Votanții PSD și AUR au mai multă încredere în Justiție decât media națională, sondaj
Aproximativ un sfert dintre români (25,5%) declară că au foarte multă sau destul de multă încredere în Justiție, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Dintre aceștia, 9,5% spun că au foarte multă încredere, iar 16% afirmă că au destul de multă. În schimb, o majoritate covârșitoare, 70,5%, declară că au destul de puțină, foarte puțină sau deloc încredere în sistemul judiciar, în timp ce 4% nu știu sau nu răspund. Votanții PSD și AUR au încredere în Justiție Datele sondajului arată că votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, precum și cei cu educație primară manifestă un nivel de încredere în Justiție ușor peste media națională. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme La polul opus, neîncrederea este mai pronunțată în rândul votanților USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din marile orașe. Sprijin masiv pentru ideea unei Justiții independente În ciuda nivelului scăzut de încredere, românii susțin covârșitor ideea unui sistem de Justiție independent. Nu mai puțin de 92,3% dintre respondenți consideră că este foarte important sau destul de important ca România să aibă o Justiție independentă, dintre care 73,7% apreciază acest lucru drept foarte important. Doar 3,5% consideră independența Justiției neimportantă sau deloc importantă, iar 4,2% nu știu sau nu răspund. Percepția independenței față de influențele politice Aproape un sfert dintre români (23,7%) cred că sistemul de Justiție din România este independent de influențe politice, în timp ce 67,4% sunt de părere că Justiția este vulnerabilă la presiuni politice. Restul respondenților fie nu știu (8,6%), fie nu au răspuns (0,4%). Cei care percep Justiția ca fiind mai independentă decât media sunt în special votanții PSD și AUR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. În schimb, votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat sunt mult mai sceptici în privința independenței sistemului judiciar. Scade încrederea că legea este aplicată egal pentru toți Percepția privind aplicarea egală a legii s-a deteriorat semnificativ față de anul trecut. Doar 16,6% dintre români cred, în ianuarie 2026, că legea este aplicată în foarte mare sau destul de mare măsură pentru toți cetățenii, în scădere de la 19,8% în aprilie 2025. În schimb, 80,2% consideră că legea este aplicată în mică măsură, foarte mică măsură sau deloc, față de 68,5% în aprilie 2025. Ponderea celor care cred că legea nu este aplicată corect a crescut accelerat, semnalând o erodare a încrederii în funcționarea statului de drept. Diferențe politice și sociale în percepția aplicării legii Românii care cred într-o aplicare mai echitabilă a legii sunt, peste medie, votanții PSD și PNL, precum și tinerii sub 30 de ani. De cealaltă parte, votanții USR și AUR și locuitorii din orașele mici sunt cei mai convinși că legea nu este aplicată egal pentru toți cetățenii. Metodologia sondajului Datele au fost colectate în perioada 12–15 ianuarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte, neinstituționalizate. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Un paradox al Justiției românești Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază existența unei rupturi structurale între atașamentul normativ față de ideea de Justiție independentă și experiența concretă a cetățenilor. Potrivit acestuia, tocmai grupurile mai educate și mai conectate la viața publică sunt cele mai critice, nu din dezinteres, ci din așteptări ridicate și evaluări informate. „Justiția este percepută mai degrabă ca un ideal necesar decât ca o realitate funcțională. Această discrepanță reprezintă un risc major pentru coeziunea socială și încrederea în statul român, cu potențialul de a alimenta revoltă, cinism civic sau retragere din participarea democratică”, a declarat Remus Ștefureac.
