La 10 iulie 2025, liderii Coaliției s-au întâlnit la Londra, pentru consolidarea sprijinului acordat Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. A fost prima participare oficială a unor reprezentanți americani în Coaliția de voință. S-a decis întărirea grupului operativ pentru Marea Neagră, format din România, Bulgaria și Turcia, pentru deminare și siguranța transportului maritim. Videoconferințe și reuniuni ulterioare în 2025 Au mai avut loc: videoconferință pe 13 august 2025, în contextul summitului Putin–Trump din Alaska videoconferință pe 17 august 2025, cu participarea lui Zelenski reuniune la Paris pe 4 septembrie 2025 întâlnire din 24 octombrie 2025, privind sancțiunile și garanțiile de securitate reuniune din 25 noiembrie 2025, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan Ultimele întâlniri au vizat analiza planurilor de pace negociate între SUA, Rusia și Ucraina. Cum a apărut ideea „Coaliției de voință” Conceptul de „coaliție a voluntarilor” a fost lansat de premierul britanic Keir Starmer după summitul de la Londra din 2 martie 2025. Scopul a fost formarea unei alianțe a statelor dispuse să își asume: sancțiuni extinse împotriva Rusiei creșterea ajutorului militar pentru Ucraina presiune diplomatică pentru negocieri În același context, Donald Trump a anunțat discuții directe cu Vladimir Putin și o schimbare de accent strategic spre China, cerând europenilor să își intensifice investițiile în apărare. Direcțiile principale de acțiune ale Coaliției de voință Activitatea Coaliției se axează pe patru obiective: ajutor militar continuu acordat Ucrainei garanții de securitate în orice acord de pace consolidarea apărării Ucrainei pe timp de pace extinderea și consolidarea Coaliției Reuniunea din 6 ianuarie 2026, la Paris, la care va participa și președintele României Nicușor Dan, se înscrie în acest efort mai amplu de definire a arhitecturii de securitate post-conflict în Europa.

Suveraniștii de la AUR solicită președintelui Nicușor Dan să declare „Anul Americii” în România
Eveniment

Suveraniștii de la AUR solicită președintelui Nicușor Dan să declare „Anul Americii” în România

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că solicită oficial Președinției, Parlamentului și Guvernului declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România”. Inițiativa este motivată de împlinirea a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii, moment pe care formațiunea îl consideră unul definitoriu pentru istoria modernă. AUR vrea „Anul Americii” în România Potrivit comunicatului formațiunii, 2026 reprezintă nu doar o aniversare simbolică, ci și o ocazie de reafirmare a valorilor care au stat la baza constituirii statului american – libertatea, democrația, suveranitatea și libertatea de exprimare. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa AUR subliniază că aceste valori au influențat decisiv evoluția occidentală și sunt esențiale, în opinia sa, pentru viitorul României și al Europei. Referire la rolul Statelor Unite pe scena internațională În mesajul său, AUR accentuează rolul Statelor Unite în arhitectura globală de securitate, în special în actualul context geopolitic marcat de tensiuni și instabilitate. Formațiunea atribuie Statelor Unite poziția de principal garant al libertăților politice și al democrației în Europa și invocă documentele strategice americane în domeniul securității. Partidul vorbește și despre influența deciziilor administrației americane asupra Europei, inclusiv asupra securității continentului și a orientării sale geopolitice. În comunicat este menționat explicit președintele Donald Trump, prezentat drept „cel mai important lider politic la nivel global în 2026”, formulare care marchează și poziționarea politică a AUR în raport cu actuala administrație de la Washington. Relația strategică România–SUA, temă centrală AUR afirmă că relația României cu Statele Unite nu ar trebui văzută doar în termeni strategici sau militari, ci ca una esențială pentru menținerea pluralismului politic și a libertății de exprimare. Formațiunea califică SUA drept „principal garant al securității României în cadrul NATO” și subliniază importanța cooperării în regiunea Mării Negre. Totodată, partidul afirmă că marile decizii de politică externă și securitate ale României – inclusiv în legătură cu evoluțiile din Ucraina – ar trebui consultate prioritar cu Washingtonul, ceea ce reprezintă o poziționare politică explicită în raport cu parteneriatele externe ale țării. Ce ar presupune „Anul Americii în România” Potrivit propunerii formulate, declararea anului 2026 drept „Anul Americii în România” ar crea cadrul pentru un amplu program de evenimente și cooperare. Printre obiectivele menționate se numără: consolidarea parteneriatului strategic româno-american organizarea unor manifestări culturale, educaționale și academice dedicate istoriei SUA promovarea investițiilor și cooperării economice cultivarea legăturilor dintre societatea românească și cea americană reafirmarea angajamentului României față de „lumea liberă”, în termenii utilizați de AUR AUR anunță că va marca oricum 2026 drept „Anul SUA” Chiar dacă autoritățile nu vor adopta propunerea, AUR afirmă că va declara unilateral, la nivel de partid, anul 2026 drept „Anul Statelor Unite în România”. Formațiunea anunță intenția de a organiza conferințe, dezbateri, evenimente culturale și programe educaționale destinate tinerilor, precum și acțiuni de diplomație publică axate pe relația româno-americană. Partidul insistă asupra ideii că prietenia cu Statele Unite este, în viziunea sa, „bazată pe valori”, nu pe conformism politic, și leagă această poziționare de temele sale politice recurente: suveranitate, libertate de expresie și democrație.

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră