joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Comunele din preajma orașelor mari nu vor să renunțe la autonomie, cum propune Bolojan

Propunerea lui Ilie Bolojan de reorganizare a zonelor metropolitane și de reducere a autonomiei comunelor din jurul marilor orașe a fost criticată de primarii din Zona Metropolitană Iași. Comunele nu vor să renunțe la autonomie Aceștia, dar și primarul municipiului Iași, consideră că localitățile din jurul orașului nu ar trebui să renunțe la autonomia administrativă. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Bolojan a argumentat că actuala legislație nu permite o planificare coerentă a dezvoltării între reședința de județ și localitățile din jur, deoarece nu există o autoritate unică de coordonare. Primarul Mihai Chirica a explicat că, spre deosebire de București, unde sectoarele au autonomie juridică, în restul țării coordonarea administrativă revine consiliilor județene. Continuarea, în Ziarul de Iași

Comunele nu vor să renunțe la autonomie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Tentativă de jaf bancar cu pistol de jucărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A încercat să jefuiască o bancă din Iași cu un pistol de jucărie și mască de Halloween

Autorul unei tentative de jaf bancar cu pistol de jucărie, Vasile Iulian Dulap, un bărbat de 37 de ani din Suceava, va executa o pedeapsă cu închisoarea după ce instanța de apel a schimbat verdictul inițial de condamnare cu suspendare. Tentativă de jaf bancar cu pistol de jucărie Bărbatul, administrator al unei firme de mobilier aflate în dificultăți financiare, a încercat să jefuiască o agenție bancară din cartierul Alexandru cel Bun folosind un pistol de jucărie vopsit în negru și o deghizare improvizată cu ochelari de soare, barbă și mustață false. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor El a cerut deschiderea seifului și a casetelor bancomatelor, însă angajații i-au explicat că agenția nu dispune de seif și că nu au acces la codurile bancomatelor. După ce a refuzat banii oferiți de funcționari de pe propriile carduri, spunând că are nevoie de o sumă mult mai mare, bărbatul a renunțat la jaf și a plecat fără să fure nimic. Continuarea, în Ziarul de Iași

Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la închisoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la opt ani de închisoare: a furat banii săracilor

Dimitrios Fourlemadis, cetățean de onoare al municipiului Iași din 2001, a fost condamnat în Grecia la opt ani de închisoare pentru deturnarea a aproximativ 5 milioane de euro, bani destinați ajutorării persoanelor sărace din Africa. Traducător al Patriarhului Daniel, condamnat la închisoare Fost student la Medicină în Iași și implicat în proiecte economice și culturale româno-grecești, Fourlemadis a devenit ulterior conducătorul unui ONG caritabil asociat Bisericii Ortodoxe a Greciei. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor Procurorii îl acuză că ar fi gestionat fraudulos fonduri provenite inclusiv din donații și programe umanitare, iar în primă instanță a fost condamnat la 16 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă redusă în apel la opt ani cu executare. În așteptarea deciziei definitive a Curții Supreme, Fourlemadis a fost hirotonit preot, în timp ce autoritățile locale din Iași nu au retras până acum titlul de cetățean de onoare, deși regulamentul permite acest lucru. Continuarea, în Ziarul de Iași

Motorina se va scumpi rapid (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Șoc la pompă: motorina se va scumpi rapid și poate ajunge la peste 15 lei pe litru

Piața energetică globală se află într-o perioadă de volatilitate ridicată, pe fondul conflictelor geopolitice din Orientul Mijlociu și al perturbărilor în transportul petrolului. O analiză a Asociației Energie Inteligentă privind evoluția prețurilor petrolului Brent, a motorinei pe hub-ul european ARA și a motorinei la pompă în România indică posibile creșteri semnificative în următoarele luni, dacă tensiunile persistă și Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Documentul analizează mai multe scenarii pentru perioada martie–mai 2026, luând în calcul factori precum cererea sezonieră, capacitatea de rafinare din Europa, evoluția cursului valutar și nivelul taxelor din România. Relația dintre petrol, motorina europeană și prețul din România Prețurile combustibililor sunt influențate de mai multe elemente structurale, dintre care cel mai important este evoluția petrolului Brent, referința globală pentru piața petrolului. Citește și: Cum se contrazice singură Antena 3 în efortul de a arăta că fata lui Ponta a fost nedreptățită de MAE. Postul a avut acces inclusiv la informații medicale ale pasagerilor În Europa, produsele rafinate sunt raportate la hub-ul ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp), care servește drept reper pentru piața regională. În mod obișnuit, evoluția prețurilor urmează un lanț relativ clar: creșterea prețului petrolului brut influențează prețul motorinei pe piața ARA, iar acesta se transmite ulterior către prețul de la pompă din țări precum România. Pe baza datelor statistice analizate, o creștere de aproximativ 10% a prețului petrolului Brent poate determina o majorare de 12–15% a motorinei pe piața ARA și de aproximativ 8–10% a prețului motorinei la pompă în România. Posibile evoluții ale prețului petrolului Brent Prețul petrolului Brent a crescut recent cu până la 15%, depășind pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul reducerii producției în unele state din Orientul Mijlociu și al blocării transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Analiza propune trei scenarii pentru următoarele trei luni: - Scenariul pesimist În cazul unei escaladări majore a conflictului sau al unor perturbări severe ale transportului petrolier, prețul Brent ar putea ajunge la aproximativ 180 de dolari pe baril, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 67%. Un astfel de nivel ar putea genera presiuni inflaționiste puternice la nivel global. - Scenariul mediu Considerat cel mai probabil, acest scenariu presupune o piață tensionată, dar funcțională, cu cerere globală ridicată și ofertă relativ limitată. În acest caz, prețul petrolului ar putea urca la aproximativ 155 de dolari pe baril. - Scenariul optimist Dacă producția globală se stabilizează și nu apar noi șocuri geopolitice, prețul petrolului ar putea crește moderat până la aproximativ 130 de dolari pe baril. Evoluția posibilă a motorinei pe piața europeană Motorina este considerată unul dintre cele mai sensibile produse petroliere la schimbările de pe piața energetică. În Europa, prețul acesteia este influențat de capacitatea de rafinare, nivelul stocurilor și cererea industrială și logistică. Potrivit analizei, prețul motorinei în hub-ul ARA ar putea evolua astfel până la finalul lunii mai: - Scenariul pesimist: aproximativ 2.850 dolari pe tonă, o creștere de peste 100%, în cazul unui deficit sever de produse rafinate. - Scenariul mediu: aproximativ 2.350 dolari pe tonă, reflectând o piață tensionată, dar stabilă. - Scenariul optimist: aproximativ 1.850 dolari pe tonă, dacă oferta globală se stabilizează. Creșterile ar putea fi accentuate de sancțiuni suplimentare asupra produselor rafinate rusești, opriri neplanificate ale rafinăriilor europene sau creșterea cererii înaintea sezonului agricol și al transporturilor. Impactul estimat asupra prețului motorinei în România În România, prețul la pompă este determinat de mai mulți factori: costul produsului rafinat, cheltuielile logistice, marjele distribuitorilor, dar și nivelul accizelor și al TVA-ului. Pornind de la aceste variabile, analiza propune următoarele estimări pentru motorina la pompă până la finalul lunii mai: - Scenariul pesimist: aproximativ 16,8 lei pe litru, aproape dublu față de nivelul actual. - Scenariul mediu: aproximativ 15,1 lei pe litru. - Scenariul optimist: aproximativ 11,5 lei pe litru. Potrivit evaluării probabilistice incluse în analiză, cea mai probabilă evoluție pentru următoarele trei luni ar indica un preț al motorinei în România în jurul valorii de 11,5 lei pe litru. De ce motorina reacționează mai puternic decât benzina Motorina tinde să fie mai volatilă decât benzina din mai multe motive. Cererea pentru acest combustibil este puternic legată de activități industriale, transport și agricultură, ceea ce o face mai sensibilă la fluctuațiile economice. În același timp, stocurile de motorină sunt în general mai reduse, iar marjele de rafinare pot fluctua mai puternic decât în cazul benzinei. Factori care pot influența evoluția prețurilor Există mai mulți factori care pot modifica semnificativ aceste scenarii. Printre elementele care ar putea duce la creșterea prețurilor se numără escaladarea conflictelor geopolitice, reducerea producției de către OPEC+, probleme tehnice în rafinăriile europene sau blocaje logistice în rute maritime importante precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez. Pe de altă parte, o eventuală recesiune globală, creșterea producției de petrol în Statele Unite sau scăderea cererii industriale ar putea tempera creșterea prețurilor. O piață structural tensionată Un alt factor structural important este reducerea capacității de rafinare din Europa în ultimul deceniu. Mai multe rafinării au fost închise sau transformate pentru producția de biocombustibili, iar sancțiunile impuse asupra produselor rafinate rusești au redus semnificativ oferta disponibilă pe piața europeană. Aceste evoluții au generat un deficit structural de distilate medii – categoria din care face parte motorina – ceea ce face ca orice creștere a prețului petrolului brut să se transmită rapid în prețul combustibililor. În acest context, piața petrolului rămâne extrem de volatilă, iar evoluția conflictelor geopolitice ar putea influența decisiv nivelul prețurilor la combustibili în lunile următoare.

Noul lider al Iranului va purta numele Khamenei (sursa: iranintl.com)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului va purta numele Khamenei. Succesorul ayatollahului Ali Khamenei ar putea fi fiul său

Adunarea Experților din Iran, organismul responsabil de desemnarea liderului suprem al Republicii Islamice, a decis cine va prelua conducerea după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Deși identitatea oficială a succesorului nu a fost încă anunțată public, un membru al Adunării a sugerat că numele Khamenei va continua la conducerea Iranului. „Numele lui Khamenei va continua” Ayatollahul Hosseinali Eshkevari, membru al Adunării Experților, a declarat într-un videoclip difuzat în presa iraniană că viitorul lider suprem va purta același nume. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Numele lui Khamenei va continua”, a afirmat clericul iranian. Acesta a precizat că votul pentru desemnarea noului lider a avut deja loc și că rezultatul oficial urmează să fie anunțat în curând, fără a oferi însă alte detalii despre persoana aleasă. Declarația sa a alimentat speculațiile potrivit cărora succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem. Mojtaba Khamenei, unul dintre favoriți Mojtaba Khamenei este un cleric de rang mediu, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pentru legăturile strânse cu influentul Corp al Gărzilor Revoluționare. În ultimele zile, numele său a fost intens vehiculat în presa iraniană și internațională ca posibil succesor al tatălui său la conducerea Republicii Islamice. Totuși, nu este exclus ca viitorul lider suprem să fie o altă persoană care poartă același nume de familie. Anunțul oficial urmează să fie făcut în curând Potrivit unor oficiali iranieni, secretarul Adunării Experților, Hosseini Bushehri, va fi cel care va anunța public identitatea noului lider suprem. Confirmarea a fost făcută și de Ahmad Alamolhoda, un alt responsabil iranian implicat în procesul de succesiune. Funcția de lider suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate politică și religioasă din Iran, având control asupra forțelor armate, politicii externe și principalelor instituții ale statului. Trump critică posibilitatea ca fiul lui Khamenei să preia puterea În contextul tensiunilor din regiune, președintele american Donald Trump a comentat posibilitatea ca Mojtaba Khamenei să devină noul lider suprem al Iranului. Într-un interviu acordat postului ABC News, liderul de la Casa Albă a declarat că noul conducător al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere fără aprobarea Statelor Unite. Trump a afirmat, de asemenea, că ideea ca fiul lui Ali Khamenei să preia conducerea este „inacceptabilă” pentru el și că Statele Unite își doresc un lider care să aducă „armonie și pace în Iran”.

Peste 1.500 de români, repatriați din Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)
Eveniment

Peste 1.500 de români, repatriați din Orientul Mijlociu. Aproximativ 12.500 se află încă în evidența consulatelor

Peste 1.500 de cetățeni români au revenit în siguranță în România din statele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu, prin zboruri de evacuare, repatriere asistată sau facilitate de Ministerul Afacerilor Externe. Anunțul a fost făcut duminică seară de MAE, care continuă operațiunile de sprijin pentru românii aflați în regiune. Peste 1.500 de români au fost evacuați sau repatriați Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, cetățenii români au fost aduși în țară prin zboruri speciale organizate pentru evacuare sau prin repatrieri asistate de autoritățile române. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios În paralel, aproximativ 1.000 de români au reușit să părăsească zona afectată de conflict folosind zboruri comerciale operate de companii aeriene din Dubai, Qatar, Arabia Saudită, Kuweit, Iordania și Egipt. De asemenea, o parte dintre aceștia au revenit în țară prin intermediul unor agenții de turism. Autoritățile din mai multe state au sprijinit operațiunile de evacuare Ministerul Afacerilor Externe a transmis mulțumiri autorităților din mai multe state din regiune pentru sprijinul acordat în organizarea evacuărilor. Printre țările care au contribuit la facilitarea zborurilor, transferurilor terestre și trecerilor de frontieră se numără Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Oman, Qatar, Kuweit și Egipt. Aproximativ 12.500 de români sunt încă în atenția serviciilor consulare MAE precizează că în regiunea afectată de conflict se află în continuare aproximativ 12.500 de cetățeni români aflați în evidența serviciilor consulare. Dintre aceștia, aproximativ 2.500 de persoane solicită în prezent asistență consulară pentru a reveni în România. În jur de 400 dintre solicitări sunt considerate cazuri prioritare, precum copii, persoane cu probleme medicale sau femei însărcinate. Celula de criză a MAE continuă operațiunile de evacuare Celula de Criză a Ministerului Afacerilor Externe, împreună cu echipele diplomatice și consulare din regiune, continuă eforturile pentru organizarea repatrierilor și evacuărilor. Autoritățile române acordă prioritate persoanelor vulnerabile, precum copiii, persoanele cu urgențe medicale sau femeile însărcinate. În același timp, misiunile diplomatice ale României mențin contactul permanent cu cetățenii români afectați de conflict și colaborează cu autoritățile locale pentru a facilita deplasarea acestora către zone sigure. Recomandările MAE pentru românii aflați în Orientul Mijlociu Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetățenilor români aflați în regiune să urmărească în permanență informațiile transmise de companiile aeriene privind programul zborurilor. Românii sunt sfătuiți să verifice periodic notificările primite prin SMS sau e-mail de la operatorii aerieni, să confirme eventualele reprogramări ale biletelor și să respecte instrucțiunile companiilor aeriene. De asemenea, autoritățile române subliniază importanța înregistrării pe platforma consulară a MAE, pentru a facilita contactul cu cetățenii români și acordarea rapidă a asistenței în situații de criză.

Kievul cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare (sursa: Facebook/Ощадбанк)
Internațional

Tensiuni uriașe între Kiev și Budapesta: Ucraina cere restituirea imediată a banilor și aurului confiscate de autoritățile ungare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a cerut restituirea imediată a zecilor de milioane de euro și dolari în numerar, precum și a lingourilor de aur confiscate de autoritățile ungare după interceptarea a două vehicule blindate de transport valori care se îndreptau spre Ucraina din Austria. Incidentul, petrecut în urmă cu trei zile, a declanșat un nou conflict diplomatic între Kiev și Budapesta, într-un moment în care relațiile dintre cele două state sunt deja tensionate. Două furgonete blindate cu bani și aur, interceptate în Ungaria Autoritățile ungare au oprit vineri două vehicule blindate de transport valori în care au fost descoperite sume importante de bani și metale prețioase. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Potrivit informațiilor oficiale, transportul conținea aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. Șapte cetățeni ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți inițial de autorități. Kievul susține că aceștia sunt angajați ai sistemului bancar ucrainean, iar unul dintre ei ar fi fost un fost general din serviciile de informații. Persoanele reținute au fost ulterior eliberate, însă banii și lingourile de aur nu au fost returnate. Kievul acuză Ungaria de confiscare ilegală Ministrul ucrainean de externe a reacționat dur după incident, acuzând Budapesta că a confiscat ilegal valori care aparțin statului ucrainean. Andrii Sîbiga a declarat că sumele respective sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, implicit, a contribuabililor ucraineni. „Acești bani nu aparțin Ungariei și nici guvernului său. Sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, prin urmare, a contribuabililor ucraineni. Cerem restituirea lor imediată și îndemnăm întreaga Europă să condamne acest act fără precedent de banditism și extorcare din partea unui stat”, a scris ministrul ucrainean pe rețeaua socială X. Oficialul ucrainean a afirmat că incidentul reprezintă un furt comis în plină zi de autoritățile ungare. Budapesta invocă suspiciuni de spălare de bani Autoritățile ungare susțin că au confiscat transportul pentru a investiga un posibil caz de spălare de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a sugerat că banii și aurul ar putea avea legătură cu ceea ce el a numit „mafia de război ucraineană”. De asemenea, oficialul ungar a avansat ipoteza că valorile confiscate ar fi putut fi destinate „cuiva din Ungaria”, o afirmație interpretată ca o aluzie la opoziția politică internă, în contextul alegerilor legislative programate pentru 12 aprilie. Tensiunile dintre Kiev și Budapesta cresc Incidentul a avut loc într-un moment deja tensionat în relațiile dintre Ucraina și Ungaria. Interceptarea transportului de valori a avut loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană pentru a-l captura pe premierul ungar Viktor Orban dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Acest ajutor este blocat prin veto de guvernul de la Budapesta, care a invocat drept motiv întârzierile în repunerea în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Prin această conductă este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.

Trump, amenințări pentru noul lider al Iranului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului „nu va rezista mult” fără aprobarea SUA, amenință Donald Trump

Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu acordat duminică postului ABC News că viitorul lider suprem al Iranului nu va putea rămâne mult timp la putere dacă nu primește aprobarea Statelor Unite.  Trump: „Noul lider al Iranului trebuie să obțină aprobarea noastră” În interviul acordat televiziunii americane, Donald Trump a afirmat că viitorul lider suprem iranian va avea nevoie de acceptul Washingtonului pentru a se menține la conducerea țării. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „El va trebui să obțină aprobarea noastră. Dacă nu primește aprobarea noastră, nu va rezista mult”, a declarat liderul american. Teheranul respinge orice ingerință externă Declarațiile lui Trump au fost respinse de oficialii iranieni. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a subliniat că alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei este o decizie care aparține exclusiv Iranului. Potrivit acestuia, viitorul lider suprem trebuie desemnat de instituțiile statului și de poporul iranian, fără implicarea altor țări. Succesorul lui Ali Khamenei a fost ales, dar numele nu a fost anunțat După uciderea ayatollahului Ali Khamenei în bombardamentele care au marcat începutul actualelor ostilități, Iranul a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Adunarea Experților, organismul religios responsabil de alegerea liderului suprem, a desemnat duminică succesorul lui Khamenei. Cu toate acestea, identitatea noului lider suprem nu a fost făcută publică până în prezent. Funcția de lider suprem este cea mai importantă în sistemul politic iranian, având control asupra armatei, politicii externe și instituțiilor religioase ale statului. Trump insistă să fie implicat în alegerea noului lider iranian Anterior, Donald Trump a susținut că ar trebui să fie implicat personal în desemnarea viitorului lider suprem al Iranului. Într-un alt interviu acordat săptămâna trecută, el a făcut o paralelă cu situația din Venezuela, afirmând că a avut un rol în schimbarea conducerii de la Caracas după capturarea președintelui Nicolas Maduro de către un comando american. Schimbarea regimului de la Teheran, un obiectiv strategic În ciuda bombardamentelor și a eliminării ayatollahului Ali Khamenei, regimul iranian nu dă semne că ar fi aproape de prăbușire sau că ar putea fi înlocuit rapid de un guvern favorabil Statelor Unite. Deși oficial obiectivul operațiunilor militare este neutralizarea programului nuclear și a capacităților balistice ale Iranului, schimbarea regimului de la Teheran rămâne o miză strategică pentru Washington. Atacurile aeriene ar putea fi insuficiente pentru schimbarea puterii Analiștii avertizează că atacurile aeriene ar putea să nu fie suficiente pentru a provoca o schimbare de putere în Iran fără o intervenție militară terestră. Pentru a evita trimiterea unui număr mare de soldați americani în luptă, Donald Trump ar fi luat în calcul sprijinirea unor grupări kurde pentru a lansa o ofensivă împotriva regimului de la Teheran dinspre Irak. Totuși, liderul american nu a exclus nici posibilitatea implicării directe a trupelor americane, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Minor electrocutat după ce a urcat pe un vagon de tren (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Eveniment

Minor electrocutat după ce s-a urcat pe un vagon de tren. Liniile feroviare au o tensiune de aproximativ 27.000 de volți

Un incident grav s-a produs duminică după-amiază în Halta de Mișcare Chiajna, unde un minor a fost electrocutat după ce s-a urcat pe unul dintre vagoanele unui tren de marfă staționat. Reprezentanții Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA avertizează că apropierea de instalațiile electrificate ale căii ferate poate avea consecințe extrem de grave. Incidentul a avut loc în jurul orei 17:00, în zona liniei 6, unde se afla un tren de marfă descompus, aparținând operatorului CFR Marfă. Minor electrocutat după ce a urcat pe un vagon de tren Potrivit informațiilor transmise de CFR SA, minorul s-a urcat pe unul dintre vagoanele trenului de marfă și a intrat în contact cu instalațiile electrificate ale infrastructurii feroviare, fiind electrocutat. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios După semnalarea incidentului, la fața locului au intervenit echipe ale serviciilor de urgență, reprezentanți ai companiei feroviare și autoritățile competente, care au demarat cercetări pentru stabilirea exactă a circumstanțelor în care s-a produs accidentul. Tensiune de aproximativ 27.000 de volți Reprezentanții CFR atrag atenția că liniile de contact electrificate ale căii ferate funcționează la o tensiune de aproximativ 27.000 de volți, iar apropierea de acestea poate provoca accidente extrem de grave. Specialiștii explică faptul că nu este necesară atingerea directă a firului electric pentru ca un accident să se producă. Din cauza tensiunii foarte ridicate, poate apărea fenomenul de arc electric, prin care curentul se poate transmite către o persoană aflată la o distanță de aproximativ 1,5 metri de conductor. În astfel de situații, corpul uman devine conductor electric, iar consecințele pot fi fatale sau pot provoca arsuri severe și dizabilități permanente. Infrastructura feroviară, spațiu cu acces restricționat Compania Națională de Căi Ferate subliniază că infrastructura feroviară este un spațiu tehnic cu acces restricționat, iar urcarea pe materialul rulant sau apropierea de instalațiile electrificate reprezintă un risc major pentru siguranța persoanelor. Reprezentanții companiei reamintesc că astfel de gesturi pot avea consecințe dramatice, în special în cazul copiilor și adolescenților care pătrund ilegal în zonele feroviare. Campanii de informare privind pericolele din zona căii ferate CFR SA precizează că derulează constant campanii de conștientizare privind riscurile asociate fenomenului de „trespass”, adică accesul ilegal pe infrastructura feroviară. Aceste campanii vizează în special prevenirea comportamentelor periculoase, precum urcarea pe vagoane sau apropierea de linia de contact electrificată. În prezent, compania colaborează cu autoritățile pentru clarificarea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul de la Chiajna și își reafirmă angajamentul pentru menținerea unui nivel ridicat de siguranță în exploatarea infrastructurii feroviare.

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu. Zelenski speră să obțină, la schimb, rachete Patriot

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că specialiști ucraineni în combaterea dronelor vor ajunge în Orientul Mijlociu săptămâna viitoare pentru a sprijini statele din Golf în apărarea împotriva atacurilor aeriene. Kievul speră că această cooperare militară ar putea deschide calea către un sprijin suplimentar sub forma rachetelor interceptoare Patriot, extrem de necesare Ucrainei în războiul cu Rusia. Declarațiile au fost făcute duminică, la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Ucraina trimite experți în statele din Golf să combată dronele iraniene Volodimir Zelenski a precizat că experții ucraineni vor evalua situația de securitate și vor contribui cu experiența acumulată în lupta împotriva dronelor de tip Shahed, utilizate atât de Iran, cât și de Rusia în conflictul din Ucraina. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Cred că săptămâna viitoare, când experții vor fi acolo, vor evalua situația și vor ajuta”, a declarat liderul de la Kiev, fără a oferi detalii suplimentare despre misiunea acestora. În ultimii ani, Ucraina a acumulat o experiență importantă în interceptarea dronelor Shahed și a variantelor rusești Geran, folosite frecvent în atacuri asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene. Peste 800 de rachete Patriot consumate în trei zile de război în Orientul Mijlociu Președintele ucrainean a subliniat impactul major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra resurselor militare occidentale. Potrivit acestuia, în primele trei zile ale războiului din regiune ar fi fost utilizate peste 800 de rachete interceptoare Patriot. Zelenski a afirmat că acest număr depășește totalul rachetelor Patriot pe care Ucraina le-a primit în cei patru ani de război cu Rusia. Liderul ucrainean a mai declarat că Statele Unite ar fi solicitat Kievului să împărtășească experiența sa în combaterea dronelor cu statele din Golf. Până în prezent, această informație nu a fost confirmată oficial nici de Washington, nici de statele respective. Costurile uriașe ale interceptării dronelor Shahed Una dintre principalele probleme în combaterea dronelor iraniene este diferența enormă de cost dintre armamentul utilizat pentru atac și cel folosit pentru apărare. Dronele Shahed costă doar câteva zeci de mii de dolari fiecare, în timp ce o rachetă interceptoare Patriot PAC-3 poate ajunge la aproximativ trei milioane de dolari. Din acest motiv, utilizarea rachetelor Patriot pentru a doborî drone este considerată o soluție ineficientă atât din punct de vedere economic, cât și din perspectiva gestionării stocurilor limitate de muniție. Situația devine și mai complicată deoarece Iranul folosește în paralel și rachete balistice, de care dispune în cantități mari. Statele Unite și Israelul încearcă să contracareze aceste amenințări prin lovituri asupra lansatoarelor și depozitelor de rachete. Ucraina a dezvoltat interceptoare anti-dronă mult mai ieftine În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a investit masiv în dezvoltarea unor sisteme de apărare anti-dronă mult mai ieftine și mai eficiente împotriva dronelor Shahed. Aceste interceptoare economice au fost create special pentru a contracara atacurile masive cu drone și pentru a evita consumul rachetelor antiaeriene scumpe. Experiența acumulată în utilizarea acestor sisteme ar putea fi acum utilă statelor din Golf, care se confruntă cu amenințări similare. Kievul speră la mai multe rachete Patriot Prin oferirea acestei expertize, Ucraina speră să obțină în schimb sprijin militar suplimentar, în special sub forma rachetelor Patriot. „Ne-am dori ca aceasta să fie o oportunitate reciproc avantajoasă”, a declarat Zelenski. Totuși, disponibilitatea acestor rachete a scăzut semnificativ după utilizarea lor intensă în conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea îngreuna livrările către Ucraina. Războiul din Orientul Mijlociu ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina Președintele ucrainean și-a exprimat și îngrijorarea că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea diminua atenția și sprijinul acordat Ucrainei de către aliații occidentali. „Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană, iar dumneavoastră știți ce înseamnă asta pentru noi”, a spus Zelenski. Ucraina se confruntă în continuare cu atacuri aeriene rusești intense, care vizează frecvent infrastructura energetică și obiective strategice, motiv pentru care sistemele de apărare antiaeriană rămân esențiale pentru securitatea țării.

Explozii la Tel Aviv și victime, după atac iranian (sursa: mdais.org)
Internațional

Atac cu rachete balistice iraniene asupra Israelului: explozii la Tel Aviv și mai mulți răniți

Mai multe explozii au fost auzite duminică în Tel Aviv și în alte zone din centrul Israelului, după ce armata israeliană a anunțat detectarea unor rachete lansate din Iran. Sistemele de apărare aeriană au fost activate, iar autoritățile au confirmat mai multe puncte de impact și persoane rănite. Armata israeliană confirmă lansarea rachetelor din Iran Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, rachetele au fost detectate în timp ce se îndreptau spre teritoriul statului Israel. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Armata israeliană a identificat în urmă cu puțin timp rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, au transmis oficialii militari. În urma alertelor, sistemele de apărare aeriană au fost activate pentru interceptarea proiectilelor. Gardienii Revoluției revendică atacul Anterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a lansat un nou val de atacuri asupra unor ținte din Israel. Potrivit unui comunicat difuzat de televiziunea de stat iraniană, rachetele au fost îndreptate spre orașele Tel Aviv și Beersheba, precum și spre baza aeriană Al-Azraq din Iordania. Oficialii iranieni au declarat că acesta este cel de-al 28-lea val al operațiunii militare denumite „Promisiune Onestă”, în cadrul căreia au fost utilizate rachete de nouă generație lansate de forța aerospațială a Gardienilor Revoluției. Șase răniți după lovituri în centrul Israelului Autoritățile israeliene au confirmat că cel puțin șase persoane au fost rănite în urma atacului cu rachete balistice. Serviciul de ambulanță Magen David Adom a anunțat că un bărbat de aproximativ 40 de ani a fost grav rănit la Tel Aviv. În orașul Petah Tikva, alte cinci persoane au fost rănite, printre care un bărbat de 25 de ani aflat în stare moderată și trei persoane care au suferit răni ușoare. Rachetă cu submuniții, suspectată în urma dispersiei impacturilor Poliția israeliană a raportat peste o duzină de puncte de impact în centrul țării. Autoritățile au explicat că dispersia acestor locuri sugerează că racheta ar fi fost echipată cu un focos cu submuniții, cunoscut și ca bombă cu dispersie. Acest tip de armament eliberează numeroase încărcături explozive mai mici pe o suprafață extinsă, ceea ce crește riscul pentru populația civilă. Pe parcursul conflictului în desfășurare, Iranul ar fi lansat în repetate rânduri rachete balistice dotate cu astfel de focoase, care răspândesc explozibili pe zone largi fără a face distincție între ținte militare și civile. Echipe de salvare trimise la locurile impactului Armata israeliană (IDF) a anunțat că echipe de căutare și salvare au fost trimise în zonele afectate pentru a interveni în sprijinul victimelor și pentru a evalua pagubele. De asemenea, autoritățile militare au precizat că investighează circumstanțele atacului și tipul exact de armament utilizat în loviturile lansate asupra Israelului.

Val de dizolvări de firme în România (sursa: Pexels/fauxels)
Economie

Val de dizolvări de firme în România: peste 5.400 de companii închise în ianuarie 2026

Numărul firmelor dizolvate în România a crescut puternic la începutul anului 2026. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), în luna ianuarie au fost înregistrate 5.403 dizolvări de companii, cu 47,22% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În ianuarie 2025, numărul firmelor dizolvate era de 3.670, ceea ce arată o accelerare semnificativă a fenomenului la nivel național. Bucureștiul conduce clasamentul dizolvărilor de firme Cele mai multe firme dizolvate au fost înregistrate în București, unde 998 de companii și-au încetat activitatea în prima lună a anului 2026. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Numărul este cu aproximativ 50% mai mare comparativ cu ianuarie 2025. Creșteri semnificative au fost raportate și în mai multe județe importante din punct de vedere economic: Constanța – 291 de firme dizolvate, creștere de 75,3% Cluj – 273 de firme, creștere de 52,51% Timiș – 248 de firme, creștere de 65,33% Ilfov – 235 de firme, creștere de 55,63% Dolj – 206 firme, creștere de 82,3% Brașov – 200 de firme, creștere de 56,25% Cele mai puține dizolvări, în județele mici La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele cu activitate economică mai redusă. Printre acestea se numără: Mehedinți – 18 firme dizolvate, scădere de 43,75% Ialomița – 20 de firme, număr dublu față de ianuarie 2025 Călărași – 25 de firme, creștere de 19,05% Giurgiu – 30 de firme, creștere de 11,11% Covasna – 33 de firme, creștere de 106,25% Teleorman – 40 de firme, creștere de 11,11% Deși numărul total rămâne redus, unele dintre aceste județe au înregistrat totuși creșteri procentuale importante. Creșteri spectaculoase în unele județe Cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de firme dizolvate au fost raportate în: Galați – creștere de 138,81% Mureș – creștere de 131,71% Covasna – creștere de 106,25% Gorj – creștere de 105,66% În același timp, scăderi ale numărului de dizolvări au fost înregistrate doar în două județe: Mehedinți (minus 43,75%) și Satu Mare (minus 15,25%). Comerțul, domeniul cel mai afectat de dizolvări Sectorul economic cu cele mai multe firme dizolvate în ianuarie 2026 este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv activitățile de reparare a autovehiculelor și motocicletelor. La nivel național, în acest domeniu au fost raportate 1.021 de dizolvări de companii, cu 6,8% mai multe decât în ianuarie 2025. Alte domenii în care s-au înregistrat numeroase închideri de firme sunt: activitățile profesionale, științifice și tehnice – 397 dizolvări (creștere de 17,11%) construcțiile – 393 dizolvări (creștere de 2,34%) industria prelucrătoare – 369 dizolvări (creștere de 17,89%) Datele ONRC indică astfel o tendință de creștere a dizolvărilor de firme în mai multe sectoare economice importante, în special în comerț și în domeniile cu activitate intensă în mediul urban.

Iranul are un nou lider suprem (sursa: ncr-iran.org)
Internațional

Iranul are un nou lider suprem: Adunarea Experților a ales succesorul ayatollahului Ali Khamenei, dar nu i-a dezvăluit numele

Adunarea Experților din Iran a anunțat că a ales noul lider suprem al Republicii Islamice, succesorul ayatollahului Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie în urma unor atacuri aeriene lansate de Israel și Statele Unite. Deși organismul clerical a confirmat că votul a avut loc și că noul lider a fost desemnat, numele acestuia nu a fost făcut public deocamdată. Adunarea Experților confirmă alegerea noului lider suprem Ahmad Alamolhoda, membru al Adunării Experților, a declarat că procesul de desemnare s-a încheiat. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Votul pentru numirea liderului a avut loc, iar liderul a fost ales”, a afirmat acesta. Potrivit oficialului, Secretariatul Adunării Experților urmează să anunțe în perioada următoare identitatea noului lider suprem. În sistemul politic iranian, liderul suprem reprezintă cea mai înaltă autoritate religioasă și politică a statului, având ultimul cuvânt în toate deciziile majore ale Republicii Islamice. Mojtaba Khamenei, printre numele vehiculate pentru succesiune Mai mulți membri ai Adunării Experților au confirmat că desemnarea a fost realizată, fără a dezvălui oficial numele celui ales. Unul dintre aceștia a sugerat însă că succesorul ar putea fi Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem, al cărui nume circula de mai mult timp ca posibil candidat. Mohsen Heydari, reprezentantul provinciei Khuzestan în Adunarea Experților, a declarat că „cel mai potrivit candidat, aprobat de majoritatea Adunării Experților, a fost ales”. Acesta a făcut referire și la poziția Statelor Unite, menționând că „Marele Satan a menționat de asemenea numele ales de reprezentanți”, utilizând formula consacrată în discursul oficial iranian pentru a desemna Washingtonul. Donald Trump a cerut implicarea în alegerea succesorului Înainte de desemnarea noului lider suprem, președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar trebui să fie implicate în procesul de selecție. Trump a afirmat că nu ar accepta ca Mojtaba Khamenei să preia conducerea Republicii Islamice. Autoritățile iraniene au respins categoric această posibilitate, subliniind că alegerea liderului suprem este o decizie internă, care aparține exclusiv instituțiilor religioase ale statului. Confirmări suplimentare din partea clericilor iranieni Un alt membru al Adunării Experților, Mohammad Mehdi Mirbagheri, a confirmat într-un videoclip difuzat de agenția de presă Fars că organismul clerical a ajuns la o decizie clară. „S-a ajuns la o opinie fermă, care reflectă poziția majorității”, a afirmat acesta. Mirbagheri a precizat că procesul de deliberare a fost unul atent și meticulos, în contextul tensiunilor politice și militare actuale. Moartea lui Ali Khamenei a declanșat o criză regională Ayatollahul Ali Khamenei a fost ucis pe 28 februarie, în momentul în care au început atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului. Operațiunile militare au declanșat un conflict care s-a extins rapid în Orientul Mijlociu, amplificând tensiunile regionale și atrăgând reacții internaționale puternice. Moartea liderului suprem a deschis o perioadă de incertitudine politică în Iran, în contextul unui război în desfășurare și al presiunilor externe crescute. Israelul amenință membrii Adunării Experților În paralel cu procesul de desemnare a noului lider suprem, armata israeliană a transmis un mesaj de avertisment adresat membrilor Adunării Experților. Într-o postare pe contul oficial în limba persană de pe platforma X, armata israeliană a declarat că va monitoriza atent procesul de succesiune. Israelul „va continua să urmărească îndeaproape orice succesor și pe oricine dorește să numească unul”, a avertizat armata israeliană. Cu toate acestea, oficialii iranieni au transmis că Adunarea Experților își continuă activitatea conform planului, în ciuda contextului tensionat. Potrivit lui Mirbagheri, membrii organismului clerical își desfășoară activitatea cu prudență, deoarece „circumstanțele actuale sunt dificile și există în continuare obstacole”.

Emiratele Arabe Unite și Kuweitul reduc producția de petrol (sursa: kockw.com)
Economie

Criza din Strâmtoarea Ormuz: Emiratele Arabe Unite și Kuweitul reduc producția de petrol, prețul țițeiului urcă la maximele ultimilor doi ani

Tensiunile din Orientul Mijlociu încep să afecteze direct piața globală a energiei. Emiratele Arabe Unite și Kuweitul au început să își reducă producția de petrol, după ce închiderea aproape completă a Strâmtorii Ormuz a perturbat exporturile din una dintre cele mai importante regiuni petroliere ale lumii. Potrivit Bloomberg, situația a generat deja efecte puternice asupra piețelor energetice, cotațiile petrolului crescând semnificativ pe bursele internaționale. Reduceri de producție în Emiratele Arabe Unite și Kuweit Compania națională Abu Dhabi National Oil Co. (Adnoc) a anunțat că ajustează producția offshore pentru a gestiona capacitățile de stocare, fără a oferi detalii suplimentare despre amploarea reducerilor. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios În același timp, Kuwait Petroleum Corp. a confirmat că diminuează producția atât la câmpurile petroliere, cât și la rafinării. Decizia vine pe fondul amenințărilor lansate de Iran privind siguranța transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit unor surse apropiate dosarului, reducerea producției în Kuweit a început sâmbătă dimineața cu aproximativ 100.000 de barili pe zi. Reducerea ar urma să crească rapid, fiind estimată să se tripleze duminică, cu noi ajustări posibile în funcție de nivelul stocurilor și de evoluția situației din strâmtoare. Strâmtoarea Ormuz, aproape blocată de tensiunile din regiune Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la aproape blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global. Amenințările Iranului la adresa navelor comerciale au redus drastic traficul petrolier, afectând exporturile din principala regiune producătoare de petrol a lumii. Ca urmare, prețul petrolului Brent tranzacționat la Londra a urcat până la aproape 93 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Emiratele folosesc rute alternative pentru export Emiratele Arabe Unite încearcă să limiteze impactul crizei asupra piețelor globale prin utilizarea unor rute alternative de transport. În luna ianuarie, Emiratele produceau peste 3,5 milioane de barili de petrol pe zi. Pentru a evita Strâmtoarea Ormuz, compania Adnoc utilizează o conductă strategică care poate transporta aproximativ 1,5 milioane de barili zilnic către portul Fujairah, situat pe coasta estică a Emiratelor. În plus, statul din Golf utilizează și rețeaua sa internațională de depozite pentru a menține aprovizionarea piețelor energetice. Măsuri similare în alte state producătoare de petrol Reducerea producției în Emiratele Arabe Unite și Kuweit se adaugă unei serii de măsuri adoptate în întreaga regiune. Irakul a început să reducă producția încă de la începutul săptămânii, pe măsură ce rezervoarele sale de stocare s-au umplut. Arabia Saudită a decis să închidă cea mai mare rafinărie a sa, iar Qatar a suspendat activitatea celei mai mari instalații de export de gaze naturale lichefiate din lume, după atacuri cu drone atribuite Iranului. Aceste evoluții amplifică îngrijorările privind stabilitatea aprovizionării globale cu energie. Kuweitul invocă „forță majoră” pentru contractele petroliere Kuwait Petroleum a anunțat că a declarat situație de forță majoră pentru livrările de petrol și produse rafinate. Această clauză contractuală permite companiilor să suspende sau să modifice obligațiile comerciale atunci când apar circumstanțe excepționale independente de voința lor. În ianuarie, Kuweitul producea aproximativ 2,57 milioane de barili de petrol pe zi. Problema majoră este însă că singura rută de export a petrolului kuweitian trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face țara extrem de vulnerabilă la blocajele din această zonă. Donald Trump: prețul petrolului ar putea scădea după încheierea conflictului Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a comentat evoluțiile de pe piața petrolului, declarând că se așteaptă ca prețurile să scadă după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Trump a descris situația drept o „incursiune minoră”, despre care a spus că ar putea continua „pentru o perioadă scurtă de timp”. Cu toate acestea, analiștii avertizează că menținerea blocajelor din Strâmtoarea Ormuz ar putea avea efecte majore asupra economiei globale, dacă situația se prelungește.

Explozie la Ambasada SUA din Oslo (sursa: Facebook/Politiet)
Internațional

Explozie la Ambasada SUA din Oslo: poliția investighează posibilitatea unui act terorist

O explozie produsă în noaptea de sâmbătă spre duminică la Ambasada Statelor Unite din Oslo a declanșat o amplă anchetă a autorităților norvegiene. Incidentul nu s-a soldat cu victime, însă a provocat pagube materiale minore. Poliția analizează mai multe ipoteze, inclusiv posibilitatea unui atac terorist. Explozia a avut loc în zona secției consulare Potrivit poliției din Oslo, deflagrația s-a produs în jurul orei 01:00, afectând intrarea în secția consulară a ambasadei. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Imaginile difuzate de presa locală arată cioburi de sticlă împrăștiate în zăpada din fața clădirii, precum și crăpături vizibile într-o ușă groasă de sticlă. La baza acesteia au fost observate urme negre pe sol, cel mai probabil provocate de explozie. Deși pagubele au fost limitate, incidentul a mobilizat rapid autoritățile norvegiene, care au securizat zona și au început investigațiile încă din cursul nopții. Poliția analizează ipoteza unui act terorist Autoritățile nu exclud posibilitatea ca explozia să fie rezultatul unui atac deliberat. „Una dintre ipoteze este că a fost vorba de un act terorist, dar nu ne concentrăm exclusiv pe această pistă. Trebuie să rămânem deschiși și altor explicații”, a declarat Frode Larsen, șeful unității comune de investigații și informații a poliției, pentru televiziunea publică NRK. Anchetatorii au examinat locul exploziei pe parcursul întregii nopți pentru a identifica eventuale indicii privind natura dispozitivului exploziv și modul în care a fost plasat. Căutări ample pentru identificarea autorilor Poliția din Oslo a lansat o operațiune de amploare pentru identificarea suspectului sau a suspecților implicați în incident. La fața locului au fost mobilizate echipe canine, drone și elicoptere, în încercarea de a localiza „unul sau mai mulți potențiali autori”, potrivit unui comunicat oficial al poliției. Ancheta este desfășurată în colaborare cu Serviciul Norvegian de Securitate Internă (PST), care analizează inclusiv posibile legături cu amenințări la adresa intereselor americane. Reacția guvernului norvegian Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a condamnat incidentul, calificându-l drept „inacceptabil”. Oficialul a precizat că se află în contact permanent cu ministrul justiției, Astri Aas-Hansen, precum și cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Oslo, Eric Meyer. „Cazul este în prezent investigat de poliție și de serviciile norvegiene de securitate internă”, a transmis Ministerul de Externe. Nivelul de alertă rămâne moderat în Norvegia Autoritățile norvegiene au confirmat că nivelul național de amenințare teroristă rămâne stabil la trei pe o scară de cinci, nivel stabilit încă din noiembrie 2024. Purtătorul de cuvânt al PST, Martin Bernsen, a refuzat să confirme dacă înaintea incidentului au existat amenințări directe împotriva intereselor americane din Norvegia. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu În ultimele săptămâni, mai multe ambasade americane din Orientul Mijlociu au fost plasate în alertă maximă. Decizia a fost luată după ofensiva lansată de Statele Unite împreună cu Israelul împotriva Iranului, la 28 februarie. În urma acestei escaladări, unele reprezentanțe diplomatice americane au fost vizate de atacuri atribuite Teheranului. Deocamdată, anchetatorii norvegieni nu au stabilit dacă incidentul de la Oslo are vreo legătură cu acest context geopolitic tensionat. Investigațiile sunt în desfășurare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră