joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Tarifele lui Trump au lovit în principal economia SUA, avertizează un oficial al Băncii Centrale Europene

Tarifele vamale impuse de administrația Donald Trump au fost suportate în mare parte de economia Statelor Unite, potrivit guvernatorului Băncii Italiei, Fabio Panetta, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE). Declarațiile au fost făcute la forumul anual Assiom-Forex și evidențiază efectele complexe ale politicilor comerciale asupra inflației și fluxurilor globale de comerț. Costul tarifelor, transferat către firme și consumatori Fabio Panetta a explicat că exportatorii străini au suportat doar o parte redusă din impactul tarifelor, estimată la aproximativ 10%. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte În schimb, povara principală a fost absorbită inițial de marjele de profit ale companiilor americane. Ulterior, costurile au fost transferate parțial către consumatori, care în prezent suportă aproximativ jumătate din efectele tarifelor asupra prețurilor. Potrivit oficialului BCE, aceste măsuri au contribuit cu puțin peste jumătate de punct procentual la inflația din SUA, care rămâne peste ținta Rezervei Federale. Reconfigurarea comerțului global după tarifele SUA Panetta a subliniat că politicile comerciale protecționiste au dus la schimbări majore în fluxurile comerciale internaționale. Printre cele mai vizibile efecte se numără: – reducerea importurilor americane din China – creșterea importurilor din state terțe precum Mexic, Vietnam și Taiwan – consolidarea prezenței Chinei pe piețe alternative Oficialul a avertizat că economia globală este profund interdependentă, iar izolarea comercială nu reprezintă o strategie sustenabilă pe termen lung. SUA rămân dominante, dar depind de Europa Deși Statele Unite își mențin poziția dominantă în domenii strategice precum tehnologia, apărarea și finanțele internaționale, Panetta a subliniat că relația economică cu Europa este esențială. Europa absoarbe aproximativ o cincime din exporturile americane de bunuri și 40% din exporturile de servicii, generează o treime din profiturile externe ale multinaționalelor americane și deține volume importante de titluri de stat ale SUA. Aceste date indică o interdependență economică puternică între cele două blocuri. Zona euro: instituții solide, dar integrare incompletă Referindu-se la economia zonei euro, guvernatorul Băncii Italiei a arătat că Uniunea dispune de instituții puternice, însă integrarea economică și financiară rămâne incompletă. Panetta a reiterat ideea introducerii unui activ comun sigur, precum obligațiunile suverane europene, care ar putea finanța bunuri publice comune și ar oferi investitorilor un reper sigur și lichid, stimulând integrarea financiară. Politica monetară trebuie să rămână flexibilă În ceea ce privește inflația, oficialul BCE a avertizat că riscurile sunt prezente în ambele direcții — atât de creștere, cât și de scădere. În acest context, politica monetară trebuie să rămână flexibilă și bazată pe evaluarea datelor economice și a perspectivelor pe termen mediu. Lovitură juridică pentru tarifele lui Trump Discuția despre impactul tarifelor vine într-un moment sensibil pentru administrația americană. Curtea Supremă a anulat recent cea mai mare parte a tarifelor introduse anul trecut, stabilind că președintele și-a depășit autoritatea invocând o lege privind puterile de urgență. Ca reacție, Donald Trump a anunțat un tarif global de 10% și a promis noi investigații comerciale care ar putea deschide calea unor măsuri suplimentare asupra importurilor.

Tarifele lui Trump au lovit economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Vremea se încălzește în toată țara (sursa: Pexels/Brett Sayles)
Eveniment

După ninsoare și viscol, vremea se încălzește în toată țara. Temperaturile vor urca până la 14 grade

Vremea se va încălzi în majoritatea regiunilor în săptămâna următoare, iar temperaturile maxime vor ajunge local până la 14 grade Celsius, potrivit prognozei săptămânale emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Chiar dacă valorile termice vor depăși mediile climatologice, mai ales în vest și sud-vest, începutul intervalului va aduce episoade de precipitații mixte — ploi, lapoviță și ninsori la munte. 22–23 februarie: temperaturile cresc, dar apar precipitații mixte În intervalul 22 februarie, ora 8:00 – 23 februarie, ora 8:00, temperaturile diurne vor crește în toate regiunile, mai ales în zonele extracarpatice. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Cerul va avea înnorări temporare, cu ninsori slabe dimineața în sud-est și la munte. Pe timpul nopții, în vest vor predomina ploile, iar în centru și nord-est vor fi precipitații mixte și izolat polei. La munte vor continua ninsorile, iar cantitățile de apă pot ajunge local la 15–20 l/mp. Vântul va avea intensificări la munte, cu rafale de 55–70 km/h, și trecător în Dobrogea. Temperaturile maxime vor fi între 1 și 9 grade, iar minimele între −8 și 4 grade. În sud și sud-est se va forma izolat ceață. În București, vremea rămâne rece, cu maxime de 1–3 grade și minime între −6 și −4 grade. Cerul va fi variabil, iar noaptea sunt posibile nebulozitate joasă și ceață. 23–24 februarie: valori peste normal în vest și sud-vest Temperaturile vor continua să crească și vor depăși mediile perioadei în vest, sud-vest și local în centru și nord. Cerul va fi mai mult noros, iar precipitațiile vor apărea în cea mai mare parte a țării. În regiunile intracarpatice vor fi ploi, uneori sub formă de aversă, iar noaptea în est și sud pot apărea ploi și polei. La munte se anunță precipitații mixte. Maximele vor fi între 2 și 13 grade, iar minimele între −2 și 5 grade. Ceața va apărea local dimineața și noaptea în sud și sud-est. În București, vreme apropiată de normal, cu înnorări și posibile ploi slabe. Maximele vor ajunge la 3–4 grade, iar minimele la −1 – 0 grade.  Sunt posibile episoade de ceață. 24–25 februarie: ploi în majoritatea regiunilor, ninsori la munte În intervalul 24–25 februarie, cerul va avea înnorări și temporar vor fi precipitații, predominant sub formă de ploaie. La munte se vor semnala lapoviță și ninsori la altitudini mari, iar în est și sud pot apărea condiții de polei. Vântul va avea intensificări la munte și în Oltenia. Temperaturile maxime vor fi între 4 și 12 grade, iar minimele între −4 și 3 grade. Dimineața persistă riscul de ceață în sud-est. În București, vremea se încălzește ușor, cu maxime de 5–7 grade și minime între −3 și −1 grad. Sunt posibile ploi slabe, mai ales pe timpul zilei. 25–26 februarie: vreme caldă pentru perioadă, maxime de până la 14 grade ANM anunță o vreme mai caldă decât normalul datei, în special în vest și sud-vest. Cerul va fi variabil, iar în jumătatea estică sunt posibile precipitații slabe, mixte, în a doua parte a intervalului. Temperaturile maxime vor fi între 4 și 14 grade, iar minimele între −6 și 3 grade. În București, vremea rămâne apropiată de normal, cu cer variabil și șanse reduse de ploaie. Maximele vor fi de 4–7 grade, iar minimele între −3 și −1 grad. Final de februarie: temperaturi peste normal și precipitații puține Pentru intervalul 26 februarie – 1 martie, meteorologii estimează variații de temperatură de la o zi la alta, însă valorile se vor menține în general peste mediile climatologice, mai ales în vestul țării. Probabilitatea de precipitații va fi redusă. În București, temperaturile vor oscila în jurul normalului perioadei, iar șansele de precipitații vor rămâne scăzute.

Sancțiuni UE împotriva Rusiei, blocate de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria blochează al 20-lea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei. Budapesta invocă disputa energetică cu Ucraina

Ungaria a anunțat că va bloca adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, invocând decizia Ucrainei de a opri tranzitul țițeiului rusesc către Ungaria prin oleoductul Drujba. Declarația a fost făcută de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor de externe ai UE. Ungaria anunță veto asupra noilor sancțiuni UE Șeful diplomației ungare a transmis, într-un mesaj public, că țara sa nu va susține adoptarea noului pachet de sancțiuni programat pentru discuție la reuniunea miniștrilor de externe. Citește și: O ucraineancă de 25 de ani, ex-bancher de investiții pe Wall Street, s-a întors ca să salveze răniții. Acum le explică occidentalilor la ce trebuie să se aștepte Potrivit lui Peter Szijjarto, decizia este direct legată de blocarea de către Ucraina a livrărilor de petrol rusesc către Ungaria. Oficialul a precizat că Budapesta nu va permite adoptarea unor decizii importante pentru Kiev atât timp cât tranzitul țițeiului prin oleoductul Drujba rămâne restricționat. Disputa energetică cu Ucraina, motivul blocajului Ungaria depinde în mare măsură de importurile de petrol prin infrastructura energetică moștenită din perioada sovietică, iar oleoductul Drujba reprezintă una dintre principalele rute de aprovizionare. Blocarea tranzitului a generat tensiuni între Budapesta și Kiev, transformând problema energetică într-un instrument de negociere la nivel european. UE încearcă să adopte noi măsuri împotriva Rusiei Rusia este deja vizată de multiple sancțiuni europene impuse după invazia care a declanșat războiul din Ucraina în urmă cu patru ani. Noul pachet ar urma să extindă presiunea economică și să limiteze capacitatea Moscovei de a continua conflictul. Înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a declarat că statele membre vor încerca să ajungă la un acord pentru introducerea unor măsuri suplimentare. Totuși, mai mulți diplomați europeni au semnalat că nu există încă consens între cele 27 de state asupra conținutului pachetului. Bruxelles: sancțiunile afectează economia Rusiei Kaja Kallas a susținut că sancțiunile deja adoptate au un impact semnificativ asupra economiei ruse și reduc capacitatea Moscovei de a susține efortul de război. Potrivit oficialului european, fiecare nou set de măsuri limitează și mai mult resursele disponibile Rusiei, motiv pentru care Bruxellesul încearcă să mențină unitatea statelor membre.

Tragerile Speciale Loto de Dragobete (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

Report uriaș la Joker: aproape 10,5 milioane de euro puse în joc la Tragerile Speciale Loto de Dragobete

Loteria Română organizează duminică Tragerile Speciale Loto de Dragobete, eveniment pentru care a suplimentat fondul de câștiguri la categoria I pentru mai multe jocuri populare. Premiile au fost majorate la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40, crescând șansele pentru câștiguri consistente. Fonduri suplimentate la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40 Potrivit unui comunicat oficial, fondul de câștiguri al categoriei I a fost suplimentat astfel: Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Loto 6/49: +100.000 de lei Joker: +50.000 de lei Loto 5/40: +25.000 de lei Măsura vine în contextul tragerilor speciale dedicate Dragobetelui, una dintre campaniile tematice recurente ale Loteriei Române. Cât costă variantele simple de joc Prețurile biletelor pentru variantele simple rămân neschimbate: Loto 6/49 – 9 lei Joker – 8 lei Loto 5/40 – 6 lei Noroc – 4 lei Noroc Plus – 3 lei Super Noroc – 2 lei Participanții pot juca atât individual, cât și în variante combinate. Reporturi importante la principalele jocuri loto La Loto 6/49, reportul la categoria I este de aproximativ 1,77 milioane de lei (circa 348.800 de euro). La jocul Noroc se înregistrează un report cumulat de 4,94 milioane de lei (aproximativ 969.600 de euro). La Joker, premiul cel mare continuă să crească, reportul la categoria I ajungând la 53,5 milioane de lei (circa 10,5 milioane de euro). Există report și la categoria a II-a, în valoare de 125.600 de lei. La Noroc Plus, premiul categoriei I este estimat la 41.000 de lei. Premii consistente și la Loto 5/40 și Super Noroc La Loto 5/40, reportul la categoria I este de aproximativ 920.000 de lei (180.600 de euro). În același timp, la Super Noroc reportul depășește 54.200 de lei. Aceste valori cresc interesul pentru tragerile speciale, în special în contextul suplimentării fondurilor de câștig. Tragerile, difuzate în direct Tragerile loto vor fi transmise în direct pe România TV, în cadrul emisiunii „Românii au noroc”, începând cu ora 18:30. La extragerile precedente, desfășurate joi, 19 februarie, Loteria Română a acordat peste 244.000 de câștiguri, în valoare totală de peste 1,87 milioane de lei.

Sagrada Familia, ultima piesă a fost montată (sursa: Facebook/Basílica de la Sagrada Família)
Eveniment

Sagrada Familia atinge înălțimea maximă: a fost montată ultima piesă a turnului lui Iisus, la 172,5 metri

Bazilica Sagrada Familia din Barcelona a atins un moment istoric, după montarea ultimei piese a turnului central dedicat lui Iisus. Odată cu instalarea brațului superior al crucii, monumentul proiectat de Antoni Gaudí a ajuns la înălțimea maximă de 172,5 metri, devenind cea mai înaltă biserică din lume. Finalizarea înălțimii are loc în 2026, anul în care se marchează centenarul morții celebrului arhitect, comemorat pe 10 iunie prin inaugurarea și binecuvântarea turnului. Crucea de 17 metri care schimbă silueta Barcelonei Noua cruce, realizată din ceramică albă, măsoară 17 metri, echivalentul unei clădiri cu cinci etaje, și marchează finalizarea lucrărilor pe verticală ale bazilicii. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Montarea acesteia redefinește skyline-ul Barcelonei, transformând Sagrada Familia într-un reper și mai dominant al orașului. Arhitectul coordonator al proiectului, Jordi Faulí, a descris momentul drept unul emoționant și simbolic pentru toți cei care au contribuit la construcția monumentului timp de peste 140 de ani. O operațiune complexă, realizată cu macaraua la 200 de metri Montarea piesei a implicat o manevră tehnică delicată. Elementul, care cântărește peste 12 tone, a fost ridicat cu o macara uriașă și fixat pe turn cu 40 de elemente de prindere acționate hidraulic. Operațiunea fusese amânată din cauza vântului puternic care a afectat Barcelona, dar a putut fi finalizată după ce condițiile meteo s-au îmbunătățit. Lucrările au fost transmise live pe rețelele sociale ale fundației care gestionează construcția, atrăgând interesul turiștilor și al publicului din întreaga lume. Turnul lui Iisus, piesa centrală a proiectului lui Gaudí Crucea este alcătuită din aproximativ 15.000 de piese ceramice, realizate din 500 de matrițe diferite și în șapte nuanțe de alb. Conceptul lui Gaudí a fost ca lumina soarelui să se reflecte în cruce, astfel încât aceasta să strălucească în timpul zilei. În ultimele luni au fost montate progresiv celelalte brațe ale crucii, finalizarea fiind atinsă odată cu instalarea piesei superioare. Din 2023, când a depășit 162 de metri, Sagrada Familia a devenit oficial cea mai înaltă biserică din lume, depășind catedrala din Ulm, Germania. Interiorul turnului va putea fi vizitat abia după 2028 Deși structura exterioară este finalizată, vizitarea interiorului turnului lui Iisus nu va fi posibilă înainte de 2028. În următoarele săptămâni vor fi demontate schelele, iar turnul va putea fi admirat complet. Pentru ceremonia de inaugurare și binecuvântare este așteptată prezența papei Leon al XIV-lea, însă Vaticanul nu a confirmat oficial participarea. Controversa fațadei Gloriei Chiar dacă lucrările pe verticală sunt aproape finalizate, proiectul Sagrada Familia nu este complet. Urmează realizarea fațadei Gloriei, una dintre cele mai controversate etape, deoarece ar putea implica demolarea unor clădiri rezidențiale pentru construirea unei scări monumentale de acces. Construcția bazilicii a evoluat în etape încă din secolul al XIX-lea, Gaudí finalizând înainte de moarte fațada Nașterii și o parte dintre turnuri pentru a atrage donații. Astăzi, complexul este aproape complet la exterior: fațadele Nașterii și Patimilor, turnurile apostolilor, cele ale evangheliștilor, turnul Fecioarei Maria inaugurat în 2021 și, din 2026, turnul lui Iisus, simbolul final al viziunii lui Gaudí.

Atac terorist în Liov (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Atac terorist lângă un centru comercial din Liov: exploziile au ucis o polițistă și au rănit zeci de persoane

O polițistă în vârstă de 23 de ani a fost ucisă, iar peste 20 de persoane au fost rănite în urma unui atac produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în orașul ucrainean Liov. Incidentul a avut loc în apropierea unui centru comercial și este investigat de autorități ca posibil atentat terorist. Două explozii în apropierea unui centru comercial Potrivit primarului Liovului, Andrii Sadovîi, în zonă s-a auzit inițial o explozie. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor După sosirea echipajelor de poliție la fața locului, s-a produs o a doua deflagrație. În urma celei de-a doua explozii, o tânără polițistă a murit, iar numeroși civili au fost răniți. Primarul: „Este, fără îndoială, un atac terorist” Edilul orașului a calificat incidentul drept un atac terorist și a precizat că mai multe victime au primit îngrijiri medicale, unele fiind în stare gravă. Primarul a transmis condoleanțe familiei polițistei decedate și a anunțat că forțele de ordine desfășoară cercetări pentru stabilirea circumstanțelor și identificarea responsabililor. Poliția ucraineană confirmă incidentul Poliția Națională a Ucrainei a confirmat producerea atacului și a precizat că explozia principală s-a produs după sosirea echipajului de poliție la fața locului. Această succesiune a evenimentelor ridică suspiciunea unei acțiuni deliberate care ar fi vizat intervenția forțelor de ordine. Bombe artizanale, principala ipoteză a anchetei Potrivit informațiilor preliminare, cele două explozii ar fi fost provocate de dispozitive explozive improvizate. Autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili cine se află în spatele atacului și dacă incidentul are legături cu alte acțiuni similare din Ucraina.

Pakistanul, lovituri aeriene în Afganistan (sursa: pakistanarmy.gov.pk)
Internațional

Pakistanul bombardează tabere suspectate de terorism în Afganistan. Kabul amenință cu ripostă

Pakistanul a anunțat că a lansat atacuri aeriene asupra unor obiective din Afganistan, potrivit unui comunicat datat 21 februarie și făcut public abia duminică dimineață. Operațiunea are loc pe fondul acuzațiilor Islamabadului că atentate recente din Pakistan ar fi fost organizate de militanți care operează de pe teritoriul afgan. Raiduri aeriene în Afganistan, soldate cu victime civile După anunțul oficial al Pakistanului, autorități locale afgane au transmis că loviturile aeriene au provocat moartea a cel puțin 18 civili, printre care și copii. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Detaliile privind zonele lovite și amploarea distrugerilor rămân limitate, însă incidentul riscă să amplifice tensiunile deja existente între cele două state vecine. Islamabadul acuză militanți susținuți din Afganistan Atacurile aeriene au fost prezentate de guvernul pakistanez drept o reacție la o serie de atentate sinucigașe cu bombă produse pe teritoriul Pakistanului. Autoritățile de la Islamabad susțin că aceste atacuri au fost comise de talibanii pakistanezi, care ar acționa din Afganistan și ar primi ordine de la conducerea lor aflată acolo. Pakistanul invocă „dovezi concludente” Ministerul pakistanez al Apărării a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că deține „dovezi concludente” privind implicarea talibanilor pakistanezi în atentatele recente. Potrivit comunicatului, unele dintre atacuri au avut loc chiar în perioada premergătoare Ramadanului, luna sfântă pentru musulmani, ceea ce a amplificat presiunea asupra autorităților pakistaneze de a răspunde militar. Tabere și ascunzători ale militanților, printre țintele lovite Islamabadul afirmă că raidurile au vizat șapte locații din Afganistan — descrise drept tabere și ascunzători ale militanților — selectate pe baza unor informații de intelligence. Operațiunea a fost prezentată drept o acțiune de autoapărare menită să reducă capacitatea grupărilor armate de a lansa noi atacuri pe teritoriul pakistanez. Talibanii afgani condamnă atacurile și amenință cu ripostă Ministerul Apărării de la Kabul, condus de talibanii afgani, a condamnat loviturile aeriene ale Pakistanului și a avertizat că va urma o reacție. Autoritățile afgane au anunțat că răspunsul va fi „adecvat și proporțional”, semnalând riscul unei escaladări militare între cele două țări într-o regiune deja marcată de instabilitate și violență.

Trump trimite o navă-spital în Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Temeri după anunțul lui Trump: o navă-spital americană ar fi „în drum” spre Groenlanda

Statele Unite intenționează să trimită o navă-spital în Groenlanda, a anunțat sâmbătă președintele american Donald Trump. Declarația a fost făcută pe platforma sa Truth Social, deși sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore. Donald Trump: „Nava este pe drum” Donald Trump a transmis că o navă-spital americană va ajunge în Groenlanda pentru a oferi îngrijiri medicale populației locale. Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Potrivit mesajului său, vasul ar urma „să îi îngrijească pe mulți oameni care sunt bolnavi și nu sunt tratați acolo”. Președintele a adăugat că nava este „grozavă” și că deplasarea acesteia este deja în curs, fără a oferi detalii suplimentare privind calendarul exact al misiunii sau scopul operațional. Anunțul vine pe fondul disputelor privind statutul Groenlandei Inițiativa este făcută după ce Trump a reluat, în ultimele săptămâni, ideea anexării Groenlandei, teritoriu autonom aparținând Danemarcei, la Statele Unite. Declarațiile au provocat reacții ferme din partea aliaților europeni. Germania, Regatul Unit și Franța și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca și autoritățile groenlandeze, respingând categoric posibilitatea transformării insulei arctice într-un teritoriu american. Ce sunt navele-spital ale Marinei SUA Marina militară americană dispune de două nave-spital, fiecare cu aproximativ 100 de paturi, dintre care circa 80 sunt destinate terapiei intensive. Acestea sunt mobilizate, de regulă, în situații de urgență majoră, dezastre naturale precum cutremurele sau uraganele, dar și pentru sprijin medical intern, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19. Navele pot funcționa ca spitale complete, însă necesită mobilizarea unui personal numeros, ceea ce face ca desfășurarea completă să nu poată fi realizată imediat. Sistemul medical din Groenlanda nu a semnalat urgențe majore Groenlanda are o populație de aproximativ 57.000 de locuitori și nu a raportat recent nevoi medicale semnificative care să justifice intervenția unei nave-spital. Sistemul de sănătate public include o rețea de clinici locale și spitalul Regina Ingrid din Nuuk, unde sunt tratate cazurile complexe. În situațiile grave, pacienții sunt evacuați periodic către Danemarca pentru îngrijiri specializate. Lipsă de claritate privind coordonarea misiunii Până în prezent, nu este clar dacă desfășurarea navei-spital a fost coordonată cu guvernul danez sau cu autoritățile autonome groenlandeze. De asemenea, nu au fost oferite informații despre durata misiunii sau obiectivele concrete ale acesteia. În plus, navele-spital sunt menținute, în mod obișnuit, cu echipaje reduse atunci când nu sunt în operațiuni, ceea ce înseamnă că mobilizarea completă a personalului medical și tehnic necesită timp.

Trump majorează tarifele vamale globale la 15% (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump escaladează războiul comercial: majorează tarifele vamale globale la 15% după blocajul impus de Curtea Supremă

La o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a respins programul său tarifar bazat pe o lege privind situațiile de urgență economică, președintele Donald Trump a anunțat majorarea taxei vamale temporare aplicate importurilor americane din toate țările, de la 10% la 15%. Creștere imediată a tarifelor după decizia instanței Nemulțumit de hotărârea Curții Supreme, Trump a ordonat vineri aplicarea imediată a unei taxe vamale de 10% pentru toate importurile, peste nivelul taxelor deja existente. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Ulterior, liderul de la Casa Albă a anunțat creșterea acesteia la nivelul maxim permis temporar de lege. Actul normativ invocat îi permite președintelui să impună taxe de până la 15% pentru o perioadă de 150 de zile, însă măsura poate fi contestată în instanță. Administrația americană susține că intervalul va fi folosit pentru elaborarea unor noi tarife considerate „permise din punct de vedere legal”. Reacția lui Trump: critică dură la adresa Curții Supreme Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a criticat decizia Curții Supreme, calificând-o drept eronată și defavorabilă intereselor americane. Președintele a anunțat că majorarea tarifelor la 15% intră în vigoare imediat și a reiterat ideea că multe state au beneficiat de relațiile comerciale cu SUA fără consecințe, susținând că noile măsuri fac parte din strategia sa economică. Trump a precizat că, în lunile următoare, administrația va elabora un nou cadru tarifar care să consolideze politica comercială americană. Curtea Supremă limitează autoritatea președintelui în politica tarifară Curtea Supremă a anulat vineri majoritatea tarifelor introduse anul trecut de administrația Trump. Judecătorii au stabilit că președintele nu avea autoritatea legală de a impune noi taxe pentru importurile provenite de la aproape toți partenerii comerciali ai Statelor Unite.

Cinemaul românesc, dublu premiat la Berlinale 2026 (sursa: Facebook/Rumänisches Kulturinstitut Berlin)
Eveniment

Cinemaul românesc, dublu premiat la Berlinale 2026: „Atlasul Universului” și „De capul nostru” atrag atenția juriilor internaționale

Cinematografia românească a obținut două distincții importante la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Lungmetrajul pentru copii „Atlasul Universului”, regizat de Paul Negoescu, a primit Mențiunea Specială a juriului Generation Kplus, iar filmul „De capul nostru”, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu, a fost recompensat cu premiul CICAE Art Cinema Award în secțiunea Forum. „Atlasul Universului”, primul film românesc pentru copii premiat la Berlinale „Atlasul Universului” a intrat în competiția Generation Kplus, secțiune dedicată publicului tânăr, devenind primul film românesc pentru copii selectat și premiat la Berlinale. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Lungmetrajul este produs de Radu Stancu și Ioana Lascăr (deFilm) și realizat în coproducție cu Poli Angelova și Nikolay Todorov (Screening Emotions, Bulgaria), alături de Carmen Rizac (Avanpost Media, România). Distincția — o Mențiune Specială acordată pentru realizări deosebite — confirmă aprecierea juriului internațional. Scris de Mihai Mincan și Paul Negoescu, filmul a avut premiera mondială la Berlin, unde a fost remarcat de public și critici pentru poveste, interpretare, muzică și imagine. Regizorul Paul Negoescu a subliniat că echipa este bucuroasă de modul în care filmul a fost primit de spectatorii festivalului. Povestea filmului: o aventură sensibilă despre copilărie „Atlasul Universului” spune povestea unui băiat de zece ani care, după ce cumpără din greșeală doi pantofi pentru piciorul drept, pornește într-o călătorie pentru a-l găsi pe cel stâng. Drumul devine o experiență despre curaj, prietenie și descoperirea de sine. Protagonistul este Matei Donciu, în vârstă de 11 ani, aflat la prima experiență cinematografică. Din distribuție mai fac parte Marin Grigore, Andreea Grămoșteanu, Andrei Mateiu și copiii Johanna Mild, Călin Petru și Sofia Marinescu. Imaginea este semnată de Ana Drăghici, montajul de Mihai Codleanu, iar scenografia și costumele au fost realizate de Iulia și Victor Fulicea. Muzica și designul de sunet sunt semnate de Marius Leftărache, iar castingul a fost coordonat de Florentina Bratfanof. „De capul nostru”, premiu pentru cinema de autor Al doilea succes românesc vine din secțiunea Forum, unde filmul „De capul nostru”, regizat de Tudor Cristian Jurgiu și realizat în coproducție România–Italia, a câștigat CICAE Art Cinema Award. Premiul este acordat de Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă și are rolul de a sprijini distribuția filmului în rețeaua globală de cinematografe de artă, facilitând accesul publicului internațional la producțiile independente. Filmul urmărește viața unor adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, explorând teme precum singurătatea, maturizarea timpurie și nevoia de apartenență. Ediția a 76-a a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, desfășurată între 12 și 22 februarie, a reunit producții din întreaga lume și a confirmat rolul Berlinalei ca una dintre cele mai importante platforme pentru filmul independent și noile voci cinematografice.

Rămășițele Sfântului Francisc, expuse pentru prima dată (sursa: sanfracescopatronditalia.it)
Eveniment

Un gest rar al Vaticanului: rămășițele Sfântului Francisc, expuse pentru prima dată după opt secole

Osuarul care conține rămășițele Sfântului Francisc de Assisi a fost expus publicului sâmbătă, pentru prima dată în istorie, la Assisi, în centrul Italiei. Evenimentul are loc pentru o perioadă limitată, de aproximativ o lună, în contextul comemorării a 800 de ani de la moartea unuia dintre cei mai venerați sfinți ai creștinătății. Decizia marchează un moment simbolic atât pentru credincioși, cât și pentru cercetători, oferind o rară ocazie de apropiere de figura spirituală care a inspirat de secole milioane de oameni. Semnificația expunerii: „a dat totul” Potrivit fratelui Giulio Cesareo, directorul biroului de comunicare al Sfântului Convent din Assisi, valoarea momentului nu constă în materialitatea relicvelor, ci în mesajul lor spiritual. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Acesta a subliniat că tocmai fragilitatea oaselor rămase transmite ideea unei vieți dăruite complet, sugerând că experiența poate avea impact nu doar asupra credincioșilor, ci și asupra celor care privesc fenomenul dintr-o perspectivă culturală sau istorică. Istoria rămășițelor: dispariție, descoperire și cercetări științifice De-a lungul timpului, rămășițele Sfântului Francisc au fost analizate de mai multe ori, însă nu au fost expuse niciodată devoțiunii populare. Pentru secole întregi, relicvele au fost considerate dispărute. Ele au fost descoperite abia în noaptea de 12 spre 13 decembrie 1818, după o căutare complexă și îndelungată. Prima examinare oficială a avut loc în 1819, când a fost confirmată identitatea rămășițelor. Ulterior, investigațiile realizate în 1978 — în pregătirea aniversării a 750 de ani de la moartea sfântului — și cele din 2015 au adus noi date științifice și au reconfirmat autenticitatea acestora. Expunerea în timpul Postului Mare Relicvele vor putea fi văzute de credincioși și vizitatori în perioada Postului Mare, care începe luna viitoare. Organizatorii estimează un flux mare de pelerini și turiști, interesul fiind deja foarte ridicat. Evenimentul a fost posibil după aprobarea acordată de papa Leon al XIV-lea, transmisă prin Secretariatul de Stat al Vaticanului. Sâmbătă, la ora 16:00, rămășițele au fost mutate din criptă și așezate la picioarele altarului papal din biserica inferioară a Bazilicii Sfântul Francisc, în cadrul unei ceremonii conduse de cardinalul spaniol Ángel Fernández Artime. Interes uriaș al pelerinilor și recunoaștere oficială Comemorarea celor 800 de ani de la moartea Sfântului Francisc a generat un interes major: aproape 400.000 de rezervări au fost înregistrate pentru vizitarea bazilicii în această perioadă, cu un număr estimat de până la 20.000 de persoane în fiecare weekend. În paralel, autoritățile italiene au decis să reafirme importanța simbolică a sfântului. Parlamentul italian a reintrodus în calendarul oficial de lucru sărbătoarea Sfântului Francisc, patronul Italiei, celebrată pe 4 octombrie, la aproximativ 50 de ani după eliminarea acesteia.

STB, companie politizată, acuză Ciprian Ciucu (sursa: Facebook/Ciprian Ciucu)
Eveniment

STB, cel mai mare angajator public din București, companie politizată, cu pierderi uriașe, afirmă primarul Ciprian Ciucu

Compania de transport public din București, STB, are aproximativ 10.000 de angajați și s-a confruntat de-a lungul timpului cu o puternică politizare, a declarat sâmbătă, la Digi24, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Edilul a subliniat că sistemul de transport reprezintă una dintre cele mai mari presiuni asupra bugetului orașului și că reformarea companiei este o prioritate. Costurile STB, comparate cu bugetul unui oraș mare Întrebat despre cheltuielile companiei, primarul a afirmat că impactul financiar este uriaș, ajungând la nivelul bugetului unui municipiu important din România. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Potrivit lui Ciprian Ciucu, costurile STB sunt echivalente cu „de două ori bugetul orașului Brașov”, incluzând investițiile în școli, parcuri, infrastructură și alte servicii publice. În acest context, edilul a explicat că este normal ca administrația să se concentreze asupra problemelor sistemice care afectează funcționarea transportului public. Structură de personal dezechilibrată Primarul a atras atenția asupra structurii interne a companiei, pe care o consideră ineficientă. Din totalul celor aproximativ 10.000 de angajați, mai puțin de jumătate sunt șoferi, restul fiind personal de suport. Edilul susține că, în timp, au fost create numeroase posturi care nu răspundeau unor nevoi reale ale companiei, ci unor interese politice sau administrative. În opinia sa, acest model a contribuit la acumularea pierderilor financiare. Control limitat al Primăriei asupra transportului public Ciprian Ciucu a subliniat că, deși STB generează costuri majore pentru București, compania nu se află direct în subordinea primarului general, ci a Consiliului General. Mai mult, capacitatea Primăriei de a delega și monitoriza serviciul de transport a fost transferată unei agenții de dezvoltare intercomunitară București-Ilfov, structură în care deciziile sunt influențate de zeci de primari din Ilfov. Edilul a explicat că, deși Bucureștiul suportă peste 90% din costuri, reprezentarea în conducerea acestei structuri este limitată. Transport extins în Ilfov, pe banii Bucureștiului Primarul a criticat și extinderea unor linii de transport către localitățile din Ilfov, pe care o consideră uneori nejustificată. Potrivit lui Ciucu, anumite trasee ajung în zone centrale ale Capitalei din orașe precum Voluntari, fără o contribuție financiară proporțională din partea administrațiilor locale. Ciucu susține că unii primari din Ilfov au prezentat aceste servicii ca beneficii pentru locuitori, deși costurile sunt suportate în principal de București. Reformă promisă: eficiență și sustenabilitate Edilul a dat asigurări că va continua demersurile pentru eficientizarea STB și pentru reducerea pierderilor. El a menționat că transportul public trebuie să funcționeze corect, fiind un serviciu esențial pentru oraș. Întrebat unde a identificat cea mai mare risipă după preluarea mandatului, Ciprian Ciucu a indicat două domenii majore: STB și Termoenergetica. În final, primarul a făcut referire la studii care arată că prețul real al unei călătorii cu transportul în comun din Capitală ar trebui să fie în jur de 5 lei.

Consumul de antidepresive în Rusia, niveluri record (sursa: Pexels/Natalia Goryaeva)
Internațional

Consumul de antidepresive în Rusia atinge niveluri record. Războiul și criza economică amplifică problemele de sănătate mintală

Rusia înregistrează o creștere accelerată a consumului de antidepresive, depășind chiar nivelurile din perioada pandemiei. De la izbucnirea Covid-19 în 2020, vânzările de medicamente pentru depresie au crescut constant, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, al crizei economice și al climatului politic tot mai represiv. Datele arată că în 2024 consumul aproape s-a triplat față de 2019, ultimul an înainte de începutul acestui deceniu marcat de crize. Vânzările au crescut cu 36% într-un singur an Potrivit datelor furnizate de compania de consultanță DSM, situația s-a agravat în 2025, când negocierile de pace între Rusia, Ucraina și Statele Unite au fost reluate fără succes. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian În acel an, vânzările de antidepresive au crescut cu 36% comparativ cu 2024, ajungând la aproximativ 22,3 milioane de cutii anual, într-o țară cu circa 143 de milioane de locuitori. Creșterea este semnificativă: în 2021, înaintea invaziei din februarie 2022, farmaciile vindeau 9,2 milioane de cutii, iar în timpul pandemiei aproximativ 7,9 milioane — chiar mai puțin decât în 2019. Industria farmaceutică, în expansiune Valoarea pieței antidepresivelor din Rusia a ajuns anul trecut la aproximativ 273 de milioane de dolari. O altă firmă de analiză, RNC Pharma, indică o tendință similară și estimează vânzări de circa 23,5 milioane de cutii în 2024. Aceste cifre sugerează că impactul emoțional al răzzboiului asupra populației este mai puternic decât cel al pandemiei, perioadă în care restricțiile au fost relativ limitate comparativ cu alte state. Războiul, o prezență constantă în viața cotidiană Datele oficiale arată că aproximativ 130.000 de ruși au murit din cauza Covid-19 între aprilie 2020 și iunie 2021, însă estimările privind mortalitatea în exces depășesc jumătate de milion. În paralel, consecințele războiului sunt tot mai vizibile. Investigațiile realizate de publicații independente și organizații media indică peste 160.000 de soldați ruși morți până la finalul lui 2025, cifra reală fiind probabil mult mai mare. Unele estimări vorbesc despre pierderi totale de până la 352.000 de persoane, fără a include răniții și cazurile de traumă psihologică. Cele mai utilizate antidepresive Potrivit DSM, cel mai vândut medicament este Zoloft, un inhibitor al serotoninei produs de compania americană Viatris. Printre cele mai prescrise se mai află amitriptilina și fluoxetina. Accesibilitatea contribuie la consum: fluoxetina poate costa în Rusia aproximativ 2 dolari, iar o cutie de Zoloft în jur de 7,7 dolari. Specialiștii avertizează asupra supramedicalizării Psihologii atrag atenția că antidepresivele sunt uneori folosite ca soluție rapidă, chiar și în cazuri în care ar fi recomandată psihoterapia. Potrivit specialiștilor, există riscul medicalizării problemelor cotidiene sau sociale, situații în care tratamentul medicamentos nu rezolvă cauza suferinței. În cazurile de depresie ușoară sau moderată, intervențiile psihologice sunt considerate primul pas. Salarii în creștere, dar inegalități majore Costul tratamentelor trebuie raportat la veniturile populației. În 2025, salariul mediu anual în Rusia era de aproximativ 83.000 de ruble (circa 10.900 de dolari), echivalentul a aproximativ 900 de dolari pe lună, cu diferențe mari între regiuni. La Moscova, veniturile sunt mai ridicate, media anuală depășind 106.000 de ruble (aproximativ 14.000 de dolari). Economia de război schimbă piața muncii Creșterea salariilor este influențată și de economia militară. Contractele din industria de apărare și armata oferă venituri mult peste medie: un recrutat poate câștiga peste 2.500 de dolari pe lună, la care se adaugă bonusuri consistente de semnare și compensații pentru familie în caz de deces sau invaliditate. În acest context, creșterea consumului de antidepresive reflectă nu doar presiunea economică, ci și impactul psihologic al unui conflict prelungit, care continuă să modeleze viața cotidiană a populației ruse.

Medic agresat în timpul unei resuscitări (sursa: Facebook/Spitalul de Recuperare Borșa)
Eveniment

Medic, agresat fizic în timp ce resuscita o pacientă la spitalul din Borșa, de către rudele acesteia

Un medic aflat în gardă la Spitalul Orășenesc din Borșa, județul Maramureș, a fost agresat fizic în timp ce încerca să resusciteze o pacientă. Incidentul a avut loc vineri seara și a fost semnalat autorităților prin apel la 112. Agresiune în sala de tratament Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș, medicul acorda primul ajutor unei paciente când mai mulți membri ai familiei au intrat în încăpere. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Unul dintre aceștia l-ar fi lovit, distrugându-i ochelarii de vedere. Reprezentanții poliției au precizat că victima a refuzat emiterea unui ordin de protecție provizoriu. Poliția a deschis dosar penal Oamenii legii, sub coordonarea procurorului de caz, continuă cercetările pentru lovire sau alte violențe și distrugere. Ancheta vizează stabilirea exactă a circumstanțelor în care s-a produs incidentul și identificarea tuturor persoanelor implicate. Agresiunea a avut loc în jurul orei 19:00, când polițiștii din Borșa au fost alertați prin numărul unic de urgență 112 că un medic a fost atacat în incinta spitalului.

Serbia și Suedia le cer cetățenilor să părăsească Iranul (sursa: IRNA)
Internațional

Suedia și Serbia le cer cetățenilor lor să părăsească Iranul, lovituri americane sunt iminente

Serbia și Suedia și-au îndemnat cetățenii să părăsească Iranul, în contextul creșterii tensiunilor dintre Washington și Teheran și al posibilității unor atacuri aeriene americane. Autoritățile invocă deteriorarea situației de securitate și riscurile pentru civili. Apeluri urgente pentru părăsirea Iranului Ministerul Afacerilor Externe de la Belgrad a transmis că, din cauza „tensiunilor în creștere și a riscului deteriorării situației de securitate”, toți cetățenii sârbi aflați în Iran ar trebui să părăsească țara cât mai curând. Citește și: Cum l-a surprins, la Kiev, începutul invaziei ruse pe șeful serviciului german de spionaj - The Guardian Și Suedia a emis un apel similar. Ministrul suedez de externe, Malmer Stenergard, a cerut cetățenilor suedezi aflați în Iran să plece imediat și a recomandat evitarea oricăror călătorii către această destinație. Belgradul formulase deja o recomandare de părăsire a Iranului la mijlocul lunii ianuarie, pe fondul escaladării tensiunilor regionale. Ultimatumul lui Trump amplifică presiunea Iranul a anunțat că își dorește un acord „rapid” cu Statele Unite, la o zi după ultimatumul lansat de președintele american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea unei intervenții militare. După discuții purtate la începutul săptămânii, liderul american a declarat că își acordă între zece și 15 zile pentru a decide dacă negocierile cu Teheranul pot duce la un acord sau dacă va recurge la forță. Programul nuclear, principalul punct de conflict Disputa dintre Washington și Teheran rămâne centrată pe programul nuclear iranian, una dintre cele mai sensibile teme ale politicii externe din regiune. Tensiunile au crescut și după reprimarea violentă a protestelor interne din Iran, eveniment care a determinat reacții internaționale și presiuni suplimentare asupra regimului. Statele Unite au desfășurat în zonă un important dispozitiv militar naval și aerian, inițial ca reacție la situația internă din Iran și ulterior ca element de presiune în negocierile privind programul nuclear.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră