joi 18 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Mașinile la mâna a doua, bombe pe roți: vânzătorii șterg sute de mii de kilometri

Un raport carVertical scoate la iveală istorii surprinzătoare ale unor mașini second-hand vândute în România, inclusiv un Jaguar XJ care a trecut prin șapte țări și un vehicul cu peste 320.000 de kilometri șterși din bord. Mașini second-hand, kilometraj masiv modificat Analiza arată că unele modele, precum BMW Seria 3 sau Volkswagen Passat, au fost înmatriculate succesiv în mai multe state europene înainte de a ajunge pe piața românească. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% În privința numărului de proprietari, recordul este deținut de un Mercedes-Benz E 63 AMG, care a avut 22 de proprietari, urmat de alte modele BMW cu peste 19 proprietari. Experții avertizează că schimbarea frecventă a proprietarilor sau a țărilor de înmatriculare poate ascunde probleme tehnice sau istorii complicate, motiv pentru care verificarea atentă a istoricului este esențială înainte de achiziția unei mașini second-hand. Continuarea, în Ziarul de Iași

Mașini second-hand, kilometraj masiv modificat (sursa: Pexels/Clem Onojeghuo)
Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în nord-est (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrăzile A7 și A8 cresc masiv investițiile în nord-estul României

Autostrăzile A7 și A8 stimulează puternic investițiile în nord-estul României, schimbând dinamica logistică a regiunii. Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în nord-est Potrivit unei analize realizate de construct-intelligence.ro, piața națională a depozitelor a atins în 2025 un nivel record, cu 1,27 milioane de metri pătrați închiriați. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Iașiul și regiunea Nord-Est devin tot mai atractive pentru investitori, susținute de dezvoltarea infrastructurii rutiere, integrarea în spațiul Schengen și cererea crescută din retail și e-commerce. În acest context, Iașiul, alături de Bacău, se conturează ca un hub logistic emergent, pe fondul redistribuirii fluxurilor de marfă la nivel național. Continuarea, în Ziarul de Iași

Controversă în UE după discursul Ursulei von der Leyen (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Declarațiile Ursulei von der Leyen despre ordinea mondială provoacă un val de critici în UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a confruntat cu critici din partea mai multor oficiali de rang înalt din Uniunea Europeană după declarațiile făcute luni, potrivit cărora Europa „nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale”. Afirmațiile liderului executivului european au generat reacții atât din partea unor reprezentanți ai instituțiilor UE, cât și din partea unor guverne naționale și a unor membri ai Parlamentului European. Antonio Costa: UE trebuie să apere ordinea internațională bazată pe reguli Una dintre cele mai ferme reacții a venit din partea președintelui Consiliului European, António Costa, care a transmis că misiunea Uniunii Europene rămâne apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Într-o realitate în care Rusia încalcă pacea, China perturbă comerțul și Statele Unite sfidează ordinea internațională bazată pe norme, întrebarea este care ar trebui să fie misiunea Uniunii Europene. În primul rând, trebuie să apărăm această ordine bazată pe reguli”, a declarat Costa. Critici și din interiorul Comisiei Europene Și vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a sugerat că declarațiile Ursulei von der Leyen nu au fost formulate în modul cel mai potrivit. Potrivit acesteia, lidera executivului european este în continuare angajată în apărarea ordinii internaționale. „Poate că nu s-a exprimat în modul cel mai adecvat”, a declarat Ribera, subliniind că dreptul internațional rămâne un element central al securității europene. „Trebuie să apărăm, să evidențiem și să subliniem faptul că legislația internațională este un pilon fundamental al proiectului european”, a adăugat ea. Declarațiile lui von der Leyen despre „vechea ordine mondială” Controversa a pornit de la discursul susținut luni de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor Uniunii Europene. În intervenția sa, lidera Comisiei Europene a afirmat că lumea se află într-o perioadă de transformare profundă, iar Europa trebuie să își redefinească rolul. „Europa nu mai poate fi gardianul vechii ordini mondiale, al unei lumi care a dispărut și care nu se va mai întoarce”, a spus von der Leyen. Ea a subliniat însă că Uniunea Europeană va continua să apere un sistem internațional bazat pe reguli, dar nu se poate baza exclusiv pe această structură pentru a-și proteja interesele. „Trebuie să construim propriul nostru drum european și să găsim noi modalități de a coopera cu partenerii noștri”, a declarat președinta Comisiei. Reacții critice din Parlamentul European și din Spania Declarațiile Ursulei von der Leyen au stârnit îngrijorări și în Parlamentul European. Iratxe García, lidera grupului social-democrat din legislativul european, a afirmat că afirmațiile președintei Comisiei pot pune sub semnul întrebării multilateralismul și diplomația. „Aceste cuvinte ridică îngrijorări deoarece pot sugera o punere la îndoială a multilateralismului fără o reflecție adecvată”, a declarat ea. Critici au venit și din partea guvernului spaniol. Ministrul de externe José Manuel Albares a declarat că executivul de la Madrid susține poziția exprimată de António Costa. Potrivit acestuia, dezbaterea nu este despre o „veche ordine” și o „nouă ordine mondială”, ci despre alegerea între o ordine internațională bazată pe reguli și haos. La rândul său, vicepremiera spaniolă Yolanda Díaz a calificat declarațiile Ursulei von der Leyen drept „mai mult decât nefericite”. Ea a afirmat că, în loc să susțină legalitatea internațională, poziția exprimată de lidera Comisiei Europene riscă să fie percepută ca o poziționare „de partea barbariei”. Bruxellesul încearcă să clarifice sensul declarațiilor Surse din instituțiile europene au precizat ulterior că discursul Ursulei von der Leyen nu a avut ca scop contestarea sistemului internațional bazat pe reguli. Mesajul ar fi fost acela că, într-o lume tot mai instabilă și conflictuală, Uniunea Europeană nu poate depinde exclusiv de mecanismele tradiționale ale ordinii internaționale pentru a-și apăra interesele. În acest context, lidera Comisiei Europene ar fi dorit să sublinieze necesitatea ca Uniunea Europeană să își construiască o autonomie strategică mai puternică, bazată pe valorile și capacitățile proprii ale blocului comunitar.

Merz critică lipsa strategiei în războiul din Iran (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul german critică lipsa unui plan pentru încheierea războiului cu Iranul: Nu avem nevoie de un război fără sfârșit

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat lipsa unei strategii clare pentru încheierea rapidă a conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Berlin alături de premierul ceh Andrej Babiš, în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit liderului german, războiul se prelungește deja de mai bine de o săptămână, iar pe măsură ce conflictul continuă apar tot mai multe incertitudini privind modul în care acesta ar putea fi încheiat. Germania, îngrijorată de lipsa unui plan comun Friedrich Merz a declarat că Berlinul este preocupat de faptul că nu există, în prezent, o strategie comună între principalii actori implicați în conflict. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Statele Unite și Israelul duc acest război de peste o săptămână, iar cu fiecare zi apar tot mai multe întrebări”, a afirmat cancelarul german. El a subliniat că una dintre cele mai mari îngrijorări ale Germaniei este absența unui plan clar care să conducă la o încheiere rapidă și convingătoare a războiului. „Ne preocupă în mod deosebit faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a aduce acest război rapid la un final convingător”, a spus Merz. În același timp, cancelarul a atras atenția asupra unei „escaladări periculoase”, făcând referire la contraatacurile lansate de Iran. Merz avertizează asupra riscului unui scenariu precum în Irak sau Libia Cancelarul german a avertizat în mod explicit asupra riscului repetării unor scenarii similare celor din Irak sau Libia, unde intervențiile militare externe au fost urmate de instabilitate profundă. Potrivit lui Merz, în ambele cazuri rezultatul a fost haosul și izbucnirea unor conflicte interne. „Un astfel de scenariu ar afecta pe toată lumea”, a declarat liderul german. El a subliniat că Germania nu are niciun interes într-un conflict prelungit sau într-o destabilizare a Iranului. „Nu avem niciun interes într-un război fără sfârșit. Nu avem niciun interes în destrămarea integrității teritoriale, a statalității sau a viabilității economice a Iranului”, a afirmat cancelarul. Impact direct asupra Germaniei Friedrich Merz a explicat că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu are consecințe directe asupra Germaniei. Potrivit acestuia, Berlinul este afectat în mod direct în mai multe domenii sensibile, precum securitatea, aprovizionarea cu energie și fluxurile migratorii. Germania caută o soluție diplomatică împreună cu partenerii occidentali Cancelarul german a precizat că lucrează împreună cu partenerii europeni pentru a identifica o perspectivă politică și diplomatică privind viitorul Iranului. „Suntem în dialog cu Israelul și cu Statele Unite, cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și NATO, precum și cu partenerii din regiune”, a declarat Merz.

140 de militari americani răniți în războiului cu Iranul (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

140 de militari americani răniți de la începutul războiului cu Iranul. Opt sunt în stare gravă

Aproximativ 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului cu Iranul, declanșat pe 28 februarie, potrivit unui anunț făcut de Pentagon. Majoritatea rănilor sunt considerate minore, iar o parte dintre militari au revenit deja la serviciu. Informația a fost transmisă într-un comunicat oficial al Departamentului Apărării, publicat în paralel cu briefingul de presă susținut la Casa Albă. Aproximativ 140 de militari americani răniți în conflict Potrivit Pentagonului, în total aproximativ 140 de membri ai forțelor armate americane au fost răniți de la începutul operațiunilor militare legate de războiul cu Iranul. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, a precizat într-o declarație oficială că majoritatea acestor răni sunt de gravitate redusă. „Marea majoritate a acestor răni au fost minore”, a transmis reprezentantul Departamentului Apărării. Peste 100 de militari s-au întors deja la serviciu Potrivit datelor prezentate de Pentagon, 108 militari americani răniți au revenit deja la unitățile lor și și-au reluat activitatea. În același timp, Pentagonul a confirmat că opt membri ai forțelor armate americane sunt în continuare în stare gravă. „Opt militari rămân înregistrați ca fiind grav răniți și primesc cel mai înalt nivel de îngrijire medicală”, a precizat Sean Parnell. Autoritățile americane nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre circumstanțele în care au avut loc aceste răniri sau despre locațiile unde au fost implicați militarii.

Criză de personal la ANAF (sursa: Facebook/Agenția Națională de Administrare Fiscală)
Eveniment

ANAF rămâne fără oameni: peste 4.000 de posturi vacante, iar plecările din sistem continuă

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se confruntă cu o criză majoră de personal, provocată de salariile necompetitive și de un val constant de plecări din instituție. Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat marți că resursa umană a Fiscului este tot mai limitată, iar lipsa specialiștilor afectează inclusiv structurile strategice ale instituției. Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 22-a ediții a Conferinței Anuale de Taxe organizate de PwC România. ANAF are peste 4.100 de posturi vacante Potrivit șefului ANAF, instituția funcționează în prezent cu un deficit semnificativ de personal. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% „Cred că principala problemă este partea de resursă umană, unde resursa este limitată, iar salarizarea noastră este proastă și foarte proastă. Modul în care plătim serviciile colegilor noștri este mult sub nivelul pieței”, a declarat Adrian Nica. În prezent, aproximativ 4.100 de posturi sunt vacante în cadrul instituției, ceea ce reprezintă peste 20% din schema totală de personal. Nica a precizat că această situație nu este rezultatul unor reduceri deliberate de personal, ci al plecărilor constante din sistem. Val de plecări din instituție Șeful Fiscului a subliniat că ANAF se confruntă cu un „ritm înfiorător de plecări”, ceea ce pune presiune pe funcționarea instituției pe termen mediu. „Nu e nevoie de nicio reducere de personal, oamenii pleacă natural. Pe termen scurt e ușor să spui, ca manager, că nu dai oameni afară. Nu știm însă ce vom face peste șapte luni sau un an, ce oameni vom reuși să atragem și ce vom pune în loc”, a explicat Nica. Potrivit acestuia, lipsa unei strategii de recrutare eficiente ar putea crea probleme serioase pentru instituție în viitorul apropiat. Structuri strategice rămân fără personal Deficitul de personal afectează în special zonele considerate critice pentru funcționarea Fiscului. Printre domeniile unde lipsa angajaților este cea mai acută se numără: structurile de control al prețurilor de transfer verificările din comerțul electronic direcția de mari contribuabili administrațiile fiscale din Capitală Potrivit șefului ANAF, riscurile profesionale ridicate și expunerea publică îi determină pe mulți angajați să evite aceste structuri sau să prefere posturi mai puțin solicitante. Salariile mici descurajează specialiștii Un alt obstacol major în recrutarea de personal este nivelul salarial. Adrian Nica a explicat că un angajat tânăr poate câștiga aproximativ 3.500 de lei, în timp ce un specialist cu 20 de ani de experiență ajunge la circa 7.000 de lei. „Este foarte greu să atragem resursă umană de calitate în aceste condiții”, a subliniat președintele ANAF. Salariile necompetitive fac aproape imposibilă recrutarea specialiștilor din domenii noi, în special din zona competențelor digitale. Vârsta ridicată a personalului complică digitalizarea Un alt obstacol în modernizarea instituției este vârsta medie ridicată a angajaților. Potrivit datelor prezentate de Adrian Nica, media de vârstă în cadrul ANAF este de aproximativ 53 de ani. Această realitate face mai dificilă implementarea noilor instrumente digitale utilizate în analiza fiscală. „Este destul de greu să le spui să nu mai terorizeze contribuabilul cu balanțe și stocuri, ci să se uite în SAF-T și să facă profilări pe baza datelor”, a explicat șeful Fiscului.

Israelul avertizează asupra atacurilor hackerilor iranieni (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Hackeri iranieni au piratat camere de supraveghere pentru operațiuni de spionaj, avertizează Israelul

Autoritățile israeliene de securitate cibernetică au anunțat că au descoperit mai multe cazuri în care camere de supraveghere conectate la internet au fost piratate de grupări asociate Iranului pentru activități de spionaj. Instituția a lansat un apel public către cetățeni și companii să își securizeze urgent dispozitivele, în contextul intensificării conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Camere de supraveghere compromise în atacuri cibernetice Direcția israeliană pentru securitate cibernetică a transmis marți că a identificat „camere de supraveghere care au fost piratate în scopuri de spionaj” de către grupări iraniene. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Potrivit unei postări publicate de Cyber Israel pe rețeaua X, unitatea de apărare cibernetică a detectat zeci de tentative de acces ilegal la sisteme de supraveghere video de la începutul ofensivei lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului, pe 28 februarie. Autoritățile israeliene avertizează că aceste dispozitive, adesea conectate la internet și insuficient securizate, pot deveni instrumente de colectare a informațiilor pentru operațiuni de spionaj. Autoritățile cer populației să își securizeze dispozitivele Unitatea de securitate cibernetică a precizat că a contactat deja sute de proprietari de camere de supraveghere pentru a-i avertiza asupra riscurilor. În același timp, instituția a făcut apel la public să ia măsuri urgente pentru a reduce vulnerabilitățile. „Unitatea lucrează pentru a alerta sute de proprietari de camere de supraveghere și face apel la public să își schimbe parolele și să își actualizeze software-ul pentru a preveni orice riscuri de securitate, atât naționale, cât și personale”, se arată în mesajul publicat pe platforma X. Războiul cibernetic dintre Iran și Israel se intensifică Atacurile cibernetice între Iran și Israel nu sunt un fenomen nou, însă conflictul a devenit mai vizibil pe fondul escaladării tensiunilor militare din regiune. În decembrie 2025, fostul premier israelian Naftali Bennett a anunțat că a fost ținta unui atac informatic care i-ar fi compromis contul de Telegram. Hackerii au susținut atunci că au obținut acces la telefonul său, publicând ulterior pe internet fișiere de corespondență, videoclipuri și fotografii atribuite dispozitivului lui Bennett. Materialele au fost difuzate pe un site asociat grupului de hackeri „Handala”, nume inspirat de un personaj simbolic al poporului palestinian, dar și pe un cont de pe platforma X legat de aceeași rețea. Hackeri apropiați de Iran vizează infrastructura digitală Potrivit unui raport publicat de compania israeliană de securitate cibernetică Check Point, activitatea hackerilor legați de Iran s-a intensificat semnificativ după declanșarea loviturilor împotriva Teheranului. Specialiștii au observat că atacatorii au reușit să acceseze camere de supraveghere conectate la internet, dispozitive folosite pe scară largă atât de instituții, cât și de persoane fizice. Aceste sisteme sunt frecvent slab securizate, ceea ce le transformă în ținte ușoare pentru operațiuni de spionaj digital. Camerele piratate pot oferi informații strategice Gil Messing, șeful departamentului de informații cibernetice al companiei Check Point, a explicat că imaginile colectate prin aceste dispozitive pot avea o valoare strategică importantă. Potrivit acestuia, hackerii ar putea folosi înregistrările pentru a evalua pagubele provocate de atacurile iraniene sau pentru a strânge informații despre obiceiurile persoanelor vizate și despre locațiile care ar putea deveni ținte viitoare.

Ucraina trimite experți militari în statele din Golf (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trimite experți militari în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor iraniene

Experți militari ucraineni sunt așteptați în această săptămână în Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, unde vor împărtăși experiența dobândită pe front în interceptarea dronelor de concepție iraniană. Anunțul a fost făcut marți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un mesaj audio. Experiența Ucrainei în combaterea dronelor iraniene Potrivit lui Volodimir Zelenski, nu mai puțin de 11 țări, printre care Statele Unite și mai multe state europene, au solicitat sprijinul Ucrainei pentru combaterea atacurilor cu drone iraniene în Orientul Mijlociu. Citește și: Două instituții de stat unde cheltuielile cu salariile nu se taie, ci cresc exploziv, cu circa 48% Armata ucraineană a acumulat o experiență vastă în acest domeniu, după ce Rusia a folosit în mod constant drone de tip Shahed în războiul declanșat împotriva Ucrainei. Kievul este vizat aproape zilnic de atacuri cu sute de astfel de drone cu rază lungă de acțiune. Dronele Shahed sunt de concepție iraniană, iar Rusia le produce acum la scară largă sub denumirea Gheran-2. Același tip de drone a fost utilizat recent de Iran în atacuri împotriva Israelului și a unor state din Golf, ca răspuns la bombardamentele israeliene și americane lansate împotriva unor obiective iraniene începând cu 28 februarie. „Toți experții americani știu că, atunci când vine vorba despre contracararea atacurilor masive cu drone Shahed, experiența Ucrainei este în prezent cea mai relevantă”, a declarat Zelenski. Kievul cere rachete antiaeriene în schimbul sprijinului În schimbul expertizei oferite statelor din Orientul Mijlociu, liderul ucrainean a cerut țărilor aliate ale Statelor Unite din Golf să sprijine Ucraina cu sisteme și rachete de apărare antiaeriană. Aceste echipamente sunt esențiale pentru Kiev, care continuă să se confrunte cu atacuri aeriene intense din partea Rusiei. Sistemele de apărare antiaeriană sunt considerate una dintre cele mai critice nevoi ale armatei ucrainene, în condițiile în care atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene continuă. SUA, în situația de a cere ajutorul Ucrainei Potrivit informațiilor publicate de portalul Axios, Washingtonul se află într-o situație delicată. În urmă cu un an, Statele Unite ar fi respins o ofertă de cooperare venită din partea Ucrainei privind combaterea dronelor iraniene. Acum însă, oficialii americani sunt nevoiți să apeleze la experiența Kievului, iar unii dintre ei recunosc că refuzul inițial a fost o eroare tactică majoră. Propunerea ignorată a Kievului către Washington În august 2025, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise la Casa Albă, Volodimir Zelenski i-ar fi propus lui Donald Trump o colaborare în domeniul tehnologiilor de interceptare a dronelor. Inițiativa urmărea consolidarea cooperării militare dintre cele două state, ca semn de recunoștință pentru sprijinul oferit de Washington Ucrainei în războiul împotriva Rusiei. În același timp, oficialii ucraineni avertizau asupra pericolului reprezentat de dezvoltarea accelerată a dronelor iraniene. Planul pentru centre regionale de combatere a dronelor La acea vreme, Kievul propusese și crearea unor „centre de drone de luptă” în Turcia, Iordania și în statele din Golf care găzduiesc baze militare americane. Potrivit agenției ucrainene UNN, experții ucraineni avertizau în rapoartele transmise Washingtonului că Iranul continuă să își perfecționeze dronele Shahed, ceea ce ar putea crește semnificativ riscurile de securitate în regiune.

China, prima misiune de aselenizare cu echipaj uman (sursa: unigraph.de)
Eveniment

Unde au stabilit chinezii că vor aseleniza și când ar putea avea loc zborul

China ar putea alege regiunea vulcanică Rimae Bode de pe Lună drept destinație pentru prima sa misiune de aselenizare cu echipaj uman. Zona este considerată un adevărat „muzeu geologic”, iar caracteristicile sale ar putea oferi informații valoroase despre interiorul și evoluția satelitului natural al Pământului. Un studiu publicat în revista Nature Astronomy arată că această regiune oferă atât condiții sigure pentru o aselenizare, cât și oportunități științifice excepționale pentru cercetarea Lunii. China vrea să trimită astronauți pe Lună înainte de 2030 Programul spațial chinez are ca obiectiv trimiterea primilor astronauți pe Lună înainte de sfârșitul deceniului. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct În ultimul an, China a intensificat pregătirile pentru această misiune ambițioasă, realizând: simulări de aselenizare; teste de lansare; exerciții de evacuare a echipajului din capsulele spațiale; teste pentru noile rachete destinate programului lunar. În paralel, cercetătorii analizează posibile locuri de aterizare pentru viitoarea misiune cu echipaj. Rimae Bode, un candidat important pentru aselenizare O echipă de oameni de știință coordonată de Jun Huang, profesor la Universitatea de Geoștiințe din China (Wuhan), a realizat o analiză detaliată a regiunii Rimae Bode. Studiul s-a bazat pe imagini orbitale și date colectate de mai multe sonde spațiale. Rezultatele arată că această zonă oferă o combinație rară între siguranța tehnică necesară unei aselenizări și un potențial științific foarte ridicat. Regiunea se află aproape de câmpiile vulcanice Sinus Aestuum, pe partea vizibilă a Lunii, la nord de ecuatorul selenar. Din 106 locuri analizate, doar 14 au rămas pe lista finală Rimae Bode este unul dintre cele 14 locuri candidate pentru aselenizare, selectate dintr-o listă inițială de 106 posibile zone. Pentru a fi luate în calcul, aceste locuri trebuiau să îndeplinească mai multe condiții tehnice: să fie situate pe partea vizibilă a Lunii, pentru a permite comunicarea cu Pământul; să aibă un teren relativ plat pentru aterizare; să fie amplasate la latitudini joase, pentru a beneficia de suficientă energie solară. Aceste criterii sunt esențiale pentru siguranța unei misiuni cu echipaj uman. Un „muzeu geologic” care ar putea dezvălui interiorul Lunii Potrivit cercetătorilor, Rimae Bode oferă acces la numeroase tipuri de materiale selenare într-o zonă relativ compactă. Astronauții ar putea analiza fluxuri de lavă străvechi, șanțuri vulcanice formate de lava antică și materiale aruncate de impactul unor cratere din apropiere. Misiunea chineză ar include și un rover nepresurizat, care ar permite explorarea mai multor unități geologice și colectarea de probe. În cadrul studiului au fost identificate patru zone posibile de aselenizare, fiecare oferind obiective științifice diferite. Mostrele ar putea dezvălui compoziția profundă a Lunii Una dintre cele mai interesante descoperiri ar putea proveni din depozitele de „mantaua întunecată”, formate din cenușă vulcanică și sticlă. Aceste materiale au fost expulzate violent din interiorul Lunii în urmă cu miliarde de ani. Potrivit cercetătorului Jun Huang, ele funcționează ca adevărați „mesageri” ai interiorului lunar, deoarece permit studierea directă a compoziției chimice a mantalei Lunii – o zonă care, în mod normal, este ascunsă sub kilometri de crustă. Analiza acestor probe ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine atât modul în care s-a răcit Luna, originea erupțiilor vulcanice masive, cât și evoluția planetelor stâncoase, inclusiv a Pământului. Astronauții chinezi se pregătesc intens pentru explorarea Lunii Cercetătorii subliniază că astronauții care vor participa la misiune trebuie să urmeze un antrenament geologic complex. Recent, corpul de astronauți al Chinei a finalizat un program de pregătire într-un mediu subteran similar peșterilor, conceput pentru a simula condițiile explorării selenare. Astronauții vor trebui să identifice pe teren roci cu valoare științifică ridicată, precum micile mărgele de sticlă vulcanică, care pot conține informații despre interiorul Lunii. Viitoarele misiuni și noua navă spațială Mengzhou Procesul de selecție a locului final pentru aselenizare continuă. În acest scop, China intenționează să lanseze un nou satelit lunar de teledetecție, care va furniza date suplimentare despre suprafața Lunii. De asemenea, noua navă spațială Mengzhou ar putea efectua primul său zbor orbital complet până la finalul acestui an, la bordul rachetei Long March 10A. Astronauții, „detectivi ai spațiului” Potrivit cercetătorilor, astronauții care vor ajunge pe Lună nu vor fi doar exploratori, ci adevărați „detectivi ai spațiului”. Misiunea lor va fi să adune indicii geologice care ar putea explica formarea și evoluția Lunii și, implicit, istoria timpurie a planetelor stâncoase din Sistemul Solar.

Israelul lovește din nou Teheranul (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Un nou atac asupra Teheranului, anunță Israelul. Forțele SUA par să fi luat o pauză

Armata israeliană a anunțat marți lansarea unui nou val de atacuri aeriene împotriva unor „obiective ale regimului iranian” din capitala Iranului. Operațiunile militare au vizat mai multe ținte din Teheran, inclusiv un complex subteran al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), potrivit unui comunicat oficial. Loviturile au avut loc în contextul intensificării conflictului dintre Israel, susținut de Statele Unite, și Iran, război care a ajuns în a 11-a zi. Israelul anunță atacuri asupra unor ținte ale regimului iranian Potrivit armatei israeliene, forțele sale au lansat un nou val de lovituri aeriene asupra unor obiective strategice din capitala Iranului. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct „Armata a început un val de atacuri împotriva țintelor regimului terorist iranian din Teheran”, se arată în comunicatul oficial. Operațiunile fac parte dintr-o campanie militară mai amplă care vizează infrastructura militară și tehnologică a Iranului. Complex al Gărzilor Revoluționare, vizat în atacurile nocturne Forțele israeliene au anunțat că, în cursul nopții, au lovit un complex subteran de cercetare și dezvoltare de armament aparținând Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Potrivit armatei israeliene, instalația era utilizată pentru testarea și dezvoltarea rachetelor balistice. Acest tip de infrastructură este considerat esențial pentru programul militar al Iranului, iar distrugerea sa ar putea afecta capacitatea de producție a armamentului strategic. Explozii puternice au zguduit capitala Iranului Martorii aflați la fața locului au relatat că explozii puternice s-au auzit marți în centrul Teheranului, iar presa iraniană a confirmat incidente similare în mai multe cartiere ale capitalei. Atacurile au avut loc în timp ce conflictul militar dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel continuă să escaladeze. Explozii și în Doha, pe fondul atacurilor iraniene de represalii În paralel, mai multe explozii au fost auzite și în Doha, capitala Qatarului. Incidentul a avut loc în contextul în care Iranul continuă atacurile de represalii împotriva statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane. Autoritățile din Qatar au anunțat că sistemele de apărare au intervenit pentru a contracara atacul. Autoritățile din Qatar avertizează asupra unei amenințări ridicate Ministerul Apărării din Qatar a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că a interceptat un atac cu rachete. La rândul său, Ministerul de Interne a avertizat asupra unui nivel ridicat de amenințare la adresa securității, recomandând populației să rămână în locuințe și să evite apropierea de ferestre.

Forțele ucrainene au recuperat Dnipropetrovsk (sursa: Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei)
Internațional

Forțele ucrainene au recuperat Dnipropetrovsk. În 2026, Kievul a câștigat mult teren

Forțele armate ale Ucrainei au recucerit aproape tot teritoriul ocupat anterior de armata rusă în regiunea Dnipropetrovsk, potrivit unei declarații a șefului Comandamentului Operațional al Statului Major General ucrainean, generalul Oleksandr Komarenko. Informația a fost prezentată într-un interviu publicat de portalul RBK-Ukraine. Oficialul militar a precizat că operațiunile ucrainene au permis recuperarea unei mari părți a teritoriului pierdut în această zonă strategică din sud-estul țării. Ucraina controlează din nou aproape toată regiunea Dnipropetrovsk Generalul Oleksandr Komarenko a declarat că majoritatea localităților ocupate de trupele ruse au fost eliberate. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct „Aproape tot teritoriul regiunii Dnipropetrovsk a fost eliberat. Trei sate mici mai trebuie eliberate, iar alte două trebuie curățate de soldații ruși rămași acolo”, a afirmat acesta. Potrivit armatei ucrainene, operațiunile militare recente au dus la recuperarea a peste 400 de kilometri pătrați de teritoriu. Progrese confirmate și de Volodimir Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat recent recucerirea aceleiași zone de-a lungul liniei frontului Oleksandrivka, situată în sud-estul țării. În această zonă se află și partea din regiunea Dnipropetrovsk unde se desfășoară în prezent luptele dintre forțele ucrainene și cele ruse. Potrivit autorităților de la Kiev, recâștigarea acestor teritorii reprezintă un progres important pe frontul din sud-estul Ucrainei. Ucraina a recuperat în 2026 mai mult teritoriu decât a pierdut Datele furnizate de armata ucraineană arată că, în februarie 2026, Ucraina a reușit să recupereze mai mult teritoriu decât a pierdut. Aceasta este prima astfel de evoluție de pe front din vara anului 2024, când forțele Kievului au lansat o operațiune transfrontalieră în regiunea Kursk din Rusia. În cadrul acelei operațiuni, armata ucraineană a ajuns să controleze peste 1.000 de kilometri pătrați pe teritoriul rus. Dnipropetrovsk, zonă strategică pe frontul de sud-est Regiunea Dnipropetrovsk are o importanță strategică majoră, fiind situată la granița cu regiunile Donețk și Zaporojie, două dintre principalele zone de conflict din estul și sudul Ucrainei. În cursul anului trecut, armata rusă a reușit să ocupe mai multe orașe din această regiune. În prezent, forțele Kremlinului controlează aproximativ două treimi din teritoriul regiunilor Donețk și Zaporojie, ceea ce menține presiunea militară asupra frontului ucrainean. Luptele continuă în sud-estul Ucrainei Deși Ucraina a recuperat o mare parte din teritoriul ocupat în regiunea Dnipropetrovsk, luptele continuă în mai multe zone ale frontului. Autoritățile de la Kiev susțin că operațiunile militare vor continua până la eliberarea completă a localităților rămase sub controlul trupelor ruse.

Simulările examenelor naționale, perturbate de protestul profesorilor (sursa: Facebook/Federatia Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”)
Eveniment

Simulările examenelor naționale vor fi haotice, mulți profesori au decis să nu participe

Simulările examenelor naționale ar putea fi grav afectate, după ce zeci de mii de profesori au anunțat că refuză să participe la organizarea acestor testări. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” susțin că nemulțumirea din sistemul educațional a atins un nivel foarte ridicat. Potrivit rezultatelor unui referendum organizat de cele două federații sindicale, peste 73.000 de angajați din învățământ au decis să nu se implice în organizarea simulărilor pentru examenele naționale. Peste 73.000 de profesori refuză participarea la simulări Sindicaliștii afirmă că rezultatele consultării interne indică o nemulțumire majoră în rândul cadrelor didactice. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Conform datelor prezentate de federațiile sindicale: peste 73.000 de angajați din educație, reprezentând mai mult de 50% dintre profesorii membri de sindicat, au decis prin semnătură să nu participe la simulări; peste 40.000 de profesori (aproximativ 28%) au optat direct pentru declanșarea grevei în această perioadă. Reprezentanții sindicatelor avertizează că aceste decizii vor afecta semnificativ organizarea simulărilor pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat. Sindicatele acuză presiuni și practici abuzive în școli Potrivit liderilor sindicali, în unitățile de învățământ unde mulți profesori au anunțat că nu participă la simulări, inspectoratele școlare ar încerca să asigure desfășurarea testărilor prin măsuri considerate abuzive. Aceștia susțin că unele inspectorate ar mări numărul de elevi din sălile de examen și ar reduce numărul membrilor din comisiile de organizare. Sindicaliștii afirmă că astfel de decizii ar încălca procedurile stabilite pentru desfășurarea corectă a simulărilor. Simulările, considerate „un proces formal și irelevant” Reprezentanții sindicatelor consideră că aceste măsuri transformă simulările într-un exercițiu fără relevanță reală pentru elevi. În opinia lor, organizarea acestor testări presupune un efort suplimentar pentru profesori, într-un sistem deja afectat de birocrație excesivă. De asemenea, aceștia susțin că interesul elevilor pentru simulările examenelor este foarte scăzut, ceea ce ridică semne de întrebare privind utilitatea acestora. Posibile proteste în perioada examenelor naționale Federațiile sindicale transmit că decizia de neparticipare la simulări reprezintă doar un prim semnal de protest. Sindicatele avertizează că, dacă problemele din sistem nu vor fi rezolvate, este posibilă organizarea unui protest de amploare la finalul anului școlar, chiar în perioada desfășurării examenelor naționale propriu-zise. Reprezentanții profesorilor au precizat că respectă decizia fiecărui cadru didactic, atât a celor care au ales să nu participe la simulări, cât și a celor care continuă să se implice în organizarea acestora.

ROBOR scade ușor, viitorul rămâne incert (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

ROBOR a mai scăzut puțin, dar viitorul apropiat este incert

Indicele ROBOR la trei luni, utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a înregistrat marți o ușoară scădere, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Evoluția vine după mai multe ședințe consecutive în care indicatorul s-a menținut aproape de pragul de 6%. ROBOR la trei luni a coborât la 5,89% Conform datelor oficiale ale BNR, indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 5,89% pe an, față de 5,90% pe an înregistrat în ședința precedentă. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Acest indicator este unul dintre cei mai importanți pentru românii care au credite de consum în lei cu dobândă variabilă, deoarece nivelul său influențează direct rata lunară plătită la bancă. ROBOR la șase luni, în ușoară scădere Și indicele ROBOR la șase luni, folosit în calculul dobânzilor pentru creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a consemnat o scădere marginală. Acesta a ajuns la 5,94% pe an, față de 5,95% pe an cât era înregistrat luni. Deși variația este mică, evoluția indică o ușoară tendință de relaxare pe piața interbancară. ROBOR la 12 luni rămâne la 6% Indicele ROBOR la 12 luni nu a înregistrat modificări în ultima ședință și s-a menținut la 6% pe an. Acest indicator este utilizat mai rar în contractele de credit pentru populație, dar reprezintă un reper important pentru evoluția generală a dobânzilor din sistemul bancar. IRCC – indicele de referință pentru creditele consumatorilor În paralel, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), introdus prin OUG 19/2019, este în prezent de 5,68% pe an. Acesta se calculează ca media aritmetică a ratelor zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul anterior. Valoarea actuală este determinată pe baza tranzacțiilor din trimestrul III al anului 2025. IRCC este utilizat în special pentru creditele noi acordate populației și are, de regulă, variații mai lente decât ROBOR. Ce înseamnă evoluția indicilor pentru români Scăderile minore ale ROBOR indică o stabilizare a costurilor de finanțare pe piața interbancară. Pentru debitorii cu credite în lei cu dobândă variabilă, orice fluctuație a acestor indicatori poate influența nivelul ratelor lunare. În prezent, nivelurile apropiate de 6% mențin dobânzile la credite relativ ridicate, însă evoluțiile viitoare vor depinde în mare măsură de deciziile de politică monetară ale BNR și de dinamica inflației.

Prețul petrolului, fluctuații de la o zi la alta (sursa: Pexels/ClickerHappy)
Economie

Prețul petrolului, fluctuații uriașe de la o zi la alta. La pompă, carburanții se scumpesc

Piețele energetice globale traversează o perioadă de volatilitate accentuată, în care prețul petrolului fluctuează puternic de la o zi la alta. O analiză realizată de compania de consultanță Frames arată că evoluțiile recente ale cotației țițeiului pot avea consecințe majore asupra prețului carburanților la pompă și, implicit, asupra economiei. Prețul petrolului, fluctuații uriașe După ce prețul petrolului a urcat luni până la aproximativ 120 de dolari pe baril, marți dimineață acesta a coborât spre pragul de 90 de dolari, pe fondul unor declarații optimiste privind evoluția conflictului din Orientul Mijlociu. Citește și: Gruparea Barna din USR blochează restructurarea Senatului ca să salveze un client politic: tergiversează desființarea unui post de secretar general adjunct Cu toate acestea, instabilitatea pieței rămâne ridicată, iar efectele sunt resimțite direct de șoferi. Cum se formează prețul carburanților Potrivit calculelor realizate de analiștii Frames, în condițiile unui preț al barilului de 77 de dolari și ale unui curs valutar stabil de 4,38 lei pentru un dolar, costul de bază al unui litru de combustibil este de aproximativ 3,50 lei. La acest preț se adaugă accizele percepute de stat: 3,06 lei pentru benzină 2,80 lei pentru motorină După aplicarea TVA de 21%, prețurile finale estimate ajung la: 7,94 lei pe litru pentru benzină 7,88 lei pe litru pentru motorină Acesta este scenariul considerat de analiști drept nivelul de referință, înainte de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Scenariul de criză: petrolul la 100 de dolari pe baril Primul scenariu analizat de Frames ia în calcul o creștere a cotației petrolului până la 100 de dolari pe baril, un prag psihologic important pentru piețele energetice. În acest context, costurile materiei prime, dar și cele de rafinare și distribuție cresc proporțional. În plus, taxele procentuale, precum TVA-ul, amplifică automat scumpirea. Rezultatul ar fi o creștere semnificativă a prețurilor la pompă: 9,20 lei pe litru pentru benzină 9,15 lei pe litru pentru motorină Pentru șoferi, această evoluție ar reprezenta o lovitură puternică, mai ales în contextul în care transportul rutier rămâne principalul mod de deplasare și distribuție a mărfurilor. Scenariul „Cod Roșu”: benzina ar putea depăși 10 lei pe litru Un al doilea scenariu analizat de experții Frames descrie o criză energetică severă, în care prețul petrolului ajunge la 125 de dolari pe baril. Într-o astfel de situație, prețul carburanților ar depăși un prag psihologic major: 10,58 lei pe litru pentru benzină 10,52 lei pe litru pentru motorină Analiștii avertizează că un astfel de nivel ar reprezenta un „Cod Roșu” pentru economie, deoarece impactul nu s-ar limita doar la costurile de transport. Efectul de domino asupra economiei Creșterea accentuată a prețului carburanților ar declanșa un efect în lanț în întreaga economie. Transportatorii de marfă ar fi primii afectați și ar fi nevoiți să majoreze tarifele pentru a acoperi costurile suplimentare. Aceste cheltuieli logistice s-ar reflecta imediat în prețurile produselor din magazine. În paralel, presiunea inflaționistă ar reduce și mai mult puterea de cumpărare a populației. Companiile ar putea fi forțate să își reducă marjele de profit, să înghețe angajările sau chiar să reducă investițiile. Astfel, un singur șoc pe piața energetică poate ajunge să afecteze fiecare consumator. De ce fluctuează atât de mult prețul petrolului Pe piețele internaționale, volatilitatea petrolului este alimentată în special de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Cotațiile petrolului Brent au înregistrat luni fluctuații extrem de puternice, depășind constant pragul de 90 de dolari și atingând chiar nivelul de 119 dolari pe baril. Experții vorbesc despre o evoluție „în dinți de fierăstrău”, caracterizată de creșteri și scăderi rapide ale prețurilor. Un factor major de îngrijorare îl reprezintă amenințările privind blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din consumul global de petrol. Deși unele intervenții diplomatice și posibilitatea eliberării unor rezerve strategice de către statele G7 au mai calmat temporar piețele, riscul unor întreruperi majore de aprovizionare menține prețurile la niveluri ridicate. Ce măsuri ar putea lua guvernele pentru a reduce impactul Potrivit analiștilor Frames, una dintre cele mai rapide măsuri prin care guvernele pot reduce presiunea asupra consumatorilor este intervenția fiscală. În condițiile în care accizele și TVA-ul reprezintă o parte semnificativă din prețul final al carburantului, statul ar putea: reduce temporar accizele pentru benzină și motorină scădea cota de TVA aplicată în sectorul carburanților Astfel de decizii ar putea reduce imediat prețul afișat la pompă și ar oferi o gură de oxigen transportatorilor și companiilor. Compensarea prețurilor, soluție cu efecte limitate O altă variantă analizată este compensarea directă a prețului carburanților, un model deja testat în mai multe state din Europa de Est. În acest scenariu, guvernul și companiile petroliere ar împărți costurile unei reduceri aplicate direct la pompă. O parte ar fi acoperită din bugetul de stat, iar cealaltă din reducerea marjelor de profit ale companiilor. Prin acest mecanism, prețurile ar putea fi menținute la un nivel ceva mai suportabil, chiar și într-un scenariu pesimist: aproximativ 9,50 lei pentru benzină aproximativ 9,40 lei pentru motorină Riscurile pentru bugetul statului Aceste măsuri de protecție a consumatorilor au însă un cost ridicat pentru bugetul public. Reducerea taxelor la carburanți ar însemna automat venituri mai mici pentru stat, ceea ce ar putea afecta finanțarea sistemului de sănătate, a pensiilor sau a proiectelor de infrastructură. De asemenea, compensarea directă a prețurilor ar crește deficitul bugetar, obligând statul să contracteze împrumuturi externe mai scumpe. Pericolul plafonării forțate a prețurilor Experții avertizează și asupra riscurilor unei plafonări politice stricte a prețurilor carburanților, fără acordul pieței. O astfel de măsură ar putea determina companiile petroliere să închidă stațiile de alimentare dacă ar fi obligate să vândă combustibil în pierdere. Consecințele ar putea fi grave: apariția penuriei de combustibil, raționalizarea carburanților și dezvoltarea pieței negre. Specialiștii Frames subliniază că scenariile analizate nu sunt deloc exagerate în contextul actual al piețelor energetice. Creșterea prețului petrolului la 100 sau chiar 125 de dolari pe baril este considerată o posibilitate reală de către analiștii financiari. În aceste condiții, gestionarea unei eventuale crize a carburanților va depinde de echilibrul delicat dintre protejarea consumatorilor și menținerea stabilității economice pe termen mediu și lung.

Trump, declarații contradictorii despre războiul din Iran (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump spune, în același interviu, ba că războiul cu Iran e încheiat, ba că va mai ataca ținte

Președintele american Donald Trump a făcut declarații contradictorii despre conflictul din Iran, sugerând pe de o parte că războiul s-ar putea încheia „în curând”, dar afirmând în același timp că ofensiva va continua până la o victorie totală. Mesajele sale au influențat imediat piețele energetice, iar prețul petrolului a scăzut după ce liderul american a sugerat o posibilă încheiere rapidă a conflictului. Trump: „Războiul se va încheia în curând” Într-o conferință de presă susținută la complexul său de golf Doral din Florida, Donald Trump a declarat că operațiunile militare ar putea avea o durată limitată. Citește și: Blocada iraniana asupra strâmtorii Ormuz se blegește: ce truc folosesc petrolierele care fug de sub nasul Teheranului „Asta se va încheia în curând”, a spus președintele american, adăugând că nu va permite „unui regim terorist să țină lumea ostatică” și să amenințe aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, în același context, liderul republican a avertizat că Iranul ar putea fi lovit „mult, mult mai puternic” dacă va încerca să perturbe fluxurile energetice mondiale. Mesaje diferite despre evoluția conflictului Într-un discurs adresat parlamentarilor republicani reuniți la Doral, Trump a descris ofensiva ca pe „o excursie scurtă”, sugerând că operațiunile ar putea fi rapide. Într-un interviu telefonic acordat unei jurnaliste de la CBS News, el a mers chiar mai departe, afirmând că „războiul s-a terminat, practic”. Președintele american a susținut, de asemenea, că evoluția conflictului este „mult devansată” față de calendarul de patru-cinci săptămâni menționat anterior. SUA promit continuarea ofensivei până la victorie În același timp, Donald Trump le-a transmis parlamentarilor republicani că Statele Unite nu se vor opri până când inamicul nu va fi „înfrânt total și definitiv”. Potrivit liderului american, forțele implicate în ofensiva israeliano-americană au lovit deja peste 5.000 de ținte, inclusiv obiective considerate strategice. Trump a precizat că unele dintre cele mai importante ținte au fost lăsate pentru etape ulterioare, în cazul în care conflictul se va prelungi. Temeri politice și impact economic Aleșii conservatori se tem că războiul ar putea avea consecințe politice interne dacă va provoca o creștere semnificativă a prețurilor la benzină și o presiune suplimentară asupra economiei americane. Un astfel de scenariu ar putea afecta rezultatele Partidului Republican la alegerile legislative programate în noiembrie. Posibil control asupra strâmtorii Ormuz În discuția cu jurnalista CBS, Donald Trump a spus că ia în calcul preluarea controlului asupra strâmtorii Ormuz, o rută strategică pentru comerțul mondial și transportul petrolului. Traficul maritim din această zonă este afectat de conflict, iar controlul asupra strâmtorii ar avea implicații majore pentru piața energetică globală. Obiectivele reale ale ofensivei rămân neclare Președintele american a menținut ambiguitatea cu privire la scopurile exacte ale intervenției militare desfășurate împreună cu Israelul. El a vorbit atât despre neutralizarea programului nuclear iranian și a capacităților de rachete balistice, cât și despre posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră