marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Teroriști conectați la organizația Stat Islamic plănuiau un atentat în Argentina, țară cu o importantă comunitate evreiască. Buenos Aires a declarat Hamas "organizație teroristă internațională"

Posibil atac terorist, dejucat în Argentina. Poliţia argentiniană a reţinut şapte persoane acuzate că fac parte dintr-o organizaţie care planifica atacuri teroriste în provincia Mendoza. Posibil atac terorist, dejucat în Argentina "Având la bază expresii anticreştine şi antievreieşti, ei difuzau pe Telegram şi WhatsApp mesaje privind planificarea de atentate împotriva comunităţii occidentale de la Mendoza, cu conţinuturi legate de organizaţii teroriste precum Stat Islamic şi Emiratul taliban al Afganistanului", a anunţat poliţia federală argentiniană. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Ministrul securităţii, Patricia Bullrich, a anunţat pe contul său de X destructurarea de către poliţie "a unei organizaţii periculoase legate de un grup terorist radical islamic, identificat după ce a ameninţat un jurnalist din comunitatea evreiască". Percheziţiile au permis confiscarea de arme de foc, arme albe şi aparate electronice, precum şi de "literatură salafistă", potrivit poliţiei. Cea mai mare comunitate evreiască Argentina găzduieşte cea mai mare comunitate evreiască din America latină, cu circa 250.000 de membri. Aceasta a fost ţinta a două atentate, unul asupra ambasadei Israelului în 1992 (29 morţi) şi altul doi ani mai târziu asupra Asociaţiei mutuale israeliene (AMIA), soldat cu 85 de morţi. În ianuarie, Patricia Bullrich a anunţat arestarea unei alte celule teroriste care plănuia un atentat la Buenos Aires, dar câteva zile mai târziu judecătorul a estimat că acuzaţiile împotriva suspecţilor, între care un frizer şi un jucător de ping-pong, nu erau fondate. Preşedintele argentinian Javier Milei a declarat în mai multe rânduri că Israelul este unul din principalii săi aliaţi. În iulie, Argentina a declarat mişcarea islamistă Hamas "organizaţie teroristă internaţională"

Teroriști conectați la organizația Stat Islamic plănuiau un atentat în Argentina, țară cu o importantă comunitate evreiască. Buenos Aires a declarat Hamas "organizație teroristă internațională"
Cel mai apropiat pericol nuclear de România: centrala de la Zaporojie, afectată de o lovitură cu dronă
Eveniment

Cel mai apropiat pericol nuclear de România: centrala de la Zaporojie, afectată de o lovitură cu dronă

Securitatea centralei de la Zaporojie, amenințată. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că securitatea la centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina, cea mai mare din Europa, se "deteriorează" după o lovitură cu dronă în apropierea centralei. Securitatea centralei de la Zaporojie, amenințată Experţii AIEA prezenţi la faţa locului au fost informaţi sâmbătă despre o detonare în apropierea centralei şi s-au deplasat imediat la faţa locului, a indicat într-un comunicat agenţia ONU cu sediul la Viena. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Potrivit experţilor, pagubele "par să fi fost cauzate de o dronă dotată cu o încărcătura explozivă" care a lovit drumul dintre cele două porţi principale ale centralei. Rusia acuză Ucraina de acest incident. "Încă o dată, constatăm o escaladare a pericolelor în materie de siguranţă şi securitate nucleare cu care se confruntă centrala nucleară de la Zaporojie", a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi. "Situaţia în materie de securitate nucleară" la amplasamentul centralei se "deteriorează", potrivit agenţiei ONU. Centrala nucleară de la Zaporojie este ocupată de ruşi din martie 2022 şi a fost ţinta unor atacuri repetate, de care ruşii şi ucrainenii se acuză reciproc.

Rețeaua X (ex-Twitter) și-a încetat operațiunile în Brazilia după ce a acuzat acte de cenzură din partea unui judecător al Curții Supreme
Eveniment

Rețeaua X (ex-Twitter) și-a încetat operațiunile în Brazilia după ce a acuzat acte de cenzură din partea unui judecător al Curții Supreme

Rețeaua X acuză acte de cenzură. Platforma X a anunţat că îşi închide operaţiunile în Brazilia "cu începere imediată" din cauza a ceea ce a numit "ordine de cenzură" din partea judecătorului brazilian Alexandre de Moraes. Rețeaua X acuză acte de cenzură X pretinde că Moraes l-a ameninţat în secret pe unul din reprezentanţii săi legali în statul sud-american cu arestarea dacă nu se supune unor ordine de a elimina anumite conţinuturi de pe platformă. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Gigantul social media a publicat fotografii ale unui document care ar fi semnat de judecătorul Moraes şi care prevede că o amendă zilnică de 20.000 de reali (3.653 de dolari) şi un decret de arestare vor fi impuse împotriva reprezentantului X Rachel Nova Conceicao dacă platforma nu respectă pe deplin ordinele lui Moraes. "Pentru a proteja siguranţa staffului nostru, am luat decizia de a ne închide operaţiunile din Brazilia, cu începere imediată", a menţionat X. Curtea Supremă din Brazilia, al cărei membru este Moraes, a declarat că nu va comenta chestiunea până nu se va lămuri în privinţa autenticităţii documentului difuzat de X. Serviciul X, disponibil pentru brazilieni Totuși, serviciul X rămâne disponibil pentru poporul brazilian, a anunţat sâmbătă platforma lui Elon Musk. Anterior în cursul acestui an, Moraes a ordonat X să blocheze anumite conturi, în timp ce investighează aşa-numitele "miliţii digitale" care au fost acuzate că au răspândit ştiri false şi mesaje de ură în timpul guvernului fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Moraes a deschis o anchetă în cazul miliardarului Musk după ce acesta a precizat că va reactiva conturile a căror blocare a fost cerută de judecător. Musk a numit deciziile lui Moraes "neconstituţionale". După afirmaţiile lui Musk, reprezentanţii X au declarat însă Curţii Supreme din Brazilia că reţeaua de socializare se va supune dispoziţiilor legale. Avocaţi care reprezintă X în Brazilia au declarat în aprilie Curţii Supreme că deficienţe operaţionale le-au permis utilizatorilor blocaţi să rămână activi pe platforma de social media, după ce Moraes a cerut X să explice de ce nu i-a respectat pe deplin deciziile. În postări de sâmbătă, Musk l-a numit pe Moraes "o ruşine totală pentru justiţie" şi a spus că platforma nu ar fi putut să fie de acord cu cenzura secretă a judecătorului şi cu cererile lui de predare a unor informaţii private

VIDEO Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor: liderul cecen Kadîrov l-a lăudat pentru Tesla Cybertruck, pe care a montat o mitralieră
Internațional

VIDEO Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor: liderul cecen Kadîrov l-a lăudat pentru Tesla Cybertruck, pe care a montat o mitralieră

Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a făcut publică o înregistrare video în care poate fi văzut conducând o camionetă Tesla Cybertruck cu ceea ce pare a fi o mitralieră montată deasupra. A afirmat că o va trimite în zona de conflict din Ucraina. Elon Musk a ajuns preferatul dictatorilor Kadîrov, cunoscut pentru apariţiile sale extravagante, a adus elogii atât autovehiculului, cât şi CEO-ului Tesla Motors, Elon Musk, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne Pe Elon Musk l-a numit "cel mai puternic geniu al timpurilor moderne" şi l-a invitat în Cecenia. "Aşteptăm viitoarele dvs produse care ne vor ajuta să încheiem operaţiunea militară specială", a scris Kadîrov, folosind termenul oficial utilizat de Rusia pentru a se referi la războiul pe care l-a declanşat în Ucraina. Până în prezent nu a existat o reacţie din partea Tesla la înregistrarea video difuzată de liderul cecen.

Gaza: Hamas respinge noile propuneri de încetare a focului. Liderii consideră „dictările americane” de neacceptat
Internațional

Gaza: Hamas respinge noile propuneri de încetare a focului. Liderii consideră „dictările americane” de neacceptat

Hamas respinge negocierile de încetarea focului. După mai bine de zece luni de război, joi și vineri au avut loc la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare: Statele Unite, Qatar și Egipt. Hamas respinge negocierile de încetarea focului Discuțiile în jurul unui încetare a focului în Fâșia Gaza au eșuat după ce Hamasul palestinian a respins „dictatele americane”. La finalul negocierilor de la Doha negocieri între Israel și țările mediatoare a fost făcută o propunere de acord revizuită de către Statele Unite, principalul aliat al statului ebraic. Pentru Statele Unite, o încetare a focului ar face posibilă evitarea unei escalade militare regionale după amenințarea Iranului de a răzbuna asasinarea liderului Hamas Ismaïl Haniyeh, atribuită Israelului. Nefiind participat la ultimele discuții, Hamas dorește aplicarea planului anunțat de președintele american Joe Biden pe 31 mai. Acest plan prevede o primă fază cu un armistițiu de șase săptămâni însoțit de o retragere israeliană din zonele cele mai dens populate din Gaza, precum și eliberarea ostaticilor răpiți pe 7 octombrie. Retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza ar urma să aibă loc ulterior într-o a doua fază. Pentru a-și justifica absența la masa de negocieri, Hamas acuză Israelul că a adăugat „noi condiții” textului inițial, inclusiv „menținerea trupelor israeliene” la granița egipteană cu Gaza, precum și „dreptul de veto” asupra prizonierilor palestinieni care ar putea fi schimbati cu ostatici israelieni. Crezând că cea mai recentă propunere americană va fi sinonimă cu un „pas uriaș înapoi”, Sami Abou Zohri, un executiv al Hamas, a considerat că anunțul unei viitoare încetări a focului este o „iluzie”.

Jurnaliștii italieni care au realizat un reportaj în regiunea Kursk sunt investigați de serviciile de securitate ruse. Aceștia riscă cinci ani de închisoare
Internațional

Jurnaliștii italieni care au realizat un reportaj în regiunea Kursk sunt investigați de serviciile de securitate ruse. Aceștia riscă cinci ani de închisoare

Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB. Serviciile de securitate ruse (FSB) au declanşat o anchetă asupra a doi jurnalişti ai canalului italian RAI care au realizat un reportaj în regiunea Kursk. Jurnaliștii sunt acuzați că au trecut "ilegal" frontiera din Ucraina. Jurnaliștii italieni sunt anchetați de FSB FSB "a deschis o anchetă penală" împotriva jurnaliştilor italieni Stefania Battistini şi Simone Traini pentru "trecere ilegală a frontierei", au indicat serviciile ruse într-un comunicat citat de agenţiile de ştiri. Ambasadoarea Italiei în Rusia, Cecilia Piccioni la Moscova de MAE rus din acest motiv. După această întâlnire, un purtător de cuvânt al diplomaţiei italiene a spus că ambasadoarea a apărat în faţa autorităţilor ruse munca "independentă" a jurnaliştilor din teren, în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană derulează o incursiune din 6 august. "Ambasadoarea (italiană) a primit un viu protest din cauza acţiunilor unei echipe a radioteleviziunii publice italiene RAI care a intrat ilegal în Rusia pentru a acoperi atacul terorist criminal al soldaţilor ucraineni asupra regiunii Kursk", a denunţat la rândul său diplomaţia rusă într-un comunicat. Reportajul, difuzat în această săptămână, a fost realizat de doi jurnalişti italieni de la RAI, Stefania Battistini şi Simone Traini, în oraşul rus Sudja, aflat la circa zece kilometri de frontiera ucraineană, pe care Kievul afirmă că l-a cucerit în întregime. Sudja găzduieşte un important nod gazier al gigantului rus Gazprom, care permite furnizarea de gaz spre Europa prin Ucraina. Cei doi jurnalişti italieni, care nu se află în Rusia, riscă până la cinci ani de închisoare, potrivit codului penal.

Rusia acuză Ucraina că vrea să atace centrala nucleară din regiunea Kursk. Kievul răspunde: propagandă „nebunească”
Internațional

Rusia acuză Ucraina că vrea să atace centrala nucleară din regiunea Kursk. Kievul răspunde: propagandă „nebunească”

Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară. Rusia a acuzat Ucraina că plănuieşte să atace centrala nucleară din regiunea Kursk în care au intrat trupele ucrainene. Kievul califică aceste afirmaţii drept propagandă "nebunească". Rusia: Ucraina va ataca centrala nucleară Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că va exista un răspuns dur la orice atac asupra centralei nucleare din Kursk, care se află sub controlul Rusiei. Acesta nu a furnizat dovezi împotriva Ucrainei, dar a precizat că o zonă amplă din împrejurimi ar putea fi contaminată de un atac. Compania nucleară rusă de stat Rosatom, care conduce şi centrala de la Zaporojie din Ucraina controlată de Rusia, a acuzat de asemenea Kievul că ameninţă securitatea ambelor centrale. Nu a prezentat însă dovezi. Şeful Rosatom Aleksei Lihacev a discutat telefonic situaţia cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, şi l-a invitat să viziteze centrala nucleară de la Kursk. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc în mod repetat că încearcă să saboteze operarea centralei de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, din sud-estul Ucrainei. Reactoarele centralei sunt închise, dar necesită energie electrică din exterior pentru a menţine materialul nuclear la temperatura potrivită şi a evita un accident nuclear. Kievul: propagandă "nebunească" Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a reacționat. "Vedem o nouă creştere în propaganda rusă nebunească privind presupuse planuri ucrainene de a folosi 'bombe murdare' sau de a ataca centrale nucleare. Respingem oficial aceste afirmaţii false", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Heorhii Tîhîi, pe reţeaua X. "Ucraina nu are nici intenţia şi nici capacitatea de a întreprinde astfel de acţiuni", a adăugat acesta.

Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că luptă „pentru miliardari”. Replica lui Trump n-a întârziat să apară
Internațional

Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că luptă „pentru miliardari”. Replica lui Trump n-a întârziat să apară

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc. Kamala Harris vrea să obțină voturile clasei de mijloc. Candidata democrată la Casa Albă a promis că va „lupta” pentru clasa de mijloc dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că îi slujește pe cei mai bogați. „Donald Trump luptă pentru miliardari și mari afaceri”, a afirmat vicepreședintele Statelor Unite, care a spus că ea va lupta pentru „a da bani înapoi familiilor din clasa mijlocie și muncitoare”. Candidata democrată a dezvăluit mai multe măsuri concrete ale programului său: construirea a trei milioane de locuințe noi, asistență pentru prima achiziție imobiliară și acordarea unui credit fiscal de naștere de până la 6.000 de dolari în primele 12 luni ale copilului. Harris a abordat și tema tratamentelor cu insulină, susținând că prețul acesteia va fi plafonat, la fel ca datoriile contractate de americani pentru tratament. Harris a declarat că intenționează să combată speculațiile imobiliare și să descurajeze inflația prețurilor în sectorul alimentar. Răspunsul lui Donald Trump Răspunsul contracandidatului nu a întârziat să apară. În replică la acuzele Kamalei Harris, Donald Trump a vorbit despre „controalele comuniste” asupra prețurilor. Trump a afirmat că, dacă Kamala Harris și-ar pune în aplicare măsurile, ar urma „foametea, deficitul și sărăcia”.

Germania plănuiește să reducă la jumătate ajutorul militar către Ucraina. Pentru susținerea Kievului, Republica Federală mizează pe banii generați de activele rusești înghețate
Internațional

Germania plănuiește să reducă la jumătate ajutorul militar către Ucraina. Pentru susținerea Kievului, Republica Federală mizează pe banii generați de activele rusești înghețate

Germania reduce ajutorul militar către Ucraina. Republica Federală prevede în bugetul său pe 2025 o reducere la jumătate a ajutorului său militar bilateral către Ucraina. Pentru a continua susținerea financiară a Kievului, mizează pe banii generaţi de activele ruse îngheţate. Germania reduce ajutorul militar către Ucraina Guvernul lui Olaf Scholz, care încearcă să facă economii, nu prevede "ajutoare suplimentare" celor 4 miliarde de euro prevăzute în bugetul pe anul viitor pentru a ajuta militar Ucraina, a indicat o sursă parlamentară. Citește și: VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă În acest an, ajutorul Berlinului, al doilea contributor după SUA, se ridică la 8 miliarde de euro. Pentru a compensa, Germania mizează pe "crearea, în cadrul G7 şi al Uniunii Europene, a unui instrument financiar care să utilizeze activele ruse îngheţate", a adăugat o sursă din cadrul Ministerului de Finanţe. "Ajutorul bilateral german rămâne la cel mai înalt nivel, dar mizează pe eficienţa acestui instrument", a comentat aceasta. Această decizie a făcut obiectul unui acord între cancelarul social-democrat şi ministrul finanţelor din partidul liberal Christian Lindner, potrivit Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Potrivit FAZ, Lindner, adept al stricteţii bugetare, i-a scris ministrului apărării Boris Pistorius pentru a-i cere "să garanteze" că plafonul de 4 miliarde de euro bugetat pentru anul viitor va fi respectat. Berlinul face economii Proiectul de buget pe 2025 a făcut obiectul unor discuţii aprige în cadrul coaliţiei tripartite între liberali, verzi şi social-democraţi. Ministrul de finanţe le-a cerut omologilor săi să facă economii în scopul respectării "frânei de îndatorare", o regulă constituţională care are drept menire să împiedice statul să se îndatoreze prea mult. Proiectul de buget nu este încă definitiv şi urmează să mai fie discutat în Parlament înainte de adoptarea sa, până la sfârşitul anului. Aliaţii Ucrainei lucrează de mai multe luni la un dispozitiv care ar permite utilizarea unei părţi din cele 300 de miliarde de dolari reprezentând active ruse îngheţate în lume pentru a susţine Kievul în războiul său împotriva armatei ruse. De asemenea, s-a ajuns la un acord politic între ţările G7 la jumătatea lui iunie privind o propunere americană referitoare la finanţarea unui credit de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Wizz Air, „cea mai proastă companie aeriană din Europa”, creează un abonament pentru a atrage clienții. Cît costă și în ce constă abonamentul?
Eveniment

Wizz Air, „cea mai proastă companie aeriană din Europa”, creează un abonament pentru a atrage clienții. Cît costă și în ce constă abonamentul?

Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane. Wizz Air intenționează să atragă clienții, cu un abonament anual de 599 de euro. Abonamentul Wizz Air, beneficii și capcane Compania aeriană a fost votată „cea mai proastă companie aeriană” de către asociația britanică de consumatori Which?. Din 25 septembrie, Wizz Air va introduce un abonament anual, „All you can fly”, care va costa 599 de euro. Potrivit purtătorului de cuvânt al Wizz Air, Silvia Mosquera abonamentul „va oferi clienților sute de opțiuni de călătorie spontană la un preț fix, permițându-le să călătorească oricând doresc, fără să plătească în plus”. Capcane După achitarea tarifului anual, clientul va trebui plătită o taxă de 9,99 euro pentru fiecare zbor. În plus, zborul menționat trebuie să aibă întotdeauna locuri libere cu maximum trei zile înainte de decolare. Acest lucru reduce probabilitățile de călătorie și se limitează la biletele nevândute. În plus, în bilet este inclus un singur bagaj de mână cu dimensiunile 40 x 30 x 20 cm. Doar 140 de destinații sunt acoperite de oferta companiei, care acoperă 53 de țări, în principal din Europa.

Armata ucraineană își consolidează pozițiile în regiunea rusă Kursk. Zelenski a declarat că teritoriul este stabilizat
Internațional

Armata ucraineană își consolidează pozițiile în regiunea rusă Kursk. Zelenski a declarat că teritoriul este stabilizat

Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că armata sa îşi consolidează poziţiile în regiunea rusă Kursk. Armata ucraineană, poziții consolidate în Kursk "Generalul Oleksandr Sirski a raportat că forţele noastre şi-au consolidat poziţiile în regiunea Kursk şi că teritoriul a fost stabilizat", a declarat Volodimir Zelenski, după o întâlnire cu comandantul-şef al armatei ucrainene. Cu o zi înainte, militarul îl asigurase pe şeful său că trupele sale au avansat "unul până la trei kilometri" şi au luat prizonieri soldaţi ruşi. Declarațiile Kremlinului Armata rusă, care a desfăşurat întăriri materiale şi umane, a susţinut că a respins asalturile ucrainene în apropierea a trei localităţi din regiunea sa Kursk, provocând pierderi grele adversarului său. În urmă cu câteva zile, preşedintele Vladimir Putin le-a ordonat oamenilor săi să "expulzeze" forţele Kievului de pe teritoriul rus. Potrivit autorităţilor ruse, cel puţin 12 civili au fost ucişi şi mai mult de o sută au fost răniţi de la începutul operaţiunii ucrainene. Satele de frontieră, părăsite Confruntaţi cu avansul fără precedent al forţelor ucrainene pe teritoriul rus, zeci de mii de civili au părăsit deja satele de frontieră din regiunea Kursk, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul serviciilor locale. În regiunea vecină Belgorod, autorităţile ruse s-au arătat alarmate în ultimele zile, anunţând vineri seara că blochează accesul şi evacuarea a cinci oraşe de frontieră începând de luni, în timp ce închid "temporar" accesul către un al şaselea. De partea ucraineană, fluxul de evacuaţi continuă, de asemenea, spre oraşul Sumî, la aproximativ 40 km de frontiera comună. Oraşul a fost ţinta unui atac rusesc sâmbătă dimineaţa, soldat cu rănirea a două persoane, potrivit Ministerului de Interne. În acelaşi timp, luptele grele continuă mai la sud, în estul Ucrainei, epicentrul conflictului, unde armata rusă câştigă teren de luni de zile. În ultimele zile, Moscova a revendicat capturarea mai multor sate în drumul spre oraşul Pokrovsk, un important nod logistic pe drumul către bastioanele Ceassiv Iar şi Kostiantinivka.

Sporturile acvatice în România nu sunt accesibile copiilor. Birocrația, cea mai mare problemă în dezvoltarea infrastructurii
Eveniment

Sporturile acvatice în România nu sunt accesibile copiilor. Birocrația, cea mai mare problemă în dezvoltarea infrastructurii

Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor. Birocraţia este cea mai mare problemă în dezvoltarea infrastructurii pentru sporturile acvatice, după cum a afirmat președinta Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern (FRNPM), Camelia Potec. Sporturile acvatice sunt greu accesibile copiilor Camelia Potec îşi doreşte ca toţi copiii să înveţe să înoate gratuit, nu contra-cost, aşa cum se întâmplă acum, în România. Preşedinta FRPNM a declarat că în România există acum doar două bazine pentru sărituri, la Bacău şi Bucureşti, lipsa infrastructurii descurajându-i pe copii să practice acest sport. "Dacă vorbim de înot, aici putem spune că lucrurile s-au îmbunătăţit nu atât de mult pe cât s-au îmbunătăţit în alte state sau nu atât de repede, pentru că cea mai mare problemă a noastră este birocraţia. Există circa 300 de cereri la Compania Naţională de Investiţii, există 60 de proiecte de bazine în derulare, dar din păcate timpul pentru licitaţii, pentru lucrări de realizare este foarte lung din cauza birocraţiei. Pentru bazinul de la Otopeni, deschis în anul 2022 cu Campionatul european de juniori, am aşteptat 15 ani, pentru bazinul de la Brăila aşteptăm de opt ani finalizarea lucrărilor. Înţeleg şi statul român, că nu vin firmele, că sunt proceduri, că se judecă cu fostele firme", a menţionat Camelia Potec. Infrastructura, împiedicată de birocrație Preşedinta FRPNM a subliniat necesitatea urgentării procedurilor birocratice care împiedică dezvoltarea infrastructurii sportive şi promovarea sportului. "Din punct de vedere legal, toată lumea are tot felul de piedici, dar pentru a avea o generaţie de tineri sănătoşi, pentru a avea o generaţie de copii care să ne reprezinte cu cinste la cel mai înalt nivel, e clar că este nevoie de o infrastructură mai bună, care să se construiască mai repede, în doi, trei ani, aşa cum se întâmplă în afară. Cu siguranţă că toţi copiii ar trebui să înveţe măcar să înoate gratuit şi nu contra-cost, aşa cum se întâmplă acum", a mai spus Camelia Potec. Ea a precizat că anul viitor România va găzdui o competiţie internaţională de înot şi şi-a exprimat speranţa ca începând de anul viitor în bazele din ţară să se dezvolte şi înotul artistic, iar în 2032 România să aibă reprezentanţi la Jocurile Olimpice şi la disciplinele de sărituri în apă şi pentatlon modern.

VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă
Internațional

VIDEO Ucraina și-a prezentat propria variantă video cu trupele sale care au pătruns în Kursk. Rușii nu au nici o variantă

Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk. Armata ucraineană a publicat vineri două înregistrări video (aici și aici) despre care afirmă că prezintă imagini reale de pe teren din primele ore ale ofensivei sale surpriză lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk. Filmul intrării trupelor ucrainene în Kursk Una dintre înregistrări, montată cinematografic sub forma unui film de acţiune pe fond muzical, caută să evidenţieze că ziua de 6 august va rămâne în memoria Ucrainei ca o zi istorică în războiul cu Rusia. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa După luni la rând în care a pierdut teren în faţa trupelor ruse pe frontul din estul Ucrainei, armata ucraineană a pornit în acea zi în mod neaşteptat o ofensivă mecanizată peste graniţă în regiunea Kursk, luând pe nepregătite armata rusă slab desfăşurată în acea zonă, unde aceasta avea unităţi alcătuite în special din tineri recruţi fără experienţă de luptă şi dintre care unii au fost luaţi rapid prizonieri de trupele ucrainene bine antrenate şi aparent pregătite minuţios pentru această operaţiune. Armata ucraineană a înaintat astfel relativ uşor până la 30-35 de kilometri în interiorul teritoriului rus, în paralel extinzându-şi zona în care operează de-a lungul frontierei. Trimiterea de întăriri ale armatei ruse a încetinit între timp înaintarea ucraineană, fără să o oprească însă complet, potrivit bloggerilor militari ruşi trupele ucrainene continuând să câştige teren în anumite zone, dar intensitatea ofensivei a scăzut pe fondul luptelor aflate în desfăşurare. Imaginile de la începutul acestei operaţiuni difuzate vineri de armata ucraineană arată militari ai acesteia acţionând în operaţiuni de deminare, de distrugere a liniilor defensive ruseşti şi a posturilor de frontieră, atacuri cu artilerie şi blindate, precum şi capturarea unor soldaţi ruşi. "Pregătirea atentă, planificarea, spiritul de luptă şi secretul informaţional au fost decisive în faza iniţială a operaţiunii", când soldaţii şi grănicerii ruşi au fost luaţi complet prin surprindere, se arată în textul ce însoţeşte imaginile. Post de frontieră rus, distrus O altă înregistrare arată distrugerea unui post de frontieră rusesc şi capturarea a 50 de soldaţi ruşi, care s-au predat înaintea asaltului asupra oraşului Sudja, situat la circa 10 kilometri de graniţă, singura aşezare urbană din Kursk aflată în prezent sub controlul trupelor ucrainene. Potrivit leadership-ului militar de la Kiev, trupele ucrainene continuă să avanseze şi au ocupat până în prezent peste 80 de localităţi şi o suprafaţă de peste 1.500 de kilometri pătraţi de teritoriu rus, un bilanţ exagerat în opinia comentatorilor militari independenţi, care estimează că cifrele reale ar fi undeva aproximativ la jumătate. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează dispersat cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, iar nu toate zonele din Kursk unde acţionează trupele ucrainene sunt efectiv sub controlul acestora. Situația, neclară Situaţia pe teren rămâne în mare parte neclară, la fel cum sunt şi obiectivele urmărite de Kiev prin această operaţiune îndrăzneaţă, mai multe teorii în acest sens fiind avansate, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, care este pus într-o situaţie stânjenitoare în timp ce Rusia îşi vede invadat un teritoriu pentru prima dată după al Doilea Război Mondial şi s-a arătat cel puţin până în prezent incapabilă să respingă această ofensivă. Astfel, în timp ce Putin a estimat într-o declaraţie că ofensiva ucraineană urmăreşte destabilizarea Rusiei, slăbirea presiunii trupelor ruse pe frontul din estul şi sud-estul Ucrainei unde armata rusă înaintează şi câştigarea de Kiev a unei poziţii mai bune la eventuale negocieri de pace cu Rusia, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina doreşte să provoace Rusiei înfrângeri tactice semnificative şi să o determine să accepte negocieri de pace "corecte", după ce Moscova a cerut Kievului ca la eventuale astfel de negocieri să accepte "realitatea de pe teren", adică ocuparea de către Rusia a circa 18% din teritoriul Ucrainei. Unii comentatori salută ofensiva ucraineană din Kursk ca pe o acţiune ce ar putea schimba decisiv cursul războiului, în schimb alţii o consideră ca fiind o acţiune riscantă în care Kievul poate pierde resurse preţioase de oameni şi echipamente, în timp ce armata ucraineană continuă să piardă teren pe frontul din estul Ucrainei, de unde Moscova s-a arătat deocamdată reticentă să mute masiv trupe pentru a apăra provincia Kursk, trimiţând în aceasta din urmă ca întăriri mai multe unităţi de rezervă sau formate din tineri recruţi, ceea ce ar putea explica şi performanţa redusă în respingerea ofensivei ucrainene acolo.

China a restricționat exporturile de antimoniu, metal rar esențial pentru tehnologii solare civile, dar și nucleare militare
Internațional

China a restricționat exporturile de antimoniu, metal rar esențial pentru tehnologii solare civile, dar și nucleare militare

Antimoniul, interzis la export de China. China a restricţionat exportul de antimoniu, o materie primă critică cu o utilizare importantă în economia mondială. Antimoniul, interzis la export de China Ministerul Comerţului de la Beijing a informat că restricţiile la export asupra metalului rar se vor aplica din 15 noiembrie, din motive de securitate naţională. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Măsura nu vizează o anumită regiune sau ţară, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului. China este un producător de vârf de antimoniu, folosit ca substanţă ignifugă sau în producţia de baterii, inclusiv pentru vehicule şi panouri solare. De asemenea, poate fi utilizat ca aliaj în construirea de arme nucleare şi echipamente militare, cum ar fi ochelarii de protecţie pe timp de noapte. Antimoniul, critic și pentru SUA China nu este prima ţară care a inclus antimoniul în categoria mineralelor critice. Statele Unite văd această materie primă ca importantă pentru securitatea naţională şi economică. Ministerul Comerțului a precizat că Beijingul vrea să asigure pacea globală şi stabilitatea regională. Prin urmare, restricţionează exportul de antimoniu, care ar putea fi folosit la mărfuri care afectează suveranitatea, securitatea sau dezvoltarea Chinei.

Vor fi "consecințe cataclismice" pentru Iran dacă va ataca Israelul, avertizează un oficial american
Internațional

Vor fi "consecințe cataclismice" pentru Iran dacă va ataca Israelul, avertizează un oficial american

Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale. "Am dori să-i descurajăm pe iranieni (...) să meargă pe această cale, întrucât consecinţele ar fi cataclismice, în special pentru Iran", a indicat acest oficial, avertizând Teheranul împotriva oricărui atac care ar putea "face să eşueze" discuţiile delicate privind un armistiţiu în Fâşia Gaza. Dacă Iran atacă Israelul, consecințe catastrofale Tot vineri, ministrul israelian de externe Israel Katz a declarat că se aşteaptă ca aliaţii Israelului să se alăture ţării sale pentru a "ataca Iranul", dacă acesta din urmă recurge la un atac asupra Israelului. Declaraţia a fost făcută în timpul unei întrevederi cu omologii săi francez şi britanic, cărora le-a cerut explicit sprijinul în acest sens, alături de un sprijin similar din partea SUA. Citește și: Serviciu militar obligatoriu de două luni pentru bărbații între 18 și 27 de ani, introdus din 2025 într-o țară NATO din Europa Miniştrii de Externe francez şi britanic efectuează o vizită comună în Israel şi teritoriile palestiniene pentru a aborda modalităţi de evitare a escaladării conflictelor regionale, în contextul războiului din Fâşia Gaza între Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas şi tensiunilor dintre Israel şi Iran după ce liderul politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat pe 31 iulie la Teheran. Iranul a atribuit asasinatul Israelului, care nu a confirmat implicarea sa, dar nici nu a negat-o. Cu câteva ore înainte fusese ucis şi comandantul-şef al grupării Hezbollah, Fuad Shukr, într-un bombardament într-o suburbie a capitalei libaneze Beirut, atac de data aceasta recunoscut de Israel. Negocieri dificile pentru Gaza Iranul şi grupările sale aliate în "axa rezistenţei" contra Israelului au promis răzbunare pentru cele două asasinate, iar Israelul stă de atunci într-o aşteptare tensionată a unei riposte iraniene, ameninţând la rândul său cu represalii militare puternice dacă va fi atacat. Pe de altă parte, discuţiile privind o încetare a focului şi eliberarea ostaticilor israelieni deţinuţi de mişcarea islamistă palestiniană Hamas în Fâşia Gaza urmează să fie reluate săptămâna viitoare la Cairo în jurul unei noi propuneri americane, potrivit unei declaraţii comune emise vineri de SUA, Qatar şi Egipt, principalii mediatori între Israel şi Hamas, deşi gruparea palestiniană a transmis că respinge iniţiativa Washingtonului

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră