joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

4884 articole
Ramona Emilian

Internațional

Germania se pregătește pentru 1.000 de răniți pe zi în cazul unui război cu Rusia

Germania, scenariu de conflict cu Rusia. Armata germană își face planuri pentru a trata aproximativ 1.000 de soldați răniți pe zi în cazul unui război între NATO și Rusia. Estimarea vine în contextul avertismentelor unor oficiali occidentali potrivit cărora Moscova ar putea fi capabilă să lanseze un atac începând cu 2029 – ipoteză respinsă categoric de Kremlin. Germania, scenariu de conflict cu Rusia Ralf Hoffmann, medicul-șef al Bundeswehr, a explicat pentru Reuters că numărul răniților ar depinde de intensitatea luptelor și de unitățile implicate. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie „În mod realist, vorbim despre o cifră de aproximativ 1.000 de soldați răniți pe zi”, a declarat acesta. Lecții învățate din războiul din Ucraina În urma invaziei Rusiei în Ucraina, armatele europene și-au intensificat pregătirile, inclusiv în domeniul asistenței medicale militare. Germania își adaptează continuu sistemul sanitar militar pe baza experiențelor de pe frontul ucrainean. Hoffmann a subliniat că natura războiului s-a schimbat: majoritatea rănilor nu mai sunt provocate de arme ușoare, ci de drone și muniții ghidate, într-un conflict caracterizat prin utilizarea masivă a artileriei și a tehnologiei. Dronele și „zona mortală” de pe front Soldații ucraineni descriu un coridor de circa zece kilometri de-a lungul frontului ca pe o „zonă mortală” infestată de drone. Acestea pot identifica și neutraliza rapid țintele, îngreunând evacuarea răniților. „Ucrainenii adesea nu își pot evacua răniții suficient de rapid, întrucât dronele zumzăie deasupra lor peste tot”, a precizat Hoffmann, subliniind importanța pregătirii pentru stabilizarea pe termen lung a militarilor răniți direct pe linia frontului. Transport și evacuări medicale flexibile Medicul-șef german a atras atenția asupra nevoii unor opțiuni flexibile de transport pentru evacuarea răniților. Ucraina a utilizat trenuri spital, iar Germania are în vedere operaționalizarea unor trenuri și autobuze spital, precum și extinderea evacuărilor medicale aeriene. Extinderea serviciului medical militar german Serviciul medical al Bundeswehr numără în prezent aproximativ 15.000 de angajați și urmează să fie extins. Planurile includ și alocarea a circa 15.000 de paturi de spital din totalul celor aproximativ 440.000 disponibile în Germania, pentru a putea face față scenariilor viitoare de conflict.

Germania, scenariu de conflict cu Rusia (sursa: Facebook/Bundeswehr)
SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

SUA promit să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO în cazul provocărilor Rusiei

SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO. Statele Unite au reafirmat luni angajamentul de a apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată de Estonia. SUA promit apărarea fiecărui centimetru NATO Întâlnirea a avut loc după ce aeronave rusești au pătruns în spațiul aerian estonian, acesta fiind al treilea incident de acest tip în zece zile. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Noul ambasador american la ONU, Mike Waltz, a transmis un mesaj ferm: „În timp ce președintele Trump și Statele Unite încearcă să pună capăt acestui război atroce dintre Rusia și Ucraina, ne așteptăm ca Rusia să caute modalități de detensionare, nu să riște o nouă escaladare.” El a subliniat că Moscova trebuie să înceteze imediat comportamentul periculos. Estonia și aliații săi cer oprirea provocărilor Înaintea reuniunii, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a prezentat un text susținut de circa 50 de țări, care solicită Rusiei să pună capăt „provocărilor și amenințărilor” împotriva vecinilor săi. Oficialul a subliniat că acțiunile Moscovei reprezintă o încălcare a dreptului internațional și o escaladare destabilizatoare. Incidente repetate în Estonia, Polonia și România Vineri, trei avioane rusești au intrat în spațiul aerian estonian și au rămas acolo timp de 12 minute. Moscova a negat incidentul. În Polonia, circa 20 de drone rusești au survolat spațiul aerian, dintre care trei au fost doborâte. România a denunțat, de asemenea, pătrunderea unei drone rusești pe teritoriul său. Ambasadorul adjunct al Franței la ONU, Jay Dharmadhikari, a atras atenția că aceasta este a treia încălcare a spațiului aerian NATO și UE în mai puțin de două săptămâni, un semnal clar al escaladării deliberate. Reacția ONU și măsurile NATO Subsecretarul general al ONU pentru Europa, Miroslav Jenca, a cerut responsabilitate și dialog pentru detensionarea situației. În timpul incidentului din Estonia, avioane de vânătoare italiene F-35, alături de aeronave suedeze și finlandeze, au interceptat avioanele rusești. Rusia respinge acuzațiile Ambasadorul adjunct rus la ONU, Dmitri Polianski, a respins dovezile prezentate de Estonia și aliații săi. Acesta a susținut că „aeronavele nu au intrat în spațiul aerian estonian și au zburat doar deasupra apelor neutre ale Mării Baltice”. Oficialul a acuzat Tallinnul de „isterie rusofobă”. Prima reuniune ONU convocată de Estonia Aceasta a fost prima reuniune a Consiliului de Securitate solicitată de Estonia în cei 34 de ani de apartenență la ONU. Țara baltică, membră UE și NATO, este un susținător ferm al Ucrainei în conflictul cu Rusia. Poziția lui Donald Trump față de Rusia Președintele Donald Trump a dat asigurări că SUA vor apăra Polonia și statele baltice în cazul unei intensificări a acțiunilor militare ruse. În ciuda relațiilor uneori cordiale dintre Trump și Vladimir Putin, liderul american a declarat recent că președintele rus „l-a dezamăgit cu adevărat” prin continuarea invaziei din Ucraina, acum în al patrulea an.

CSAT va decide cine doboară dronele (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Cotroceniul, nemulțumit de decizia lui Moșteanu în cazul dronelor rusești

CSAT va decide cine doboară dronele. Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ce va avea loc la Palatul Cotroceni. Tema principală este securitatea spațiului aerian național, un subiect considerat prioritar în actualul context regional. Măsuri pentru protecția împotriva dronelor Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi figurează stabilirea obiectivelor care necesită protecție împotriva amenințărilor reprezentate de sistemele de aeronave fără pilot la bord (drone). Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie De asemenea, vor fi discutate cerințele tehnice generale pentru echipamentele și sistemele destinate implementării acestor măsuri. CSAT va decide cine doboară dronele Un punct esențial al reuniunii vizează stabilirea persoanelor care au dreptul să ordone sau să aprobe măsuri împotriva aeronavelor și vehiculelor aeriene neautorizate. Pe 14 septembrie, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a scris pe Facebook că a hotărât cine ia decizia să se tragă în dronele neautorizate de pe cerul României: "Pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii." Potrivit comunicatului CSAT, însă, decizia lui Moșteanu nu pare a fi una potrivită, de unde și rediscutarea subiectului în Consiliu. Proceduri pentru controlul spațiului aerian În cadrul ședinței se va stabili și procedura de informare privind măsurile întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național, astfel încât autoritățile să aibă un cadru unitar de acțiune. Pe lângă aceste puncte, CSAT va analiza și alte teme de actualitate legate de securitatea națională, în contextul noilor provocări de securitate la nivel european și global.

AUR și PSD vor plafonarea alimentelor (sursa: Facebook/Petrisor Peiu)
Eveniment

AUR și PSD, consens pe plafonarea prețului la alimentele de bază

AUR și PSD vor plafonarea alimentelor. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat luni că formațiunea sa susține menținerea plafonării adaosului comercial la produsele de bază, dar doar dacă măsura este aplicată la nivelul supermarketurilor și pentru o perioadă limitată de timp. AUR și PSD vor plafonarea alimentelor „Ne opunem plafonării la producători și la distribuitorii și transportatorii români. Citește și: Fabuloasa instituție de stat cu 12 șefi și 16 mașini cu șofer la 160 de angajați. Protocolul este 200.000 lei/lună, în medie Dacă vorbim de plafonarea adaosului, ea trebuie făcută la nivelul supermarketurilor, dar pentru o perioadă stabilită dinainte, în care să se rezolve problemele de fond”, a afirmat Peiu într-o conferință de presă susținută la Parlament. Critici la adresa Guvernului și PSD Senatorul AUR a reproșat coaliției de guvernare „lipsa de viziune și claritate”, acuzând Executivul că menține măsuri fără a propune soluții reale. „PSD vine după doi ani și jumătate în care a condus Ministerul Agriculturii și Guvernul și spune: am avut plafonare și nu am rezolvat nimic. Până la urmă, toate măsurile de plafonare, cum a fost și la energia electrică în UE, sunt temporare. Dacă nu avem un calendar de rezolvare a problemelor, vom ajunge din nou la aceeași situație”, a precizat Peiu. Recesiunea, vizibilă abia în 2026 În ceea ce privește situația economică, liderul senatorilor AUR a explicat că abia în februarie 2026 va fi clar dacă România a intrat sau nu în recesiune. „Intrarea în recesiune nu o vom ști în timp real. Pentru trimestrul trei, vom avea semnale la sfârșitul lui octombrie sau mijlocul lui noiembrie, iar pentru trimestrul patru vom afla în februarie. Doar atunci vom ști cu certitudine dacă este recesiune sau nu”, a declarat acesta. Deficit bugetar și cheltuieli publice Peiu a criticat modul în care actuala coaliție gestionează finanțele țării, susținând că cheltuielile rămân ridicate indiferent de creșterea taxelor. „Dacă ar fi fost înghețate cheltuielile cu personalul bugetar, fără concedieri, deficitul ar fi fost cu 44 de miliarde de lei mai mic la finalul anului, adică 2,4% din PIB. Ne-am fi încadrat în ținta de deficit dacă Guvernul ar fi înghețat cheltuiala cu salariile bugetarilor după ce datoria publică a depășit 50% din PIB”, a afirmat senatorul. El a menționat că, dacă salariile profesorilor nu ar fi crescut la nivelul aprobat în 2024, nu ar fi fost nevoie de alte ajustări ulterioare.

Preot anchetat, corupere sexuală de minori (sursa: Facebook/Agenția de știri Basilica)
Eveniment

Preot și profesor de religie, a încercat să "agațe" doi elevi dintr-o școală din Constanța

Preot anchetat, corupere sexuală de minori. Un bărbat de 48 de ani, profesor de religie la un liceu din municipiul Constanța, dar și preot într-o parohie din Năvodari, este anchetat de polițiști după ce ar fi încercat să corupă sexual doi elevi, de 16 și 17 ani, trimițându-le mesaje cu tentă sexuală. Preot anchetat, corupere sexuală de minori Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Constanța, polițiștii din stațiunea Mamaia au fost sesizați luni dimineață, prin apel 112, de către un minor de 17 ani, care a reclamat primirea mai multor mesaje indecente. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români În urma cercetărilor, polițiștii au stabilit că același profesor ar fi procedat similar și în data de 18 septembrie, când ar fi trimis mesaje cu tentă sexuală unui alt elev, de 16 ani. Dosarul a fost preluat de Serviciul Investigații Criminale, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, urmând să fie dispuse măsurile legale. Reacția Inspectoratului Școlar Județean Constanța Șeful ISJ Constanța, Sorin Mihai, a confirmat că instituția a fost sesizată în legătură cu comportamentul cadrului didactic. El a precizat că a luat legătura cu conducerea liceului, solicitând declanșarea unei cercetări disciplinare. „Din sesizare reiese că unele dintre fapte ar fi avut loc în timpul activității didactice a profesorului respectiv. De asemenea, am sesizat și organele competente, punând la dispoziție documentele înregistrate în instituția noastră”, a declarat Sorin Mihai.

Femeie ucisă de soț în Mihăilești (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Încă o femeie a fost ucisă de soț. Crima a avut loc în casa familiei din Mihăilești (Giurgiu)

Femeie ucisă de soț în Mihăilești. O femeie de 41 de ani din Mihăilești, județul Giurgiu, a fost ucisă de soțul său, în urma unui conflict izbucnit în locuința lor, a transmis luni Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Giurgiu. Femeie ucisă de soț în Mihăilești Incidentul s-a petrecut duminică, 22 septembrie, în jurul orei 12:00. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români Polițiștii din Mihăilești au fost sesizați prin apel 112 cu privire la faptul că victima ar fi fost lovită cu un obiect tăietor-înțepător de către partenerul său. Agresiune cu un obiect tăietor-înțepător Din primele cercetări reiese că un bărbat de 46 de ani, aflat la locuința sa de pe strada Dealului, și-ar fi atacat soția, în vârstă de 41 de ani, lovind-o în zona pieptului cu un obiect tăietor-înțepător. Conflictul a izbucnit pe fondul unei discuții spontane. La fața locului a intervenit un echipaj medical care a efectuat manevre de resuscitare, însă, în ciuda eforturilor depuse, medicii au fost nevoiți să constate decesul femeii. Cercetările sunt în desfășurare sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, dosarul fiind încadrat la infracțiunea de omor.

Medici ruși au torturat prizonieri politici (sursa: news.un.org)
Internațional

Medici ruși au torturat prizonieri ucraineni, dar și disidenți ruși, arată un raport al ONU

Medici ruși au torturat prizonieri politici. Medici și membri ai personalului medical din Rusia au fost implicați în torturarea prizonierilor politici, potrivit unui raport prezentat luni la Geneva de Mariana Kațarova, raportoarea specială a ONU pentru drepturile omului în Federația Rusă. Medici ruși au torturat prizonieri politici Documentul a fost întocmit în baza mandatului acordat de Consiliul Drepturilor Omului al ONU. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români „Din păcate, represiunea în Rusia se intensifică”, a declarat experta bulgară în timpul prezentării raportului. Kațarova a documentat cel puțin 50 de cazuri în care medici au fost implicați direct sau indirect în torturarea prizonierilor. Ea a relatat inclusiv cazul unui soldat ucrainean rănit, căruia i s-a făcut o operație corectă, dar abdomenul i-a fost marcat ulterior cu inscripția „Glorie Rusiei”. În alte situații, personal medical ar fi participat la tortura cu electroșocuri, oferind chiar instrucțiuni torționarilor. Medicii ar fi asistat și la bătăile repetate aplicate deținuților sau la tratamente psihiatrice forțate. Sistem de represiune bazat pe frică Potrivit raportoarei ONU, Rusia funcționează pe un sistem de stat bazat pe frică și pedeapsă. Prizonierii politici sunt persecutați, reduși la tăcere, supuși torturii și internați abuziv în clinici psihiatrice. „Mulți se află în închisoare nu pentru infracțiuni, ci pentru curaj”, a afirmat Kațarova, menționând că legile antiteroriste sunt utilizate tot mai des împotriva disidenților. Dimensiunea represiunii: sute de persoane arestate Între începutul anului 2024 și jumătatea anului 2025, cel puțin 912 persoane au fost incriminate din motive politice, dintre care 390 se află în prezent în arest, se arată în raport. O mare parte dintre acestea au fost arestate pentru proteste pașnice împotriva războiului din Ucraina. Rusia refuză să coopereze Ministerul de Externe de la Moscova a anunțat că Rusia nu a cooperat la anchetă, respingând acuzațiile înaintea sesiunii Consiliului Drepturilor Omului. În elaborarea raportului, Mariana Kațarova a discutat cu peste 200 de organizații ruse și internaționale pentru drepturile omului și a primit aproape 100 de rapoarte scrise. Consiliul Drepturilor Omului și mandatul său Consiliul Drepturilor Omului al ONU este format din 47 de state membre, alese pentru mandate de trei ani de către Adunarea Generală. Consiliul are puterea de a numi experți independenți care să monitorizeze și să raporteze asupra situației drepturilor omului în diferite țări sau regiuni.

Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Donald Tusk vrea consens în NATO pentru doborârea avioanelor rusești aflate în situații "neclare"

Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat luni că țara sa este pregătită să ia „orice decizie” privind doborârea unor ținte aeriene potențial periculoase, precum avioane sau drone rusești. Totuși, o astfel de măsură extremă ar fi luată doar în cazuri clare de încălcare a spațiului aerian polonez și numai cu sprijinul unanim al aliaților din NATO. Tusk cere consens NATO împotriva Rusiei „Vom lua decizia de a doborî obiecte în zbor atunci când acestea încalcă teritoriul nostru şi survolează Polonia, nu există absolut nicio discuţie despre aceasta”, a precizat premierul. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români Șeful guvernului polonez a admis că un astfel de pas, precum doborârea unui avion de luptă rusesc, ar putea declanșa „o fază foarte acută a conflictului”. De aceea, decizia va fi luată doar în condițiile în care Polonia are garanția sprijinului total al aliaților. „Trebuie să fiu absolut sigur că toţi aliaţii vor trata această situaţie exact la fel ca noi”, a subliniat Tusk. Incidente recente cu drone și avioane rusești Declarațiile vin pe fondul înmulțirii incidentelor aeriene din regiune. În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Acestea au fost doborâte de avioane F-16 și F-35, cu rachete lansate de forțele poloneze și aliate. Rusia a negat că dronele ar fi fost trimise deliberat în afara Ucrainei, susținând că acestea au o rază de acțiune limitată și că sistemele de război electronic ucrainene le-ar fi deviat de pe traiectorie. Survolul platformei Petrobaltic și incidentul din Estonia Pe 13 septembrie, două avioane de vânătoare rusești au zburat la joasă altitudine deasupra platformei petroliere Petrobaltic, deținută de compania poloneză de stat Orlen, în Marea Baltică. În aceeași zi, trei avioane MiG-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, într-un incident calificat de guvernul de la Tallinn drept o „provocare fără precedent”. Moscova a negat acuzațiile și a acuzat statele europene că exagerează pentru a alimenta conflictul din Ucraina. Replica la declarațiile președintelui ceh Petr Pavel Premierul polonez a răspuns astfel sugestiei președintelui Cehiei, Petr Pavel, care a afirmat că țările NATO ar trebui să doboare avioane rusești ce le-ar încălca spațiul aerian. Potrivit lui Pavel, Rusia „și-ar da seama foarte curând că a făcut o greșeală și a depășit limitele acceptabile”. Donald Tusk a insistat însă asupra necesității unui consens deplin între aliați înainte de a lua o astfel de decizie de magnitudine majoră.

Bazin nerenovat, nemulțumirea lui David Popovici (sursa: Facebook/David Popovici)
Eveniment

David Popovici, dezamăgit că nu au început lucrările de renovare ale bazinului de la "Lia Manoliu"

Bazin nerenovat, nemulțumirea lui David Popovici. Campionul olimpic la înot David Popovici a declarat, luni, că este în continuare dezamăgit de faptul că lucrările de modernizare a bazinului acoperit de la Complexul Sportiv „Lia Manoliu” nu au început. Bazin nerenovat, nemulțumirea lui David Popovici Sportivul a atras atenția că, odată cu venirea sezonului rece, va fi nevoit din nou să se antreneze în condiții improprii, într-un balon presostatic. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români „Tot cu dezamăgire mă găsiţi şi astăzi în privinţa bazinului de la Lia Manoliu, pentru că nu prea s-au făcut demersuri în legătură cu bazinul din interior, care are mare nevoie de renovare. Vine iarna, vine balonul şi aerul acela în care am reuşit totuşi să fac performanţă. Numai că sunt absolut convins că dacă am avea condiţii de top, aşa cum sunt în alte ţări sau în alte oraşe din România, mult mai mulţi copii ar avea şansa să concureze”, a afirmat Popovici. Înotătorul reia antrenamentele în două-trei săptămâni Sportivul a precizat că în perioada următoare va reveni la rutina sa de pregătire. „Antrenamentele le voi începe în două-trei săptămâni. Acum nu am stat atât de mult cât am stat după Jocurile Olimpice, dar a trecut destul timp încât să mi se facă dor de rutină”, a spus campionul. Popovici: „Tot mai mulți copii vin către înot” În ciuda problemelor legate de infrastructură, David Popovici se declară optimist în ceea ce privește interesul noilor generații pentru sport. „În comparaţie cu acum cinci ani, eu sunt destul de pozitiv, mi se pare că sunt mai mulţi copii care fac sport, parcă văd mai mulţi copii mişcându-se, făcând sport. Cu atât mai mult mă bucur văzându-i venind la bazin. E plăcut să aud patroni de bazine spunându-mi după rezultatele mele că nu mai au loc pentru copii”, a subliniat acesta. Medaliile olimpice, un apel la investiții în sport După succesul de la Paris 2024, unde a cucerit medalii de aur și bronz, Popovici declara că își dorește ca performanțele sale să determine investiții reale în infrastructura sportivă. El a explicat că nu este normal să fie nevoit să se antreneze iarna într-un bazin acoperit cu balon, unde aerul devine irespirabil. Sportivi de top, la evenimentul „România BeActive” Declarațiile au fost făcute luni, în cadrul lansării celei de-a 10-a ediții a proiectului România BeActive – Săptămâna Europeană a Sportului. La eveniment au participat mai mulți sportivi de renume, printre care Amalia Lică, Cătălin Chirilă, Narcisa Lecuşanu, Alina Dumitru, Otilia Bădescu, Paula Ivan, Ioana Vrînceanu, Virgil Stănescu, Ionuţ Rada, Lăcrămioara Perijoc, Claudia Nechita, dar și președintele COSR, Mihai Covaliu, și președintele ANS, Bogdan Mateila.

Călugărițe mutate forțat se întorc acasă (sursa: X/News 92Times)
Eveniment

Trei călugărițe, duse împotriva voinței lor la azil, au "evadat" și s-au întors la mănăstirea lor

Călugărițe mutate forțat se întorc acasă. Povestea emoționantă a trei călugărițe din Austria, plasate împotriva voinței lor într-un azil de bătrâni, a captat atenția opiniei publice și a generat o acoperire mediatică intensă. Călugărițe mutate forțat se întorc acasă După luni de dispute, Rita (81 de ani), Regina (86 de ani) și Bernadette (88 de ani) s-au întors la mănăstirea din castelul Goldenstein, lângă Salzburg, unde au trăit aproape întreaga viață. Citește și: Suma monstruoasă la care ajunge cea mai mare pensie specială achitată de contribuabilii români La finalul anului 2023, cele trei femei au fost transferate într-un azil catolic, oficial din motive de sănătate. Însă ele au acuzat Biserica de lipsă de consultare și de încercarea de a le prezenta în mod fals drept persoane cu demență severă pentru a justifica mutarea. Sprijinite de foști elevi și de peste 150 de susținători, călugărițele au reușit să părăsească azilul și să se întoarcă la mănăstire. Bucuria revenirii și sprijinul comunității La sosire, ele au descoperit camerele golite și utilitățile întrerupte, însă susținătorii le-au ajutat să readucă totul la normal. Emoționate, au declarat că „în sfârșit s-au întors acasă”, iar chipurile lor „au înflorit din nou”. Comunitatea locală le-a întâmpinat cu rugăciuni, mese împărtășite și o campanie de sprijin pe rețelele sociale. Conflictul cu Biserica și speranța de împăcare Superiorii religioși le-au acuzat că și-au încălcat jurămintele și datoria de ascultare, dar călugărițele afirmă că doresc doar să rămână în mănăstire „până la sfârșitul vieții”. O campanie de strângere de fonduri le asigură traiul, iar momentele lor de zi cu zi, inclusiv scene pline de umor precum joggingul surorii Rita pe melodia „Rocky”, sunt urmărite cu emoție de susținători.

Trump și Musk, împăcare în Arizona (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Defunctul Charlie Kirk i-a împăcat pe Donald Trump și Elon Musk

Trump și Musk, împăcare în Arizona. Donald Trump și Elon Musk au fost surprinși duminică dându-și mâna în tribunele stadionului din Arizona, în cadrul ceremoniei de omagiere a activistului conservator Charlie Kirk. Trump și Musk, împăcare în Arizona Momentul a venit la mai bine de trei luni după despărțirea lor tensionată și a fost distribuit pe X de un cont oficial al Casei Albe. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Elon Musk a sprijinit financiar campania lui Trump în 2024, iar după victorie a primit misiunea de a implementa reduceri masive în bugetul federal prin comisia DOGE. Relația lor apropiată a culminat cu vizite în Biroul Oval, însă ruptura s-a produs la începutul lunii iunie, când Musk a criticat dur proiectul bugetar al președintelui. Schimb de replici și amenințări publice În replică, Donald Trump a declarat că Elon Musk „a înnebunit” și a amenințat că va anula contractele guvernamentale cu firmele antreprenorului. Conflictul a continuat, iar Musk a anunțat lansarea „Partidului Americii”, intrând astfel pe scena politică în opoziție directă cu președintele american. Disputa dintre cei doi a fost intens mediatizată și a zguduit prețurile acțiunilor companiilor conduse de Musk.

Zelenski cere României apărare aeriană comună (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski cere României și Poloniei o strategie comună de apărare împotriva dronelor rusești

Zelenski cere României apărare aeriană comună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o strategie comună de apărare aeriană cu România și Polonia, pe fondul intensificării atacurilor cu drone rusești și a incursiunilor în spațiul aerian NATO. Zelenski cere României apărare aeriană comună Liderul de la Kiev a subliniat că vestul Ucrainei ar putea fi punctul de plecare pentru această cooperare, extinsă ulterior și către România. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Săptămâna trecută, drone rusești au intrat pe teritoriul Poloniei, iar avioane de vânătoare rusești au pătruns în zona economică exclusivă a Poloniei din Marea Baltică, lângă platforma de foraj Petrobaltic. Estonia a raportat la rândul său o incursiune „fără precedent” a trei avioane militare rusești, iar România a semnalat noi încălcări ale spațiului său aerian. NATO își întărește flancul estic Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că tensiunile actuale aduc regiunea „cel mai aproape de un conflict deschis de la Al Doilea Război Mondial încoace”. Ca răspuns, NATO a lansat operațiunea Eastern Sentry, iar mai multe state europene au trimis întăriri, inclusiv avioanele Eurofighter Typhoon ale Regatului Unit, pentru protejarea Poloniei. Ucraina își oferă expertiza în contracararea dronelor Zelenski a declarat că Ucraina a demonstrat că poate apăra atât teritoriul propriu, cât și Europa, dar un scut aerian fiabil necesită o strategie comună. Kievul și-a dezvoltat o industrie de drone și experiență vastă în combaterea atacurilor aeriene, iar ministrul apărării Denîs Șmîhal a anunțat formarea unui grup comun în care geniştii ucraineni îi vor instrui pe militarii polonezi în lupta împotriva dronelor.

Orașul Toyoake, Japonia, limitează utilizarea smartphone-urilor (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Orașul în care folosirea smartphone-urilor este nerecomandată mai mult de două ore pe zi

Orașul Toyoake, Japonia, limitează utilizarea smartphone-urilor. Conducerea orașului Toyoake, din prefectura Aichi, a adoptat o ordonanță care recomandă locuitorilor să nu folosească smartphone-urile, tabletele sau consolele mai mult de două ore pe zi, în afara școlii și a programului de lucru. Orașul Toyoake, Japonia, limitează utilizarea smartphone-urilor Deși nu sunt prevăzute sancțiuni, măsura, care intră în vigoare la 1 octombrie, este prima de acest fel din Japonia și vine pe fondul preocupărilor legate de impactul negativ al tehnologiei. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Documentul recunoaște rolul important al dispozitivelor digitale, dar avertizează asupra efectelor nocive ale folosirii exagerate a platformelor de streaming și jocurilor video. Printre riscurile menționate se numără lipsa somnului și reducerea timpului petrecut în familie. Reguli stricte pentru copii și adolescenți Ordonanța prevede că elevii din școlile primare nu ar trebui să utilizeze telefoanele după ora 21:00, iar cei din gimnaziu și liceu după ora 22:00. Autoritățile subliniază că un somn adecvat este esențial pentru dezvoltarea fizică și psihică a tinerilor sub 18 ani. Responsabilitatea părinților în aplicarea regulilor Adulții care au copii în grijă sunt îndemnați să stabilească reguli clare în familie privind folosirea dispozitivelor digitale. Primarul Masafumi Kouki a precizat că limitele de timp au fost stabilite pe baza recomandărilor Ministerului Sănătății, pentru a preveni privarea de somn și consecințele acesteia asupra sănătății.

Covrigărie ilegală blochează un proiect european (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

O covrigărie ridicată sub ochii Universității din Iași blochează un proiect european

Covrigărie ilegală blochează un proiect european. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași riscă să piardă milioane de euro dintr-un proiect european, din cauza unei covrigării amplasate ilegal la doar 70 de centimetri de o clădire reabilitată. Covrigărie ilegală blochează un proiect european Instituția încearcă de șapte ani să recupereze un teren de câteva zeci de metri pătrați de la fostul chiriaș, considerat vital pentru implementarea proiectului. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 Pentru proprietarul covrigăriei, însă, vadul comercial este o miză majoră, fiecare zi de funcționare aducându-i profituri consistente. Conflictul s-a mutat în instanță, unde disputa juridică a devenit un adevărat război între universitate și covrigar. Continuarea, în Ziarul de Iași

A fost condamnat, apoi dat dispărut (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A rupt un om în două pe trecerea de pietoni. A dispărut fix înainte de condamnare

A fost condamnat, apoi dat dispărut. Andrei Berihoi, un tânăr ieșean de 23 de ani, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru accidentul mortal produs în 2021 pe bulevardul Independenței, când a ucis un pieton circulând cu aproape 150 km/h la volanul unui Audi Q8. A fost condamnat, apoi dat dispărut Inițial, Tribunalul Iași i-a aplicat o pedeapsă cu suspendare pentru ucidere din culpă, dar Curtea de Apel a dispus în apel executarea pedepsei și daune morale majorate la 40.000 de euro. Citește și: Cât a plătit ministrul Miruță pe coșul de produse pe care Ciolacu a dat 93,50 lei în octombrie 2023 După sentință, polițiștii nu l-au mai găsit la domiciliu, iar anchetatorii suspectează că familia l-ar fi ajutat să dispară. În prezent, figurează pe lista „Persoane urmărite” a Poliției Române, riscând un nou dosar pentru evadare dacă nu este prins sau nu se predă în șapte zile. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră