marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Economie

Grindeanu, minciună penibilă: se poate apuca de Terminalul 2 de la Otopeni dacă ministrul Boloș nu-i ia profitul aeroportului. De fapt, decizia să ia sau nu banii este a premierului

Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat miercuri că au fost făcuţi primii paşi în direcţia construirii unui nou pod peste Dunăre, în zona Giurgiu-Ruse, şi că Guvernul ia în calcul mai multe variante pentru finanţarea Terminalului 2 al Aeroportului "Henri Coandă". Nou pod peste Dunăre? Cu ocazia unei vizite efectuate pe şantierul Autostrăzii A7, Buzău-Focşani, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost întrebat despre circulaţia peste Dunăre, în zona podului Giurgiu-Ruse. În contextul în care partea bulgară efectuează lucrări la Podul Prieteniei, trecerea se poate face doar prin intermediul bacului. Potrivit lui Grindeanu, a fost întocmit un studiu de fezabilitate în vederea construcţiei unui nou pod peste Dunăre. "Noi am depus şi a fost aprobat pe CEF, aşa se încep toate proiectele europene cu studiile de fezabilitate, l-am depus, este aprobat. Un nou pod peste Dunăre care să dubleze actualul pod şi este finanţare europeană", a explicat Sorin Grindeanu. Grindeanu, minciună despre Terminalul 2 Otopeni Grindeanu a făcut referire şi la construirea unui nou terminal al Aeroportului "Henri Coandă". "În acest moment, numerele arată aşa: suntem aproape şi se va depăşi traficul pe care l-am avut înainte de pandemie, o dată cu pandemia acel trafic a picat. Capacitatea actualului terminal este undeva la 24-25 milioane de călători pe an, nu am ajuns încă acolo, suntem sub 20 de milioane, dar asta nu înseamnă că nu trebuie avute în vedere planuri pentru construcţia noului Terminal 2 şi investiţii în Terminalul 1, pentru că nu se exclud. O parte din acest profit al acestei companii, dacă va rămâne în continuare, un apel public către domnul Boloş să ne lase banii pe care îi produce compania să îi reinvestească, astfel încât să crească calitatea serviciilor în aeroport. Terminalul, studiem la nivel de Guvern, pentru că sunt mai multe abordări pe care le putem avea: pe deoparte, putem să-l facem noi cu împrumuturi externe - Banca Mondială, BEI, toată lumea vrea să dea bani - sau putem să abordăm o altă cale, cea a parteneriatului public-privat. Asta e o decizie politică pe care o să o luăm la nivel de Guvern", a precizat Sorin Grindeanu.

Grindeanu, minciună penibilă: se poate apuca de Terminalul 2 de la Otopeni dacă ministrul Boloș nu-i ia profitul aeroportului. De fapt, decizia să ia sau nu banii este a premierului
Ratele creditelor bancare vor scădea după ce BNR a redus rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an
Economie

Ratele creditelor bancare vor scădea după ce BNR a redus rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Ciolacu se crede lider mondial: spune că declarația sa referitoare la "nedreptatea" făcută României la gimnastică a avut "ecouri internaționale"
Eveniment

Ciolacu se crede lider mondial: spune că declarația sa referitoare la "nedreptatea" făcută României la gimnastică a avut "ecouri internaționale"

Ciolacu se crede influent lider internațional. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat, miercuri, dacă şi-a revizuit decizia de a nu participa la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris după situaţia de la gimnastică, acesta răspunzând "a primit medalia înapoi?". Ciolacu se crede influent lider internațional În cadrul unei vizite de lucru efectuată în Buzău, Ciolacu a arătat că ieşirea sa publică în ceea ce priveşte scandalul din gimnastică a avut ecouri atât la nivel naţional, cât şi internaţional. "Am văzut că ieşirea publică a avut ecouri şi internaţionale şi în interiorul ţării şi cred că abordarea a fost una corectă. Prea mult timp, România tot timpul a găsit cineva să ne ia un drept sau... Cred că e cazul să depăşim acest moment, mai ales că vorbim de nişte copii", a spus premierul. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, marţi, că nu va participa la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris după situaţia de la gimnastică, pe care o califică drept "scandaloasă", deoarece sportivele României au fost tratate "într-un mod absolut dezonorant". Întrebat dacă și-a revizuit decizia, acesta a răspuns: „A primit medalia înapoi?”.

Putin se plânge că trupe ucrainene au intrat pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, denunță un "act terorist"
Internațional

Putin se plânge că trupe ucrainene au intrat pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, denunță un "act terorist"

Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia. Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina de ''provocare pe scară mare'', în urma relatărilor despre o ofensivă ucraineană în regiunea rusă frontalieră Kursk. Putin, furios că ucrainenii atacă Rusia ''Regimul de la Kiev a întreprins o nouă provocare pe scară mare, trăgând orbeşte cu diferite tipuri de arme, inclusiv rachete, asupra unor clădiri civile, clădiri rezidenţiale şi ambulanţe'', a spus Putin în deschiderea unei şedinţe cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării, ai armatei şi ai serviciilor de informaţii ruse. Şeful statului rus a adăugat că urmează să primească rapoarte mai detaliate privind situaţia militară din Kursk. Comitetul de anchetă rus a deschis proceduri penale pentru ceea ce a descris drept un atac terorist pe teritoriul Rusiei. Rușii se plâng de atacuri Guvernatorul regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a afirmat că s-au înregistrat victime şi le-a cerut localnicilor să doneze sânge. El a adăugat că un atac ucrainean cu dronă a lovit o ambulanţă în afara oraşului Sudzha, omorând şoferul şi pe un paramedic. Anterior, Ministerul Apărării rus a confirmat că în regiunea Kursk confruntările armate continuau, la o zi după ce anunţase că forţele ruse au respins o ofensivă ucraineană. Secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a anunţat că, după eşecul contraofensivei de anul trecut a Ucrainei, Rusia a avansat şi de la 14 iunie a preluat controlul asupra a 420 de kilometri pătraţi de teritoriu de la forţele ucrainene. Atât Kievul, cât şi Moscova susţin că nu vizează ţinte civile în actualul război cauzat de invazia pe scară largă lansată de Rusia asupra ţării vecine în februarie 2022. În acest an, forţe care se autointitulează paramilitare ce luptă de partea Ucrainei au intrat în regiunile ruse Belgorod şi Kursk.

Magistrații vor un nou privilegiu: să se pensioneze cu pensie specială chiar dacă nu mai sunt judecători și procurori. Înalta Curte trebuie să ia o decizie
Eveniment

Magistrații vor un nou privilegiu: să se pensioneze cu pensie specială chiar dacă nu mai sunt judecători și procurori. Înalta Curte trebuie să ia o decizie

Și foștii magistrați vor pensie specială. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că, până în prezent, a fost sesizată de instanţe din ţară cu 21 de probleme de drept ca urmare a intrării în vigoare a OUG 62/2024. Citește și: Șocant: un senator PSD apără medicii arestați de la „Sf. Pantelimon” și decizia de a eutanasia bolnavii: „La dreptul de a muri cu demnitate ne putem gândi?” Ordonața se referă la unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale. Instanţa supremă a precizat că a fost sesizată în acest sens de Tribunalele din Covasna, Vâlcea, Suceava, Bucureşti, Cluj, Botoşani, dar şi de către Curtea de Apel Alba Iulia, urmând ca aceste cereri să fie soluţionate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ. Și foștii magistrați vor pensie specială Este vorba despre procese deschise de diverse persoane la aceste instanţe, care se referă, printre altele, la indemnizaţii plătite magistraţilor care, la data pensionării, aveau altă ocupație. ICCJ va trebui să soluționeze așadar dacă dispoziţiile art.211 alin.(4) din Legea nr.303/2022, nemodificată, conform cărora "Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani (...) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie" se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime. De asemenea, ICCJ trebuie să stabilească dacă perioada în care o persoană, licenţiată în drept, a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer MAI) poate fi luată în considerare la data de 14.12.2022 pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.

Pe autostrada A7 se va putea circula pe 140 km până la sfârșitul anului. Ce tronsoane vor fi terminate
Eveniment

Pe autostrada A7 se va putea circula pe 140 km până la sfârșitul anului. Ce tronsoane vor fi terminate

Autostrada A7, 140 km deschiși circulației. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, în Prahova, că, până la sfârşitul anului, se va putea circula pe circa 140 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7). Autostrada A7, 140 km deschiși circulației Potrivit ministrului Grindeanu în jur de 140 km din Autostrada A7 vor fi deschiși circulației. "În jur de 140 de kilometri, cam aşa, cu lotul 1 şi 2 aici, cele patru între Buzău şi Focşani şi jumătate de lot între Focşani şi Bacău, cel care este lângă Adjud. (...) Deci, în jur de 140 de kilometri ne aşteptăm aici pe A7, dacă lucrurile merg în acelaşi ritm şi vor fi continuate în acelaşi ritm. Nu avem motive să credem că nu vor fi continuate în acelaşi ritm", a afirmat ministrul Grindeanu. Lucrări întârziate Acesta a punctat stadiul în care se află lucrările pe mai multe loturi pe care le-a vizitat. "Pe lotul 1 şi pe lotul 2, de la Dumbrava la Mizil şi de la Mizil la Pietroasele stăm aşa: pe lotul 1 progresul e undeva pe la 80%, pe lotul 2 - 88, până în 90%. Termenul, aşa cum amintea primul ministru, e toamna acestui an. (...) Următoarea vizită (...) în jurul lui 15 septembrie, la voi mă aştept să fie bine peste 90, la ei la 95%. Cam aşa vreau să stăm, astfel încât final de octombrie să ne prindă cu darea în circulaţie a acestor două tronsoane", a precizat Grindeanu. El a explicat că pe lotul 3 nu sunt probleme, însă lucrările sunt întârziate din cauza situaţiei creată de Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Cine e de vină "În acest moment, sunt în progres, au început, (...) sunt undeva la 10%, e lume pe şantier, sunt utilaje, se lucrează. Rămâne regretul că nu am putut, şi nu din cauza noastră, a unor domni care nu răspund în faţa nimănui în ţara asta, să ne înţelegem, această Comisie Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor, şi care după un an de zile au venit şi au dat aceeaşi soluţie, nu îi trage nimeni la răspundere şi nu ştie nimeni că în loc să circuli anul acesta de aici, de la A3, până la Focşani, pentru că şi Buzău-Focşani se termină anul acesta (...), o să te dai jos 13 kilometri şi reurci la Buzău. Sigur, la anul e gata şi acea bucată de autostradă, dar e păcat...", a declarat ministrul Transporturilor. În context, Sorin Grindeanu a vorbit şi despre situaţia autostrăzii până la Siret, la graniţa cu Ucraina. "E scoasă la licitaţie în acest moment de la Paşcani la Suceava. E primul lot, pentru că până la Paşcani e finanţare PNRR, şi în acest moment este în licitaţie Paşcani-Suceava. Suceava-Siret aşteptăm finalizarea studiului de fezabilitate, care cred că e o chestiune de săptămâni, (...) urmând să scoatem şi Suceava-Siret la licitaţie anul acesta, să putem să ajungem, aşa cum ne-am propus, până în nord, la graniţa cu Ucraina. Până la Paşcani, la finalul anului viitor e gata toată autostrada, de aici până la Paşcani, astea sunt termenele, de la Paşcani în sus sunt licitaţii în curs", a mai arătat ministrul Transporturilor.

La 23 de ani de la atentatele de la 11 septembrie, Pentagonul vrea proces pentru „creierul” operațiunii
Eveniment

La 23 de ani de la atentatele de la 11 septembrie, Pentagonul vrea proces pentru „creierul” operațiunii

KSM are acord care îi salvează viața. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că familiile victimelor şi cetăţenii americani merită să-l vadă pe "creierul" atacurilor de la 11 septembrie 2001 şi pe alţi inculpaţi aduşi în faţa instanţei, după anularea unui acord de condamnare negociat. „Creierul” autoproclamat este Khalid Sheikh Mohammed KSM are acord care îi salvează viața Khalid Sheikh Mohammed, autoproclamatul "creier" al atacurilor care au zguduit Statele Unite, a acceptat un acord care ar fi trebuit să-l salveze de pedeapsa cu moartea. Înțelegerea a fost însă revocată vineri de Pentagon, după un protest din partea familiilor victimelor şi a unor politicieni. "Familiile victimelor, membrii forţelor noastre armate şi americanii merită să vadă procesele comisiei militare desfăşurate în acest caz", a declarat Lloyd Austin la o conferinţă de presă la Annapolis, lângă Washington. Acordul anunţat pe 31 iulie chiar de Departamentul Apărării a şocat multe rude ale celor aproape 3.000 de victime şi a stârnit critici virulente în tabăra republicană. Termenii acordului, care între timp a fost revocat, nu au fost făcuţi publici. Conform New York Times, Khalid Sheikh Mohammed şi doi complici au fost de acord să pledeze vinovaţi la acuzaţia de asociere criminală în schimbul unei condamnări pe viaţă, în loc de un proces care ar fi putut duce la execuţia lor. Procesele legate de 11 Septembrie au stagnat ani de zile, iar inculpaţii au rămas închişi la baza militară americană din Guantanamo Bay, o închisoare care a pătat în mare măsură imaginea SUA la nivel internaţional. În centrul scandalului din jurul acestor cazuri s-au aflat actele de tortură la care au fost supuşi acuzaţii. Acest lucru ridică problema dacă un eventual proces împotriva lor este sau nu echitabil. O problemă spinoasă şi un scandal stânjenitor pentru Statele Unite, pe care acordurile de recunoaştere a vinovăţiei le-ar fi evitat

Algerianca Imane Khelif, considerată bărbat de Asociația Internațională de Box, calificată în finală la JO
Eveniment

Algerianca Imane Khelif, considerată bărbat de Asociația Internațională de Box, calificată în finală la JO

Controversata algeriancă Imane Khelif, finală olimpică. Pugilista algeriană Imane Khelif, care se în centrul unei controverse pe tema genului, fiind considerată "bărbat" din cauza nivelului ridicat de testosteron, s-a calificat, marţi, în finala categoriei 66 kg, la Jocurile Olimpice de la Paris, având deja asigurată medalia de argint. Controversata algeriancă Imane Khelif, finală olimpică La arena Roland Garros, algerianca în vârstă de 25 de ani a învins-o în semifinale, la puncte, pe thailandeza Janjaem Suwannapheng, şi o va întâlni în finala de vineri pe chinezoaica Yang Liu. Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă Khelif a intrat în ring susţinută de public, cu drapele algeriene arborate în cele patru colţuri ale arenei Philippe-Chatrier, în timp de fanii au strigat "Imane, Imane!" pe tot parcursul meciului. Susţinută de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), Khelif participă la a doua sa ediţie a Jocurilor Olimpice după cea de la Tokyo, participând totodată la numeroase turnee de box fără ca prezenţa ei să ridice critici. Polemica a izbucnit la Paris îşi are originea în excluderea sa de la Campionatele Mondiale de la New Delhi, în martie 2023, după ce Federaţia Internaţională de Box (IBA) a invocat atunci un test de stabilire a genului. IBA, instanţă nerecunoscută de CIO, a refuzat să precizeze ce fel de test a fost practicat, infirmând că a fost vorba de o analiză a nivelului de testosteron. Însă pentru CIO, sportiva a fost eligibilă şi a putut participa la Jocurile Olimpice în turneul feminin de box.

Noul lider al Hamas, Yahya Sinwar, creierul atacului terorist asupra Israelului de pe 7 octombrie 2023, trebuie „eliminat rapid”, spune ministrul de Externe israelian
Internațional

Noul lider al Hamas, Yahya Sinwar, creierul atacului terorist asupra Israelului de pe 7 octombrie 2023, trebuie „eliminat rapid”, spune ministrul de Externe israelian

Israel: noul lider Hamas, eliminat rapid. Ministrul de externe israelian Israel Katz a declarat marţi seara că Yahya Sinwar trebuie "eliminat rapid", el fiind desemnat de Hamas drept noul său lider politic pentru a-l înlocui pe Ismail Haniyeh, ucis la Teheran săptămâna trecută. Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă "Numirea arhi-teroristului Yahya Sinwar la conducerea Hamas, în locul lui Ismail Haniyeh, este un motiv suplimentar de a-l elimina rapid şi de a şterge această organizaţie josnică de pe hartă", a indicat şeful diplomaţiei israeliene pe reţeaua de socializare X. Cine e Yahya Sinwar Născut într-o tabără de refugiaţi din Khan Younis, oraş în sudul Fâşiei Gaza, Sinwar (61 de ani) a fost ales liderul din Gaza al Hamas în 2017, după ce îşi câştigase renumele de inamic dur al Israelului. El şi-a petrecut aproape jumătate din viaţă în închisorile israeliene. Yahya Sinwar a condus în trecut structura de securitate Al-Majd, care identifica, pedepsea şi ucidea palestinieni acuzaţi de colaborare cu serviciile secrete israeliene. Numirea sa ca lider al Hamas are loc la o săptămână de la lichidarea fostului lider Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran. Israel: noul lider Hamas, eliminat rapid Armata şi autorităţile israeliene îl acuză pe Yahya Sinwar că este unul dintre cei care au conceput şi organizat atacul terorist comis de Hamas la 7 octombrie în sudul Israelului, fiind unul dintre cei mai căutaţi oameni de către Israel. Mişcarea palestiniană Hamas l-a desemnat marţi pe Yahya Sinwar drept liderul său, în urma asasinării fostului lider Ismail Haniyeh la Teheran, la 31 iulie. Iranul şi mişcarea palestiniană Hamas au acuzat Israelul că s-a aflat la originea acestui asasinat. Israelul a refuzat până acum să facă vreun comentariu pe acest subiect. Mişcarea palestiniană Hamas l-a desemnat marţi pe Yahya Sinwar drept liderul său, în urma asasinării fostului lider Ismail Haniyeh la Teheran. "Mişcarea de rezistenţă islamică Hamas anunţă numirea liderului Yahya Sinwar la conducerea biroului politic al mişcării", indică un comunicat al Hamas. La câteva minute după acest anunţ, o salvă de rachete a fost trasă din Fâşia Gaza în direcţia Israelului. Tirul a fost revendicat de Brigăzile Ezzedine Al-Qassam, aripa armată a Hamas. Armata şi autorităţile israeliene îl acuză pe Yahya Sinwar că este unul dintre cei care au conceput şi organizat atacul terorist comis de Hamas în 7 octombrie în sudul Israelului. Israelul confirmă uciderea unor membri Hamas Iranul şi mişcarea palestiniană Hamas au acuzat Israelul că s-a aflat la originea acestui asasinat. Israelul a refuzat până acum să facă vreun comentariu pe acest subiect. În schimb, Israelul a confirmat că a ucis alţi membri ai conducerii Hamas, printre care Saleh al-Arouri, ce a fost asasinat la Beirut, şi Mohammed Deif, comandantul militar al mişcării. Conflictul actual dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas a izbucnit după atacul terorist de o amploare fără precedent efectuat în 7 octombrie anul trecut de comandouri ale militanţilor palestinieni în sudul Israelului, când 1.197 de persoane au fost ucise, în cea mai mare parte civili. Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în acea zi şi duse în Fâşia Gaza. Armata israeliană a ripostat cu o campanie de bombardamente, urmată de o operaţiune terestră amplă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza. Potrivit autorităţilor din Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat, până marţi la prânz, cu 39.653 de morţi şi 91.535 de răniţi în rândul palestinienilor.

Dosarul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: percheziții la spital și medici audiați
Eveniment

Dosarul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: percheziții la spital și medici audiați

Medici audiați în dosarul morților suspecte. Patru angajaţi ai Spitalului Pantelimon au fost ridicaţi miercuri de poliţişti şi duşi la audieri, în dosarul deceselor suspecte de la Secţia ATI. Anunțul Parchetului Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a anunțat, într-un comunicat de presă, următoarele: Citește și: EXCLUSIV Femei exploatate pe șantier în România, „la negru”, dosare „uitate” în fișete la Poliție. „Vina” femeilor: erau ucrainence care nu se puteau întoarce acasă "În dimineaţa zilei de 07.08.2024, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţiştii din cadrul DGPMB - Serviciul Omoruri au pus în executare patru mandate de percheziţie domiciliară emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti pentru locuinţele unor angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti. De asemenea, la sediul Serviciului Omoruri au fost aduse patru cadre medicale, în vederea audierii". Medici audiați în dosarul morților suspecte În luna aprilie, procurorii au primit o sesizare de la o asistentă angajată la Spitalul "Sf. Pantelimon" cu privire la faptul că, în perioada 4 - 7 aprilie 2024, în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), ar fi decedat 17 pacienţi, ca urmare a reducerii voluntare, de către personalul medical, a dozei de noradrenalină - un neurotransmiţător utilizat pentru creşterea sau menţinerea tensiunii arteriale. Procurorii au deschis un dosar penal cu privire la infracţiunea de omor şi au administrat mai multe probe, fiind audiaţi medici şi asistente medicale şi au fost ridicate documente medicale referitoare la toţi pacienţii decedaţi în cadrul Secţiei ATI în perioada 4 - 7 aprilie 2024. Ulterior, a fost pusă sub acuzare o asistentă pentru mărturie mincinoasă. Anchetatorii consideră că ea ştie ce s-a întâmplat la Secţia ATI, dar a refuzat să dea informaţii în timpul audierilor, astfel încât procurorii au decis să o pună sub acuzare.

Trupe ucrainene au atacat puncte de frontieră în regiunea Kursk, forțând relocarea unor contingente ruse
Internațional

Trupe ucrainene au atacat puncte de frontieră în regiunea Kursk, forțând relocarea unor contingente ruse

Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk. Armata rusă a anunţat marţi trimiterea de întăriri în regiunea Kursk la graniţa cu Ucraina, unde circa 300 de soldaţi ucraineni sprijiniţi de tancuri şi blindate au lansat mai devreme un atac asupra unităţile gărzii de frontieră ruse. Trupe ucrainene atacă de frontieră Kursk Guvernatorul regional din Kursk a susţinut că incursiunea ucraineană a fost respinsă, adăugând totuşi că situaţia este în continuare "dificilă" şi a anunţat că trei civili au murit şi alţi 13 sunt răniţi în urma loviturilor de artilerie şi cu drone ucrainene. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, care dă de înţeles că lupte sunt în continuare în desfăşurare în respectiva zonă, marţi dimineaţă în jurul orei locale 08:00 circa 300 de soldaţi ucraineni, sprijiniţi de 11 tancuri şi de aproximativ 20 de vehicule blindate au atacat poziţiile unităţilor gărzii de frontieră ruse. Potrivit aceluiaşi comunicat, "trupele ruse amplasate la graniţă, împreună cu unităţi ale Serviciului Federal de Securitate (FSB), resping atacurile şi execută foc asupra inamicului în zona frontierei de stat şi asupra rezervelor (armatei ucrainene) în regiunea Sumî" din Ucraina. Armata rusă, mobilizată Ministerul rus al Apărării mai menţionează că a introdus în luptă şi aviaţia contra blindatelor ucrainene şi că de asemenea a deplasat rezerve în zona de ostilităţi de la graniţă. Incursiuni similare în regiunile ruse frontaliere cu Ucraina au fost revendicate în ultimele luni de grupuri de combatanţi ruşi pro-ucraineni, cum ar fi de pildă cele auto-intitulate "Legiunea libertăţii Rusiei" sau "Corpul voluntarilor ruşi". Tot marţi, un responsabil al ocupaţiei ruse din provincia ucraineană sudică Herson, Vladimir Saldo, a semnalat o incursiune ucraineană pe istmul Tendra de la Marea Neagră. Potrivit acestuia, trupele ucrainene au încercat să debarce pe acea fâşie îngustă de pământ folosind 12 vedete rapide, dar el susţine că au fost respinse. Responsabilii ucraineni nu au comentat aceste incursiuni, în timp ce Rusia a revendicat în aceeaşi zi ocuparea încă unui sat în estul Ucrainei, unde trupele ruse înaintează treptat către două oraşe importante din punct de vedere strategic pentru logistica armatei ucrainene.

Asalt pentru medalia de bronz a Sabrinei Voinea: Federația Română de Gimnastică contestă oficial arbitrajul, inclusiv la TAS
Eveniment

Asalt pentru medalia de bronz a Sabrinei Voinea: Federația Română de Gimnastică contestă oficial arbitrajul, inclusiv la TAS

Bronzul Sabrinei Voinea, apărat de Federație. Federaţia Română de Gimnastică (FRG) a anunţat, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul oficial, că a cerut analiza Federaţiei Internaţionale de specialitate pentru eroarea de arbitraj din finala de la sol de la Jocurile Olimpice de la Paris. FRG a precizat că a depus și două memorii la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne pentru repunerea în drepturi a Sabrinei Voinea, care a pierdut medalia de bronz în urma contestaţiei delegaţiei Statelor Unite ale Americii. Bronzul Sabrinei Voinea, apărat de Federație "Într-o scrisoare adresată d-lui Morinari Watanabe - Preşedintele FIG, Carmencita Constantin, preşedintele FRG, cere prezentarea analizei detaliate şi justificarea notelor la Dificultate şi Execuţie obţinute de Sabrina Maneca Voinea. Sabrina a fost penalizată cu o zecime pentru o ipotetică ieşire din covor, care poate fi dovedită că a fost eroare de arbitraj. În acelaşi timp FRG a solicitat ca în spiritul transparenţei să se facă publice analiza detaliată şi justificare pentru cele 9 gimnaste participante în finala de la sol, pentru a putea oferi un răspuns oficial gimnastelor, comunităţii gimnasticii din România, autorităţilor guvernamentale şi de stat, media naţională şi internaţională", se menţionează în comunicatul citat. Totodată Federaţia Română de Gimnastică a depus la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) două memorii, urmând procedurile acestui for. Unul face referire la modul de soluţionare al contestaţiei gimnastei Jordan Chiles, după anunţarea clasamentului, iar cel de-al doilea, la felul în care au fost soluţionate contestaţiile pentru Sabrina Maneca Voinea şi gimnasta americană. "Apreciind impactul negativ asupra Anei Maria Bărbosu şi Sabrinei Maneca Voinea, Federaţia Română de Gimnastică urmăreşte prin demersurile sale corectarea greşelilor de arbitraj şi repunerea în drepturi a sportivelor noastre", se mai arată în comunicatul FRG. Intervine și COSR Și preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a trimis o scrisoare de protest către Federaţia Internaţională de Gimnastică, adresată direct preşedintelui Morinari Watanabe. COSR cerea reanalizarea contestaţiei exerciţiului din finala la sol al Sabrinei Maneca-Voinea, la Jocurile Olimpice de la Paris, potrivit unui comunicat al COSR. COSR a precizat că ''Sabrina Voinea a fost depunctată cu o zecime pentru că ar fi plecat într-o linie acrobatică cu călcâiul în afara liniei. Imaginile video şi foto infirmă această teorie''. Ana Maria Bărbosu s-a clasat pe locul patru la sol, luni, în concursul de gimnastică artistică din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris, în timp ce Sabrina Maneca-Voinea s-a clasat pe cinci. Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestaţie şi i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766 astfel că a terminat pe poziţia a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut şi ea contestaţie pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Medalia va fi "recuperată" Fosta gimnastă Camelia Voinea, mama şi antrenoarea Sabrinei Maneca-Voinea, a declarat, marţi că intenţionează să conteste la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) decizia arbitrelor din finala de la sol de luni, prin care fiica sa a pierdut medalia de bronz. Ea s-a arătat încrezătoare că medalia va putea fi "recuperată". Camelia Voinea a anunţat retragerea gimnastei după ce nu a obţinut o medalie la sol, luni, la Jocurile Olimpice de la Paris. ''Sabrina nu a ieşit din covor la nicio linie acrobatică, sunt toate aici, merita medalie! Noi astăzi aici am întrerupt gimnastica, pentru drepturile noastre nu se zbate nimeni! Vă iubim infinit pe toţi cei care ne-aţi susţinut. Atât am putut suporta!'', a scris Camelia Voinea pe Facebook.

„Mircea cel Bătrân”, noul antrenor al naționalei de fotbal. La 79 de ani, Lucescu își propune calificarea echipei la Mondiale
Eveniment

„Mircea cel Bătrân”, noul antrenor al naționalei de fotbal. La 79 de ani, Lucescu își propune calificarea echipei la Mondiale

Mircea Lucescu, antrenorul naționalei de fotbal. Lucescu a fost instalat oficial, în funcţia de selecţioner al echipei naţionale a României, pe care a mai ocupat-o în urmă cu 38 de ani. "Cea mai bună soluție" Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Lucescu este cea mai bună soluţie pentru a duce prima reprezentativă la nivelul superior. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă "Este un moment deosebit pentru sportul românesc, pentru fotbalul românesc, acela în care îl prezentăm pe noul selecţioner al echipei naţionale a României. Mircea Lucescu, unul dintre cei mai buni antrenori ai lumii, se întoarce la echipa naţională a României după 38 de ani. Ne bucură foarte mult faptul că Mircea Lucescu a acceptat să se întoarcă într-o perioadă foarte importantă a echipei naţionale. Pentru că a venit momentul ca echipa naţională să treacă la o nouă etapă, o etapă în care dorim să revenim în elita mondială, mai bine spus la Cupa Mondială. Iar pentru a realiza acest lucru considerăm că este nevoie de Mircea Lucescu pentru a duce naţionala la un nivel superior", a spus preşedintele. Mircea Lucescu, antrenorul naționalei de fotbal Noul selecţioner a semnat un contract valabil pe doi ani, iar obiectivul este calificarea la Cupa Mondială organizată în 2026 de Statele Unite ale Americii, Mexic şi Canada. "Durata contractului noului selecţioner este de doi ani, iar obiectivul este calificarea la Cupa Mondială din 2026. E o provocare pentru noi toţi să lucrăm împreună. Dar suntem convinşi că prin experienţa sa va aduce acea valoare adăugată pentru ca prima reprezentativă să treacă la un nivel superior", a afirmat Burleanu. La rândul său, Mircea Lucescu (79 de ani), liber de contract după despărţirea de Dinamo Kiev din 3 noiembrie 2023, a afirmat că ştie că se angajează la un lucru extrem de dificil, dar a precizat că a fost convins de "dragostea faţă de fotbal" şi pentru că simte că are o "obligaţie" faţă de fotbalul românesc. "Mă încearcă foarte multe sentimente, pentru că revin după atâta timp. Soţia mi-a spus să nu accept, iar Răzvan (n.r. - fiul său Răzvan Lucescu) mi-a zis să fac ceea ce simt şi ceea ce cred că este bine pentru mine. M-a convins să mă întorc la naţională dragostea faţă de fotbal şi obligaţia mea faţă de fotbalul românesc. Ştiu că mă angajez la un lucru extrem de dificil, dar am încredere în grupul de acum de la echipa naţională. Un grup care crede în potenţialul pe care îl are şi că poate ajunge la Cupa Mondială", a declarat el.

Ciolacu parazitează suferința gimnastelor: anunță că nu va participa la ceremonia de închidere a JO din cauza situației „scandaloase” de la proba de la sol
Eveniment

Ciolacu parazitează suferința gimnastelor: anunță că nu va participa la ceremonia de închidere a JO din cauza situației „scandaloase” de la proba de la sol

Ciolacu, PR pe seama suferinței gimnastelor. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, marţi, că nu va participa la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris după situaţia de la gimnastică, pe care o califică drept "scandaloasă", deoarece sportivele României au fost tratate "într-un mod absolut dezonorant". Ciolacu, PR pe seama suferinței gimnastelor "Am decis să nu particip la ceremonia de închidere a Olimpiadei de la Paris, după situaţia scandaloasă de la gimnastică, unde sportivele noastre au fost tratate într-un mod absolut dezonorant. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Să retragi o medalie obţinută pe muncă cinstită pe baza unei contestaţii, pe care nici antrenorii şi nici tehnicienii de top nu o înţeleg, este total inacceptabil! Este inadmisibil ca, într-o competiţie de asemenea anvergură, care promovează valori precum respectul, înţelegerea şi excelenţa, o copilă care îşi câştigase onest medalia să fie privată cu brutalitate de un rezultatul muncii sale de patru ani! Eu nu am putut să îi privesc lacrimile şi să accept cu seninătate că aşa ceva este perfect normal!", a scris Ciolacu, marţi, pe Facebook. Premierul amintește de comunism Potrivit prim-ministrului, "faptul că sute de milioane de telespectatori din întreaga lume au rămas, ca şi noi, românii, efectiv şocaţi de această scenă teribilă, arată că undeva în sistemul de organizare a acestei competiţii ceva este în neregulă". "Îmi amintesc foarte bine cum, în comunism, ruşii ne furau la Olimpiade, iar noi încercam să ne certăm cu ei fără a avea mari şanse de câştig. Eu nu vreau să mă cert astăzi cu nimeni, ci doar aleg să protestez prin gestul meu faţă de o nedreptate flagrantă la adresa unor românce care şi-au probat din plin valoarea! Sabrina şi Ana Maria, aveţi alături o întreagă naţiune pentru care munca şi lacrimile voastre sunt mai de preţ decât orice medalie, indiferent din ce metal preţios ar fi! Şi vă asigur că statul român vă va trata, inclusiv în ceea ce priveşte premiile, ca pe nişte medaliate olimpice. Pentru că asta sunteţi pentru noi toţi!", a transmis şeful Guvernului.

Kamala Harris a câștigat cursa la care a alergat singură pentru a fi candidata democraților pentru Casa Albă
Internațional

Kamala Harris a câștigat cursa la care a alergat singură pentru a fi candidata democraților pentru Casa Albă

Kamala Harris este oficial candidata democraților. Vicepreşedinta americană Kamala Harris şi-a asigurat oficial majoritatea necesară a voturilor delegaţilor pentru a fi candidata Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale, a anunţat luni formaţiunea politică. Harris a primit 99% din cele aproximativ 4.500 de voturi ale delegaţilor exprimate, a anunţat Partidul Democrat. Kamala Harris este oficial candidata democraților Kamala Harris a obţinut majoritatea la scurt timp după deschiderea votului vineri, dar votarea a continuat până luni seara. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Anunţul nu a fost neaşteptat, deoarece niciun alt candidat nu s-a înscris în cursa democrată. Harris, a cărei nominalizare trebuie încă să fie certificată oficial la convenţia partidului programată să înceapă pe 19 august, urmează acum să se confrunte cu fostul preşedinte american Donald Trump, candidatul Partidului Republican. "Vicepreşedinta Harris are un impuls istoric în spate, în timp ce ne angajăm în ultimii paşi în certificarea oficială a ei drept candidată a partidului nostru", au declarat preşedinta Comitetului Convenţiei Naţionale Democrate, Minyon Moore, şi preşedintele Comitetului Naţional Democrat, Jaime Harrison, într-un comunicat comun. Ar fi prima femeie președinte al SUA "În curând, va fi timpul să ne reunim la Chicago, unde vom sărbători împreună şi vom transmite clar poporului american că Partidul Democrat este partidul libertăţii, al democraţiei, al drepturilor şi al poporului", au adăugat ei. Preşedintele american Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, şi-a exprimat susţinerea pentru Harris după ce a anunţat în iulie că se va retrage din cursă după săptămâni de acoperire mediatică dură cu privire la vârsta sa şi întrebări în legătură cu capacitatea sa de a continua să-şi facă treaba. Harris, fiica unei mame indiene şi a unui tată jamaican, ar fi prima femeie preşedinte al SUA dacă va fi aleasă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră