Ramona Emilian

7300 articole

Dianei Șoșoacă nu-i poate fi retras mandatul de europarlamentar din cauza comportamentului din plen. Doar statul român o poate scoate din PE, dar pentru alte motive

Presa occidentală o desființează pe Diana Șoșoacă: o anti-vaccinistă care a făcut tam-tam pe Facebook vrea să "exorcizeze" Parlamentul European. Totul, în beneficiul Rusiei: Șoșoacă este eurosceptică și pro-rusă. Deocamdată, Șoșoacă va suporta o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și posibile sancțiuni financiare. Dar europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus. Șoșo, vedeta săptămânii în presa europeană Jurnaliștii austrieci remarcă faptul că Dianei Șoșoacă i-a luat mai puțin de o săptămână pentru a fi scoasă din sala de plen a Parlamentului European: "O antivaccinistă convinsă și ultra-credincioasă Kremlinului, Șoșoacă a sugerat aducerea unui preot în Parlament pentru că «diavolul trăiește și lucrează aici». Înainte de a părăsi sala, (…) și-a tras o botniță de câine peste față și a continuat să urle sălbatic. (…) Șoșoacă va provoca multe bătăi de cap Parlamentului.". Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente Presa austriacă amintește și de faptul că Diana Șoșoacă se află pe lista sancțiunilor ucrainene. Ea pledează pentru un "imperiu român" care să includă teritorii din Bulgaria, Moldova și Ucraina, ORF subliniază afinitățile pro-ruse: "Șoșoacă îl vizitează în mod regulat pe ambasadorul Rusiei la București și, printre altele, în octombrie 2023 l-a împiedicat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să vorbească în fața Parlamentului român, în timpul vizitei sale la București.". În Italia, Corriere titrează "Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă urlă în Parlamentul European: își pune botniță și este dat afară din plen". Presa italiană amintește de un interviu al Dianei Șoșoacă pentru ziarul rus Eurasia Daily, în care definea Bucureștiul drept "colonie" a Uniunii Europene. Șoșoacă propunea anexarea teritoriilor ucrainene care aparțineau cândva României. În Franța, presa analizează în profunzime fenomenul Șosoacă sub titlul "O furie în Parlamentul European" (Le Point). Jurnaliștii francezi o descriu ca pe o vedetă a rețelelor sociale, care și-a câștigat adepți în timpul pandemiei de COVID, din rândurile conspiraționiștilor. "Cu botnița lipită de față, Diana Iovanovici Șoșoacă rostește replici greu de înțeles în timp ce ține un sac de gunoi negru. Dianei Șosoacă i-a reușit mișcarea: întreruperea unei sesiuni a Parlamentului European, vehicularea întâmplării pe rețelele de socializare și atragerea tuturor nebunilor care populează lumea conspirației. Pentru acest tămbălău bine orchestrat, ea suportă o sancțiune disciplinară, care poate varia de la două la 30 de zile și deduceri financiare. Dar cineva câștigă din asta: Moscova.". Ce spune Regulamentul PE Diana Șoșoacă a încălcat aproape toate regulile de conduită ale Parlamentului European. Acestea sunt stabilite în articolul 10 al Regulamentului de procedură. Potrivit regulamentului, comportamentul deputaților trebuie să fie bazat pe respect reciproc, deputații trebuie să respecte demnitatea Parlamentului și să nu aducă prejudicii reputației sale. De asemenea, aleșii trebuie să nu compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, să nu perturbe ordinea în sala de ședințe și să se abțină de la orice comportament necorespunzător. Și nici să nu afișeze pancarte sau să folosească limbaj ofensator în cadrul dezbaterilor parlamentare din sala de ședințe. Sancțiunile, în special financiare Sancțiunile pentru nerespectarea regulilor de conduită sunt prevăzute la articolul 183, Capitolul 4, al Regulamentului de Procedură. Acestea constau în: a) mustrare b) interdicție ca deputatul să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare, al unei conferințe interparlamentare sau al oricărui forum interinstituțional, pentru o perioadă de până la un an; c) în cazul unei încălcări a obligațiilor de confidențialitate, o limitare a drepturilor de acces la informații confidențiale sau clasificate pentru o perioadă de până la un an; (d) pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile; (e) fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și 60 de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc. În cazul încălcărilor repetate, sancțiunile pot fi dublate. Europarlamentarul Șoșoacă nu poate fi exclus Dar Parlamentul European nu poate demite un europarlamentar Mandatul unui eurodeputat este un mandat național; nici o altă autoritate, în afară de una națională, nu i-l poate retrage. Cu alte cuvinte, doar România poate să-i retragă mandatul europarlamentarului Diana Șoșoacă. Dar în ce condiții? Legea românească 33/2007 este foarte clară: "Cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 și Regulamentului de procedură al Parlamentului European" (art. 9, alin. 8). Ce spune alineatul 3 din aceeași lege: "(...) persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european (...)". Or, Diana Șoșoacă nu se află în nici o incompatibilitate: a demisionat din Senatul României. Pe scurt, pentru comportamentul în plenul PE, România nu-i poate retrage mandatul Dianei Șoșoacă iar Parlamentul European, nici atât. Cazul Lagos: europarlamentar din închisoare Ioannis Lagos a fost ales în Parlamentul European în 2019 ca membru al partidului grec neonazist Zorii Aurii. Partidul a fost catalogat drept organizație criminală în Grecia în 2020. Lagos a fost condamnat pentru "conducerea unei organizații criminale" la 13 ani de închisoare. Deși, din 2021, Lagos se află în spatele gratiilor, el a continuat să fie europarlamentar și a avut voie să-și exercite mandatul timp de cinci ani. Motivul: autoritățile elene nu au notificat Parlamentul European că mandatul lui Lagos a fost retras. Astfel, Lagos a continuat să primească salariul europarlamentar de 10.075 de euro pe lună.

Economie

Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii '60, personal neprietenos, fără spații pentru copii

Otopeni, cel mai prost aeroport european. Aeroportul "Henri Coandă" este pe ultimele locuri în clasamentele europene: încremenit în anii ‘60, plictisitor, scump. Dacă zborul are întârziere, aeroportul Henri Coandă este cel mai neplăcut loc pentru a-ți petrece timpul. 129 din 132 la nivel global În 2019, la nivel global, "Henri Coandă" s-a situat pe locul 129 din 132 de aeroporturi. La nivel european, s-a situat pe locul patru al celor mai prost cotate aeroporturi. Citește și: Aerogara Otopeni avea bani pentru investiții uriașe, ca să nu fie rușinea țării, dar Grindeanu a luat banii pentru gaura de la buget. Din profitul de 453 milioane lei, 401 s-au dus la stat Criteriile clasamentului: punctualitatea plecărilor și sosirilor (60% din evaluare), calitatea serviciilor (20%), calitatea magazinelor și restaurantelor (20%). Scorul total obținut a fost de 6.03. Punctualitatea zborurilor: 6 Calitatea serviciului: 6.1 Gastronomie si magazine: 6 Aeroportul a avut un rating de patru din zece pe Skytrax. Potrivit pasagerilor, personalul este "neprietenos", iar design-ul, învechit: "Amintește de anii 1960". Otopeni, cel mai prost aeroport european Cinci ani mai târziu, lucrurile par neschimbate. În 2024, compania Eurochange a analizat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Criteriile: numărul de restaurante și magazine, atracții diferite, timpii medii de așteptare la controalele de securitate, costurile mâncării și băuturii. Scorul maxim a fost a fost obținut de Aeroportul Berlin Brandenburg: 79,5 puncte. Aeroportul "Henri Coandă" s-a situat pe ultimul loc, cu 34,5 puncte. Aeroportul a fost cotat și drept "Cel mai plictisitor aeroport din Europa". Cel mai bun: Berlin Brandenburg Potrivit clasamentului, cel mai bun aeroport unde poți petrece timpul, în cazul unui zbor întârziat, este Aeroportul Berlin Brandenburg. Acesta are peste 45 de magazine (inclusiv un magazin LEGO pentru copii), 35 de restaurante și cafenele și multe zone destinate copiilor. Există, de asemenea, cinci saloane destinate relaxării. Costul intrării: 42 de euro (în jur de 200 de lei). Costul unei beri: 4.61 euro (în jur de 23 de lei). Încremenit în 1965 Pe ultimul loc al clasamentului, Aeroportul Internațional "Henri Coandă": cel mai plictistor și urât aeroport. Nu pare deloc modernizat din 1965, anul inaugurării, notează autorii clasamentului. Are foarte puține magazine și restaurante. Pe Otopeni, la terminalul Plecări, există 14 magazine, dintre care șapte Aelia, patru Relay, două Discover și un magazin de jucării. Cele mai multe dintre locurile care servesc mâncare sunt cafenele sau standuri de fast food. La terminalul Plecări există un singur restaurant și câteva standuri de fast-food administrate de zece firme. Nu există zone destinate copiilor, spre deosebire de majoritatea celorlalte aeroporturi din clasament. Nu ai cu ce să-ți ocupi timpul: aeroportul nu oferă nimic special. Personal neprietenos, cozi mari la bagaje Deși există patru saloane de lounge, un bilet costă mai mult decât un lounge la Berlin: prețurile încep de la 47,64 de euro. Este al doilea cel mai scump bilet de lounge din Europa, după aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Pe "Henri Coandă", biletul pentru un salon VIP este de 96,61 euro. Potrivit mărturiilor unor pasageri străini, nemulțumirile sunt legate și de timpii de așteptare pentru ridicarea bagajelor: până la o oră. Mai mult, personalul este neprietenos, nu ai unde să bei o cafea și cozile sunt lungi la controalele de securitate. Dacă pe Aeroportul Berlin Brandenburg este puțin probabil să aștepți (80% dintre zboruri pleacă la timp), pe "Henri Coandă" doar 53% din zboruri pleacă la timp. În 2024, Skytrax a clasat Aeroportul "Henri Coanda" drept Aeroport Regional de 3 Stele.

Eveniment

Slovacia și Italia, țări în care se înregistrează atacuri ale urșilor, folosesc pușca. Italienii pot împușca 4% din exemplare pe an. În România, asta ar echivala cu uciderea unui urs pe zi

Slovacia, Italia tratează urșii cu pușca, deși, împreună, aceste două țări au doar câteva sute de exemplare. Prin comparație, în România sunt aproximativ 8.000 de urși. Slovacia: urșii, monedă electorală În Slovacia, frecvența atacurilor urșilor a crescut în ultimii trei ani. În 2023, au fost înregistrate douăzeci de incidente, față de doar opt în 2021, potrivit datelor Ministerului Mediului din Slovacia. Citește și: Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112 De la începutul anului 1999 până la sfârșitul anului 2023, au fost înregistrate 97 de atacuri în care au fost rănite 108 persoane. În martie a.c., în orașul turistic Liptovský Mikuláš de la poalele Munților Tatra, s-a declarat stare de urgență: cinci persoane au fost agresate de urs, în plină zi, pe străzile din oraș. În urmă cu câteva zile, pe un traseu din Munții Tatra, o turistă din Belarus a fost atacată de un urs și, a murit, căzând într-o prăpastie, în timp ce încerca să scape. Tomáš Taraba, ministrul Mediului a declarat că numărul urșilor crește anual cu aproximativ 20%, de când vânătoarea lor a fost interzisă. Într-o postare pe Facebook, ministrul acuza oficialii Uniunii Europene: "Nu sunt deloc interesați de viețile poporului nostru". Problema urșilor a fost lozul câștigător al votului pentru europarlamentare pentru Taraba și Partidul Național Slovac. Braconier la conducerea unui Parc Național De când a câștigat alegerile, Taraba a început o epurare a oficialilor responsabili cu mediu. A înlocuit experții de mediu cu vânători, oamenii de știință - cu directori ai departamentelor de silvicultură. Peter Olexa, membru al Partidului Național Slovac, a fost numit în noiembrie 2023 să conducă Parcul Național Tatra. În 2014, Olexa fusese condamnat pentru braconaj. Noul director a interzis experților angajați ai Parcului să mai vorbească cu presa despre modalitățile neletale de a controla urșii. Michal Haring, expert în problemele de management al urșilor, a fost forțat să demisioneze. Haring propusese controlarea populației de urși prin monitorizarea și cipare, în loc de omorâre. Olexa a a declarat că Haring "a arătat dificultăți în a respecta ierarhia și nu a lucrat pentru obiectivele organizației, ci a încercat să-și îndeplinească proiectele private". Italia: atacurile din Trentino În Italia în prezent trăiesc aproximativ 200 de urși. Majoritatea sunt concentrați în regiunea Trentino. Deși în Italia, în ultimii 150 de ani au fost raportate doar opt atacuri ale urșilor, toate au început cu anul 2014 și toate au avut loc în Trentino. În 2014, o ursoaică cu pui a atacat un culegător de ciuperci, atacul soldându-se cu răni superficiale. În 2015, o altă ursoaică a atacat doi bărbați, în luni diferite. Aceeași ursoaică a atacat, în 2017, un pensionar din Cadine în timp ce își plimba câinele. Bărbatul a fost internat în spital, iar ursul a fost omorât în 2022. În 2020, un tânăr carabinier a fost atacat de un urs care, cu două luni mai devreme, atacase un tată și fiul acestuia, pe muntele Peller. În 5 martie 2023, un bărbat a fost atacat în timp ce se plimba pe munte cu câinele său. Primul atac mortal al unui urs din Italia din istoria contemporană a avut loc în aprilie, 2023: Andrea Papi, un tânăr care făcea jogging pe un traseu montan. În luna februarie 2024, un urs brun, cunoscut sub numele de M90, fost împușcat de poliția forestieră în provincia nord-italiană Trentino. Animalul manifestase "încredere excesivă" în jurul oamenilor. Un eșec administrativ În anii '90, în Alpii italieni populația de urși era practic dispărută. În 1999 s-a implementat programul de repopulare a zonei cu urși bruni "Life Ursus": o duzină de urși au fost aduși din Slovenia și eliberați în regiunea Trentino. Însă gestionarea programului de repopulare s-a dovedit un eșec administrativ. A fost întocmit Planul de Acțiune Interregional pentru Conservarea Ursului Brun din Alpii central-estici (PACOBACE). Programul a transferat responsabilitatea gestionării populației de urși către autorităților regionale: acestea trebuia să asigure crearea unor coridoare capabile să atragă urșii în diferitele teritorii ale regiunilor învecinate cu Trentino. Ulterior nașterii primilor pui, autoritățile regionale au refuzat însă să primească urșii pe teritoriile lor, în ciuda faptului că semnaseră planul. Slovacia, Italia tratează urșii cu pușca Regiunea Autonomă Trento a trebuit astfel să gestioneze de una singură populația urșilor, care creștea de la an la an. A fost stabilit Planul Provincial pentru Fauna Sălbatică. Planul prevedea o serie de măsuri de prevenire și monitorizare, precum instalarea unor coșuri de gunoi rezistente, investigarea comportamentului ursului folosind zgărzi radio aplicate unui număr mare de subiecți, înființarea unor adăposturi mai bune pentru animale. Nici una dintre aceste măsuri nu a fost implementată în parametri optimi. În luna martie, 2024 a fost aprobată legea Trentino. Aceasta reglementează sacrificarea urșilor: până la opt urși pot fi uciși pe an, dacă sunt considerați periculoși sau "prea îndrăzneți" în preajma oamenilor. Practic, în Italia pot fi uciși anual 4% din toate exemplarele de urs. Dacă așa ceva ar fi permis în România, care are aproximativ 8.000 de urși, ar putea fi împușcați 320 de exemplare anual.

Mediu

Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor, după ce "extragerea" animalelor pentru trofee a fost sistată în România. Cum au scăpat de împușcare 552 de urși Deși legislația UE interzice vânarea urșilor, oferă posibilitatea obținerii unor derogări, în situațiile în care animalele amenință siguranța oamenilor. Citește și: Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane – sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici În baza acestor derogări, Ministerul Mediului a emis în 2016 un ordin care prevedea aproape 1.700 de "intervenții" pentru urși, lupi și pisici sălbatice. Intervențiile presupuneau recoltarea (adică împușcarea) sau capturarea animalelor "în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic". Din cei 552 de urși incluși în acest ordin, 492 erau repartizați gestionarilor de fonduri cinegetice și60 erau la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului. Însă autoritățile publice puteau ceda această cotă gestionarilor de fonduri cinegetice. Mai mult, ordinul aproba "comerțul cu produse obținute din exemplare de urs recoltate", dând astfel undă liberă vânătorilor de trofee. Serviciul de Urgență pentru Animalele Sălbatice, pe hârtie Ordinul fusese emis pe baza unui studiu întocmit de președintele unei asociații de vânători. În urma presiunii publice iscate de WWF, Cristiana Pașca Palmer, pe atunci ministrul Mediului, a suspendat ordinul, menționând necesitatea unor studii relevante. În paralel, Palmer anunța înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animalele Sălbatice (SUAS), pentru cazurile în care omul sau bunurile acestuia sunt ameninţate de urs, lup sau alte carnivore. "Vom folosi dispeceratul 112 pentru a activa echipele de intervenţie, iar acestea vor interveni cu tranchilizante, arma urmând să fie ultima opţiune", a declarat la vremea respectivă Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului. SUAS nu a fost niciodată înființat. Însă, din 2017, ordinele emise prevedeau că acele cote de intervenții vor rămâne la Ministerul Mediului și vor fi folosite sub stricta supraveghere a autorității de mediu, doar pentru cazurile în care sunt raportate conflicte între populație și carnivorele mari. Nu pentru vânătoare sportivă. Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor Odată cu anularea ordinului din 2016, multe dintre fondurile de vânătoare au sistat alimentarea punctelor de hrană pentru urși. Asociațiile de vânători luau în concesiune fondurile de vânătoare pentru perioade de circa zece ani, fiind cele care asigurau hrana animalelor. Sumele plătite ministerului se stabileau în funcție de cât de ofertant era locul pentru vânătoare. Vânătorii erau cei care asigurau hrana animalelor și administrau relația cu ciobanii păgubiți în urma atacurilor urșilor. În 2020, Direcția Silvică Argeș (DSA), care avea în administrare fondul de vânătoare de pe Transfăgărășan, a fost amendată pe motiv că nu a asigurat hrana animalelor în pădure. Ministrul Mediului spune că nu avem resurse de hrană Directorul DSA, Armand Chiriloiu, a declarat că Direcția punea hrană urșilor doar când era permis vânatul și comercializarea trofeelor: "Atunci câștigam 80.000 de euro pe an și foloseam din aceşti bani pentru hrană. Acum nu mai este așa! (…) Nu pot să plătesc 2.000 de lei din contul societăţii pentru ceva ce nu avem obligaţia să facem.". În 2021, primarul Brașovului, Allen Coliban, a convocat o întâlnire cu gestionarii fondurilor de vânătoare, solicitând reluarea alimentării punctelor de hrană. În 2023, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că fondurile cinegetice nu pot hrăni "ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE". La înfometarea sistematică cauzată de autorități s-au adăugat defrișările masive, care au limitat habitatul urșilor și febra comerțului cu fructe de pădure și ciuperci, exportate în străinătate, care a exploatat haotic resursele pădurilor din România. În lipsa hranei, urșii au început să coboare spre așezările umane. Atacurile, creștere de 30 de ori În 2017, la un an după interzicerea vânătorii de urși pentru trofee, reprezentanții Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud raportau că numărul urşilor crescuse în județ cu peste 50 de exemplare faţă de 2016. În același an, în Harghita, s-au înregistrat 73 de cazuri de pagube provocate în urma atacurilor urşilor, un număr aproape dublu faţă de 2016. A crescut și numărul apelurilor de urgență care semnalau prezența urșilor în apropierea habitatelor. Dacă, în 2016, STS raportase 231 de astfel de apeluri, în 2020 înregistrase 1.757. În 2021, numărul acestora ajunsese la 6.269. În același an, Guvernul adoptase Ordonanța 81, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată și graduală a autorităților asupra urșilor aflați în intravilan. Metodele specificate: alungare, tranchilizare şi relocare, eliminare prin eutanasiere sau împuşcare. În 2022, Klaus Iohannis a promulgat și un amendament depus de UDMR: intervenţia imediată împotriva urşilor periculoşi se putea face și în exteriorul localităţilor. Peste 20 de apeluri la 112 zilnic Ministrul Mediului de la acea dată, Tanczos Barna, afirma că soluţia pe termen lung rămâne însă "gestionarea corectă a populaţiei de urs". Barna afirma că Ministerul Mediului derula un proiect de zece milioane de euro pentru estimarea populaţiei de urs brun, proiect care urmărea scăderea numărului conflictelor om-urs, prin conservarea habitatului natural al ursului. La începutul anului 2023, Tánczos Barna afirma că pe teritoriul României există un număr cuprins între 7.536 exemplare și 8.093 exemplare de urs brun. Ministrul amintea și că, urmare a Ordonanței 81, nici 5% din intervenții nu fuseseră de recoltare (împușcare), peste 80% din intervenții fiind prin alungare. În plus, ministrul spunea că apelurile la 112 scăzuseră față de anii precedenți până la 3.473 (dar numai până în luna aprilie a lui 2023). La finalul anului 2023, însă, STS raporta cea mai mare cifră înregistrată din 2016: peste 7.500 de apeluri care anunțau prezența sau atacurile urșilor.

Mediu

RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane

RetuRO SGR face bani, nu colectare. În România, schema de funcționare a sistemului SGR (sistemul de garanție-returnare) este similară celor implementate în alte țări europene. RetuRO SGR face bani, nu colectare Marcel Ciolacu l-a comparat cu sistemul german. Premierul a declarat că RetuRO va fi "al doilea cel mai mare" după cel din Germania. Însă sistemul din Germania este unic în Europa, totul fiind informatizat. Nici comparația cu alte țări nu ne avantajează: în România, potrivit reprezentanților RetuRO, există aproximativ 3.000 de automate operaţionale de colectare, potrivit ZF, și patru centre de sortare și numărare. RetuRO SGR, însă, susține, potrivit unei informații transmise DeFapt.ro, că numărul de automate este de 4.000. Danemarca, în schimb, are 14.500 de stații de colectare, la o populație de nici șase milioane de locuitori. În acest timp, RetuRO SGR, administratorul sistemului de garanție-returnare, se alege cu 30 de milioane de euro lunar în conturi, dar numărul automatelor nu crește. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri La fel de adevărat este că, prin lege, sarcina achiziționării automatelor de reciclare este a comercianților. O situație care arată că sistemul este prost gândit și administrat. Germania: totul informatizat, returnare ambalaje - 95-99% Potrivit estimărilor Agenției Federale de Mediu, rata de returnare a ambalajelor în Germania este între 95 și 99%. În Germania sistemul de garanție-returnare funcționează în regim informatizat. Sistemul nu implică doar producătorii, comercianții, colectorii și instalațiile de sortare, ci și specialiști în informatică și producătorii de cerneală specială, pentru etichete. Citește și: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare Etichetarea ambalajelor se face printr-un marcaj DPG, realizat cu această cerneală specială și fiecare primește un cod unic: GTIN (Global Trade Item Number). Atât automatele, cât și instalațiile de sortare citesc codul GTIN, pe baza căruia fiecare ambalaj este înregistrat automat în baza de date a sistemului DPG. În această bază de date sunt înscrise, de la bun început, toate ambalajele DPG. Astfel, fiecare înregistrare de date creată de automatul de colectare este atribuită imediat producătorului. În momentul colectării, producătorul primește o cerere electronică pentru plata garanției. Astfel, garanția e plătită în timp real, fiind controlată, gestionată și facturată încă de la introducerea pe piață și vânzarea unui produs. În paralel cu înregistrarea automată, ambalajul este distrus fizic și reciclat. În Germania, automatele de colectare pot identifica și primesc și ambalajele deteriorate. În supermarketurile din Germania o persoană este angajată cu normă întreagă pentru a avea grijă de buna funcționare a mașinilor. Danemarca, 14.500 de puncte de colectare la șase milioane de locuitori Anul trecut, în Danemarca, 92% din ambalajele au fost returnate și reciclate. Sistemul danez de garanție returnare, Dansk Retursystem, este operațional din 2002. Este gestionat de o asociație non-profit, aflată sub supravegherea Ministerului Mediului și Alimentației, care îi oferă licența o dată la trei ani. Sistemul include șase actori: furnizori (producător/importator), comercianți, puncte de colectare (automate și stații de depozitare), colectori și uzinele de procesare. Schema de funcționare este similară cu cea implementată de România. Citește și: RetuRO, făcut zob de clienți: sistemul de garanție-returnare a ambalajelor nu are suficiente aparate, multe nu funcționează, cozile sunt foarte mari Însă, potrivit lui Hanne Svenningsen, șeful departamentului de mediu și climă la Dansk Retursystem, în Danemarca există aproximativ 14.500 de puncte de colectare. În afară de supermarket, aparatele de colectare sunt amplasate și în restaurante și în clădiri de birouri. Unul dintre punctele cheie al succesului SGR-ului danez sunt automatele Drop and Go. Acestea au capacitatea de primire a 300 de sticle simultan și sunt amplasate în centre comerciale și stadioane. În Danemarca automatele preiau și ambalaje din străinătate, chiar dacă nu oferă garanție pentru acestea. Irlanda, mai multe automate la mia de locuitori decât România În Irlanda sistemul SGR a fost implementat pe 1 februarie 2024. Este gestionat de organizația Re-turn, iar modul de desfășurare este similar celui din România. Diferențele există la nivel operațional. După patru zile de la introducerea sistemului, peste 2.000 de automate de colectare erau deja amplasate în toată țara (la o populație de aproximativ cinci milioane de locuitori). Există automate atât în supermarketuri, cât și în magazine mai mici sau în benzinării. Toate automatele trebuie să îndeplinească standardele Re-turn. Colectarea ambalajelor de la comercianți se face în mod regulat, fără a se aștepta atingerea unui anumit plafon, cum se așteaptă în România. Campaniile de conștientizarea și grija pentru funcționarea optimă a automatelor de colectare au dus ca ratele returnărilor ambalajelor să atingă rapid cifre record. La nici trei luni de la implementarea sistemului au fost returnate peste 30 de milioane de ambalaje. De la lansare, șapte automate s-au defectat, însă au fost înlocuite rapid.

Investigații

SAGA, Untold, Neversea și Electric Castle, pline de droguri, dealeri, tineri în stare inconștientă. Interesele financiare mari fac ca raportările oficiale pe stupefiante să fie ridicol de mici

SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu. Festivalurile de muzică "populară" sunt mediu propice pentru traficul și consumul de droguri, potrivit unui raport guvernamental. SAGA, Untold, Neversea - droguri la greu Deși un fenomen în creștere în România, autoritățile locale raportează cazurile mai degrabă discret. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial În spatele acestei discreții, însă, se petrec drame, precum la a doua ediție a festivalului SAGA, din 2022, când supradozele au provocat decese. Recent, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că statul român nu a tratat în mod "pragmatic" fenomenul drogurilor. De asemenea, Gorghiu a atras atenția asupra vârstei în scădere a consumatorilor: din ce în ce mai mulți minori. La majoritatea festivalurilor, accesul minorilor cu vârsta între 14 şi 18 ani e permis în baza acordului parental: adică un formular standard, aflat pe site-urile festivalurilor. Avertismente de la Ambasada UK În 2019, ambasada Marii Britanii la București publica un avertisment: "Aveți grijă la festivalurile Untold și Neversea". Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de eveniment, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 Avertismentul, preluat și de site-ul guvernului britanic, făcea referire, în special, la consumul de droguri. În 2021, un raport al Agenției Naționale Antidrog atrăgea atenția asupra consumului ridicat de droguri la festivalurile de muzică din România. Potrivit raportului, majoritatea consumatorilor de droguri participanți la festivaluri sau concerte obțin drogurile "ușor și foarte ușor". Una dintre cauze: traficul de droguri este ignorat de către managerii evenimentelor muzicale. Untold, cel mai drogat festival în 2022 În 2021, Untold s-a desfășurat "fără incidente majore", potrivit comunicatelor oficiale de presă. "Doar" 84 de încălcări ale legii privind drogurile și peste 600 de persoane care au solicitat asistență medicală. În 2022, însă, potrivit datelor Poliției Române, Untold se clasa pe primul loc în topul festivalurilor cu cei mai mulți consumatori de droguri identificați. Dar, pe durata festivalului, comunicatele ISU Cluj au păstrat, toate, același ton: "Untold, un festival în siguranță". Potrivit ISU, în prima și în a treia zi a ediției din 2022 au fost emise 67 de amenzi și 49 de avertismente pentru consum și trafic de droguri. În paralel, au existat și știri conexe, dar mai puțin mediatizate. Astfel, în prima zi de festival, procurorii DIICOT Cluj reținuseră patru persoane, cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc. De asemenea, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră anunța reținerea a doi dealeri polonezi, veniți special pentru vinde droguri la festivalul Untold. SMURD, epuizat Tot la ediția din 2022 a Untold, 1.541 de persoane solicitaseră asistența SMURD. 34 dintre acestea au fost spitalizate. La ediția din 2023, Jandarmeria Cluj anunța în prima zi de festival că a depistat 34 de persoane cu droguri. În a doua zi, numărul acestora crescuse la 45. În a treia zi, jandarmii depistaseră 48 de persoane care aveau asupra lor substanțe interzise. În paralel, Poliţie de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca anunța primele capturi de droguri, destinate participanților la festival. DIICOT anunța că a prins în flagrant delict un dealer, în timp ce vindea droguri (ecstasy şi cristal) la Untold. Gluma anului: nici un dealer la Neversea în 2023 La ediția din 2019 a Neversea, autoritățile locale raportau doar 43 de infracțiuni privind consumul și traficul de droguri. În același timp, DIICOT arestase patru dealeri care mergeau spre eveniment. Ofițerii DIICOT găsiseră asupra lor aproximativ zece kilograme de droguri. În 2022, la Neversea au fost aduși agenți specialiști anti-drog. Bilanțul privind consumul și traficul de droguri a crescut brusc: 83 de persoane au fost depistate cu substanțe interzise. Însă, la ediția din 2023, singurul comunicat privind drogurile a fost cel al Jandarmeriei: Gruparea de Jandarmi Mobilă Constanța raporta că oprise la intrare 50 de persoane, care aveau asupra lor substanțe interzise, pentru uz personal. Nu a fost raportată depistarea nici unui dealer. Droguri la vedere la Electric Castle, dar nici un dealer identificat În 2019, aproape 80 de persoane au fost prinse cu droguri la festivalul Electric Castle. Au fost întocmite peste 50 de dosare penale pentru consum şi trafic de droguri. La ediția din 2021, Agenția Națională Anti-drog anunța desfășurarea unor campanii de conștientizare și prevenire asupra consumului de droguri. Deși presa locală relata atmosfera de la fața locului ("Miros de «iarbă» la greu"), la ediția din 2021, poliția constatase doar 43 de fapte penale care vizau traficul şi consumul de droguri. Un an mai târziu, în 2022, la Electric Castle drogurile se vindeau lângă scenă. La aceeași ediție, aproape 100 de persoane au fost depistate cu droguri. În 2023, deși numărul persoanelor prinse cu droguri a crescut de la zi la zi (un total de 115), poliția nu a mai reușit să captureze nici un dealer. La SAGA, amendă doar pentru zgomot Prima ediție a festivalului Saga a avut loc în 2021, la Romaero Băneasa. Cu o zi înainte, DIICOT reținuse patru persoane acuzate de trafic de droguri de mare risc: comercializaseră heroină către consumatorii de pe raza Capitalei. Însă, la prima ediție a festivalului Saga, nu a existat nici o raportare oficială legată de droguri. Singura contravenție anunțată public a fost o amendă aplicată organizatorilor pentru zgomot. Pe rețelele sociale, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București posta un anunț liniștitor: "Rămânem prin preajmă (…) pentru a ne asigura că distracția rămâne principalul scop al festivalului." Inconștienți ca la Plevna din cauza drogurilor. Doi nu s-au mai trezit Dar tot pe rețelele sociale, Bogdan Oprea, voluntar pentru SMURD, descria consumul excesiv de alcool și droguri observat la festival: "Am pierdut șirul pacienților predați spitalului mobil amplasat în cadrul festivalului, majoritatea în stare de inconștiență", scria acesta. În 2022, la a doua ediție a festivalui Saga, problemele cu drogurile au explodat în spațiul public: doi tineri și-au pierdut viața din cauza supradozelor. Alți cinci au intrat în stop cardio-respirator și zeci de persoane au ajuns la spital. DeFapt.ro dezvăluia la vremea respectivă că Saga Festival fusese clasificat drept eveniment de mare risc de către Poliție. Cu toate acestea, evaluarea a fost ignorată: șefii Poliției au "omis" să trimită agenți sub acoperire. După festival, 74 de dosare penale au fost deschise pentru deținere și consum de droguri. Anul următor, adică în 2023, Saga Festival anunța un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne. În prima seară, peste 30 de persoane au fost prinse cu substanțe interzise. Bilanțul, la finalul festivalului: șapte persoane cercetate pentru trafic de droguri de risc și mare risc.

Economie

ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea - datorii de zeci de milioane, Massif - necunoscut și fără impact comercial

Untold, Neversea, Massif - festivaluri cu probleme. Marile festivalurile de muzică electronică din România sunt mai mult decât muzică. Untold, Neversea, Massif - festivaluri cu probleme Anual, în comunitățile locale, aduc infuzii de capital de zeci de milioane de euro. Citește și: UNTOLD, un festival cu datorii de zeci de milioane de lei și pierderi de milioane de lei în fiecare an, organizat de două firme: una bună, una rea Dar și disconfort localnicilor, multă mizerie, distrugeri, temeri legate de consumul de droguri și de creșterea actelor de violență. O radiografie a celei mai mari afaceri în domeniul festivalurilor din România: Untold, Neversea, Masiff. Cât de legale sunt afacerile din spatele acestor festivaluri, ce scandaluri provoacă și cine sunt personajele cheie? Începuturile: bani de la clujeni, prin primarul Boc Prima ediție a festivalului Untold a avut loc în 2015. Sumele de bani aduse în comunitate au crescut de la an la an. Potrivit organizatorilor, în 2023, acestea au depășit 70 de milioane de euro. În prezent, festivalul este gestionat de grupul Untold Universe. Grupul organizează și festivalurile Neversea, (Constanța) și Massif (Poiana Brașov). SRL-urile din spatele festivalului Untold s-au schimbat de-a lungul timpului, însă evenimentul este în permanență legat de Bogdan Buta. Buta este cel care a creat conceptul, în 2014, când era director al Federației Share. Federația coordonase și programul Capitalei Europene a Tineretului Cluj și primea finanțări și de la primăria Cluj. În decembrie, 2014, Buta a demisionat din funcția de director, lăsându-i locul lui Vlad Pop. Trei ani cu suspendare Demisia a survenit după ce ministrul delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, i-a solicitat primarului Emil Boc un audit financiar la Federația Share. Cristea punea sub semnul întrebării transparența folosirii fondurilor publice ale primăriei. La vremea respectivă, Emil Boc a luat apărarea Federației, dând asigurări că nu există deturnări de fonduri. Ulterior, noul director al federației, Vlad Pop, a fost cercetat pernal pentru că ar fi obținut în mod ilegal fonduri de la Primăria Cluj tocmai pentru organizarea primei ediții Untold. Pop a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani cu suspendare, și la plata a 1,8 milioane lei. Totuși, Primăria Cluj Napoca nu s-a constituit ca parte vătămată, iar Curtea de Apel Cluj a decis că Vlad Pop nu mai e obligat să plătească prejudiciul. Primii parteneri, condamnări pentru droguri În 2016, Bogdan Buta a preluat festivalul Untold prin firma Untold SRL. Timp de un an, partenerul său de afaceri, cel care investise și la prima ediție a festivalului, a fost Sorin Gadola. În 2018, Sorin Gadola și fostul administrator al Untold SRL, Ionuț Morariu, au fost trimiși în judecată.Capetele de acuzare: deţinere și consum de droguri, respectiv, trafic de droguri. În 2019, Gadola a fost condamnat la plata unei amenzi de 12.000 de lei, iar Morariu, la doi ani de închisoare, cu suspendare. Potrivit procurorilor, în perioada comiterii infracțiunilor, cei doi erau implicaţi în derularea festivalului Untold. Stadion devastat În august 2016, după a doua ediție a festivalului, presa sportivă atrăgea atenția asupra devastării stadionului Cluj Arena. Scandalul a izbucnit în contextul partidei dintre România și Muntenegru, care urma să aibă loc în mai puțin de o lună, pe 4 septembrie. La vremea respectivă, organizatorii Untold au dat asigurări că vor reface complet gazonul gazonul până la data competiției. Cu o zi înaintea meciului, însă, suprafaţa de joc era însă departe de cerințele optime. Cu trei ore înainte de începerea meciului, fuseseră aduse găleţi cu iarbă tăiată, ca să acopere găurile din gazon. O apocalipsă fonică în inima Clujului În 2017, în primele două zile ale festivalului, la primărie și la dispeceratul Poliţiei Locale au fost înregistrate zeci de reclamaţii din cauza zogomotului. Răspunsul organizatorilor Untold: zgomotul înregistrat se încadra în limitele normale. Clujenii au întocmit, însă, și o petiție, prin care au cerut mutarea festivalului în afara orașului. Potrivit petiției, "Festivalul îngrădește dreptul la oras al locuitorilor și a celor care muncesc aici, prin ocuparea abuziva a spatiilor publice (parcuri si parcari), blocarea inutilă a circulației și poluarea sonora, timp de mai multe zile". Urmarea petiției: Untold SRL a fost amendat cu 5.000 de lei. Valorile înregistrate de DSP erau de 48,4 decibeli până la 48,8 decibeli, comparativ cu valoarea admisă de 30 de decibeli. Litigiu pe drepturile de autor Tot în 2017, Asociaţia pentru drepturi de autor a compozitorilor, UCMR-ADA, i-a acuzat pe organizatorii Untold că au refuzat să plătească remuneraţiile cuvenite aferente ediţiilor din anii 2015, 2016 şi 2017. Organizatorii Untold au respins acuzaţiile, precizând că e vorba despre "divergenţe de opinie cu privire la calculul remuneraţiei pe care UCMR-ADA este îndreptăţită să o solicite". Disputa s-a încheiat pe cale amiabilă, după zece termene de judecată. Nici una dintre părțile implicate n-a comentat în presă termenii soluționării. Persoanele cu dizabilități, lăsate fără gratuitate În 2019, un grup de persoane cu dizabilități a acuzat organizatorii Untold de discriminare. Deși, în fiecare an, organizatorii ofereau gratuit accesul persoanelor cu dizabilități, în 2019, anul în care a concertat Robbie Williams, accesul gratuit a fost restricționat. Persoanele cu dizabilităţi, înscrise pe listă, primiseră inițial accesul general, însă ulterior au fost înştiinţate că accesul e posibil doar pentru o singură zi a festivalului, la propria alegere. Însă formularul de acces pentru concertul lui Robbie Williams fusese închis. Organizatorii Untold au motivat numărul mare de participanți și faptul că festivalul era sold-out. Gheboasă, vedeta din 2023 Unul dintre cele mai mediatizate scandaluri legate de festivalul Untold s-a petrecut la ediția din 2023 și a avut legătură cu Gheboasă. Motivul: versurile cântecelor erau pline de obscenități, aluzii discriminatorii și misogine, și încurajarea consumului de droguri. Directorul de comunicare al festivalului a susținut că organizatorii nu intervin în actul artistic, că respectă libertatea de exprimare și fiecare artist e responsabil pentru mesajele pe care le transmite. Gheboasă a fost amendat de Jandarmeria Cluj cu 1.000 de lei pentru "proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora". Buta, dosar clasat pentru sex cu băieți minori În ianuarie a.c., polițiștii clujeni au deschis o anchetă pe numele lui Bogdan Buta, după o serie de acuzații apărute în presa locală. Buta era anchetat pentru săvârșirea unor acte de agresiune sexuală contra unor adolescenți de 15 și 16 ani. Ulterior, încadrarea juridică s-a schimbat. Infracțiunile de agresiune sexuală au fost încadrate ca infracțiuni de act sexual cu un minor. Dosarul a fost clasat, în luna martie a.c. Procurorul a motivat clasarea dosarului prin faptul că, la data când ar fi avut loc presupusele fapte, legea prevedea că minorii cu vârsta mai mare de 16 ani pot consimți actul sexual. "Dumnezeirea" Vanessei În spațiul public, una dintre apărătoarele lui Buta a fost Vanessa Youness. În mai 2022, Vanessa Amal Youness fusese condamnată definitiv la trei ani închisoare pentru trafic de influenţă. Potrivit DNA, Youness a primit un milion de euro de la un om de afaceri pentru a interveni la un demnitar al statului român în legătură cu atribuirea licenţelor Microsoft. A stat în penitenciar cinci luni, fiind eliberată în luna octombrie 2022 în baza deciziilor Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor. Youness este cercetată și într-un dosar privind traficul de droguri, celebrul scandal "Ayahuasca". Pe rețelele sociale, Youness îl numește pe Buta "Geniul Untold" și "Dumnezeirea mea". Neversea, amendat pentru nisip Neversea este al doilea festival conceput de Bogdan Buta. Festivalul, care are loc la malul mării, a debutat în 2017. Citește și: Festivalul Neversea răsuflă greu: firma organizatoare nu a depus bilanț la Finanțe pe 2023 iar la finalul lui 2022 avea datorii de 20 de milioane de lei Inițial, evenimentul urma să aibă loc pe plaja din zona Faleză Nord, aflată la intrare în stațiunea Mamaia. Primarul Decebal Făgădău afirma la vremea respectivă că nu este nici o problemă cu avizele,deși plaja fusese reabilitată cu fonduri europene, ceea ce interzicea desfășurarea activităților economice. Făgădău a afirmat însă că festivalul e un eveniment "cultural", nu "economic", în ciuda faptului că se vindeau bilete, iar organizatorul era o societate comercială. Cu două săptămâni înainte de prima ediție, festivalul a fost mutat, pe segmentul dintre plaja Modern și plaja Trei Papuci. Un spațiu de două ori mai mic decât cel planificat. Însă și plajele Modern și cea din zona Trei Papuci au fost reabilitate cu fonduri europene. După festival, firma care a produs evenimentul, Neversea SRL, a fost amendată de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litora (ABADL). Amenda a fost de 17.500 de lei, jumătate din amenda minimă de 35.000 de lei. În 2018, anunțând a doua ediție a festivalului, Bogdan Buta a precizat că "și-a învățat lecția" și a încheiat de la bun început un protocol cu Primăria Constanța, cu ABADL și cu Ministerul Turismului. Protocolul garanta toate autorizațiile de care organizatorii aveau nevoie pentru desfășurarea festivalului.A doua ediție a Neversea s-a desfășurat tot pe plaja Modern. Jungle is Massif Al treilea festival din portofoliul Untold este Masiff, desfășurat în Poiana Brașov. Prima ediție, programată pentru iarna anului 2022, a fost anulată. Organizatorii au invocat situația creată de pandemie: numărul participanților înscriși ar fi depășit limita impusă de autorități. Debutul a avut loc în 2023. La finalul ediției, presa locală vorbea despre un eșec. Neoficial. Potrivit organizatorilor, sumele atrase în comunitate depășiseră peste 4,2 milioane de euro. În stațiune, hotelurile de trei stele partenere Massif au avut un grad de ocupare de peste 70%, iar cele de patru stele, de peste 80%. Conform estimărilor organizatorilor, participanții veniți din afara orașului Brașov au cheltuit în cele trei zile de festival, în medie, suma de 470 euro/persoană Pe de altă parte, cifrele Organizației Patronale de Turism Poiana Brașov arătau altă realitate. Potrivit acestora, gradul de ocupare a fost unul neașteptat de mic: pâna în 35% (aici fiind incluși artiștii și staff-ul). Încasările restaurantelor din incinta hotelurilor, cumulate cu cele individuale, au avut o creștere de doar 24% față de un weekend obișnuit de februarie. Veniturile școlilor de schi au scăzut cu 25 % față de aceeași perioadă a anului anterior. Nu au fost atrași turiști străini, iar media de vârstă a participanților a fost între 20 și 24 de ani. Din cauza comunicării deficitare, Poiana Brașov părea că este închisă din cauza numărului mare de participanți veniți la festival, ceea ce a făcut ca mulți turiști să renunțe să mai vină în acel weekend în Brașov. Au existat și nemulțumiri ale localnicilor și ale turiștilor. La o săptămână după terminarea festivalului, Poiana Brașov oferea un peisaj dezolant: gunoaie, dune de pământ și mult noroi. Organizatorii, obligați să refacă terenul, au declarat la vremea respectivă că va urma "un proces de amenajare".

Politică

De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență

Ciolacu nu prezintă diploma de bacalaureat. De altfel, toate studiile premierului sunt un permanent motiv de controverse. Pe hârtie, CV-ul este impecabil Pe hârtie, studiile premierului par onorabile: facultate, studii postuniversitare și masterat. Citește și: Cum a reușit șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Alina Corbu, să stoarcă de la contribuabili, în 2024, uriașa sumă de 1,1 milioane de lei Potrivit CV-ului actual, premierul a urmat cursurile Liceului de Filologie-Istorie "Mihai Eminescu" din Buzău, în perioada 1982-1986. A urmat cursurile Universității Ecologice din București (UEB) între 1991 și 1995. A absolvit Facultatea de Drept, din cadrul universității. În 2004, a obținut și o diplomă în studii postuniversitare de specialitate, în management şi finanţare locală, tot la UEB. Între 2008 și 2009, a urmat alte cursuri postuniversitare, la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti,perfecţionându-se în domeniul securităţii şi apărării naţionale. În 2012, a primit diploma de masterat în managementul sectorului public, la SNSPA București. Potrivit CV-ului, premierul are și competențe lingvistice, atât în limba maternă, cât și în limbile engleză și franceză. Studii post-universitare fără licență Primele semne de întrebare au apărut în 2023: o anchetă jurnalistică a scos în evidență mai multe inadvertențe din CV-ul premierului. Potrivit G4Media, din CV-ul inițial lipsea liceul pe care Marcel Ciolacu l-ar fi urmat și absolvit. Jurnaliștii au descoperit și că Marcel Ciolacu, deși a terminat facultatea în 1995, a promovat examenul de licență abia în 2004. Or, în 2004, potrivit CV-ului, premierul absolvise și studiile postuniversitare. Ceea ce însemna că studiile postuniversitare au fost începute înainte ca premierul să fi absolvit universitatea. Gluma anului: ar vorbi engleză și franceză În CV-ul său, premierul menționează că are competențe lingvistice: limba maternă, engleză și franceză. În ce privește competențele în limba română, premierul Ciolacu se remarcă de ani buni printr-o suită de gafe. "Nu a picat nici un capăt azi", declara Ciolacu după o ședință PSD. La Bistrița, aflându-se la inaugurarea unei case polivalente, Ciolacu spunea așa: "Am venit la inaugurarea unei case mortuare de care vom beneficia cu toții la un moment dat". Alte gafe ale premierului: "Este foarte greu să recâștigi credibilitatea românilor", "Voi avea toleranță zero față de drepturile omului!", "Sunteți corupți până în măduvul oaselor!". În ce privește competențele în limba engleză, relevant este că Marcel Ciolacu obișnuiește să vorbească cu interlocutorii străini prin interpret. În întâlniri oficiale, premierul adresează doar câteva cuvinte de salut. Limba franceză pare, de asemenea, o necunoscută: nu există nici un discurs înregistrat sau vreo dovadă că premierul ar vorbi limba lui Voltaire. Anul trecut, invitat la Ambasada Franței de la București, de ziua Națională, premierul a ținut un discurs în limba română. Singurele cuvinte rostite în franceză au fost la final: "Vive la France!". Potrivit lui Valeriu Nicolae, în liceu, premierul a fost chiar corigent la limba franceză. Ciolacu nu prezintă diploma de bacalaureat În 2023, europarlamentarul Vlad Gheorghe îi cerea în mod public premierului Ciolacu să își prezinte diplomele de Bac și de licență. În martie a.c., fostul ministru PSD Eugen Orlando Teodorovici l-a acuzat pe președintele PSD Marcel Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul. Tot în martie anul acesta, USR i-a cerut ministrului Educației, Ligia Deca, să lămurească problema diplomei de Bac a prim-ministrului. A evitat să dea explicații Premierul nu a marșat prea mult în direcția scandalurilor privind studiile sale. În 2023, după interogațiile apărute în presă, și-a actualizat CV-ul, adăugând liceul. La vremea respectivă, declara: "Am terminat liceul, mi-am luat Bacalaureatul, nu e nici un fel de problemă". A admis că a luat licența în 2004, motivând prin aceea că a trebuit să muncească. Însă nu a lămurit cum a fost posibil să se înscrie la studiile postuniversitare, absolvite în același an cu licența, dacă nu a avut diploma universitară. În ianuarie a.c., prezent în emisiunea "Culisele Statului Paralel" de la Realitatea PLUS, premierul a afirmat că scandalul legat de diploma sa de liceu este doar un "fake news".

Politică

USR a luat viteză cu locomotivele Nicușor Dan și Dacian Cioloș și a deraiat cu drezinele Barna și Drulă până la irelevanță, arată istoria grupării. Azi, partidul e ținut în viață de Fritz și Lasconi

USR, deraiat de Barna și Drulă, după ce fondatorul, Nicușor Dan, și-a dorit un partid "pentru toată lumea": pentru conservatori și pentru progresiști. Și a avut succes. Nicușor Dan nu a fost profet în partidul lui Nicușor Dan a fost primul președinte al USR. Citește și: Coldplay, încă o palmă pentru România: o singură postare, seacă, pe Facebook, cu numai o poză, doar despre al doilea concert. În cazul celorlalte țări – multiple postări, fotografii, video La doar câteva luni de la înființare, partidul devenea a treia putere politică din România. În decembrie, 2016, la alegerile parlamentare, USR s-a clasat pe locul trei, după PNL și PSD, obținând 30 de mandate în Camera Deputaţilor şi 13 în Senat. Însă, câteva luni mai târziu, în 2017, Nicușor Dan a demisionat de la conducerea partidului. Motivul: disensiunile apărute în partid în ce privește familia tradițională. Majoritatea membrilor voiau să militeze în chestiunea definirii familiei în Constituția României, promovând mariajul persoanelor de același sex. La vremea respectivă, Nicușor Dan declarase că România are probleme mai importante de rezolvat, precum corupția. În plus, Dan a reiterat ideea înființării acestui partid: USR trebuia să fie un partid "pentru toată lumea": atât pentru conservatori, cât și pentru progresiști. Dan avertizase că în viitor există riscul ca această dezbatere să devieze. Primele scandaluri interne de corupție În octombrie, 2017, Dan Barna a fost ales noul președinte al partidului, pentru un mandat de doi ani. În vara anului 2019 în USR a izbucnit un scandal intern. Pe grupul privat de Facebook al partidului au apărut diferite acuzații între membri. De o parte, mai mulți membri USR, printre care Cristian Ghinea, susțineau că o agenție media administrată de Sorin Pavel, membru USR, ar fi încasat 8.000 euro pentru servicii de promovare în mass-media în campania pentru europarlamentare. Erau vizați și membri ai organizației din Giurgiu, acuzați că ar fi închiriat sediile de partid folosind ca intermediari propriile firme. De cealaltă parte, Ghinea era criticat că lansase acuzațiile pentru că intenționa să candideze pentru şefia filialei partidului din Sectorul 3. USR a anunțat că va dispune o investigație internă, iar lucrurile s-au oprit acolo. Investigația care i-a stricat imaginea lui Barna În noiembrie 2019, o investigație Rise Project arunca o umbră de îndoială și asupra integrității liderului USR, Dan Barna. Potrivit anchetei jurnalistice, o firmă de consultanță deținută de Barna ar fi fost implicată în mai multe fraude cu fonduri europene. Ancheta arăta că firma lui Barna ar fi direcţionat fondurile către membri ai familiei și prieteni. De asemenea, ar fi avizat și documente de plată către beneficiari incompatibili. Barna a fost investigat de DNA, însă nu a fost pus sub acuzare iar dosarele deschise au fost clasate. După ce Barna a obținut al doilea mandat de președinte (2019), au izbucnit noi scandaluri interne. Principala oponentă la conducerea partidului, Cosette Chichirău, a acuzat fraudarea alegerilor. Acuzații de fraudă a adus și Olimpia Arădean, membru USR Ilfov, câteva luni mai târziu. Aceasta a pus la îndoială veridicitatea semnăturilor din cadrul campaniei "Fără penali în funcții publice". A fost demisă, ceea ce a provocat un val de revoltă printre membri. Unii au demisionat, în semn de protest, alții au fost suspendați sau chiar excluși. USR-PLUS, un succes uriaș La începutul anului 2019, USR a format o alianță electorală cu PLUS (Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate) pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai. În primă instanță, Alianța 2020 USR-PLUS, avându-i lideri pe Dan Barna și Dacian Cioloș, a înregistrat un succes electoral masiv la alegerile europene. Procentajul obținut la europarlamentare, de 22,4%, a situat Alianța foarte aproape de PSD (22,5%) și PNL (27%). În plus, Alianța a captat majoritatea voturilor din diaspora: 43,9%. Însă, câteva luni mai târziu, la alegerile prezidențiale, Dan Barna, candidatul Alianței, a obținut un rezultat dezastruos: 14,9%. Barna s-a situat după Viorica Dăncilă. Cioloș demisionează, Barna rezistă În aprilie, 2021, USR și PLUS au fuzionat, devenind un singur partid. În octombrie, Dacian Cioloș a fost ales ca președinte al partidului USR-PLUS, iar denumirea noului partid a fost schimbată: USR. Alegerile pentru președinția partidului n-au decurs lin: USR și PLUS s-au acuzat reciproc de fraudă electorală. Tensiunile au escaladat în lunile imediat următoare alegerilor. În februarie 2022, Dacian Cioloș critica Biroul Național al partidului, dominat de oamenii lui Dan Barna. Cioloș acuza faptul că inițiativele de reformare a partidului îi erau blocate și că statutul său de președinte este unul pur decorativ. La rândul său, Dan Barna îl acuza pe Cioloș că vrea să "golească de conținut USR, că e arogant și vrea partidul pe persoană fizică". Pe 7 febuarie 2022, Dacian Cioloș și-a dat demisia din conducere. Cătălin Drulă a devenit președintele interimar al USR. USR, deraiat de Barna și Drulă Scandalurile interne au continuat și sub interimatul lui Cătălin Drulă. În octombrie, 2022, deputatul Mihai Poliţeanu a acuzat în mod public conducerea USR că "măcelăreşte" opoziţia internă, favorizând loialitatea unei grupări din USR Prahova față de PNL. Într-o scrisoare deschisă, Polițeanu și-a anunțat demisia, alături de alți o sută de membri. Printre motive s-au numărat epurările din partid, precum demiterea viceprimarului USR din Ploiesti, Magdalena Trofin. Demiterea lui Trofin fusese susținută de trei consilieri municipali ai USR, care ar fi urmat directivele conducerii naționale USR. La alegerile locale tocmai desfășurate, Mihai Polițeanu a câștigat, ca independent, primăria orașului Ploiești. Cazul Lasconi În septembrie 2023, Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel, a fost propusă de USR în fruntea listei pentru alegerile europarlamentare. USR o prezenta ca pe un model de succes: "Elena Lasconi (…) a reușit în doar trei ani să dezvolte orașul cu ajutorul fondurilor europene - peste 400 de milioane de lei, adică bugetul orașului pe 40 de ani". Însă, în noiembrie 2023, după ce aceasta a declarat că a votat "Da" la referendumul din 2018 privind familia tradițională, USR a retras-o de pe listă. Afirmațiile Elenei Lasconi au fost aspru criticate de mai mulți colegi din USR. Președintele partidului, Cătălin Drulă, a declarat: "Am certitudinea că Elena a înțeles că întreaga discuție publică (…) afectează campania și concentrarea USR pe lupta cu monstrul PSD-PNL". Anul acesta, Lasconi a câștigat detașat alegerile locale, obținând un nou mandat de primar, cu 70% din voturi. Recent, Lasconi a criticat dur conducerea USR. "Ideea e că unora care ajung la conducere le ia Dumnezeu mințile", a declarat aceasta la Digi24.

Eveniment

Coldplay, considerați "idioți utili" ai unor companii poluatoare: au încheiat parteneriate pentru turnee ecologice cu BMW și cu compania petrolieră Neste, care a defrișat mii de hectare

Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie. Formația britanică Coldplay se implică în diverse cauze activiste. Însă joacă niște jocuri fără a cunoaște regulile. Apărători ai corectitudinii politice, au fost ei înșiși acuzați de apropriere culturală. Citește și: Și eu l-aș fi huiduit pe Babasha: m-am săturat de agresivitatea maneliștilor, neamuri proaste cu boxele în stradă. M-am săturat de manelizarea țării Fac politică, neluând în calcul implicațiile. Militând pentru ecologie, s-au trezit etichetați "idioți utili" ai companiilor care i-au folosit pentru "greenwhashing" (înșelarea publicului cu privire la proiecte ecologice). I-au supărat pe indieni cu clișee despre India Deși în cântece precum "Guns" sau "Trouble in Town", trupa face declarații de conștientizare socială, marșând pe curentul Black Lives Matter ("Ei l-au spânzurat pe fratele meu maro"), în 2016, Coldplay irita comunitatea indienilor din Marea Britanie. Videoclipul "Hymn for the Weekend", filmat în India, a provocat dezbateri ample în presa britanică. Acuzele nu au vizat hainele, bijuteriile sau vopseaua cu henna, ci distorsionarea realității sociale. India, au susținut criticii, apare în videoclip cu toate clișeele lumii vestice: un tărîm luxuriant, locuit de oameni care se joacă împrăștiind pulberi colorate. Or, această Indie idealizată ascunde realitățile unei națiuni complexe, plină de probleme, nu o "construcție mioapă" realizată de Coldplay. Și cu Palestina, și cu LGBTQ Coldplay și-a exprimat de multă vreme sprijinul pentru Palestina. În 2011, Coldplay a postat pe pagina de Facebook un link către melodia "Freedom for Palestine". Melodia, compusă la inițiativa organizației non-profit One World, este un manifest, cântată în grup, pe tiparul "We are the World". Refrenul a enervat fanii evrei: "Suntem poporul și acesta este timpul nostru, ridicați-vă, cântați pentru Palestina". După ce au apărut amenințări cu boicotul, linkul către videoclip a fost retras de pe Facebook. Motivul invocat: multele injurii primite. Solidaritatea Coldplay cu Palestina (discursuri publice și colaborarea cu artiști palestinieni) a rămas, însă, un subiect sensibil. În 2019, au apărut chiar câteva videoclipuri în care formația intonează imnul național al Israelului. Clipurile s-au dovedit a fi false și au fost șterse. În ciuda simpatiilor pro-Palestina, în 2023, Partidul Islamic din Malaezia a încercat să le anuleze concertul programat pe Stadionul Național Bukit Jalil. Motivul: Coldplay susține LGBTQ și promovează homosexualitatea. Prim-ministrul Anwar Ibrahim a justificat însă permisiunea concertului. "Coldplay susține, totuși, Palestina", a declarat acesta. Coldplay, parteneriate cu poluatori pentru ecologie În 2019, Coldplay a decis să nu mai plece în turneu până când concertele lor nu vor deveni mai sustenabile. Fondul Mondial pentru Natură (WWF) a salutat cu entuziasm decizia, anunțată în timp ce trupa sărbătorea lansarea noului album cu două concerte, susținute în capitala Iordaniei, Amman. În 2022, Coldplay organizează un tur mondial, pentru promovarea albumului "Music Of The Spheres". Turneul a fost realizat în colaborarea cu BMW. Coldplay a susținut că BMW le-a oferit soluţia ecologică necesară: baterii cu energie regenerabilă. Critici pentru parteneriatul cu BMW Colaborarea cu compania germană a fost însă aspru criticată. Potrivit unui raport al "Influence Map", BMW este un lobbyist influent pentru industria auto germană. "Coldplay au fost înșelați", a declarat Eoin Dubsky, manager senior de campanie pentru grupul de susținere a consumatorilor "Sum Of Us". Potrivit lui Dubsky, "BMW s-a angajat să împiedice UE să stabilească un termen limită în 2035 pentru vehiculele cu emisii zero și au profitat de Coldplay pentru greenwashing". Confruntați cu acuzele, Coldplay au declarat: "Nu avem nici o legătură sau influență asupra politicilor lor corporative". Reduc emisiile luând bani de la petroliștii Neste Coldplay au fost etichetați drept "idioți utili", după ce a anunțat un parteneriat cu compania petrolieră finlandeză Neste. Colaborarea avea drept scop reducerea la jumătate a emisiilor de CO2 din turneele viitoare. După anunț, au apărut informații cu privire la cât de sustenabilă este compania cu adevărat. Neste este o rafinărie de petrol care s-a confruntat cu o serie de scandaluri și acuzații de defrișare masivă pentru producția uleiului de palmier. Potrivit unui studiu realizat de Friends of the Earth, furnizorii de ulei de palmier ai companiei au defrișat cel puțin 10.000 de hectare de pădure în țări precum Indonezia și Malaezia între 2019 și 2020. Compania însăși a admis că nu folosește doar uleiuri durabile. Carlos Calvo Ambel, director senior al organizației europene "Transport and Environment" a declarat: "Angajamentul Coldplay de a-și reduce emisiile este fără îndoială bine intenționat. Dar colaborarea cu o companie legată de defrișări îi transformă în idioți utili pentru greenwashing". Ambel a făcut un apel la Coldplay să renunțe la acest parteneriat. Formația a refuzat, susținând că fac și ei "ce pot" pentru a a-și continua turneul "în cel mai sustenabil mod posibil".

Politică

AUR, oaia neagră a extremei drepte europene: a luat un scor mult mai mic decât omologii din Franța, Italia, Germania și Austria la alegerile europarlamentare

AUR, scor sub extrema dreaptă europeană. Primele consecințe ale ascensiunii partidelor de extremă dreapta: în Franța, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul național și de a convoca alegeri legislative anticipate după votul pentru europarlamentare. În urma deciziei, moneda euro s-a depreciat. Kremlinul jubilează, declarând că urmărește "cu atenție" ascensiunea partidelor extremiste de dreapta în Uniune. PPE a salvat situația În urma rezultatelor obținute de partidele extremiste de dreapta la alegerile europarlamentare, unii comentatori au avertizat asupra consecințelor nefaste, vorbind chiar de "sfârșitului democrației". Citește și: FOTO Reprezentantul PSD în Biroul Electoral Sector 1 și alții, prinși că au desigilat saci cu voturi pe ascuns și căutau printre buletine, spune Clotilde Armand: ”Își acopereau urmele” Alții, din contră, susțin că este vorba despre o percepție distorsionată. Potrivit rezultatelor parțiale, partidele naționale afiliate Partidului Popular European (PPE) au ajuns pe primul loc într-un număr semnificativ de state. În Polonia, coaliția premierului Donald Tusk a ieșit învingătoare, la fel și în Spania, unde Partidul Popular Spaniol a câștigat 34,2%, din voturi sau în Grecia, unde formațiunea șefului guvernului grec Kyriákos Mitsotákis, Noua Democrație, a primit 28,31%. În cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania), precum și în Finlanda, conservatorii au ieșit pe primul loc. AUR, scor sub extrema dreaptă europeană Presa franceză amintește și de ascensiunea slabă a extremismului în România. Jurnaliștii susțin că țara noastră a făcut pariul "câștigător pentru stabilitate: căsătoria de conveniență dintre stânga și dreapta a dat roade". În ce privește AUR, partidul de extremă dreapta, deși s-a situat pe locul al doilea, este departe de rezultatele preconizate: "Retorica beligerantă și declarat anti-europeană a liderului George Simion a înspăimântat o mare parte a electoratului român". Nici în Ungaria, victoria lui Viktor Orban nu este percepută ca un triumf răsunător: partidul lui Orban a câștigat alegerile, însă a înregistrat un declin net față de 2019 (52,6%). Germania, Italia și Austria, luate cu asalt Însă partidele de extrema dreaptă au înregistrat, într-adevăr, succese electorale în țări-cheie ale Uniunii Europene. În Germania, în ciuda scandalurilor de corupție și spionaj pro Rusia și pro-China, AfD a înregistrat o creștere extrem de puternică, clasându-se pe locul al doilea. În Italia, partidul premierului Giorgia Meloni, Fratelli d'Italia, ocupă primul loc. Meloni și-a declarat în trecut admirația pentru Mussolini. Într-un interviu, aceasta a afirmat că Mussolini a făcut mult bine Italiei, și că, de 50 de ani, nu a mai existat "un om politic atît de capabil". În Austria, rezultatele parțiale au plasat FPÖ pe primul loc. Partidul a fost și este implicat în mai multe scandaluri de spionaj în favoarea Rusiei. În Franța, o victorie zdrobitoare a avut partidul Marinei Le Pen, Rassemblement national (RN).Marine Le Pen este o apropiată a lui Putin, iar liderul partidului, Jordan Bardella, este adeptul teoriilor privind supremația rasei albe. Macron, decizie șocantă: anticipate În Hexagon, analiștii politici vorbesc despre un adevărat "cutremur politic". După anunțarea rezultatelor parțiale, președintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul și de a convoca alegeri legislative anticipate. Decizia este percepută nu doar ca un joc extrem de riscant, ci ca un pariu care se anunță perdant din start. Odată cu alegerile legislative din 30 iunie și 7 iulie, Emmanuel Macron va încerca să-și extindă majoritatea în Parlament. Însă partidul lui Le Pen este foarte bine cotat. Dacă RN va câștiga majoritatea absolută în Parlament, Macron va fi obligat să-l numească pe Bardella prim-ministru. Potrivit analiștilor, Macron speră, pe de o parte, că această numire va fi o avertizare pentru francezi, pe de alta, o demonstrație a faptului că Bardella și colegii săi de la RN sunt incapabili să conducă Franța. Potrivit lui Pascal Perrineau, politolog la Sciences Po, decizia lui Macron este însă "solitară, pripită și total irațională". Dacă va da greș, iar RN ajunge la putere, nu doar Franța, ci întreaga Europă va trebui să se împace cu ideea că un partid anti-european și pro-Putin conduce cea mai puternică forță armată a Europei. Piețele au reacționat: scăderi bruște După ce Macron a convocat alegeri anticipate, cursul Euro a scăzut brusc. La câteva ore de la anunțul lui Macron de a dizolva parlamentul, a avut loc cea mai puternică scădere a monedei euro din mai bine de o lună. Indicele acțiunilor CAC 40 din Paris a scăzut cu 2,4%, iar acțiunile la cele mai mari bănci franceze au scăzut cu până la 9%. Potrivit analiștilor economici, alegerile convocate de Macron ar putea provoca o nouă depreciere a monedei unice, dacă Franța continuă marșul către politica de extremă dreapta. "În cazul în care alegerile din Franța ar avea ca rezultat o victorie pentru Marine Le Pen și în cazul în care acest lucru se adaugă la conflictele din zona euro, (…) acest lucru va avea un impact negativ asupra euro", a declarat Sonja Marten, șeful departamentului de cercetare FX și politică monetară la DZ Bank. Putin a scos popcornul și vodca În acest timp Kremlinul jubilează. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, a declarat că este urmărită "cu interes" ascensiunea partidelor de extremă dreapta, atât în Franța, cât și în Europa, pentru că acestea sunt adesea considerate mai favorabile Rusiei. "Majoritatea va fi pro-europeană și pro-ucraineană (…), dar putem vedea dinamica partidelor de dreapta câștigând popularitate. (…) Se pare că, în timp, partidele de dreapta ajung din urmă partidele pro-europene și urmărim acest proces cu atenție", a adăugat Peskov. În ceea ce privește situația din Franța, Dmitri Peskov a asigurat că, deși nu vrea să "intervină în treburile interne", Moscova urmărește îndeaproape situația: "Mai ales că se vede atitudinea extrem de neprietenoasă, chiar ostilă, a liderilor francezi față de Rusia".

Eveniment

Băluță a distrus un teatru cu producții premiate pentru a-i oferi o sinecură unei favorite a Gabrielei Firea. Acum, face aceeași promisiune ca în 2020: construirea unui teatru nou

Băluță, o nouă pasiune: "primul teatru". Primarul de la Sectorul 4 promite construirea unei noi clădiri pentru o sală de spectacole de teatru, după ce a distrus chiar instituția care punea în scenă piese premiate. Băluță, o nouă pasiune: "primul teatru" Recent, primarul Daniel Băluță a promis alegătorilor că va construi "primul și singurul teatru" din sectorul 4. Lucrările vor dura aproximativ doi ani și vor costa în jur de zece milioane de euro. Promisiunea a mai fost făcută și în 2020, tot cu doar câteva zile înainte de alegeri. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți Comunicatul din mai 2024 este aproape copy & paste cu cel din septembrie 2020. Pe 23 septembrie 2020, Băluță anunța că Primăria Sectorului 4 a încheiat "procedura de proiectare a clădirii ce va găzdui primul centru multi-cultural construit vreodată în Sectorul 4" și că a lansat licitația publică pentru construirea "primului teatru amenajat vreodată în sudul Bucureștiului". În prezent, Băluță a anunțat că a fost emis ordinul de începere a lucrărilor de construire "a primului și singurului teatru din Sectorul 4". Nici singurul... În 2024, primarul Băluță pare că nu știe că în sectorul 4 există, de ani buni, un teatru emblematic pentru orice iubitor de teatru, "Centrul Replika". Este situat într-o zonă accesibilă, la doar câteva minute de stația de metrou Tineretului (Strada Lânăriei). A fost înființat în 2015 și reunește nume mari ale scenei românești, precum Radu Apostol, Mihaela Michailov, Mihaela Rădescu și Viorel Cojanu. De-a lungul timpului, spectacolele teatrului au primit premii prestigioase, precum cel al Consiliului Britanic. ... nici primul Primarul Băluță a distrus una dintre cele mai importante instituții teatrale din România: Centrul Cultural pentru Unesco "Nicolae Bălcescu" (CCUNB). A făcut-o în 2015, în calitate de primar intermediar, imediat după demisia lui Piedone. Atunci, l-a demis pe Cristian Şofron de la conducerea Centrului, motivând că vrea un "suflu nou". Ulterior, în locul acestuia, Băluță a numit-o directoare pe pupila PSD, Alexandra Dobre. Cristian Șofron câștigase postul prin concurs. În timpul mandatului său, CCUNB devenise un reper cultural atât în sectorul 4, cât și în țară. Şofron reușise să reunească o trupă de tineri actori, în jurul unor mari nume ale scenei românești: regizorul Victor Ioan Frunză şi scenografa Adriana Grand. Centrul crease în acea perioadă numeroase spectacole de excepție, invitate la festivaluri și multipremiate. În 2016, Băluță a decis schimbarea denumirii centrului în Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO "Nicolae Bălcescu". Alexandra Dobre, pricepută la toate Tot în 2016, Băluță a numit-o directoare, fără concurs, pe Alexandra Dobre. Alexandra Dobre este o fostă consilieră a lui Gabriel Oprea care și-a făcut carieră fiind numită de primari ai PSD în mai multe poziții de conducere. A fost instalată de Firea director general al Centrului pentru Seniori al Municipiului București (înființat tot de fosta primăriță generală). A mai fost numită membru în Consiliul de Administrație la Spitalul de Copii Gomoiu și membru în CA la Societatea Service Ciclop SA, firmă deținută de Consiliul General al Municipiului București. Din 2016, sub conducerea Alexandrei Dobre, activitatea teatrală a Centrului s-a redus la minimum: au fost prezentate doar câteva producții ale altor teatre sau montate piese obscure. Activitatea Centrului s-a axat în special pe organizarea unor evenimente festiviste: Zilele Bucureștiului, Zilele Prieteniei Ziua Europei, Ziua Tinerilor Europeni etc. În 2018 Alexandra Dobre a părăsit conducerea Centrului. În 2019 a fost numită de Gabriela Firea președintele al Consiliului de Administrație al Spitalului Filantropia. În prezent, Centrul nu mai are nici o activitate culturală. Trolli și televiziuni plătite Dar închiderea de facto a Centrului teatral nu i-a afectat imaginea primarului Băluță, lăudat online de o armată de trolli și promovat pe bani publici de trei televiziuni de știri. În 2021, publicația Buletin de București a identificat peste o sută de conturi false care susțineau pe rețelele sociale activitatea primarului Băluță. Pe 9 martie 2022, Primăria Sectorului 4 anunța pe site că deschide o licitație pentru "servicii producție materiale de televiziune pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare ale Sectorului 4". Câștigătoare au fost toate cele trei televiziuni participante: RTV, Antena 3 și Realitatea Plus. Nelu Lupu, protecție pentru Clanul Sportivilor Lista personajelor controversate favorizate de Daniel Băluță este una lungă: oameni certați cu legea, care au strânse legături cu lumea interlopă. După demisia primarului Popescu Piedone în urma incendiului de la Colectiv, Daniel Băluță, devenit primar interimar, l-a numit consilier personal pe Nelu Lupu. Potrivit Rise Project, la începtul anilor 2000, Nelu Lupu fusese șeful Poliției sectorului 4. În această calitate, "finalizase" zeci de dosare penale, deschise pe numele unor membri din Clanul Sportivilor, prin "neînceperea urmăririi penale". În 2015, Lupu a fost pensionat forțat, în urma acuzelor că l-ar fi favorizat, în arest, pe Adrian Sârbu. În 2016, Băluță a scos Poliția Locală Sector 4 din subordinea Consiliului Local, și a subordonat-o primăriei. Pe Nelu Lupu l-a desemnat să "monitorizeze" activitatea acestei Direcții. În 2020, Nelu Lupu a îmbolnăvit de Covid zeci de persoane de la Spitalul Dimitrie Gerota, mințind în legătură cu o călătorie pe care o făcuse în străinătate.Dosarul a fost, însă, clasat. În urma scandalului, a fost mutat cu serviciul la ADP sector 4. Goleac, tatăl și fiul, plus aceiași Sportivi Marian Goleac, considerat un apropiat al Clanului Sportivilor, a fost director general adjunct la ADP sector 4, în iulie 2008. A fost propus pentru această funcție de către Cristian Popescu Piedone. A demisionat în 2010, când mass-media a vehiculat informația că diploma sa era falsă. În 2012 a revenit, însă, în funcție. A făcut din nou un pas în spate în noiembrie 2015, la puțin timp după Colectiv. În 2016, când Băluță a devenit primar, Goleac a fost numit director general al companiei ADP 4. Nici fiul acestuia, Antonio Goleac, nu a fost uitat. În 2020, Antonio Goleac a ajuns șef în Poliția Locală Sector 4, în urma unui concurs. Însă, potrivit Libertatea, la concurs a fost singurul participant. Jurnaliștii au publicat ulterior și fotografii cu Antonio Goleac în compania mai multor membri ai Clanului Sportivilor, printre care și liderul clanului, Robert Nica. Imobiliare, PUD-uri și un PUZ Presa a relatat din plin și despre relațiile dintre Daniel Băluță și mafia imobiliară. Potrivit Newsweek, Primăria Sectorului 4, condusă de Piedone, a emis ilegal cel puțin trei Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD) pentru construcția unor blocuri pe terenurile firmei Berser SA, patronată de Horia Culcescu, finul lui Gigi Becali. PUD-urile ilegale ale lui Piedone au fost "albite" printr-un Plan Urbanistic Zonal în mandatul primarului Daniel Băluță. Fostele sere din Berceni, privatizate de statul român, au fost achiziționate de Horia Culcescu, care a vândut o parte din teren mai multor dezvoltatori imobiliari pentru ansamblul de locuințe "Metalurgiei Park". Printre investitori: Robert Nica și Stelian Vintilă, doi lideri ai clanului Sportivilor. Borduri noi Primarul Daniel Băluță a realizat o serie de proiecte controversate. Printre cele "banale", clasicele înlocuiri ale bordurilor și reamenajarea unor spații verzi abia amenajate. Motivele lui Băluță: din cauza climei din România, bordurile nu rezistă nici un an și trebuie schimbate. În ce privește reamenajarea unor spaţii verzi, care fuseseră tocmai amenajate, primarul e explicat: pomii au fost plantaţi în pământ insuficient şi ieşeau din spaţiul amenajat. Trebuia să fie scoşi şi mutaţi în alte locuri. Pasajul Unirii, prea mic pentru ambiții așa mari În mai, 2022, Primăria sectorului 4 anunța demararea lucrărilor de reabilitare a pasajului Unirii. Investiția: 12 milioane de euro. În septembrie 2022, Daniel Băluță anunța redeschiderea circulației în pasaj. "În numai două luni, Sectorul 4 a pus în siguranţă cel mai important obiectiv de infrastructură din Capitală, care devine astfel cel mai tehnologizat şi modern tunel rutier din România!", susținea Băluță. În primele două zile de la inaugurare, două autocare s-au blocat în indicatorul pus înainte de intrarea în pasajul Unirii. Pe 8 septembrie, pasajul a fost blocat de un TIR care a acroșat limitatorul de înălțime. Pe 21 septembrie, un camion a rămas blocat în Pasajul Unirii din Bucureşti. În 23 decembrie, o persoană a murit, iar alte 21 de persoane au fost rănite după ce un autocar cu turiști greci a intrat în limitatorul de înălțime. Poarta Ero(r)ilor Unul dintre proiectele recente cu care se laudă primarul Băluță este transformarea urbană a zonei de la Eroii Revoluției. Proiectul, care a vizat înlocuirea diferitelor rețele de utilități și finalizarea lucrărilor la pasajul pietonal subteran, a costat 25,2 milioane de euro. Din această sumă, 5,3 milioane de euro au fost atribuiți construirii Porții Eroilor. Motivația primarului: poarta este inspirată din lucrările renumitului Santiago Calatrava. Doar că lucrarea arhitectului spaniol Calatrava, World Trade Center Oculus and Transportation Hub, are un rol funcțional. Poarta Eroilor este pur decorativă.

Eveniment

În România, soldații ruși au jefuit, ucis și violat fără a fi trași niciodată la răspundere de comandanții lor. Documente istorice de după Armistițiul din 1944 arată amploarea atrocităților

Rușii nu ne-au furat doar tezaurul. Convenția Armistițiului din 1944 a oficializat jaful, la nivelul statului. În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori. Neoficial, le-a transmis militarilor sovietici că au impunitate pentru jefuirea civililor. În ciuda adevărului istoric, a sutelor de mărturii păstrate în arhive, Rusia neagă atrocitățile militarilor Armatei Roșii în România. Neagă, în continuare, și masacrul de la Fântâna Albă. În România, rușii - jefuitori, ucigași, violatori Într-o postare pe Facebook, de acum câțiva ani, Ambasada Rusiei în România nega atrocitățile făcute de soldații sovietici în țara noastră. Citește și: Rusia a anunțat exerciții nucleare în apropierea granițelor ucrainene, ca răspuns la declarațiile unor lideri occidentali privind posibilitatea de a trimite soldați NATO în Ucraina "În presa occidentală și cea românească apar periodic diverse publicații menite să-i denigreze pe ostașii Armatei Roșii care au eliberat de fascism țările Europei de Est și Europei Centrale. În cadrul acestei perpetue campanii de propagandă, ostilii critici anti-sovietici și anti-ruși încearcă insistent să-i convingă pe oameni că Armata Roșie era o adunătură de tâlhari și violatori (…)", se susținea în postare. Pe de o parte, rușii susțin că e vorba de "mituri" fabricate de oponenții Kremlinului. Amintesc până și de Constantin Tănase: un individ cu "atitudinea antirusă" care a creat mitul "Davai ceas, davai palton". Pe de alta, vin cu ""argumente care demontează "miturile": acțiunile împotriva populației civile (violuri, jafuri) erau interzise în Armata Roșie și pedepsite prin executare. Sfatul Ambasadei Ruse: "Oamenii să analizeze informațiile care apar în mass-media și să le compare cu faptele istorice verificate". Jaful oficial: peste 300 de milioane de dolari Faptul istoric verificat este existența Convenției de Armistițiu, semnate în 12 februarie, 1944. Convenția a fost mai mult decât un act de capitulare, a fost oficializarea jafului, la nivel de stat. Printre prevederi, era stipulat ca Guvernul României să facă, în mod regulat, plăți cerute de către Înaltul Comandament Aliat (Sovietic), pentru îndeplinirea funcţiilor sale pe teritoriul românesc: "În caz de necesitate va asigura folosinţa întreprinderilor industriale şi de transport a mijloacelor de comunicaţie, staţiunilor generatoare de energie, întreprinderilor şi instalaţiilor de utilitate publică, depozitelor de combustibili, petrol, alimente şi alte materiale sau servicii, în acord cu instrucţiunile date de către Înaltul Comandament Aliat (Sovietic)." Aceeași Convenție prevedea ca pierderile pricinuite de operațiunile militare române Uniunii Sovietice să fie despăgubite de România: 300 milioane de dolari americani, plătibili în curs de șase ani. Un alt punct al Convenției dădea liber la jaf militarilor sovietici: "Guvernul român se obligă (…) sa restituie Uniunii Sovietice (…) toate valorile materiale luate de pe teritoriile ei, în timpul războiului". Militarii sovietici s-au simțit astfel împuterniciți să fure din România tot ce le cădea în mâini, sub pretextul că luau "înapoi" lucrurile "furate" de români de la ei. Rușii furau orice, dar preferau ceasurile Atracția militarilor sovietici pentru ceasuri a fost consemnată de mai mulți scriitori ai vremii, din mai multe țări ocupate. La noi, Mihail Sebastian scria în "Jurna"l: "Sălbăticie, teamă, neîncredere. Soldații ruși violează femeile. (…) Soldații opresc mașinile, scot afară șoferul și pasagerii, se urcă la volan și demarează. Magazine jefuite. În după-amiaza aceasta, la Zaharia, trei dintre ei au spart magazinul și au furat ceasuri." Sebastian, despre apetența militarii sovietici pentru ceasuri: "Ceasurile sunt jucăriile care le plac cel mai mult." Furau și din biserici Jafurile, violențele, violurile, crimele comise de militarii ruși nu pot fi pe deplin cuantificate, însă în arhive au rămas mii de rapoarte depuse la Poliție de civilii agresați. Sute de astfel de plângeri există în Arhivele Naționale ale României. Din documentele consultate de jurnaliștii Europa Liberă, reiese că soldații ruși nu aveau nici o frică de pedepse. Dădeau buzna în casele oamenilor, la orice oră, le spărgeau geamurile, pentru distracție, le furau tot ce aveau, de la bijuterii, ceasuri și bani, la fețe de masă, căciuli și cratițe. Viorel Bozeșan din Orăștie declara pe 17 octombrie 1944: "M-am reîntors spre casă și am constatat că rușii mi-au devastat camera. (…) am constatat că îmi lipsește o căciulă, o flanea de lână, o pereche de pantaloni, un ceas Vecher și un brici". Arhivele vrâncene păstrează și ele nenumărate astfel de mărturii. Militarii ruși nu se abțineau nici cînd era vorba despre copii sau biserici. În Focşani, un raport semnat de trei insitutuții care aveau în grijă copii consemna: "Trupele sovietice poposesc aici şi adesea intră în local sau curte, jefuiesc, strică, sparg ce întâlnesc şi pleacă luând cu ei bunuri de care nu au nevoie; se urcă la etaj, scot ferestrele cu geamuri (…), le aruncă jos în maşină, încarcă cu braţele arhiva, cărţile, rup robinetele ciuşmelelor, inundând localul". Nici bisericile nu erau ferite. Parohul Bisericii Donie consemna, în 1944, într-un raport către poliție:"Poarta de la intrarea principală, distrusă, la Pridvor, 2 geamuri mari sparte, un Iconostas de stejar stricat, icoane de pe pereţi date jos şi profanate. În locuinţa paraclisierului, s-au găsit stricate o masă rotundă şi 3 scaune, pe care le-au stricat soldaţii ruşi, după ce au mâncat". Bețivi și violatori Femeile din România trăiau un coșmar. Din mărturia unei supraviețuitoare: "M-am ascuns o vreme cu celelalte lucrătoare din croitorie (…) într-o încăpere secretă (…) ieșeam numai noaptea să luăm apă și hrană. Tremuram toate să nu ne găsească. Copiii întrebau mereu de mine. Nu-i vedeam decât noaptea, când dormeau". Potrivit istoricului Tudor Roșu, într-o singură zi, 26-27 septembrie, 1944, în Alba au fost devastate 87 de magazine, 1.559 de locuințe, au fost furați 154 de cai, s-au înregistrat trei morți, doi răniți și 37 de femei au fost violate: "La Alba Iulia, rușii au căutat alcool, până au găsit «paradisul» în pivnițele Episcopiei Roman-Catolice. După ce se îmbătau, căutau «hăzăici» (femei)." În octombrie 1944, Comandamentul Sovietic de la Adjud a emis un ordin prin care femeile și fetele tinere trebuia luate să lucreze în Gara Adjud şi la spitalul de răniţi. Dintr-un raport înaintat Prefecturii judeţului Putna aflăm ce făceau militarii sovietici: "Profitând de acest ordin, soldaţii ruşi iau fete sub pretextul că le duc la lucru, depărtându-se cu ele la distanţă, mai pe câmp, unde le necinstesc". În public, Moscova atribuia violurile unor "diversionişti îmbrăcaţi în uniforme sovietice". Fântâna Albă, un masacru premeditat O cruzime fără margini a trupelor sovietice: mii de români omorâți, cu premeditare, în masacrul de la Fântâna Albă. În urma semnării Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Basarabia este revendicată de sovietici. La 28 iunie 1940, Armata Roșie ocupă Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herței. Pe 2 august, 1940, este creată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. De-a lungul anului, mulți români au încercat să treacă granița impusă, înapoi în țară. Sovieticii au găsit, însă, "soluția" pentru oprirea exodului. "Românii bucovineni au fost atraşi într-o cursă, ca să li se dea o lecţie exemplară tuturor celor care doreau să treacă graniţa în România", povestește istoricul Ion Varta. În primăvara anului 1941, NKVD (poliția secretă sovietică - n.r.) a lansat zvonuri că sovieticii ar fi permis trecerea înapoi în țară a românilor, printr-o anumită zonă. Românii au crezut, mai ales că pentru germani și polonezi granițele se deschiseseră. Mii de bucovineni fără apărare, mitraliați Pe 1 aprilie, într-o zi de Paști, un grup de aproximativ 7.000 de bucovineni din 43 de localități ale Văii Siretului s-au adunat în centrul orașului Hliboca. Aici, ofițerii NKVD le-au transmis că pot pleca liniștiți spre graniță, dându-le de înțeles că nu vor fi opriți de grăniceri. Traseul le-a fost transmis cu exactitate. La aproximativ trei km de graniță, la Fântâna Albă, au fost întâmpinați de grănicerii care au deschis focul asupra lor. I-au mitraliat din plin, omorând în jur de 3.000 de oameni. Unii s-au aruncat în Siret și au murit înecați, alții au fost vânați, în timp ce au fugit în pădure. Femei și copii au fost legați de cozile cailor. Răniții au fost aruncați, alături de morți, în gropi comune. Gropi săpate dinainte.

Politică

Cum vrea Firea să ajungă iar primăriță - reîncălzește în 2024 promisiuni sociale făcute în 2016 și neonorate: cămine pentru bătrâni, locuințe sociale, proiectul "banca de alimente"

Firea reia promisiunile din 2016, neonorate. Campania electorală a Gabrielei Firea în 2024 pare copiată după cea din 2016: aceleași grupuri țintă, aceleași promisiuni. Noutatea: dezvoltarea şi extinderea reţelei de metrou. Însă Metrorex se află în subordinea Ministerului Transporturilor, nu a Primăriei Capitalei. Citește și: Angajamentele lui Firea vs cele ale lui Nicușor Dan. Firea: „Spitalul Metropolitan va fi deschis în trei ani”. Dan: „Nu vom avea o nouă Sală Polivalentă în următorii patru ani” O inițiativă care ar putea avea aceeași soartă cu proiectele grandioase, anunțate în campania din 2016, sau începute în timpul mandatului. Nefinalizate, multe dintre cele demarate i-au rămas moștenire lui Nicușor Dan. Gabriela Firea, care nu locuiește în București, și-a manifestat în repetate rânduri disprețul față de bucureșteni. La începutul mandatului trecut, a modificat Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General: a introdus restricții pentru participarea cetățenilor la ședințele Consiliului. În prezent, vrea iar să conducă Bucureștiul. Femeie de afaceri pe naivitatea unei bătrâne În 2002, Gabriela Firea afirma că e "mai bine casnică decât politician". În 2016, câștiga alegerile locale, devenind primar al Bucureștiului. În noiembrie, 2016, Gabriela Firea obținea și premiul "Femeia de afaceri a anului". O investigație Rise Project punea, însă, problema moralității sale în afaceri. În 1996, Gabriela Firea și primul ei soț, Răsvan Firea, au câștigat 23.700 de dolari, speculând naivitatea unei femei în vârstă de 90 de ani. Bătrâna se numea Lucia Rauwolf. Soții Firea au cumpărat de la aceasta un teren de 300 de mp, situat în cartierul Primăverii, pentru suma de 61.100 de dolari. O săptămână mai târziu, cei doi au vândut terenul cu 84.860 de dolari. Contactată de jurnaliști, Gabriela Firea a comentat: "Vă asigur că totul a fost legal". Firea reia promisiunile din 2016, neonorate În loc de finalizarea unor proiecte sociale importante (precum construirea de cămine pentru bătrâni, locuințe sociale, sau megaproiectul "Banca de alimente"), Firea a preferat să aloce stimulente financiare, vouchere sau premii pentru vârstă sau căsătorii. Până în 2019, Primăria a acordat stimulente financiare și vouchere în valoare de 153 de milioane de euro. Minciuna centrelor de îngrijire pentru seniori În campania electorală din 2016, Gabriela Firea declara că prioritatea sa este înființarea centrelor de îngrijire pentru seniori. Doi ani mai târziu, nici un centru nu era înființat. După scandalul excursiilor în Grecia pentru pensionari, plătite de Primărie, Firea anunța înființarea Reţelei metropolitane "Asistenţă pentru seniori - respect pentru vârsta a treia". Din declarațiile sale, proiectul părea aproape finalizat: şase cămine pentru persoane vârstnice, câte unul în fiecare sector al Municipiului Bucureşti. Proiectul a murit în fașă. Până la finalul mandatului său, nici un nou cămin nu a fost construit. Vouchere, excursii, premii În 2024, Gabriela Firea se laudă cu ce a realizat pentru pensionari în patru ani de mandat: înființarea Centrului pentru Seniori al Municipiului București (CS-MB). În timpul mandatului ei, CS-MB a derulat programe culturale și artistice, precum "Romanța ne unește", "Întâlniri cu Cezara Dafinescu", "Deprinderi sănătoase" sau "Remember Cenaclul Flacăra". CS-MB a fost instrumentul Gabrielei Firea de a înlocui proiectele sociale cu excursii, premii și diferite vouchere. În 2019, a organizat mai multe excursii de o zi, prin țară. Costul nu e menționat în raport. Pentru aniversarea căsătoriei, a alocat premii între o mie și trei mii de euro. Nu există o estimare de buget sau criterii sociale. A oferit vouchere pentru ochelari: 50.000.000 de lei. A premiat vieți centenare: 170.000 de lei. Persoanele cu dizabilități, trasformate în cerșetori Recent, Gabriela Firea a declarat: "Le promit celor aproape 80.000 de bucureşteni cu dizabilităţi, adulţi şi copii, că le voi fi din nou alături ca primar general". În timpul mandatului, Gabriela Firea nu a implementat nici un proiect notabil pentru persoanele cu dizabilități. Nici accesibilizarea orașului, nici infrastructură medico-socială destinată persoanelor cu dizabilități. În cei patru ani de mandat la Primărie, cel mai promovat "proiect" social al Gabrielei Firea a fost acordarea unui stimulent financiar persoanelor cu dizabilități. În 2019, chiar în luna decembrie, stimulentul de 500 lei a fost înjumătățit. Primăria a invocat atunci situația financiară grea prin care trece municipalitatea. Persoanele cu dizabilități au avut din nou de suferit, în 2020, în luna când Firea a pierdut alegerile. Primăria Capitalei, pe care aceasta încă o gestiona, a anunțat că plata stimulentului pentru persoanele adulte cu handicap e amânată, din lipsă de bani. La vremea respectivă Vlad Voiculescu a acuzat-o pe Gabriela Firea că "lovește în adulții cu handicap ca o răzbunare politică". Nicușor Dan, primarul ales al Bucureștiului, a anunțat că imediat ce își va prelua mandatul va vira banii. "Banca de alimente", o gogoriță În august, 2018, Gabriela Firea anunța un proiect grandios: "Banca de alimente". Firea anunța crearea unui complex, în sectorul 5, care să cuprindă o bancă de alimente, o cantină socială, cu capacitatea de aproximativ 200 locuri, precum și un Centru de formare profesională destinat persoanelor defavorizate. Valoarea totala a investitiei era de 72,4 milioane lei, iar termenul de finalizare, 12 luni. După un an, când "Banca de alimente" ar fi trebuit să fie finalizată, Gabriela Firea anunța că proiectul "prinde contur". De fapt, lucrările abia începeau. Nu a finalizat proiectul-mamut în timpul mandatului I l-a lăsat moștenire lui Nicușor Dan. În 2024, acesta este încă în faza de șantier. Locuințele sociale, încă o promisiune încălcată Pe 31 ianuarie 2017, PMB anunța înființarea societății Trustul de Clădiri Metropolitane București SA. Obiectivul principal: construirea de locuințe sociale. Proiectul inițial a fost un complex de opt blocuri destinate tinerilor. Construcția primului bloc a început în 2019. În iunie 2020, construcția ajunsese la etajul 1. În iulie 2020, Gabriela Firea oferă altă estimare: lucrările se vor încheia în iarnă. Adică după alegerile locale. În decembrie 2020, Compania anunța un nou termen de finalizare: 31 ianuarie 2021. În martie 2021, lucrările se opriseră cu totul, în așteptarea bugetului. Și acest proiect a fost lăsat în seama lui Nicușor Dan. Dispreț față de bucureșteni "Mutați-vă din București, dacă nu vă place în București!", i-a spus Gabriela Firea, în 2020, ministrului Mediului de atunci, Costel Alexe. Acesta îi reproșase calitatea proastă a aerului din Capitală. Gabriela Firea, deși primar al Bucureștiului, nu locuiește în București și nici nu-i prea are la inimă pe bucureșteni. Încă de la începutul mandatului său de primar, a introdus un articol în Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General, care prevedea restricționarea participării cetățenilor la ședințele Consiliului. Deși ședințele sunt publice, articolul introdus de Firea impunea oricui dorea să participe să facă, mai întâi, o solicitare. Dacă mai voia și să ia cuvântul, trebuia să se înscrie la registratură, cu 48 de ore înainte, dându-și datele personale. Și doar cei care primeau aprobare de la comisiile din primărie aveau dreptul să asiste la ședință și să se exprime. În ciuda faptului că articolul a fost anulat în instanță, până la finalul mandatului de primar, acesta nu a fost modificat și transpus în conformitate cu decizia instanței de judecată.

Eveniment

Ștefan cel Mare era foarte sângeros. Cum Ceaușescu se visa egalul voievodului, propaganda comunistă l-a transformat pe domnitor într-o figură socialist-pacifistă

Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu. Domnitorul nu era chiar un iubitor de pace și de vecini, luptându-se cu toți. Nu a luptat doar cu turcii, ci și cu muntenii, ungurii și polonezii. A fost aproape la fel de sângeros ca Vlad Țepeș. Citește și: Vlad Țepeș, un domnitor nesemnificativ și foarte crud, transformat de Ceaușescu în erou pentru propaganda comunistă. Cum a ajuns idolul multor români A fost aliat cu turcii și a pierdut bătălii importante. Multe dintre mănăstirile despre care s-a spus că le-a ctitorit, precum Putna, au fost doar reabilitate. La sfârșitul vieții, și-a sfătuit urmașii să aibă mai multă încredere în turci, decât în creștini. Ștefan cel Mare, "cosmetizat" de Ceaușescu În comunism, manualele școlare îl descriau pe Ștefan cel Mare în termenii propagandei de partid. Un "conducător strălucit" care voia să "ridice țara pe culmile cele mai înalte ale gloriei". Portretul lui Ștefan-Vodă era construit, în lecțiile de istorie, în conformitate cu cultul lui Ceaușescu: domnitorul îndemna oamenii să muncească pentru binele țării, mai presus de propriile nevoi. Voievodul îndemna țăranii să cultive mai multe grâne și să crească vite, pentru țară. Și bineînțeles, țăranii îl iubeau și îi erau devotați. Potrivit propagandei comuniste, oștirile erau compuse atât din boierii credincioși lui Vodă, cât și din țăranii liberi și târgoveți. Pe toți, voievodul îi înzestra cu arme de bună calitate. Dar nu pornea la război oricum, ci doar ca să-și apere țara. Bătăliile pierdute, cele de la Chilia și Cetatea albă, abia sunt amintite. Însă nu ca înfrângeri: teritoriile au fost "răpite" de dușmani. Potrivit propagandei comuniste Ștefan cel Mare nu voia războaie, era un iubitor de pace, de "înțelegere între oameni și popoare" și căuta să trăiască în "bună prietenie cu vecinii". Minciunile despre "oastea Măriei Sale" În fapt, Ștefan cel Mare a luptat împotriva tuturor vecinilor, fie că a fost vorba despre Imperiul Otoman, Ungaria, Polonia, Ţara Românească sau hanatele tătare. În cartea sa "Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare", istoricul Liviu Cîmpeanu susține că, deși în propaganda comunistă, Ștefan cel Mare apare ca o figură paternă, în mijlocul unei oști formate din răzeși și țărani moloveni, îmbrăcați în costume populare imaculate, înarmați cu coase și topoare, lucrurile stăteau cu totul altfel. În primul rând, în acea vreme nu existau încă răzeșii, iar țăranii medievali "erau foarte departe de a înțelege noțiuni abstracte precum «patrie», «onoare», sau «sacrificiu pentru binele comun»". În plus, atât Vodă, cât și boierii erau proprietari de pământ și nu și-ar fi sacrificat țăranii (forța de producție), într-un război. Ștefan cel Mare se baza, de fapt, pe o oaste nobiliară: marii boieri care trebuia să vină la oaste cu cetele lor formate din slujitori tot de origine nobilă, boieri mai mici, care erau mai săraci și care slujeau în casele marilor boieri. Toate categoriile ostășești care dădeau curs chemării la arme nu o făceau din patriotism, ci din obligație: ca urmare a jurământului de credință față de Voievod și a statutului de proprietari de pământ, condiționat de serviciul militar. În plus, aceștia trebuia să se înarmeze, să se echipeze și să-și asigure proviziile din bani proprii. Cum campaniile militare îi costau foarte mult, pierderile și le acopereau din prăzi de război. A ctitorit, dar a și renovat Ștefan cel Mare a rămas în imaginarul colectiv, drept un mare ctitor de biserici: după fiecare bătălie, ar fi înălţat câte una. În realitate, Ştefan cel Mare a purtat 42 de războaie, însă inscripțiile păstrate din timpul său îl atestă ca fiind ctitor a doar 26 de biserici şi mănăstiri. Alte zece biserici îi sunt atribuite, însă nu există dovezi clare. În ce privește Mănăstirea Putna, povestea e mai complicată. Primul voievod moldovean, Dragoş Vodă, a construit o biserică din lemn la Volovăţ, pe care apoi a mutat-o la Putna. În jurul acestei bisericuţe, Bogdan I Întemeietorul a pus bazele Mânăstirii Putna. Ştefan cel Mare a fost cel care a refăcut-o şi a dezvoltat-o, ulterior, în perioada 1466-1469. A apărat creștinismul? În 1992, Ștefan cel Mare a fost canonizat. Argumentul Bisericii a fost că Ştefan cel Mare a luptat cu păgânii şi a ctitorit zeci de biserici. Ştefan cel Mare nu a luptat, însă, doar cu turcii şi tătarii, dar şi cu muntenii, cu ungurii şi cu polonezii. De fapt, până în 1470, Ştefan cel Mare nu a luptat deloc contra turcilor, ci le-a fost aliat în războaiele cu ungurii și muntenii. Când, în 1462, turcii se războiau cu muntenii, Ștefan cel Mare a atacat și el Muntenia, asaltând cetatea Chilia, luptând astfel de partea otomană. Războaiele cu muntenii au continuat şi pe timpul domniei lui Radu cel Frumos. În anul 1473, Ştefan atacă iar Muntenia, unde îl impune ca domnitor pe Laiotă Basarab. Voievodul s-a întors acasă și cu doua trofee de război: Maria şi Voichiţa, soţia și fiica lui Radu cel Frumos, pe care le-a răpit și le-a dus la Suceava. În ceea ce privește apărarea creștinismului în Europa, istoricul Marius Diaconescu a constatat că, de fapt, drumul turcilor spre Europa nu trecea deloc prin Moldova, ci prin Serbia, de-a lungul Dunării. "Nici o oaste otomană nu a planificat vreodată să treacă Dunărea în Moldova, apoi să traverseze Carpaţii, ca să ajungă în Ungaria! Iar în privinţa Poloniei, cel puţin în timpul domniei lui Ştefan cel Mare în Moldova, era o pace trainică între polonezi şi turci, aşa că moldovenii nu aveau ce sau pe cine să mai apere.". Un voievod sângeros: îi plăceau decapitările Deși propaganda comunistă îl prezenta drept iubitor de oameni, Ștefan cel Mare a fost un conducător la fel de sângeros precum Vlad Țepeș. Fapt consemnat chiar de primul cornicar de seamă al Moldovei, Grigore Ureche: "Aprig la mânie" și "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovatu". Cronicarul amintește că Ștefan-Vodă omora, de multe ori, în timpul ospețelor, fără nici o judecată. În Letopiseţul Ţării Moldovei, Ureche relatează și nenumărate episoade ale decapitărilor. În războiul de la Soci, unde Ştefan Vodă s-a bătut cu armata lui Radu Vodă, cronicarul spune că "Radu Vodă pierdu războiul cu multă pagubă de ai săi, că pe toţi i-au tăiatu (…) şi pre mulţi viteji i-au prinsu vii şi pre toţi i-au tăiatu…". În războiul de la Râmnic, căpetenia muntenilor a fost capturată și i s-a tăiat capul: "Pre Ţepăluşi vodă l-au prinsu viu şi i-au tăiat capul". În războiul cu Petru Hronda, pretendent la tronul Moldovei, finalul a fost asemănător: "pierdu Hroiot războiul şi oastea, mai apoi şi capul. (…), Hroiot, fiindu prinsu viu de Ştefan vodă i-au tăiat şi capul". Exemplele cronicarului Ureche privind decapitările comandate de Ştefan cel Mare continuă în majoritatea descrierilor luptelor din "Letopiseţul Ţării Moldovei". După răsunătoarea victorie a moldovenilor la Codrii Cosminului, contra polonilor, oamenii lui Ștefan au întreprins, alături de tătari, expediții de jaf în provinciile poloneze de dincolo de graniță, ajungând până la porțile Liovului. Bătăliile pierdute Pe 22 septembrie 1462, domnitorul a fost învins în timpul asediului de la cetatea Chiliei, luptă purtată împotriva muntenilor şi a lui Vlad Ţepeş. În iulie 1476, Ștefan cel Mare este înfrânt în lupta cu turcii de la Războieni-Pârâul Alb (jud. Neamţ). Pe 15 iulie 1484, pierde cetatea Chiliei în lupta cu turcii. Pe 9 august 1484 pierde, tot în faţa turcilor, şi Cetatea Albă. Pe 16 noiembrie 1485, când a încercat să recucerească Chilia, o nouă înfrângere în faţa turcilor. Încrederea în turci Ștefan cel Mare credea că poate avea mai mare încredere în turci decât în creștini În anul 1487, după lungi războaie purtate cu turcii, și după capturarea Chiliei și Cetății Albe de către turci, Ștefan cel Mare decide să încheie pace cu Imperiul Otoman, acceptând reluarea plății tributului în schimbul garantării de către aceștia a statalității și independenței Moldovei. În testamentul politic, Ştefan cel Mare și-a sfătuit urmaşii să păstreze raporturile bune cu turcii, pentru că în ei pot avea mai mare încredere decât în creştini.

Ramona Emilian

Dianei Șoșoacă nu-i poate fi retras mandatul de europarlamentar din cauza comportamentului din plen. Doar statul român o poate scoate din PE, dar pentru alte motive

Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii '60, personal neprietenos, fără spații pentru copii

Slovacia și Italia, țări în care se înregistrează atacuri ale urșilor, folosesc pușca. Italienii pot împușca 4% din exemplare pe an. În România, asta ar echivala cu uciderea unui urs pe zi

Urșii din România sunt înfometați cu bună-știință din cauza politicilor Ministerului Mediului, care privilegiază asociațiile de vânătoare. S-a ajuns la 20 de atacuri pe zi raportate la 112

RetuRO SGR rămâne cu 30 mil. EUR lunar cash, dar numărul automatelor de colectare este de abia 4.000. Danemarca are 14.500 de automate la o populație de numai șase milioane

SAGA, Untold, Neversea și Electric Castle, pline de droguri, dealeri, tineri în stare inconștientă. Interesele financiare mari fac ca raportările oficiale pe stupefiante să fie ridicol de mici

ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea - datorii de zeci de milioane, Massif - necunoscut și fără impact comercial

De ce refuză premierul Ciolacu să-și prezinte diploma de bacalaureat, deși susține că o are. Cum a absolvit studii post-universitare fără să aibă diplomă de licență

USR a luat viteză cu locomotivele Nicușor Dan și Dacian Cioloș și a deraiat cu drezinele Barna și Drulă până la irelevanță, arată istoria grupării. Azi, partidul e ținut în viață de Fritz și Lasconi

Coldplay, considerați "idioți utili" ai unor companii poluatoare: au încheiat parteneriate pentru turnee ecologice cu BMW și cu compania petrolieră Neste, care a defrișat mii de hectare

AUR, oaia neagră a extremei drepte europene: a luat un scor mult mai mic decât omologii din Franța, Italia, Germania și Austria la alegerile europarlamentare

Băluță a distrus un teatru cu producții premiate pentru a-i oferi o sinecură unei favorite a Gabrielei Firea. Acum, face aceeași promisiune ca în 2020: construirea unui teatru nou

În România, soldații ruși au jefuit, ucis și violat fără a fi trași niciodată la răspundere de comandanții lor. Documente istorice de după Armistițiul din 1944 arată amploarea atrocităților

Cum vrea Firea să ajungă iar primăriță - reîncălzește în 2024 promisiuni sociale făcute în 2016 și neonorate: cămine pentru bătrâni, locuințe sociale, proiectul "banca de alimente"

Ștefan cel Mare era foarte sângeros. Cum Ceaușescu se visa egalul voievodului, propaganda comunistă l-a transformat pe domnitor într-o figură socialist-pacifistă

Ultima oră

Papahagi spune de ce s-a retras: „Nu vreau să intru în dușmănia dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan”

Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici

O fabrică din România, singura din lume care produce anumite componente pentru aeronavele Airbus

Oana Gheorghiu se autodenunță: „Sunt vinovată de «decredibilizarea justiției»”

România va avea creștere economică zero în 2026, estimează Banca Mondială

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan

Rusia vânează în România presupuși infractori pe care să-i trimită pe front în Ucraina

Canalizare privată lăsată de izbeliște la multe blocuri noi, cumpărătorii habar n-au

Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse

Strategia excelentă a AUR: neconflictual, în timp ce „pro-occidentalii” se bat între ei

Olguța Vasilescu, conduri de aproape 900 de euro la inaugurarea unui magazin cu prețuri reduse

Cum a fost stors Complexul Energetic Oltenia sub conducerea lui Dan Plaveti, acum CEO la Hidroelectrica - document oficial

Danileț consideră că Bolojan sau Nicușor Dan ar trebui să sesizeze CCR după listele negre ale CSM

Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția