marți 29 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Geoană i-a urat Regelui Mihai, în direct la Pro TV, "să-i dea Dumnezeu sănătate". Fostul monarh a murit în 2017

Geoană îi urează sănătate Regelui Mihai. Invitat miercuri seară la Pro TV, Mircea Geoană i-a urat sănătate Regelui Mihai I al României, atunci când a făcut referire la ultimul discurs al acestuia din Parlamentul României. Regele Mihai I a murit în anul 2017. Geoană îi urează sănătate Regelui Mihai După emisiune, Geoană a scris pe Facebook că a fost „o greșeală de exprimare” pe care o regretă. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum „Mă întorc la ceea ce spunea Regele Mihai în 2011, când a făcut 90 de ani, Dumnezeu să-i dea sănătate, am fost și în Senat când a avut ultimul discurs. A avut un discurs foarte important și a spus: «Țara are nevoie de cârmuitori drepți și pricepuți»". "Astăzi România nu are cârmuitori nici drepți și nici pricepuți”, a spus Geoană.

Geoană i-a urat Regelui Mihai, în direct la Pro TV, "să-i dea Dumnezeu sănătate". Fostul monarh a murit în 2017
Geoană se laudă că s-a "bătut" cu Ion Iliescu într-un congres PSD, dar uită că fostul președinte l-a numit "prostănac"
Eveniment

Geoană se laudă că s-a "bătut" cu Ion Iliescu într-un congres PSD, dar uită că fostul președinte l-a numit "prostănac"

Geoană l-a înfruntat pe Ion Iliescu. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, candidat la funcţia de preşedinte al României, a afirmat, miercuri, că a avut curajul să-l înfrunte pe Ion Iliescu "în cel mai democratic congres" PSD din perioada post-decembristă, în timp ce, în prezent, cei care conduc astăzi partidele importante din România "aleargă singuri, nu au contracandidaţi". Geoană l-a înfruntat pe Ion Iliescu "Vorbea un contracandidat deja, ieri, despre relaţia mea cu PSD. Eu am fost cinci ani preşedinte la PSD, nu mă ascund de asta. Dar dacă este ceva pe care - deşi am fost ambasador şi ministru de externe, fără să fiu membru de partid - dar eu am avut curajul să-l înfrunt pe Ion Iliescu, în congres de PSD, în cel mai democratic şi mai probabil disputat congres din istoria post-decembristă a acestei ţări", a declarat Geoană la Pro TV. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Când mă uit la cei care conduc astăzi partidele importante din România, îi văd că aleargă singuri, n-au contracandidaţi, iar în cazul unui alt partid la guvernare vine preşedintele şi impune preşedintele într-un congres de partid. Nu voi face niciodată acest lucru cu partidele, să-şi aleagă liderii, eu voi lucra cu cei care se angajează să facă un lucru bun pentru români", a adăugat acesta. Finanțarea campaniei electorale Întrebat ce părere are despre liderul USR, Elena Lasconi, el a spus: "Iniţial am privit-o cu simpatie, mi s-a părut ceva interesant, dar când am văzut-o cât de mult îl consideră pe Traian Băsescu modelul său de preşedinte, am început să fiu un pic mai rezervat. Asta este observaţia mea faţă de domnia sa". El a adăugat că finanţarea campaniei sale de independent constă în "donaţii şi contribuţii de la cetăţeni". "Nu avem subvenţii de la stat, ca partidele. (...) Promovarea cărţii mele "Bătălia pentru viitorul României", lansată în noiembrie anul trecut, a costat 8.000 de euro din partea editurii şi 25.000 de lei din partea fundaţiei platformei civice care mă susţine. Deci o carte a vândut 8.000 de exemplare pe bune, vorbind cu oamenii, dând autografe. Dacă mă uit la cât costă, cât ne costă pe noi, ca şi contribuabili, lansarea unei cărţi a unui alt candidat la preşedinţie, care se anunţă peste câteva zile, la milioane de euro, şi de asta sunt aici ca să spun către cei care eventual vor să voteze, că avem nevoie şi de semnături, avem nevoie şi de donaţii, avem nevoie şi de un click şi de un like, ne batem totuşi cu nişte partide care au foarte mulţi bani şi resurse nelimitate", a afirmat Geoană. Președinte "pro-business" El a dat asigurări că va fi "cel mai pro-business preşedinte din istoria României". "Şi eu m-am schimbat în anii ăştia. Nu mai fac politică de mai bine de 10 ani de zile. Am făcut "detox" cinci la NATO şi în clipa de faţă vreau să vă spun că sunt undeva într-o zonă oarecum de centru - radical. Eu voi fi cel mai pro-business preşedinte din istoria României. Pentru că, dacă nu ai o economie ţeapănă, dacă nu aduci bani - o să fie avioane pline cu oameni de afaceri care merg cu mine în delegaţii şi în deplasări câştigând contracte, făcând business, aducând investiţii - asta trebuie să facă un preşedinte. Dar sunt probabil şi cel mai social liberal în economie, foarte social, pentru că am cea mai mare rată de sărăcie din Europa. (...) Sunt şi foarte conservator, pe nişte valori, sunt şi modern şi progresist pe alte valori. (...) În clipa de faţă eu cred că mă adresez tuturor românilor. (...) România are nevoie de un proiect pentru o nouă etapă", a transmis Geoană. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunţat miercuri că intră în cursa pentru funcţia de preşedinte al României, în calitate de candidat independent.

Greblă și-a mărit ilegal salariul cu 24.000 de euro în 2023, potrivit Curții de Conturi. Ar fi fost "o eroare de interpretare a actelor normative"
Eveniment

Greblă și-a mărit ilegal salariul cu 24.000 de euro în 2023, potrivit Curții de Conturi. Ar fi fost "o eroare de interpretare a actelor normative"

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare. Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, începând cu data de 30 martie 2023, dintr-o eroare de interpretare a actelor normative incidente, un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte superior celui prevăzut de legislaţia în vigoare, ceea a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei, reiese din Raportul de audit financiar pentru anul 2023 al Curţii de Conturi. Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare Potrivit sursei citate, până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi Ordinul preşedintelui de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Raportul detaliază că, pentru determinarea indemnizaţiei lunare aferente funcţiei de demnitate publică s-a prevăzut utilizarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, valabil pentru anul 2019, în sumă de 2.080 lei, stabilit potrivit prevederilor art.1 alin. (1) şi art. 2 din HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prin art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ (HG nr. 937/2018), legiuitorul a stabilit în mod excepţional un nivel diferenţiat al salariului de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, din raţiuni de ordin economic, pentru situaţii specifice precum: creşterea salariului net pentru personalul încadrat cu salariul minim brut pe ţară, modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariaţii cu program redus etc. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat anual de legiuitor prin acte normative succesive, dar pentru determinarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică s-a menţinut nivelul aferent lunii decembrie 2019, respectiv 2.080 lei, ca urmare a instituirii unor măsuri fiscal-bugetare. AEP a stabilit un cuantum eronat Auditorii semnalează că, din verificările efectuate la AEP, a rezultat că, începând cu data 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie, Toni Greblă), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 1 ianuarie 2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei. "Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară. (...) În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I "Cheltuieli de personal"", se mai arată în raport. Acesta menţionează că, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei. "Preşedintele AEP s-a angajat să restituie (prin angajament de plată) suma netă de 70.132 lei, însă această sumă a fost stabilită eronat întrucât reprezintă diferenţa dintre indemnizaţia lunară calculată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 3.000 lei şi cea determinată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei aşa cum este prevăzut de lege. Până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi următoarele documente în completare: ordinul preşedintelui nr. 2031/05.09.2024 de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit", semnalează raportul de audit. Erori corectate în timpul auditului De asemenea, în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la AEP, au fost identificate erori care au afectat acurateţea indicatorilor raportaţi în anul 2023, însă erorile identificate, analizate individual şi agregat, nu au avut caracter generalizat, fiind corectate în timpul misiunii de audit financiar. Astfel, raportul semnalează că, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În conformitate cu reglementările legale succesive, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată utilizat la calculul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor a fost plafonat la nivelul sumei de 1.900 lei. "În anul 2023, AEP a acordat indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor persoanelor nou angajate şi persoanelor numite temporar pe alte funcţii din cadrul instituţiei, la un nivel superior celui prevăzut prin actele normative aplicabile. Deficienţele constatate au condus la majorarea nejustificată, cu suma de 65.715 lei, a "Cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor".(...) Pentru sumele încasate necuvenit în cuantum de 65.715 lei au fost încheiate angajamente individuale de plată, urmând ca debitorii salariaţi să restituie aceste sume potrivit graficului de rambursare lunară", se precizează în raport. Totodată, ca urmare a stabilirii de către Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) a calităţii de terţ poprit a AEP, în solidar cu un debitor al BEJ, entitatea a înregistrat suma de 1.860.326,93 lei pe seama datoriilor curente şi a cheltuielilor în avans, fără ca această sumă să reprezinte o obligaţie de plată a entităţii potrivit reglementărilor contabile, conducând astfel la o supraevaluare a valorii indicatorilor bilanţieri "Cheltuieli în avans" şi "Datorii comerciale". Entitatea a omis să înregistreze în evidenţele contabile cheltuielile cu "Subvenţiile şi transferurile" ca urmare a suspendării temporare de către AEP a plăţii subvenţiilor cuvenite unei formaţiuni politice, situaţie care a condus la subevaluarea cu suma de 2.099.678,14 lei a "Cheltuielilor operaţionale" raportate prin "Contul de rezultat patrimonial". Prin interpretarea eronată a reglementărilor contabile aplicabile, a fost afectat principiul contabilităţii pe bază de angajamente. "Deficienţele constatate au fost remediate în timpul misiunii de audit financiar prin efectuarea corecţiilor în evidenţa contabilă", punctează auditorii. Sesizarea lui Greblă Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, declara, în 28 august, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. "În ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", afirma Toni Greblă. Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. "După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă.

Ucraina are un plan care să constrângă Rusia să pună capăt războiului, susține Zelenski, care a adăugat că-l va prezenta lui Biden
Internațional

Ucraina are un plan care să constrângă Rusia să pună capăt războiului, susține Zelenski, care a adăugat că-l va prezenta lui Biden

Zelenski propune americanilor planul de victorie. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că luna aceasta îi va prezenta preşedintelui american Joe Biden un "plan de victorie" care ar "consolida semnificativ Ucraina" şi ar avea asupra Moscovei un efect "psihologic" ce va "constrânge Rusia să pună capăt războiului". Zelenski propune americanilor planul de victorie Reuşita acestui "plan de victorie (...) depinde în mod esenţial de sprijinul Statelor Unite" şi "al altor parteneri" ai Ucrainei, a indicat Zelenski la Kiev la reuniunea anuală "Platforma Crimeea". Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Dacă partenerii îl susţin, atunci va fi mai uşor pentru Ucraina să forţeze Rusia să pună capăt războiului", a spus Zelenski despre planul său. "Ce cuprinde acest plan ? El este o consolidare serioasă a Ucrainei şi, în opinia mea, va avea o influenţă deopotrivă psihologică şi politică asupra deciziei Rusiei de a opri acest război", a adăugat preşedintele ucrainean, fără a oferi detalii concrete privind acest plan despre care a vorbit prima dată luna trecută, afirmând atunci că doreşte să-l discute cu preşedintele american Joe Biden şi cu cei doi potenţiali succesori ai acestuia, Kamala Harris şi Donald Trump. Întâlnirea cu Biden Zelenski se va deplasa luna aceasta în SUA pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, ocazie cu care ar urma să se întâlnească de asemenea cu Biden şi să-i prezinte respectivul plan. Mai multe informaţii despre acest "plan de victorie" ar putea fi dezvăluire de Kiev înaintea celui de-al doilea "summit pentru pace", adică o nouă reuniune în continuarea celei căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, unde participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea. Rusia a reacţionat sceptic faţă de o asemenea invitaţie, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului. Trupele ucrainene pierd teren Noua declaraţia a lui Zelenski despre "planul de victorie" vine în timp ce trupele sale pierd teren pe frontul din estul Ucrainei, în pofida incursiunii lansate în provincia rusă Kursk şi despre care preşedintele ucrainean a spus luna trecută că va face parte din acel plan, cu obiectivul de a crea un raport de forţe mai favorabil Kievului în perspectiva unor eventuale negocieri de pace cu Moscova. Kievul a sperat prin această ofensivă pe teritoriul rus să forţeze Moscova să-şi mute trupe de pe frontul din estul Ucrainei pentru a putea astfel să oprească înaintarea armatei ruse acolo. Însă comentatorii militari remarcă faptul că, deşi comandamentul rus a retras unele unităţi din Ucraina pentru a consolida apărarea provinciei Kursk, nu a slăbit principalele axe de atac de pe frontul ucrainean. De asemenea, potrivit unor bloggeri militari ruşi şi canalului de Telegram "DeepState" apropiat armatei ucrainene, armata rusă a lansat săptămâna aceasta o contraofensivă în partea de vest a teritoriului controlat de trupele ucrainene în provincia Kursk şi a recucerit acolo mai multe localităţi. Preşedintele rus Vladimir Putin a amintit săptămâna trecută că ocuparea integrală a Donbasului, regiunea industrială din estul Ucrainei ce cuprinde provinciile Doneţk şi Lugansk, ocupate în prezent parţial de armata rusă, este pentru el "prioritatea numărul unu" şi a estimat că Ucraina şi-a slăbit forţele de pe frontul de est prin angajarea în ofensiva din Kursk a unora dintre cele mai bine instruite şi echipate unităţi ucrainene.

Bulai o duce bine: deși arestat, de cinci zile este în spital după ce se pare că a avut un infarct. A contestat decizia arestării
Eveniment

Bulai o duce bine: deși arestat, de cinci zile este în spital după ce se pare că a avut un infarct. A contestat decizia arestării

Bulai cere anularea mandatului de arestare. Tribunalul Bucureşti dezbate joi cererea sociologului Alfred Bulai de anulare a mandatului de arestare preventivă, în dosarul în care este inculpat pentru că ar fi agresat sexual studente de la SNSPA. Bulai cere anularea mandatului de arestare Alfred Bulai a fost arestat preventiv pe 5 septembrie, în urma unei decizii a Judecătoriei Sectorului 1, însă el a contestat hotărârea magistraţilor. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum A doua zi după ce a fost arestat, Alfred Bulai a fost scos din Arestul Poliţiei şi transportat la Spitalul Militar "Carol Davila", fiind suspect de infarct. Fostul profesor de la SNSPA este acuzat de săvârşirea infracţiunilor de folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual şi agresiune sexuală. Ancheta a pornit de la o investigaţie jurnalistică realizată de site-ul Snoop. Alfred Bulai ar fi hărţuit sexual mai multe studente, iar o parte dintre agresiuni ar fi avut loc în timpul unor cursuri de practică, organizate în zone rurale. Acuzele procurorilor * La data de 4 iulie 2022, în timp ce se aflau în camera în care era cazat Alfred Bulai, în contextul sesiunii individuale de feedback din ultima zi a stagiului de practică efectuat în comuna Sadova, judeţul Suceava, prin exercitarea de presiuni psihice, umilirea şi prin impunerea unei anume conduite privind viaţa sa sexuală, profitând totodată de poziţia de autoritate decurgând din relaţia cadru didactic - student, a constrâns-o moral pe persoana vătămată să suporte un act de natură sexuală, prin aceea că a determinat-o să se dezbrace de tricou, în vederea obţinerii satisfacţiei sexuale; *În perioada 29 iunie - 9 iulie 2023, în cadrul stagiului de practică efectuat în comuna Albac, judeţul Alba, aflându-se singuri în camera unde inculpatul era cazat, în contextul şedinţei individuale de feedback, profitând de poziţia de autoritate asupra persoanei vătămate decurgând din relaţia cadru didactic - student, a pretins din partea acesteia, în mod indirect, prin sugestii sexuale conotative, în vederea obţinerii satisfacţiei sexuale, favoruri de natură sexuală, respectiv ca persoana vătămată să se dezbrace de tricou şi sutien în faţa sa; * În perioada 29 iunie - 9 iulie 2023, în cadrul stagiului de practică efectuat în comuna Albac, judeţul Alba, prin constrângere morală şi, totodată, profitând de poziţia de autoritate, în vederea obţinerii satisfacţiei sexuale, a comis împotriva persoanei vătămate acte de natură sexuală materializate în îmbrăţişări, încercarea de a o săruta cu forţa, precum şi atingeri cu tentă sexuală la nivelul spatelui, umerilor şi picioarelor; * În perioada decembrie 2023 - mai 2024, profitând de poziţia de autoritate asupra persoanei vătămate decurgând din relaţia cadru didactic - student, a pretins din partea acesteia, în mod indirect şi repetat, prin sugestii sexuale conotative, favoruri de natură sexuală, respectiv să întreţină relaţii sexuale.

Rusia, prima amenințare directă în tandem cu China la adresa SUA: Vom reacționa la apariția unor situații
Internațional

Rusia, prima amenințare directă în tandem cu China la adresa SUA: Vom reacționa la apariția unor situații

Rusia și China, amenințări către SUA. Rusia a declarat miercuri că parteneriatul său cu China nu este îndreptat împotriva unor terţe ţări, dar că cele două puteri ar putea să-şi "unească potenţialul" dacă s-ar confrunta cu o ameninţare din partea Statelor Unite. Rusia și China, amenințări către SUA "Aş dori să vă reamintesc că Moscova şi Beijingul vor răspunde 'dublei descurajări" din partea Statelor Unite printr-o 'contraacţiune dublă'", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în conferinţa sa săptămânală de presă de la MAE rus când a fost întrebată despre o posibilă desfăşurare de rachete americane în Japonia. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Publicaţia Japan Times a relatat în 7 septembrie că SUA şi-au exprimat interesul pentru desfăşurarea unui sistem de rachete cu rază medie de acţiune Typhon în Japonia pentru exerciţii militare comune. "Este clar că atât Rusia, cât şi China vor reacţiona la apariţia unor noi ameninţări majore legate de rachete, iar reacţia lor va fi departe de a fi una politică, după cum au confirmat în mai multe rânduri ambele", a afirmat Zaharova. Poziție "defensivă" Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a mai spus că parteneriatul strategic dintre Rusia şi China nu este agresiv în intenţiile sale. "Relaţiile noastre nu sunt îndreptate împotriva unor ţări terţe, iar dubla contraacţiune nu contrazice acest lucru. Este vorba despre o poziţie defensivă, nu este o iniţiativă de a viza alte ţări", a declarat Zaharova răspunzând unei întrebări din partea Reuters. "Dar dacă o politică de atac agresivă este pusă în aplicare împotriva noastră dintr-un centru, de ce să nu ne unim potenţialul şi să dăm o ripostă adecvată?", a întrebat retoric ea. Nu se ştie deocamdată dacă există vreo reacţie din partea Beijingului la această declaraţie a purtătoarei de cuvânt a diplomaţiei ruse. Parteneriat "fără limite" Preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping au semnat un acord de parteneriat "fără limite" în 2022, cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Putin să îşi trimită armata în Ucraina. În luna mai a acestui an, ei au convenit să aprofundeze ceea ce au numit "parteneriatul lor cuprinzător şi cooperarea strategică" pentru o nouă eră. Cele două ţări nu au proclamat o alianţă militară oficială, deşi Putin a afirmat săptămâna trecută că Rusia şi China sunt "aliaţi în toate sensurile cuvântului". Exerciții militare în comun Rusia şi China au organizat împreună exerciţii militare, inclusiv exerciţii navale care au început marţi. Putin, care a supervizat lansarea manevrelor, a avertizat Statele Unite împotriva tentativelor de a devansa Rusia prin consolidarea puterii lor militare în regiunea Asia-Pacific. În cadrul manevrelor navale ruso-chineze "Okean-2024", două bombardiere strategice ruseşti Tu-160 au survolat miercuri apele mărilor Barents şi Norvegiei, a anunţat Ministerul rus al Apărării, citat de EFE. Zborul avioanelor cu rază lungă de acţiune a avut loc deasupra apelor neutre şi a durat nouă ore, se arată în comunicatul ministerului rus. Avioanele Tu-160, care au fost escortate de două avioane de luptă Su-35 şi Su-30, au exersat lansarea de rachete de croazieră împotriva unui inamic imaginar. Zborurile "au fost efectuate în strictă conformitate cu normele internaţionale de utilizare a spaţiului aerian", subliniază instituţia de apărare de la Moscova. Aviaţia strategică rusă (Tu-160, Tu-95MS şi Tu-22M3) efectuează în mod regulat misiuni de patrulare deasupra apelor neutre din Arctica, Atlanticul de Nord, din mările Neagră şi Baltică, Oceanul Pacific etc, zboruri care nu au fost întrerupte de războiul dus de Rusia în Ucraina. În plus, potrivit Ministerului rus al Apărării, un submarin nuclear, mai multe nave şi avioane au luat parte la alte exerciţii împotriva submarinelor inamice în Marea Barents. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că 'Okean-2024' cu participarea Chinei sunt cele mai mari exerciţii de la căderea Uniunii Sovietice.

Judecătorii au distrus cazul procurorilor în dosarul spitalului "Sf. Pantelimon": Nu există probe, asistentele doar au bârfit
Eveniment

Judecătorii au distrus cazul procurorilor în dosarul spitalului "Sf. Pantelimon": Nu există probe, asistentele doar au bârfit

Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti susţin că nu există probe care să le incrimineze pe cele două doctoriţe de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" inculpate pentru omor calificat, declaraţiile asistentelor sunt considerate "simple bârfe", iar pasaje din referatul anchetatorilor au avut menirea să "fascineze opinia publică". Dosarul "Sf.Pantelimon", distrus de judecători Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii miercuri motivele pentru care magistraţii au dispus, pe 20 august, eliberarea din arest a doctoriţelor Maria Miron şi Mirela Păiuş de la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului "Sfântul Pantelimon", acuzate de omor calificat în dosarul deceselor suspecte. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Într-un document de 34 de pagini, judecătorii resping toate susţinerile Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, concluzia fiind că nu există probe care să le incrimineze pe cele două doctoriţe. Declarațiile asistentelor, "simple bârfe" Probele prezentate de procurori în cazul doctoriţei Maria Miron sunt un proces verbal din data de 17 aprilie 2024 de comparare a datelor stocate de injectomate cu menţiunile înscrise în foile de observaţii ale pacienţilor internaţi în Secţia ATI, declaraţiile unor martori asistenţi potrivit cărora ea obişnuia să reducă dozele de noradrenalină pacienţilor de la valoarea de 20 ml/h la 1 ml/h, precum şi concluziile unui raport de expertiză medico-legală. "Completul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere declaraţiile martorilor asistenţi medicali, potrivit cărora inculpata obişnuia să reducă dozele de noradrenalină de la valorile maxime la cele minime, cele mai multe fiind simple bârfe, aşa cum a rezultat din convorbirile interceptate şi declaraţiile martorilor date până la sfârşitul lunii mai. Completul de drepturi şi libertăţi are în vedere că, la patru luni de la ridicarea înscrisurilor medicale şi a datelor stocate de injectomate, organele de urmărire penală nu au strâns date nici măcar cu privire la vreun alt caz de malpraxis al medicului anchetat, astfel că, cel puţin până în prezent, acuzaţia iniţială nu se confirmă. Dacă iniţial declaraţiile asistenţilor medicali au fost în sensul dorit probabil de conducerea unităţii spitaliceşti, în momentul în care aceştia au început să fie acuzaţi de mărturie mincinoasă şi-au schimbat declaraţiile, aproape la indigo şi în aceeaşi perioadă, în sensul susţinerii în totalitate a denunţului iniţial şi a acuzaţiei penale de la acel moment", se arată în motivarea instanţei. Analiza declarațiilor În acest sens, judecătorii analizează declaraţia dată în calitate de martor de un asistent medical în faţa procurorilor la data de 9 mai 2024. Iniţial, acesta le-a spus procurorilor că nu îşi aminteşte ca cineva de la Secţia ATI să fi redus rata de rata de administrare a noradrenalinei la pacienţi, fără să îl anunţe şi pe el. Ulterior, după ce doctoriţa Maria Miron întocmeşte unei asistente un referat privind îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, martorul îşi schimbă în totalitate declaraţia anterioară şi susţine că, anterior perioadei 4 - 6 aprilie 2024, au fost mai multe situaţii în care doctoriţa a procedat personal la reducerea ratei de noradrenalină pacienţilor de care el avea grijă şi care erau într-o stare de sănătate foarte gravă sau critică. De asemenea, el a relatat că, în perioada noiembrie 2023 - sfârşitul lunii februarie 2024, a avut un pacient, căruia îi era deja administrată noradrenalină prin injectomat cu o rată mare (peste 15ml/h). Maria Miron ar fi intrat în salon şi a încărcat o seringă de 50 ml numai cu ser fiziologic, apoi a venit lângă patul pacientului, a scos seringa în care mai era noradrenalină şi a înlocuit-o cu cea care conţinea numai ser fiziologic. La scurt timp, pacientul a intrat în stop cardio-respirator. Magistraţii declară că nu există nicio probă care să susţină declaraţiile date de acest martor la Parchet. "Martorul face o acuzaţie extrem de gravă, precizând că a fost martorul unei crime comise cu o cruzime deosebită, un moment care nu poate fi trecut cu vederea nici de cei mai puternici oameni, un moment pe care orice om de bună-credinţă, cu conştiinţă, este obligat să îl denunţe sau cel puţin să simtă nevoia de a-l povesti sau de a se confesa unei alte persoane. Totuşi, din declaraţia martorului rezultă că acesta nu a povestit nimănui, nu şi-a notat nicăieri data, numele pacientului, măcar salonul sau patul, rezumându-se a reţine doar că pacientul era de peste 60 de ani, în salonul 5 sau 6, în patul 2 sau 3, sau mai bine zis 'nici mai scund, nici mai înalt, nici prea slab, nici prea gras', totul putându-se întâmpla în decurs de patru luni, din noiembrie 2023 până în februarie 2004, prin urmare este o acuzaţie făcută fără niciun început de probă, acuzaţie care, din nefericire, a fost preluat în referatul cu propunere de arestare preventivă, fascinând imaginaţia publicului". Posibilă infracțiune nu poate fi încadrată Magistraţii susţin că, chiar şi în situaţia în care s-ar admite argumentele procurorilor, încadrarea juridică a faptelor la tentativă de omor nu se justifică pe probele existente. "Trecând peste toate raţionamentele de mai sus şi acceptând că inculpata ar fi redus doza de noradrenalină pacientului, ceea ce reprezintă deficienţă a actului medical, deficienţă care a pus viaţa în pericol, Completul de drepturi şi libertăţi va analiza încadrarea juridică reţinută de Ministerul Public, respectiv tentativă la omor calificat cu premeditare. În dezacord cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în baza probelor administrate până în prezent, ţinând cont de faptul că, deşi actele medicale ale celorlalţi pacienţi decedaţi în perioada 4- 6 aprilie 2024 au fost ridicate de mai bine de patru luni, alături de listingurile injectomatelor aflate la nivelul Secţiei ATI, Completul de drepturi şi libertăţi apreciază că o posibilă infracţiune contra vieţii nu a fost sub nicio formă comisă cu intenţie", spun judecătorii. Mobilul comiterii infracţiunii, reţinut de procurori, a fost acela de eficientizare a activităţii Secţiei ATI, în sensul eliberării paturilor, aspect cu care judecătorii nu sunt de acord. Instanța susține că e ilogic să omori un om Instanţa spune că este lipsit de logică să omori un om mai repede, în condiţiile în care în UPU sunt foarte mulţi bolnavi, care, după ce paturile ATI se eliberează, sunt transferaţi la această secţie. "Având în vedere ce le prezentate, în condiţiile în care nu rămân aproape niciodată paturi libere la Secţia ATI, în condiţiile în care decesul unui pacient şi internarea altuia necesită mult mai multă muncă, atât pentru medici, cât şi pentru asistenţi, în lipsa altui mobil, este evident că nu putem fi în niciun caz în situaţia vreunei infracţiuni comise cu intenţie. Or, în condiţiile în care s-ar dovedit culpa inculpatei, acuzaţia ar putea fi doar de tentativă la infracţiunea de ucidere din culpă, care nu este pedepsită de legea penală română", mai notează Curtea de Apel Bucureşti. Şi în cazul doctoriţei Mirela Păiuş judecătorii spun că nu sunt probe care să o incrimineze, singura acuzaţie fiind că a intrat împreună cu Maria Miron într-o rezervă a spitalului.

Telefoanele mobile tâmpesc copiii și adolescenții iar școlile din UE au trecut la măsuri de interdicție
Eveniment

Telefoanele mobile tâmpesc copiii și adolescenții iar școlile din UE au trecut la măsuri de interdicție

Restricții pentru smartphone, în școlile europene. Multe şcoli din Europa au introdus interdicţii sau restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra sănătăţii mintale a tinerilor. Restricții pentru smartphone, în școlile europene Deşi la nivelul Uniunii Europene (UE) nu există norme pentru a aborda această problemă, în iulie, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a tras un semnal de alarmă şi a promis luarea unor măsuri, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Tehnologia digitală devine o forţă omniprezentă în viaţa tinerilor, iar ţările europene îşi exprimă din ce în ce mai intens îngrijorarea cu privire la utilizarea excesivă a telefoanelor mobile, a reţelelor de socializare şi a altor forme de comunicare digitală - unele dintre acestea luând măsuri în vederea interzicerii sau restricţionării telefoanelor mobile în şcoli. Studii recente au evidenţiat legături alarmante între timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor şi impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi performanţelor şcolare ale copiilor şi tinerilor. Spre exemplu, un studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a recomandat utilizarea limitată şi responsabilă a telefoanelor mobile în şcoli. Dependența de rețele sociale În iulie, la realegerea sa în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, pentru un al doilea mandat, Ursula von der Leyen s-a angajat să abordeze dependenţa de reţelele de socializare şi hărţuirea cibernetică, făcând referire la îngrijorările tot mai răspândite cu privire la impactul negativ asupra sănătăţii mintale şi stării de bine. "Vedem din ce în ce mai multe rapoarte referitoare la ceea ce unii numesc o criză a sănătăţii mintale", a declarat von der Leyen. "Vom organiza prima anchetă la nivel european privind impactul social media asupra stării de bine a tinerilor. Le datorăm acest lucru", a adăugat oficialul. În ceea ce priveşte hărţuirea cibernetică, von der Leyen a spus: "Mă doare sufletul când citesc despre tineri care îşi fac rău sau chiar îşi iau viaţa din cauza abuzurilor online". Ea a promis să "abordeze flagelul hărţuirii cibernetice" şi să "ia măsuri împotriva designului care creează dependenţă de pe anumite platforme". Deşi UE a devenit din ce în ce mai conştientă de efectele negative ale utilizării reţelelor sociale şi a telefoanelor mobile în rândul tinerilor, nu există norme la nivelul UE care să abordeze aceste probleme în toate cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Normele variază, în schimb, de la o ţară la alta. Norme în UE Unele state europene iau în considerare, sau au introdus deja, interdicţii referitoare la prezenţa telefoanelor mobile în şcoli sau restricţii privind utilizarea lor în timpul orelor de curs. Printre aceste state se numără Belgia, Franţa, Ţările de Jos, Italia, Spania şi Grecia. Alte ţări, precum Slovenia, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina, ţară candidată la aderarea la UE, analizează opţiunile pentru a răspunde îngrijorărilor, însă nu au introdus deocamdată interdicţii la nivel naţional. Însă şcolile iau problema în propriile mâini. Țările de Jos Şcolile din Ţările de Jos au adoptat o interdicţie totală la nivel naţional privind telefoanele mobile începând cu prima săptămână din septembrie. Prezenţa telefoanelor în sălile de clasă din învăţământul secundar a fost interzisă de la începutul anului, măsură ce a fost extinsă, mai nou, la şcolile primare, de la începutul noului an şcolar. Telefoanele pot fi utilizate în clasă doar dacă sunt necesare pentru conţinutul lecţiei, spre exemplu atunci când se învaţă despre competenţele media, sau dacă elevii sunt dependenţi de ele din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi. Franța În 180 de "colegii", şcolile gimnaziale frecventate de copiii francezi cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani, este testat un sistem prin care se interzice utilizarea telefoanelor mobile pe parcursul întregii zile de şcoală. Testarea aşa-numitei "pauze digitale", care vizează peste 50.000 de elevi, este pusă în aplicare înaintea unui posibil plan de introducere a acestei măsuri la nivel naţional, începând din 2025. În prezent, elevii din şcolile gimnaziale franceze trebuie să îşi închidă telefoanele. Experimentul duce lucrurile mai departe, cerându-le copiilor să îşi predea telefoanele la sosire. Aceasta face parte dintr-o iniţiativă a preşedintelui Emmanuel Macron prin care copiii sunt încurajaţi să petreacă mai puţin timp în faţa ecranelor despre care guvernul se teme că le frânează dezvoltarea. Un raport asupra utilizării ecranelor de către tineri, prezentat lui Macron în aprilie de către o comisie de experţi, a recomandat limitarea accesului la telefoane până la vârsta de 11 ani, oferirea copiilor între 11 şi 13 a unui aşa-numit "dumbphone" fără internet şi restricţionarea accesului la internet până la vârsta de 15 ani. Un astfel de "dumbphone", denumit "The Phone", este dezvoltat în prezent în Franţa de o mamă antreprenoare, fiul său şi un partener. Belgia În Belgia, telefoanele mobile vor fi interzise în sălile de clasă din sute de şcoli francofone din Bruxelles şi Valonia, începând din acest an şcolar. Planurile au fost anunţate în cursul verii de noul guvern al regiunii francofone. În regiunea vorbitoare de limbă olandeză Flandra, însă, nu există o interdicţie generală asupra prezenţei telefoanelor în şcoli, însă unele au decis să introducă restricţii pe cont propriu. Grecia În Grecia, elevii sunt obligaţi să îşi ţină telefoanele mobile în ghiozdane în timpul lecţiilor. Ministrul Educaţiei, Kyriakos Pierrakakis, a precizat că este interzisă deţinerea şi utilizarea în mod vizibil a telefoanelor mobile, chiar şi în timpul pauzelor, iar o încălcare poate atrage suspendarea timp de o zi. Săptămâna trecută, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis nu a exclus posibilitatea ca elevii să fie obligaţi să îşi predea telefoanele mobile şi să le ridice după orele de curs. Italia În Italia, telefoanele mobile sunt interzise în sălile de clasă începând din acest an şcolar, în temeiul unui decret emis în iulie de administraţia de dreapta a premierului Giorgia Meloni. Măsura a fost introdusă de ministrul Educaţiei, Giuseppe Valditara, din partea partidului naţionalist Liga, şi vizează interzicerea utilizării telefoanelor mobile în şcoli, inclusiv în scopuri didactice. Tabletele şi computerele pot fi utilizate în continuare, cu acordul profesorilor. Spania În mai multe regiuni din Spania, au fost deja instituite interdicţii şi restricţii privind utilizarea telefoanelor mobile în şcoli, cum ar fi în comunităţile Madrid, Galicia, Castilla-La Mancha, Andaluzia şi Extremadura. În ianuarie, Consiliul Şcolar de Stat din Spania - cel mai înalt organism consultativ al guvernului în domeniul educaţiei - a aprobat în unanimitate un drept de veto privind utilizarea telefoanelor mobile în învăţământul primar şi limitări în cazul învăţământul secundar. În consecinţă, şi alte regiuni au început să pună în aplicare măsuri. În Aragon, Comunitatea Valenciană, Insulele Baleare şi Navarra, precum şi în Andaluzia, spre exemplu, profesorii au dreptul de a confisca şi de a reţine telefoanele elevilor până la sfârşitul zilei de şcoală. Suedia Agenţia de Sănătate Publică din Suedia (FHM) a emis recent recomandări privind timpul petrecut de copii în faţa ecranelor. Potrivit acestei agenţii, copiii cu vârste sub doi ani ar trebui să nu aibă deloc acces la media digitală şi televiziune, acces care ar trebui limitat pentru copiii cu vârste mai înaintate. Noile recomandări se bazează pe cercetări şi pe cât timp ar trebui să petreacă copiii făcând diferite lucruri pentru a se simţi bine. Conform cifrelor guvernului suedez, adolescenţii cu vârste între 13 şi 16 ani din Suedia petrec, în general, 6,5 ore pe zi online. Ministrul suedez al Afacerilor Sociale şi Sănătăţii Publice, Jakob Forssmed, şi-a exprimat speranţa că, în viitor, societăţile de tehnologie vor acţiona pentru a reduce riscul ca cei mici să rămână blocaţi în mediul online. Slovenia În şcolile primare şi secundare slovene, rămâne la latitudinea fiecărei şcoli în parte dacă va restricţiona utilizarea telefoanelor mobile. Regulile interne variază de la o şcoală la alta, însă puţine au interzis complet utilizarea dispozitivelor mobile. Potrivit experţilor, un prim pas către reducerea timpului petrecut în faţa ecranelor ar putea fi stabilirea unor linii directoare la nivel naţional. Violenţa online în rândul tinerilor este în creştere, conform sondajului din acest an realizat de Safe.si, platforma naţională de sensibilizare cu privire la pentru utilizarea sigură a internetului. În Slovenia, 65% dintre fetele de şcoală primară şi 55% dintre băieţii din aceeaşi categorie s-au confruntat cu o formă de violenţă în mediul online. În învăţământul secundar, 63% dintre eleve şi 54% dintre elevi au fost victimele unei forme de violenţă online. Croația În Croaţia nu există norme uniforme, iar Ministerul Educaţiei nu a luat încă nicio decizie în această privinţă. Cu toate acestea, unele şcoli au luat deja decizia de a interzice utilizarea telefoanelor mobile de către elevi pe tot parcursul programului şcolar, inclusiv în timpul pauzelor. Printre acestea se numără şcoli din mai multe oraşe croate, precum Zagreb, Split, Rijeka, Osijek şi Zadar. O şcoală din Split a introdus, de asemenea, o măsură prin care elevii nu au voie să aducă telefoane mobile la şcoală, susţinând că simpla interdicţie de a le utiliza nu este suficientă. Bosnia și Herțegovina Pentru a încuraja o mai bună socializare în rândul elevilor şi pentru a preveni delincvenţa juvenilă, mai multe şcoli din Bosnia şi Herţegovina au interzis accesul cu telefoane mobile la orele de curs. Cu toate acestea, în pofida unei iniţiative parlamentare de extindere a practicii, aceasta nu a fost încă pusă în aplicare în majoritatea instituţiilor de învăţământ de pe teritoriul ţării. Conform unui studiu realizat de UNICEF şi Agenţia de reglementare în domeniul comunicaţiilor din Bosnia şi Herţegovina, unu din doi copii din această ţară cu vârsta sub 11 ani are un profil pe o reţea socială. Peste 50% dintre copii au avut experienţe neplăcute în mediul online, însă peste 85% nu au discutat cu nimeni despre acestea.

Dermatita atopică a explodat în România din cauza poluării și alimentelor din ce în ce mai conservate, arată Societatea Română de Dermatologie
Eveniment

Dermatita atopică a explodat în România din cauza poluării și alimentelor din ce în ce mai conservate, arată Societatea Română de Dermatologie

Cazurile de dermatită atopică, în creștere. Numărul pacienţilor cu dermatită atopică este în creştere, din cauza poluării excesive şi a alimentaţiei tot mai conservate, iar prevalenţa acestei maladii în România este de aproape 10%, potrivit unui studiu al Societăţii Române de Dermatologie, a atras atenţia preşedintele acestui for profesional, prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu. Cazurile de dermatită atopică, în creștere Giurcăneanu a declarat, într-o conferinţă de presă, cu prilejul Zilei Mondiale a Dermatitei Atopice, că un factor genetic există la cei mai mulţi dintre pacienţii cu această maladie şi că un rol important îl joacă componentele din mediul înconjurător. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Poluarea excesivă face să crească numărul pacienţilor cu dermatită atopică, alimentaţia, care a devenit tot mai conservată (...), factorul infecţios este foarte important, stafilococul auriu fiind unul dintre elementele care sunt luate în discuţie (...). Aproape unul din zece români are tendinţa de a face dermatită atopică, copii au mai mult, cam 20%", a punctat Călin Giurcăneanu. Afecțiune "extrem de grea" La rândul său, dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societăţii Române de Dermatologie, a semnalat că dermatita atopică este "o afecţiune extrem de grea" pentru pacienţi, care ridică foarte multe probleme legate de sănătate şi integrare socială. "Multă vreme a fost şi s-ar putea încă să fie desconsiderată, a fost tratată ca o simplă eczemă, a fost tratată ca alergie sau ca mai ştiu eu ce altceva, nefiind aşa ceva şi o afecţiune pentru care s-au dezvoltat (...) numeroase terapii avansate", a adăugat Alin Nicolescu. Potrivit unui comunicat al Societăţii Române de Dermatologie, transmis miercuri, dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică a pielii, caracterizată prin prurit intens, erupţii cutanate roşii, uscate şi crăpate. "Dacă în cazul unei forme moderate a dermatitei atopice riscul de a dezvolta alte afecţiuni, precum astmul bronşic sau rinita alergică, cuantifică un procent de 20%, în cazul unei forme severe a acestei afecţiuni riscul este de patru ori mai mare, iar evitarea medicului dermatolog poate conduce la complicaţii extrem de grave, alterând serios starea de sănătate a pacienţilor, mai ales că dermatita atopică este un imitator perfid al altor boli, în cazul în care nu este diagnosticată complet şi corect", a afirmat Alin Nicolescu.

Trump, frustrat după prima dezbatere cu Kamala Harris: Televiziunea organizatoare, ABC, a trucat dezbaterea, moderatorii au favorizat-o pe Harris
Internațional

Trump, frustrat după prima dezbatere cu Kamala Harris: Televiziunea organizatoare, ABC, a trucat dezbaterea, moderatorii au favorizat-o pe Harris

Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată”. Candidatul republican Donald Trump a declarat miercuri că dezbaterea sa din ziua precedentă cu Kamala Harris a fost "trucată" de postul de ştiri ABC, în favoarea rivalei sale democrate la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA. Trump consideră dezbaterea cu Harris, „trucată” "A fost o afacere trucată, aşa cum am presupus, când te uiţi la faptul că ei au corectat tot (ceea ce spuneam) şi nu au corectat-o pe ea", a afirmat Trump despre jurnaliştii ABC care au moderat dezbaterea şi au revenit asupra declaraţiilor înşelătoare ale fostului preşedinte american în timpul emisiunii. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum De asemenea, Trump a mai afirmat că megastarul pop american Taylor Swift va "plăti preţul" pentru sprijinul ei pentru Harris la alegerile prezidenţiale, exprimat public cu o zi în urmă. "Nu am fost un fan al lui Taylor Swift (...) Ea pare să susţină întotdeauna un democrat şi probabil că va plăti preţul pe piaţa" vânzărilor de muzică, a spus candidatul republican. Organizată de ABC News, dezbaterea televizată dintre Trump şi Harris a avut loc marţi în Philadelphia, Pennsylvania. Conform unui sondaj CNN, 44% dintre alegătorii înregistraţi care au urmărit dezbaterea au spus că Harris le înţelege mai bine preocupările, în timp ce 40% l-au susţinut pe Trump.

Rareș Bogdan vrea să știe sursa fondurilor de campanie ale lui Geoană: E plină țara de corturile lui, dar până ieri era la NATO
Eveniment

Rareș Bogdan vrea să știe sursa fondurilor de campanie ale lui Geoană: E plină țara de corturile lui, dar până ieri era la NATO

Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a afirmat, miercuri, în legătură cu lansarea candidaturii lui Mircea Geoană la Preşedinţie, că acesta trebuie întrebat cine i-a adunat fondurile pentru campanie, având în vedere că "este plină ţara de corturile" electorale ale acestuia, iar până marţi era angajat la NATO. Rareș Bogdan: cine adună fonduri pentru Geoană? "Nu ştiu, domnul Geoană am văzut că este plină ţara de corturi, cine i-a adunat fondurile electorale. Până ieri era angajat la NATO. Despre asta trebuie să-l întrebaţi", a declarat presei Rareş Bogdan, la Parlament. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum El a amintit că Mircea Geoană a fost preşedinte al PSD timp de 5 ani. "Nu avem niciun fel de problemă cu ce face Marcel Ciolacu, ce face Mircea Geoană sau alţi candidaţi, noi avem candidatul nostru, pe Nicolae Ciucă, care sunt absolut convins că va câştiga alegerile", a mai spus Rareş Bogdan. Întrebat în legătură cu situaţia din PSD după alegeri, Rareş Bogdan a răspuns că ''în PSD cuţitele se ascut noaptea". Despre PSD și USR "Am văzut noaptea cuţitelor lungi de la Hotel Confort şi din alte zone, când au căzut preşedinţi importanţi, fie că vorbim despre Mircea Geoană, care a fost preşedinte al PSD timp de 5 ani de zile, poate au uitat unii, să le reamintim, sau de Adrian Năstase. Nu ştiu ce se va întâmpla că nu studiez activitatea lor. Să ştiţi că nu sunt interesat deloc de ceea ce se întâmplă în PSD", a precizat el. Referitor la faptul că Elena Lasconi, candidatul USR la Preşedinţie, a spus că l-ar pune ca premier pe liberalul Ilie Bolojan, Rareş Bogdan a replicat: "Nu are oameni, dacă are 20 de primari cu tot, noi avem 1.200". "Eu mă bucur că partide din România, candidaţii lor la prezidenţiale, caută să-şi atragă de partea lor lideri importanţi ai PNL: primari, preşedinţi de CJ, reprezentanţi la Bruxelles, mă bucur că acest lucru îl fac restul partidelor pentru că suntem o bază de cadre foarte bună", a adăugat acesta. "Apropo, v-aţi uitat la note? Eu am avut în şcoală note foarte mari. Şi am văzut că unii candidează la Preşedinţie şi stau mai prost. La doamne mă refer. Contează unde îţi termini şcoala, cum îţi faci şcoala, contează că ai terminat la nu ştiu ce Universitate Ecologică din Deva, contează toate astea", este de părere europarlamentarul liberal. Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a anunţat miercuri că intră în cursa pentru funcţia de preşedinte al României, în calitate de candidat independent. Preşedinta USR, Elena Lasconi, a precizat că a terminat Facultatea Ecologică din Deva şi că nu a ascuns acest lucru, iar examenul de licenţă l-a susţinut la ASE Bucureşti, unde a obţinut nota 9,20.

Erdoğan insistă că Rusia trebuie să înapoieze Crimeea Ucrainei: Este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional
Internațional

Erdoğan insistă că Rusia trebuie să înapoieze Crimeea Ucrainei: Este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional

Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat miercuri că peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ar trebui să fie "returnată" Ucrainei, o poziţie pe care Ankara a susţinut-o de la începutul conflictului. Erdoğan: Rusia să returneze Crimeea, Ucrainei "Anexarea Crimeii, împotriva căreia Turcia s-a pronunţat de la început şi pe care nu a recunoscut-o niciodată, a adâncit şi mai mult 'durerea' populaţiei turcofone din peninsulă, tătarii din Crimeea", a declarat Erdogan într-un mesaj video transmis în cadrul celui de-al 4-lea congres al liderilor Platformei tătare din Crimeea, care are loc miercuri la Kiev. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei este de neclintit. Returnarea Crimeii Ucrainei este o obligaţie în temeiul dreptului internaţional", a insistat Erdogan. Deportarea tătarilor În discursul său, preşedintele turc a evocat deportarea tătarilor din Crimeea din ordinul dictatorului Iosif Stalin, de la care s-au împlinit 80 de ani în luna mai. Aproximativ 190.000 de tătari, întreaga populaţie turcofonă din peninsula Crimeea, tradiţional musulmană, au fost deportaţi în Asia Centrală în anul 1944 şi nu s-au putut întoarce decât după obţinerea independenţei de către Ucraina în 1991. După anexarea Crimeii de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională, mulţi tătari au plecat din nou în exil, susţinând că sunt intimidaţi şi persecutaţi de Moscova. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2023, Ankara a pledat pentru o soluţie negociată la conflict, insistând că aceasta trebuie să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, care să includă şi Crimeea. Pe de altă parte, Turcia menţine relaţii amiabile cu Moscova şi nu a aderat la sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană.

Ministerul Apărării spune că, pentru a doborî drone, e nevoie de "clarificări legislative": Legislația e din 2001, când nu existau drone
Eveniment

Ministerul Apărării spune că, pentru a doborî drone, e nevoie de "clarificări legislative": Legislația e din 2001, când nu existau drone

MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative”. Purtătorul de cuvânt al MApN, general de brigadă Constantin Spînu, a declarat miercuri că se poate interveni în cazul un atac ostil împotriva României cu legislaţia în vigoare, dar sunt necesare "adaptări legislative" pentru a clarifica "situaţiile particulare" pe care Legea 257/2001 nu le putea prevede, pentru că în acea perioadă nu exista pericolul dronelor. MApN: Doborârea dronelor necesită „clarificări legislative” "Vreau să transmit un mesaj de siguranţă. Spaţiul aerian al României este bine apărat. Faptul că nu s-a doborât drona, că nu s-a doborât nici în Polonia, nici în Letonia, reprezintă un risc, dar o vulnerabilitate nu a fost", a explicat Spînu după întâlnirea reprezentanţilor MApN cu membrii Comisiei de Apărare din Senat. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "La acel moment în aer au fost două avioane F16 care au supravegheat în permanenţă situaţia. Procedurile de acţiune sunt aceleaşi în tot spaţiul aerian al NATO. Nu putem spune că am fost spectatori. Se intervine după un set de măsuri care se iau gradual în mod unitar în tot spaţiul aerian al NATO. În acel moment am fost în legătură permanentă şi cu autorităţile NATO. Spaţiul aerian al României este gestionat, în mod integrat, la nivel aliat. Cele două avioane F16 ale forţelor aeriene române erau în serviciu de luptă, sub autoritate NATO. Au fost în aer aproape două ore, astfel că ar fi putut să intervină în situaţia în care drona ar fi reprezentat un pericol pentru teritoriul naţional", a adăugat acesta. El a precizat că legislaţia României, ca şi legislaţia celorlalte state NATO, "are prevăzuţi paşi procedurali prin care se poate acţiona împotriva aeronavelor care utilizează spaţiul aerian al României în mod ilegal". "Este adevărat însă că legislaţia a fost emisă cam în anul 2001, perioadă în care nu exista pericolul dronelor, şi în toate ţările NATO este cam aceeaşi situaţie. De asta este nevoie şi de adaptări legislative. Armata română acţionează după aceleaşi procedee şi principii după care acţionează toate armatele NATO", a adăugat Spînu. Legea, din 2001 Purtătorul de cuvânt al MApN a admis că drona, care poate fi considerată "şi o provocare", ar fi putut fi doborâtă dacă era "un act ostil îndreptat împotriva teritoriului NATO". "Legea a fost emisă în anul 2001 (Legea 257/2001). Avem nevoie de clarificări legislative astfel încât procedurile noastre să fie cât mai simple, iar lanţul de autoritate să fie cât mai scurt în astfel de situaţii. Noile proiectele de lege sunt în avizare la diferite instituţii pentru a fi aprobate în şedinţa de Guvern. (...) Deocamdată, operăm cu această legislaţie. Putem să acţionăm când poate fi estimat un atac intenţionat, un act ostil împotriva teritoriului României sau al NATO. (...) Avem nevoie să clarificăm situaţiile particulare pe care Legea din 2001 nu le putea prevede (...) În situaţia în care avem un atac ostil deliberat împotriva României, sigur că nu e nevoie de nici o modificare legislativă, putem să intervenim cu legislaţia pe care o avem acum. Ceea ce ne dorim este să fim bine acoperiţi cu toate celelalte situaţii care nu puteau să fie prevăzute în 2001, când nu existau drone folosite militar", a detaliat Spînu. El a garantat că spaţiul aerian al României "este apărat la fel ca în toate ţările NATO" şi că există mijloacele necesare de supraveghere, monitorizare şi intervenţie în cazul unei situaţii ostile.

Trupele britanice nu au uneori loc la instrucție din cauza celor ucrainene, ajutate de Londra să facă față războiului cu Rusia
Internațional

Trupele britanice nu au uneori loc la instrucție din cauza celor ucrainene, ajutate de Londra să facă față războiului cu Rusia

Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni. Instruirea soldaţilor ucraineni ''limitează'' capacitatea Regatului Unit de a-şi antrena propriile trupe, a atenţionat Oficiul naţional de audit britanic, consemnează dpa şi PA Media. Antrenamentul soldaților britanici, bruiat de ucraineni O anchetă a NAO (autoritate parlamentară independentă care monitorizează cheltuielile publice din Regatul Unit) asupra sprijinului armatei britanice pentru Ucraina a constatat că un sfert din terenurile de antrenament ale armatei sunt alocate Operaţiunii Interflex, programul britanic de pregătire de bază pentru infanterie consacrat recruţilor ucraineni. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Utilizarea facilităţilor pentru Operaţiunea Interflex a făcut ca solicitările unităţilor armatei britanice de timp în spaţiile de antrenament să fie respinse de opt ori mai frecvent în 2023 decât în 2019, a constatat NAO. "MoD (Ministerul Apărării britanic) a recunoscut că Interflex va limita capacitatea armatei britanice de a-şi antrena propriii soldaţi", a notat NAO într-un raport publicat miercuri. Antrenamentul ucrainenilor, mutat în Olanda Un alt program de instruire pentru forţele navale ucrainene, Operaţiunea Interforge, a trebuit să fie mutat în Olanda la începutul acestui an deoarece "folosirea facilităţilor de antrenament din Marea Britanie ameninţa să compromită propriile necesităţi de instruire ale Marinei regale", a mai menţionat NAO. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării britanic a dat asigurări că "toate forţele armatei Marii Britanii au acces la formarea relevantă necesară pentru a proteja Regatul Unit şi a ne respecta angajamentele în cadrul NATO". "Dar salutăm raportul NAO, care recunoaşte că trupele ucrainene sunt mai bine pregătite să-şi apere ţara de invazia ilegală a Rusiei datorită instruirii oferite de Regatul Unit", a adăugat purtătorul de cuvânt. Peste 45.000 de ucraineni au fost instruiţi în Marea Britanie de când a început invazia pe scară largă a Rusiei din Ucraina, în februarie 2022, 89% din cel mai recent grup de recruţi declarând MoD că sunt mai bine pregătiţi pentru câmpul de luptă. Critici din partea cursanților Dar au existat şi critici din partea cursanţilor ucraineni, în special în ceea ce priveşte lipsa de formare pentru contracararea şi utilizarea dronelor din cauza restricţiilor impuse de aviaţia militară şi civilă a Regatului Unit, a precizat NAO. Programul de instruire prevede totuşi şi unele antrenamente cu drone şi există semnale că Ministerul Apărării britanic are în vedere extinderea pregătirii pentru contracararea dronelor în cadrul Operaţiunii Interflex. Săptămâna trecută, secretarul apărării John Healey a anunţat că această operaţiune va continua şi în 2025. Directorul NAO, Gareth Davies, a atenţionat că MoD trebuie să ţină cont la planificarea viitorului sprijin pentru Ucraina de "echilibrarea intereselor strategice ale Regatului Unit cu menţinerea capacităţilor armatei Marii Britanii", precizând că "acest lucru include asigurarea că există stocuri adecvate de echipamente şi pregătire suficientă pentru forţele britanice". Ajutorul Marii Britanii Începând cu puţin timp înainte de izbucnirea războiului, Marea Britanie a donat echipamente în valoare de 171,5 milioane de lire sterline (224,4 milioane USD) din propriile stocuri şi a cheltuit 2,4 miliarde de lire sterline pentru achiziţionarea de noi echipamente pentru Kiev. Costul refacerii stocurilor britanice ar urma să depăşească însă cu foarte mult valoarea echipamentului donat, MoD estimând pentru NAO aceste cheltuieli la 2,71 miliarde de lire sterline până în 2030-2031. Ministerul a explicat că discrepanţa se datorează faptului că Marea Britanie cumpără echipament mai nou şi în unele cazuri mai avansat decât cel donat Ucrainei. În total, Marea Britanie a alocat 7,8 miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei până în martie 2025, incluzând furnizarea de echipamente militare şi instruirea soldaţilor ucraineni, finanţate din rezervele Trezoreriei şi nu din bugetul propriu al MoD. Ancheta NAO nu a urmărit să evalueze importanţa strategică pentru sprijinirea Ucrainei sau să tragă concluzii privind raportul calitate-preţ, fiind menită doar să stabilească date factuale cu privire la sprijinul furnizat.

Volkswagen, "curentat" grav de mașinile electrice: urmează concedieri în 2025 și chiar închideri de fabrici, o premieră în istoria de 87 de ani a grupului
Eveniment

Volkswagen, "curentat" grav de mașinile electrice: urmează concedieri în 2025 și chiar închideri de fabrici, o premieră în istoria de 87 de ani a grupului

Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor. Grupul Volkswagen AG a anunţat marţi că va abandona o serie de acorduri de muncă, inclusiv garantarea locurilor de muncă până în 2029, la şase fabrici din Germania, ceea ce sporeşte perspectiva concedierilor din 2025. Problemele Volkswagen: concedieri și închiderea fabricilor Cel mai mare producător auto din Europa anulează acordul din 1994 privind garantarea locurilor de muncă, ca parte a măsurilor de reducere a costurilor, în urma încetinirii vânzărilor, şi a concurenţei vehiculelor mai ieftine din Asia. Citește și: Spital nou de lux pentru pensionarii speciali ai Internelor. Valoarea totală: două miliarde de lei – un miliard din PNRR, celălalt miliard – de la bugetul public al României Volkswagen se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv diminuarea cererii pentru automobilele sale, în special automobile electrice, intensificarea concurenţei din China şi o structură complexă de guvernare care, potrivit unor investitori şi analişti, încetineşte procesul de luare a deciziilor în perioade de criză. Anunţul de marţi al Volkswagen vine după ce compania a avertizat că ar putea închide fabrici în Germania, pentru prima dată în istoria sa de 87 de ani, ceea ce a dus la scăderea acţiunilor în sectorul auto şi îngrijorări la nivel înalt în cadrul Guvernului de la Berlin. "Trebuie să dăm posibilitatea Volkswagen AG să-şi reducă costurile în Germania la un nivel competitiv, pentru a investi în noile tehnologi şi în noi produse, cu propriile resurse", a afirmat directorul Departamentului de Resurse Umane, Gunnar Kilian. Negocieri salariale Pentru a atenua incertitudinile privind acordurile de muncă, Kilian a anunţat că Volkswagen va merge mai departe cu negocierile salariale. Cea mai mare organizaţie sindicală din Germania a promis săptămâna trecută că va analiza toate opţiunile, inclusiv trecere la săptămâna de lucru de patru zile, pentru a răspunde la avertismentele lansate de echipa managerială de la producătorul auto Volkswagen, privind închiderea unor uzine şi eliminarea garanţiei locurilor de muncă. Directorii de la Volkswagen au anunţat în 2 septembrie că analizează posibilitatea luării măsurii fără precedent de a închide unele din uzinele din Germania şi totodată că ar putea să pună capăt programului de securitate a locului de muncă, existent încă din 1994, care împiedică eventuale concedieri până în 2029. Săptămâna de lucru de patru zile Întrebată dacă sindicatul IG Metall este dispus să analizeze săptămâna de lucru de patru zile ca o opţiune alternativă, preşedinta Christiane Benner a spus că aceasta este o opţiune "posibilă". "Nu vom lăsa nicio idee neexplorată", a spus Christiane Benner, prima femeie numită vreodată în postul de preşedinte al IG Metall. Cu toate acestea, Benner a precizat că este imposibil să vină cu propuneri detaliate fără mai multe informaţii cu privire la soluţiile propuse de companie. Thorsten Groeger, preşedintele sindicatului IG Metall pentru regiunea Saxonia Inferioară, unde este sediul Volkswagen, a subliniat că acordurile convenite de echipa managerială cu sindicatele, cu prilejul precedentelor crize, au fost special concepute pentru a permite producătorului auto să traverseze situaţii dificile, şi nu ar trebui excluse de data aceasta. De exemplu, în cadrul unui program de reducere a costurilor din 1993, echipa managerială şi sindicatele de la VW au acceptat introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile, cu un program de lucru de 28,8 ore, începând din 1994, ceea ce a însemnat o reducere de 20% a programului de lucru, şi o mică diminuare a retribuţiei. Considerat drept o soluţie inovatoare pentru a salva 30.000 de locuri de muncă la cele şase uzine VW din Germania, acel acord pe doi ani a fost adaptat în anii ulterior, până în 2006, când echipa managerială de atunci a decis că acordul afectează competitivitatea şi a renunţat la el. Într-un interviu pentru postul de televiziune NDR, Stephan Weil, premierul landului Saxonia Inferioară, unde se află cinci din cele şase uzine Volkswagen protejate de garantarea locurilor de muncă, a declarat că producătorul auto trebuie să găsească o soluţie pentru a împărţi, în mod corect, povara crizei. "În 1993 şi 1994 am avut o criză serioasă care i-a zguduit pe toţi cei implicaţi....ceva similar ar putea fi încă odată baza pentru un acord", a spus Weil, făcând referire la acordul convenit la acea dată cu sindicatele. Negocierile dintre conducere şi sindicatele de la Volkswagen ar urma să înceapă la mijlocul lunii octombrie şi există posibilitatea unor greve de protest la finele lunii noiembrie. Sindicatele cer echipei manageriale să urgenteze calendarul negocierilor astfel încât să reducă îngrijorările muncitorilor, a spus Groeger.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră