miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Sean Penn revine la Kiev după câștigarea Oscarului și se întâlnește cu Zelenski în semn de solidaritate cu Ucraina

Actorul american Sean Penn, recent laureat cu al treilea premiu Oscar, a revenit în Ucraina, unde s-a întâlnit la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski.  Sean Penn, din nou la Kiev după câștigarea Oscarului Câștigător al premiilor Oscar pentru rolurile din Mystic River și Milk, Sean Penn a fost văzut sosind la un hotel din Kiev. Actorul, în vârstă de 65 de ani, purta ochelari de soare și avea părul alb ciufulit. Potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, actorul se află într-o „vizită privată” în Ucraina. „Pur și simplu vrea să sprijine Ucraina”, a explicat acesta. Vizita vine la scurt timp după ce Sean Penn a câștigat un nou Oscar pentru rol secundar în filmul One Battle After Another, regizat de Paul Thomas Anderson. Zelenski: „Un adevărat prieten al Ucrainei” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a primit pe Sean Penn la sediul administrației prezidențiale și l-a descris drept „un adevărat prieten al Ucrainei”. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Într-o postare pe rețelele de socializare, însoțită de o fotografie realizată în biroul său, liderul ucrainean i-a mulțumit actorului pentru sprijinul constant oferit țării sale. „Ai fost alături de Ucraina încă din prima zi a acestui război de amploare. La fel este și astăzi. Și știm că vei continua să fii alături de țara și poporul nostru”, a transmis Zelenski. Actorul ar urma să meargă pe linia frontului Potrivit unor surse ucrainene, Sean Penn intenționează să se deplaseze și în zone apropiate de front pentru a vedea situația militară și umanitară. Actorul este unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei la Hollywood și a vizitat țara de mai multe ori de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Documentarul despre Zelenski, prezentat la Berlin În 2023, Sean Penn a coregizat un documentar dedicat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care urmărește transformarea acestuia din actor de comedie în lider al unei țări aflate în război. Filmul a avut premiera la Berlin International Film Festival și oferă un portret elogios al liderului ucrainean și al modului în care acesta a gestionat primele luni ale invaziei ruse. În timpul interviurilor realizate pentru documentar, Sean Penn și Volodimir Zelenski au vorbit despre o relație de prietenie care s-a consolidat în contextul conflictului. Apel la sprijin pentru Ucraina la Cannes Actorul american a continuat să promoveze cauza Ucrainei și pe scena marilor evenimente culturale. În 2025, Sean Penn și Bono au lansat un apel puternic către Occident pentru sprijinirea Kievului, în cadrul Cannes Film Festival. Cei doi au apărut pe covorul roșu alături de soldați ucraineni, într-un gest simbolic menit să atragă atenția comunității internaționale asupra războiului din Ucraina.

Sean Penn, întâlnire cu Zelenski la Kiev (sursa: X/Volodimir Zelenski)
Trump amenință NATO din cauza Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump critică lipsa de „entuziasm” a aliaților pentru misiunea din Strâmtoarea Ormuz: refuzul ar putea avea consecințe grave pentru NATO

Președintele american Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de reacția rezervată a unor aliați ai Statelor Unite în legătură cu solicitarea Washingtonului de a trimite nave de război pentru o misiune militară menită să protejeze traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Casa Albă a criticat ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” a unor state care, în opinia sa, au beneficiat timp de decenii de protecția militară a SUA. Trump cere aliaților să participe la misiunea din Strâmtoarea Ormuz Într-o declarație făcută la Casa Albă, Donald Trump a afirmat că unele țări s-au arătat dispuse să sprijine o eventuală operațiune navală, însă altele au reacționat cu reticență. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Unii sunt foarte entuziasmați, alții nu. Iar unele dintre aceste țări sunt state pe care le-am ajutat timp de mulți ani. Le-am protejat de amenințări externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Iar nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a spus președintele american. Trump a subliniat că Washingtonul a asigurat securitatea unor aliați timp de patru decenii și consideră că aceștia ar trebui acum să participe la o operațiune pe care o descrie drept „minoră”. „De 40 de ani vă protejăm, iar voi nu doriți să vă implicați într-un lucru foarte mic”, a adăugat liderul american. Coaliție navală pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Președintele american a declarat că unele state ar fi acceptat deja să se alăture unei coaliții navale pentru a asigura reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Trump nu a dorit însă să dezvăluie care sunt aceste țări, explicând că ele ar putea deveni ținte ale unor eventuale atacuri. Totuși, el a precizat că secretarul de stat Marco Rubio ar urma să anunțe în curând lista statelor dispuse să participe la misiune. Trump a menționat și o discuție cu președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că Franța ar fi dispusă să sprijine operațiunile pentru redeschiderea strâmtorii. Apel către NATO, Japonia și Coreea de Sud Administrația americană a cerut sprijin nu doar din partea statelor NATO, ci și a unor aliați importanți din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud. Trump a mers chiar mai departe, solicitând implicarea Chinei în eforturile de asigurare a securității maritime în fața amenințărilor iraniene. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale. Trump amenință cu „consecințe grave pentru NATO” Președintele american a avertizat că refuzul statelor NATO de a trimite nave militare în zonă ar putea avea „consecințe foarte grave pentru viitorul alianței”. În ciuda presiunilor exercitate de Washington, mai multe state și-au exprimat deja rezervele față de participarea la o astfel de misiune militară. Regatul Unit și Germania au exclus luni posibilitatea unei operațiuni NATO pentru restabilirea traficului în Strâmtoarea Ormuz, iar Japonia a transmis că nu ia în calcul o astfel de implicare. Germania respinge ferm solicitarea SUA Reacția Germaniei a fost una dintre cele mai ferme. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării eficiența unei eventuale misiuni europene în regiune. „Cum se așteaptă Donald Trump ca una sau două fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternicele forțe navale americane nu pot face?”, a declarat Pistorius. Oficialul german a subliniat că Berlinul nu consideră conflictul actual drept unul în care ar trebui să se implice. „Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a adăugat ministrul german. Iranul neagă blocarea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene resping acuzațiile potrivit cărora ar fi închis Strâmtoarea Ormuz după izbucnirea conflictului cu Statele Unite și Israelul. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului NBC News că Teheranul nu a blocat navigația în zonă și nici nu intenționează să o facă. „Nu am închis strâmtoarea. Navele și petrolierele sunt cele care nu încearcă să o traverseze, pentru că se tem că ar putea fi lovite de una dintre tabere”, a explicat diplomatul iranian. Amenințări ale Gărzilor Revoluționare și atacuri asupra navelor În paralel, Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene a avertizat că orice navă cu legături cu Statele Unite, Israelul sau țările care le susțin ar putea deveni o țintă în Strâmtoarea Ormuz. De la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, cel puțin 16 nave comerciale au fost atacate în zona Golfului Persic, ceea ce a amplificat tensiunile într-o regiune esențială pentru comerțul global cu energie.

Trump amenință Iranul cu distrugerea insulei Kharg (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință să distrugă principala infrastructură petrolieră a Iranului de pe insula Kharg: „O putem face în cinci minute”

Președintele american Donald Trump a lansat luni o nouă amenințare la adresa Iranului, afirmând că Statele Unite ar putea distruge infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, punct strategic din Golful Persic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al Republicii Islamice. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, în a 17-a zi a conflictului militar declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Trump amenință cu distrugerea terminalelor petroliere iraniene Donald Trump a susținut că bombardamentele americane de săptămâna trecută au devastat aproape complet insula Kharg, însă infrastructura petrolieră a fost lăsată intactă în mod deliberat. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Am distrus pur și simplu totul pe insulă, cu excepția zonei în care se află petrolul. Eu le spun conducte. Am protejat conductele. Nu am vrut să o facem, dar o vom face.  Putem să o facem cu doar cinci minute de preaviz”, a declarat liderul american. Insula Kharg reprezintă principalul terminal petrolier al Iranului, fiind locul unde este încărcată cea mai mare parte a petrolului exportat de țară. De ce au evitat SUA până acum infrastructura petrolieră Statele Unite au bombardat joia trecută mai multe ținte militare situate pe insula Kharg, însă au evitat distrugerea instalațiilor petroliere pentru a nu destabiliza și mai mult piața globală a energiei. Situația este deja tensionată după blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Trump a avertizat încă de atunci că ar putea ordona atacuri asupra infrastructurii petroliere dacă Iranul continuă să mențină blocada strâmtorii. Iranul amenință la rândul său statele din Golf În replică la avertismentele Washingtonului, Teheranul a transmis că ar putea lovi infrastructura petrolieră a statelor din Golf dacă instalațiile iraniene vor fi atacate. Tensiunile cresc astfel în regiunea Golfului Persic, unde se concentrează unele dintre cele mai importante capacități energetice ale lumii. Trump: peste 7.000 de ținte lovite în Iran Donald Trump a declarat că ofensiva militară americano-israeliană împotriva Iranului continuă „cu toată forța”. Potrivit liderului american, armata SUA ar fi lovit peste 7.000 de obiective în Iran, majoritatea fiind „ținte comerciale și militare”. Trump a susținut că aceste atacuri au redus drastic capacitatea militară a Iranului. Potrivit estimărilor prezentate de Casa Albă, numărul rachetelor balistice lansate de Iran ar fi scăzut cu aproximativ 90%, iar atacurile cu drone s-ar fi redus cu circa 95% Incertitudine privind soarta noului lider suprem iranian Întrebat despre situația ayatollahului Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, Trump a declarat că nu știe dacă acesta este mort sau doar rănit. Mojtaba Khamenei a preluat conducerea Republicii Islamice după ce tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în prima zi a bombardamentelor. Joia trecută, noul lider suprem a transmis primul mesaj oficial, însă fără să apară în imagini. Discursul său a fost citit de un prezentator la televiziunea de stat iraniană. În mesaj, Mojtaba Khamenei a cerut menținerea închiderii Strâmtorii Ormuz, a amenințat bazele americane din Orientul Mijlociu și a promis că „sângele martirilor va fi răzbunat”. Ce ținte atacă SUA și Israel în Iran Campania aeriană desfășurată de Statele Unite și Israel vizează în principal: - instalațiile nucleare iraniene - facilitățile de producție și lansare a rachetelor balistice - depozite de muniții - bazele armatei și ale Corpului Gărzilor Revoluționare - locații unde s-ar afla lideri militari și politici Iranul ripostează prin atacuri cu drone și rachete lansate în valuri asupra Israelului și asupra bazelor și intereselor americane din regiune. Planul lui Trump pentru schimbarea regimului iranian În ciuda intensității bombardamentelor, populația iraniană nu a declanșat până acum o revoltă împotriva regimului de la Teheran. Potrivit analizelor politice, una dintre mizele majore urmărite de Donald Trump ar fi prăbușirea actualului regim islamic și instalarea unui guvern pro-occidental. Oficial, Washingtonul afirmă însă că obiectivul operațiunilor militare este eliminarea programului nuclear iranian și a capacităților balistice ale Teheranului.

Liderul Iranului, Mojtaba Khamenei, ar fi homosexual (sursa: iranitl.com)
Internațional

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei ar fi homosexual, susțin serviciile americane. Reacția lui Trump, când a aflat

Președintele american Donald Trump ar fi reacționat șocat în timpul unei informări de securitate în care i-au fost prezentate date ale serviciilor de informații privind noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei. Potrivit unor surse citate de presa americană, rapoartele ar conține indicii despre viața personală a acestuia, considerate sensibile în contextul politic și social al Republicii Islamice. Liderul Iranului ar fi homosexual Surse apropiate administrației americane susțin că Donald Trump ar fi fost „uimit” atunci când a aflat că serviciile de informații americane dețin informații potrivit cărora Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, ar putea avea o orientare homosexuală. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” Conform acelorași surse, președintele american ar fi reacționat cu râsete în timpul briefingului. Alte persoane prezente la discuție ar fi considerat informația surprinzătoare, iar un oficial din comunitatea de informații ar fi continuat să comenteze cu umor subiectul în zilele următoare. Afirmațiile au fost relatate de trei persoane: doi oficiali din comunitatea de informații și o sursă apropiată Casei Albe. Informații considerate credibile de agențiile americane Deși afirmația poate părea improbabilă în contextul politic iranian, sursele susțin că agențiile de informații americane ar considera aceste date credibile și nu parte a unei campanii de dezinformare menite să-l discrediteze pe Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani. Acesta a fost ales lider suprem al Iranului pe 8 martie, după moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei. Potrivit unor informații din interiorul comunității de informații, Mojtaba Khamenei ar fi avut o relație de lungă durată cu un profesor care i-a fost tutor în copilărie. O altă sursă afirmă că relația ar fi implicat o persoană care a lucrat anterior pentru familia Khamenei. Serviciile americane nu ar deține dovezi fotografice care să confirme aceste informații, însă una dintre surse a susținut că datele provin dintr-o sursă „extrem de bine protejată” de guvernul american. Suspiciuni vechi în interiorul Iranului Speculațiile privind viața personală a lui Mojtaba Khamenei ar fi circulat în cercuri restrânse din Iran încă din 2024, după accidentul de elicopter în care a murit președintele Ebrahim Raisi, considerat până atunci favorit pentru succesiunea la conducerea statului. În interiorul guvernului american, aceste informații ar fi fost păstrate într-un cerc foarte restrâns. Donald Trump a criticat anterior alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem, descriindu-l drept o opțiune „slabă” și „inacceptabilă” pentru conducerea Iranului. Mojtaba Khamenei, aspecte din viața personală Unele aspecte ale vieții personale ale lui Mojtaba Khamenei au mai apărut în rapoarte diplomatice în trecut. Un cablu diplomatic american clasificat din 2008, publicat ulterior de WikiLeaks, menționa că acesta ar fi fost tratat în Marea Britanie pentru probleme de impotență. Documentul indica faptul că Mojtaba s-ar fi căsătorit relativ târziu, în jurul vârstei de 30 de ani, după mai multe tratamente medicale efectuate la spitalele Wellington și Cromwell din Londra. Potrivit acelui raport, familia sa își dorea ca el să aibă copii cât mai curând, iar după un tratament medical prelungit soția sa ar fi rămas însărcinată. Soția lui Mojtaba Khamenei, Zahra, și fiul lor adolescent, Mohammad Bagher, ar fi murit în atacul aerian din 28 februarie în care și-a pierdut viața și ayatollahul Ali Khamenei. Homosexualitatea în Iran Informațiile privind orientarea sexuală a noului lider suprem sunt cu atât mai sensibile cu cât legislația iraniană interzice relațiile homosexuale. În Iran, actele homosexuale sunt considerate infracțiuni grave, iar sodomia este pedepsită cu moartea. În trecut, organizațiile pentru drepturile omului au documentat cazuri în care persoane acuzate de homosexualitate au fost executate public. Deși statul iranian permite operații de schimbare de sex, activiștii afirmă că unii bărbați homosexuali ar fi fost presați să recurgă la astfel de intervenții pentru a evita sancțiuni penale. În 2007, fostul președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad declara la o universitate americană: „În Iran nu avem homosexuali”, afirmație care a stârnit atunci reacții puternice la nivel internațional. Situația actuală a liderului suprem În prezent, informațiile despre locul în care se află Mojtaba Khamenei și despre starea sa de sănătate rămân neclare. Se crede că ar fi fost rănit în același atac aerian din 28 februarie în care au murit membri ai familiei sale. Casa Albă nu a comentat oficial aceste informații.

MAE reacționează după amenințarea Iranului (sursa: Facebook/Guvernul României)
Eveniment

MAE reacționează după amenințarea Iranului: România nu e parte a conflictului din Orientul Mijlociu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis un punct de vedere oficial după declarațiile purtătorului de cuvânt al diplomației iraniene, subliniind că România nu este parte a conflictului din Orientul Mijlociu și că sistemele militare găzduite pe teritoriul țării au un caracter exclusiv defensiv. Potrivit autorităților române, cooperarea militară cu Statele Unite se desfășoară în baza unor acorduri bilaterale clare, iar prezența capabilităților militare americane în România respectă legislația internațională și tratatele existente. MAE: Cooperarea militară România–SUA are bază legală Ministerul Afacerilor Externe a precizat că parteneriatul militar dintre România și Statele Unite este reglementat prin acorduri bilaterale semnate de cele două state. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal garantat pentru utilizarea, în mod continuu, a unor baze militare din România”, a transmis MAE într-un comunicat oficial. Autoritățile române subliniază că acest acord stabilește clar condițiile în care forțele americane pot opera pe teritoriul României, în cadrul cooperării strategice dintre cele două state. Sistemul antirachetă din România are rol exclusiv defensiv Diplomația română a explicat și rolul sistemului de apărare antirachetă găzduit de România, precizând că acesta este destinat exclusiv protecției împotriva unor amenințări externe. „România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv și este utilizat doar în scopuri de autoapărare, în conformitate cu Carta ONU”, arată MAE. Potrivit oficialilor români, aceste capabilități fac parte din sistemul de apărare al NATO și nu au rol ofensiv. România cere de-escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu Ministerul Afacerilor Externe a reiterat că România nu este implicată în conflictul din Orientul Mijlociu, iar prioritatea autorităților este susținerea eforturilor diplomatice pentru reducerea tensiunilor. „România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, se arată în comunicatul MAE. Diplomația română susține necesitatea dialogului și a soluțiilor diplomatice pentru stabilizarea situației din regiune. România condamnă atacurile Iranului în regiunea Golfului În același timp, autoritățile române au condamnat atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului. MAE a mulțumit acestor state pentru sprijinul acordat cetățenilor români aflați pe teritoriul lor. „Condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și le mulțumim acestora pentru protejarea cetățenilor români prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și afectează securitatea și economia globală”, a transmis ministerul. Reacția MAE vine după avertismentul lansat de Iran Poziția oficială a României vine după ce Iranul a avertizat că ar putea reacționa pe plan politic și juridic în cazul în care Bucureștiul ar permite Statelor Unite să folosească baze militare de pe teritoriul românesc pentru operațiuni împotriva Iranului. Autoritățile române subliniază însă că aceste măsuri fac parte din cooperarea defensivă dintre România, NATO și Statele Unite și nu implică participarea țării noastre la conflictul din Orientul Mijlociu.

Premierul Belgiei propune acord energetic cu Rusia (sursa: Facebook/Bart De Wever)
Internațional

Premierul Belgiei propune „normalizarea relațiilor cu Rusia”: Europa are nevoie de energie ieftină

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare normalizarea relațiilor cu Rusia pentru a redobândi accesul la energie mai ieftină.  Declarațiile liderului belgian au stârnit reacții în interiorul Uniunii Europene și chiar în propriul guvern, fiind interpretate ca o deschidere către un posibil dialog economic cu Rusia, în pofida sancțiunilor aflate în vigoare. Bart De Wever: Europa trebuie să ajungă la un acord cu Rusia Într-un interviu acordat publicației belgiene L’Echo, premierul Bart De Wever a susținut că Uniunea Europeană are puține opțiuni reale pentru a influența Rusia în actualul context geopolitic. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Potrivit acestuia, livrările de arme către Ucraina nu reprezintă o amenințare suficientă pentru Kremlin, iar sancțiunile economice nu pot paraliza economia rusă fără sprijinul deplin al Statelor Unite. „Dacă nu putem reprezenta o amenințare pentru Vladimir Putin prin trimiterea de arme Ucrainei și nu putem sufoca economic Rusia fără ajutorul SUA, ne rămâne o singură soluție: să ajungem la un acord”, a explicat premierul belgian. În opinia sa, Europa trebuie să își consolideze apărarea, dar și să regândească relația cu Moscova. „Este necesar să ne reînarmăm și să ne remilitarizăm frontierele. În același timp, trebuie să normalizăm relațiile cu Rusia și să recuperăm accesul la energie ieftină”, a afirmat De Wever. Lideri europeni care gândesc la fel, dar nu o spun public Premierul belgian susține că există și alți lideri europeni care împărtășesc această perspectivă, însă evită să o exprime public. „Există lideri europeni care sunt de acord cu această idee, dar niciunul nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, a afirmat el. În viziunea sa, încheierea conflictului din Ucraina ar fi în interesul Europei, însă acest lucru trebuie făcut fără a subestima riscurile reprezentate de Vladimir Putin. Decizia SUA privind petrolul rusesc amplifică tensiunile Declarațiile premierului belgian vin într-un moment sensibil pentru politica energetică europeană. Recent, Statele Unite au anunțat relaxarea temporară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, pe fondul perturbărilor globale în aprovizionarea cu energie cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această decizie a generat îngrijorare în Uniunea Europeană, unde există temeri că Rusia ar putea obține venituri suplimentare din exporturile de petrol, fonduri care ar putea fi folosite pentru finanțarea armatei. UE respinge ideea reluării importurilor de energie rusească Reacția Bruxellesului nu a întârziat să apară. Comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jurgensen, a reamintit că Uniunea Europeană a decis deja să renunțe la importurile de energie din Rusia. Potrivit acestuia, continuarea acestei strategii este „extrem de importantă”, deoarece UE nu trebuie să contribuie indirect la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina. În plus, Europa nu trebuie să permită Moscovei să folosească energia ca instrument de presiune politică sau economică. Oficialul european a subliniat că independența energetică rămâne o prioritate strategică pentru blocul comunitar. Divergențe chiar în guvernul belgian Declarațiile premierului Bart De Wever au provocat reacții și în interiorul executivului belgian. Ministrul de externe al Belgiei, Maxime Prevot, s-a distanțat de poziția șefului guvernului, afirmând că dialogul cu Rusia este necesar, dar acesta nu trebuie confundat cu o normalizare a relațiilor. „Dialogul este necesar, dar dialogul nu înseamnă normalizare. Este o diferență esențială”, a explicat Prevot. Totuși, atât premierul De Wever, cât și ministrul de externe au reiterat că sprijinul Belgiei pentru Ucraina rămâne neschimbat. Planul privind activele rusești blocate a fost blocat de Belgia Premierul belgian s-a remarcat și la finalul anului trecut prin blocarea unui plan propus de Comisia Europeană. Proiectul prevedea confiscarea activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană și utilizarea acestora pentru finanțarea unui „împrumut de reparații” de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Majoritatea acestor active sunt depozitate în Belgia, iar guvernul de la Bruxelles a considerat că o astfel de măsură ar putea expune țara la posibile represalii din partea Rusiei. În urma opoziției belgiene, liderii europeni au renunțat la planul inițial. UE va finanța împrumutul pentru Ucraina prin datorie comună Ca alternativă, Uniunea Europeană a decis să finanțeze sprijinul pentru Ucraina prin emiterea de datorie comună europeană. Împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi garantat de bugetul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că statele membre vor fi responsabile pentru rambursarea acestuia. Teoretic, Ucraina ar trebui să returneze banii doar dacă Rusia va plăti în viitor reparații de război — un scenariu considerat puțin probabil de mulți analiști. Ungaria, Cehia și Slovacia au obținut scutiri de la garantarea împrumutului Mecanismul de garantare a împrumutului a întâmpinat însă opoziția unor state membre. Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au cerut și au obținut excluderea de la participarea la garanțiile financiare, amenințând că vor bloca întregul mecanism prin veto. Premierul ungar Viktor Orbán a avertizat că Ucraina nu va putea rambursa acest împrumut, iar în final statele UE ar putea fi nevoite să suporte costurile. În prezent, mecanismul financiar rămâne blocat, după ce Viktor Orbán a folosit din nou veto-ul, ca reacție la oprirea fluxului de petrol rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba.

Amendamente PSD la bugetul pe 2026 (sursa: Facebook/Partidul Social Democrat)
Politică

PSD propune modificări la bugetul pe 2026: venituri suplimentare de 2,3 miliarde lei pentru măsuri sociale

Parlamentarii Partidului Social Democrat (PSD) au depus luni mai multe amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Social-democrații propun identificarea unor venituri suplimentare în valoare de 2,3 miliarde de lei, care ar urma să fie direcționate către finanțarea unor măsuri sociale și către sprijinirea categoriilor vulnerabile. Potrivit PSD, Ministerul Finanțelor ar fi omis în mod nejustificat două surse importante de venituri la bugetul de stat. Două surse de venit suplimentar identificate de PSD Social-democrații susțin că există două surse principale din care statul ar putea obține venituri suplimentare, în valoare totală de aproximativ 2,3 miliarde de lei. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți Prima sursă este recuperarea unei părți din arieratele la buget provenite din contribuțiile de asigurări sociale neachitate de agenții economici. „Totalul contribuțiilor sociale restante ale agenților economici este de 3,7 miliarde de lei. Considerăm că o țintă de recuperare de cel puțin 1,3 miliarde de lei este absolut obligatorie, deoarece aceste restanțe reprezintă bani reținuți din salariile angajaților pentru contribuțiile CAS, dar care nu au fost virați către stat”, arată PSD. A doua sursă indicată este colectarea unei sume suplimentare de aproximativ 1 miliard de lei din TVA, în contextul creșterii prețului combustibililor. Social-democrații argumentează că majorarea prețurilor la carburanți ar putea genera automat venituri mai mari din TVA în sectorul combustibililor, unul dintre cele mai importante segmente ale economiei. Finanțarea „Pachetului de Solidaritate” și eliminarea unor contribuții Din cele 2,3 miliarde de lei identificate, PSD propune alocarea unei sume de aproximativ 1,1 miliarde de lei pentru finanțarea integrală a „Pachetului de Solidaritate”. De asemenea, aproximativ 500 de milioane de lei ar urma să fie utilizați pentru compensarea pierderilor de venituri generate de eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru anumite categorii de persoane. Restul fondurilor ar urma să rămână la dispoziția Ministerului Finanțelor pentru realocări interne în funcție de necesitățile bugetare. Eliminarea CASS pentru veterani, deținuți politici și persoane vulnerabile Printre amendamentele depuse de PSD se află și eliminarea CASS pentru veteranii și văduvele de război, o măsură pe care social-democrații o descriu drept „un act de recunoștință pentru sacrificiul adus patriei”. În cazul foștilor deținuți politici, eliminarea contribuției la sănătate este prezentată drept „o reparație morală pentru suferințele îndurate în timpul dictaturii comuniste”. PSD propune, de asemenea, scutirea de CASS pentru persoanele cu invaliditate, argumentând că acestea se confruntă zilnic cu dificultăți majore și limitări care le afectează viața de zi cu zi. Totodată, amendamentele vizează și sprijinirea personalului monahal, considerată de social-democrați o formă de respect față de o viață dedicată valorilor spirituale și morale. „Adoptarea acestor măsuri nu reprezintă doar o ajustare fiscală, ci un gest de dreptate socială și solidaritate. Atunci când impactul bugetar este redus, dar beneficiul moral și social este semnificativ, astfel de decizii devin nu doar oportune, ci și necesare”, susține PSD. Propunere de scutire de CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului Un alt amendament depus de social-democrați vizează eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului. Potrivit PSD, această măsură nu trebuie privită ca un privilegiu, ci ca un sprijin firesc pentru familiile aflate într-o perioadă de vulnerabilitate economică. „Veniturile mamelor sunt deja reduse în perioada concediului pentru creșterea copilului, iar costurile de îngrijire și creștere a copiilor sunt semnificative, mai ales în situațiile în care copiii necesită terapii speciale sau tratamente medicale”, arată social-democrații. Propunere de majorare a bugetului Ministerului Muncii În același timp, PSD propune suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 1,1 miliarde de lei. Fondurile ar urma să fie utilizate pentru finanțarea unor măsuri de sprijin destinate familiilor cu venituri reduse, familiilor care au în întreținere copii cu handicap și pensionarilor. Potrivit estimărilor PSD, aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii ar putea beneficia de un ajutor financiar în 2026. În total, implementarea măsurilor de sprijin pentru categoriile vulnerabile ar necesita un buget estimat la aproximativ 2,65 miliarde de lei, sumă care ar include atât ajutoarele pentru familiile cu copii și venituri reduse, cât și sprijinul financiar destinat pensionarilor.

Dispută SUA-UE privind rolul NATO în Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe NATO în criza din Strâmtoarea Ormuz: UE răspunde: Misiunea nu intră în atribuțiile Alianței

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc după ce președintele american Donald Trump a avertizat că NATO s-ar putea confrunta cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații Statelor Unite nu sprijină eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Uniunea Europeană susține că această zonă nu se află în sfera de competență a Alianței Nord-Atlantice. Aliații ar trebui să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Donald Trump a afirmat că statele care depind de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să participe activ la asigurarea securității acestei rute maritime strategice. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo”, a declarat președintele american. Trump a subliniat că Europa și China depind mult mai mult decât Statele Unite de petrolul transportat din Golf, sugerând că aceste state ar trebui să aibă un rol mai activ în menținerea libertății de navigație. Liderul american a avertizat că un refuz sau lipsa unui răspuns din partea aliaților ar putea afecta serios viitorul Alianței Nord-Atlantice. „Dacă nu există un răspuns sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a spus Trump. UE: Strâmtoarea Ormuz nu se află în sfera de competență a NATO Declarațiile lui Trump au fost urmate de o reacție a Uniunii Europene. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu intră în competența NATO. „Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competență a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană analizează în prezent diferite opțiuni, inclusiv în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru a garanta navigația prin această rută maritimă strategică. Operațiunea europeană Aspides ar putea fi extinsă Kaja Kallas a precizat că Uniunea Europeană menține în regiune operațiunea navală EUNavfor Aspides, destinată în prezent protejării navelor comerciale din Marea Roșie și din zona Golfului. Oficialul european a explicat că statele membre discută posibilitatea extinderii sau modificării mandatului acestei misiuni pentru a răspunde noilor riscuri de securitate din regiune. „Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune. Dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor”, a declarat Kallas. De asemenea, Franța a propus formarea unei „coaliții de voluntari” care să participe la securizarea traficului maritim din zonă. ONU ar putea lansa o inițiativă pentru menținerea transporturilor maritime Șefa diplomației europene a mai anunțat că a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unei inițiative internaționale similare celei care a permis exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă, potrivit acesteia, o amenințare majoră pentru aprovizionarea globală cu energie, în special pentru Asia. Totodată, blocajul ar putea afecta și transportul îngrășămintelor, ceea ce ar avea consecințe directe asupra securității alimentare globale. „Dacă există o penurie de îngrășăminte anul acesta, va exista și o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa”, a avertizat Kallas. UE avertizează asupra riscului deturnării atenției de la războiul din Ucraina Kaja Kallas a subliniat că tensiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie să distragă atenția comunității internaționale de la războiul din Ucraina. Ea a criticat, de asemenea, ideea relaxării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de Statele Unite, considerând-o un precedent periculos. „Avem nevoie ca Rusia să aibă mai puțini bani pentru a finanța războiul”, a spus oficialul european. În concluzie, Kallas a subliniat că marile crize de securitate globală sunt interconectate și că resursele militare și politice necesare pentru gestionarea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu sunt strâns legate între ele.

România și Germania semnează acord energetic (sursa: Facebook/Bogdan Ivan)
Eveniment

Acord energetic România-Germania: investiții în energie regenerabilă, hidrogen și infrastructură strategică

Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul german al Economiei și Energiei, Katherina Reiche, au semnat luni o declarație comună care vizează extinderea colaborării în domenii strategice precum producția de energie, industria energetică, hidrogenul, gazele naturale și captarea carbonului. Documentul deschide calea pentru noi investiții și proiecte comune care ar putea consolida securitatea energetică a României și a întregii regiuni europene. Parteneriat strategic România–Germania în sectorul energetic Anunțul a fost făcut de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat importanța acordului semnat cu omologul său german. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Astăzi am semnat, alături de Katherina Reiche, ministrul german al Economiei și Energiei, declarația comună care deschide un parteneriat direct și oportunități concrete pentru dezvoltarea și securitatea economică a României”, a transmis ministrul. Potrivit acestuia, Germania este deja principalul partener economic al României, iar noul document consolidează cooperarea bilaterală în domenii energetice esențiale. Domeniile-cheie ale cooperării energetice Declarația comună semnată de cei doi miniștri stabilește cadrul pentru colaborarea în mai multe sectoare strategice ale industriei energetice. Printre domeniile vizate se numără: investiții în capacități de producție a energiei; dezvoltarea capacităților industriale; consolidarea securității energetice; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea energiei regenerabile; proiecte legate de hidrogen; utilizarea și infrastructura pentru gaze naturale; tehnologii de captare și stocare a carbonului. Aceste direcții de colaborare sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru tranziția către surse de energie mai curate. România, tot mai aproape de statutul de hub energetic regional Bogdan Ivan a subliniat că România este privită tot mai clar ca un potențial hub energetic regional, într-un context european în care securitatea energetică și infrastructura de transport al energiei devin priorități strategice. Potrivit ministrului, interconectările energetice și dezvoltarea infrastructurii sunt esențiale pentru stabilitatea pieței energetice din regiune. Coridorul Vertical și diversificarea surselor de energie Un element central al strategiei energetice regionale este consolidarea Coridorului Vertical, care ar putea contribui la diversificarea surselor de energie ale Europei. Ministrul Energiei a explicat că acest proiect, alături de accesul la resurse energetice diversificate, inclusiv din Statele Unite, ar putea reduce vulnerabilitatea Europei la fluctuațiile pieței globale de petrol și gaze. „Consolidarea Coridorului Vertical, a resurselor diverse de energie, inclusiv din SUA, și dezvoltarea legăturilor energetice din regiune au o miză clară: o Europă mai sigură, mai bine conectată și mai puțin vulnerabilă la modificări ale pieței mondiale de petrol și gaze”, a declarat Ivan. Continuarea dialogului început la Berlin Potrivit ministrului român al Energiei, declarația comună semnată luni reprezintă o continuare a discuțiilor începute în timpul vizitei oficiale efectuate la Berlin în octombrie 2025. Documentul consolidează rolul României ca actor important în sectorul energetic european și creează premisele pentru proiecte concrete în domeniu. „Acum, important este să ducem acest parteneriat mai departe și să îl transformăm în investiții, proiecte și rezultate concrete pentru România”, a concluzionat ministrul Energiei.

Iranul amenință direct România (sursa: Facebook/Foreign Ministry, Islamic Republic of Iran)
Eveniment

BREAKING Iranul amenință România după sprijinul acordat SUA: „Va exista un răspuns adecvat și rapid”

România a fost vizată direct de o avertizare oficială din partea Iranului, după decizia autorităților române de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în operațiuni din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că o asemenea decizie ar putea atrage un „răspuns politic și juridic adecvat” din partea Teheranului. Declarațiile vin într-un context geopolitic tensionat, în care cooperarea militară dintre România și SUA este interpretată de Iran drept o implicare indirectă în operațiunile militare desfășurate împotriva sa. Iranul avertizează statele care sprijină operațiunile militare ale SUA Într-o declarație citată de Iran International, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a transmis un avertisment către statele care ar putea facilita operațiunile militare ale Statelor Unite sau ale Israelului. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Avertizăm toate statele să nu devină parte a crimei de agresiune împotriva Iranului și a poporului iranian. Nicio țară nu ar trebui să ofere, direct sau indirect, facilități Statelor Unite sau regimului sionist pentru a ajuta partea agresoare”, a declarat Esmail Baghaei. Oficialul iranian a susținut că orice implicare în astfel de acțiuni ar putea avea consecințe politice și juridice. România, menționată explicit în declarația oficială a Iranului În intervenția sa, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene a făcut referire directă la România, criticând posibilitatea ca statul român să ofere sprijin logistic operațiunilor militare americane. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, da, am auzit declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a afirmat Baghaei. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar fi „inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional” și ar putea atrage responsabilitatea statului român. Oficialul iranian a susținut, de asemenea, că o asemenea poziție ar afecta relațiile bilaterale dintre cele două țări. „Din punct de vedere politic, ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și această țară, deoarece poporul iranian și poporul român au fost mereu într-o relație de prietenie”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Teheranul amenință cu un răspuns politic și juridic Reprezentantul Iranului a subliniat că, în cazul în care România ar facilita sprijinul militar american, reacția Teheranului ar putea fi rapidă. „Cu siguranță, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, va exista un răspuns adecvat și rapid din partea noastră”, a declarat Baghaei. România permite SUA să folosească baze militare pentru operațiuni din Orientul Mijlociu Reacția Iranului vine după ce România a permis Statelor Unite să utilizeze infrastructura militară din țară pentru realimentarea avioanelor implicate în misiuni din Orientul Mijlociu. În acest context, primele avioane cisternă americane Boeing KC-135 Stratotanker au ajuns pe aeroportul Otopeni, după ce autoritățile române au aprobat dislocarea temporară de echipamente și trupe americane. Această decizie are rolul de a sprijini operațiunile militare ale SUA din regiune.

Sebastian Ghiță, întâlnire cu Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Liviu Florin Albei, George Călin)
Eveniment

Sebastian Ghiță spune că Călin Georgescu este susținut de ruși și sârbi și l-a vizitat la Belgrad

O înregistrare audio difuzată de jurnalistul Cristi Ciupercă și preluată ulterior de România TV îl surprinde pe Sebastian Ghiță vorbind despre o întâlnire pe care ar fi avut-o în 2021, la Belgrad, cu fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din 2024, Călin Georgescu. Potrivit lui Ghiță, discuția ar fi durat două-trei ore și ar fi avut loc într-un restaurant din capitala Serbiei, unde Georgescu i-ar fi cerut sprijin pentru campania electorală. În aceeași înregistrare, fostul deputat afirmă că Georgescu invoca sprijinul unor „foști ofițeri din structuri”. De asemenea, Ghiță susține că ar fi avut impresia că fostul candidat ar fi beneficiat de susținere financiară din partea Federației Ruse. Sebastian Ghiță: „Mi-a spus că este deja pe drumul luminii” În înregistrarea difuzată public, Sebastian Ghiță descrie întâlnirea din 2021 și susține că i s-a părut neobișnuit modul în care Călin Georgescu vorbea despre planurile sale politice. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Sebastian Ghiță: „Auzi, Măria Ta. Prin decembrie 2021 Călin Georgescu ăsta a venit la mine la Belgrad. Am fost cu el la un restaurant frumos, Jerry. Mi l-a trimis cineva, m-a rugat cineva neapărat să îl primesc să mă văd cu el. Mi-a arătat clipul ăla lui când intră el în apă și iese cu calul cu nu știu ce… Mi-a zis, domnule, eu sunt deja pe drumul luminii, eu sunt președintele României… am venit să mă văd cu niște prieteni sârbi, ruși! Am nevoie de ajutor și de sprijin. Mi s-a părut ciudat rău de tot… am stat vreo 2-3 ore cu el… foarte curios că acum ceva timp a început o anchetă a unei comisii de investigație americane care verifică legăturile lui Călin Georgescu ăsta cu rușii, chestii, trestii… mie îmi e clar că e conectat și că aia l-au sprijinit cu bani, cu relații. Ceva făcea acolo, în Serbia, cu sârbi, cu ruși. Foarte ciudat mi s-a părut. Mi-a zis că el e susținut de foști ofițeri din structuri și are suport masiv și că sigur… ceva mesianic, așa, că țara se va întoarce spre el. Foarte curios”. Călin Georgescu confirmă întâlnirea Invitat în emisiunea „Culisele statului paralel”, moderată de Anca Alexandrescu la Realitatea TV, Călin Georgescu a confirmat că s-a întâlnit cu Sebastian Ghiță la Belgrad. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a afirmat însă că discuția a făcut parte dintr-o strategie personală. Călin Georgescu: „Este adevărat că m-am văzut cu dânsul (Sebastian Ghiță – n.r.) la Belgrad, însă pot să vă spun un lucru, în premieră: m-am văzut atât cu dânsul, cât și cu alți 7–8 similari, cărora le-am cerut ajutorul cu un singur scop: să nu mi-l dea. Asta a fost strategia mea, pentru că ulterior, după ce am stat de vorbă cu cei 7–8, am auzit din partea serviciilor române de informații: «Georgescu nu are bani, nu are cum să câștige, stăm liniștiți.» Și atunci m-am înscris în cursă. Am făcut acest lucru absolut deliberat.” Alegerile prezidențiale din 2024, anulate de Curtea Constituțională Curtea Constituțională a anulat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 chiar în momentul în care votul începuse deja în diaspora. Decizia CCR a venit după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care serviciile de informații au prezentat documente privind o presupusă finanțare externă a campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Potrivit acelor informații, ar fi existat indicii privind implicarea unui actor statal străin în susținerea campaniei sale. Sebastian Ghiță trăiește în Serbia din 2017 Sebastian Ghiță, patronul postului România TV, a fugit din România în 2016, în contextul în care Direcția Națională Anticorupție instrumenta mai multe dosare penale pe numele său. În anul următor, el a fost localizat la Belgrad, după ce a folosit documente de identitate false pentru a se deplasa. Autoritățile sârbe au refuzat extrădarea lui Ghiță în România, argumentând că există riscul ca acesta să fie supus unor procese cu motivație politică.

Clădire Romtelecom, executată silit (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Bătaie pe patrimoniul Romtelecom: o clădire de milioane de euro, executată silit

O clădire de patrimoniu din centrul Iașului, fost sediu Romtelecom situat pe strada Lăpușneanu, acum în proprietatea Orange, a intrat în procedură de executare silită după ce cumpărătorul nu a achitat integral prețul imobilului. Clădire Romtelecom din Iași, executată silit Clădirea, aflată în apropierea Bisericii Banu și a Terasei Corso, fusese adjudecată anul trecut la o licitație organizată de Orange România de firma ieșeană Into SRL, controlată de omul de afaceri Ioan Olaru. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Contractul de vânzare a fost autentificat la notar pe 17 octombrie 2025, însă obligațiile de plată nu au fost respectate. În aceste condiții, Orange România a demarat executarea silită pentru recuperarea sumei de aproximativ 22,3 milioane de lei, echivalentul a circa 4,46 milioane de euro, la care se adaugă cheltuielile de executare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Romsilva sancționată, lipsa actelor de transport (sursa: Facebook/Romsilva)
Eveniment

Război pe lemne: Garda Forestieră a sancționat Romsilva pentru lipsa actelor de transport

Un conflict intern în sistemul silvic a ajuns în instanță după ce Garda Forestieră a sancționat Direcția Silvică Iași pentru nerespectarea regulilor privind transportul materialului lemnos. Romsilva sancționată, lipsa actelor de transport Instituția, aflată în subordinea Romsilva, a primit un avertisment pentru transportul a 14,1 metri cubi de lemn fasonat fără documente conforme, iar inspectorii au dispus și confiscarea valorică a încărcăturii, estimată la aproape 5.000 de lei. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Verificările au arătat că avizul de însoțire nu era valabil și că fotografiile transmise nu corespundeau speciilor și sortimentelor menționate în documente. Reprezentanții Romsilva au susținut în instanță că avizul fusese emis și transmis electronic șoferului, însă judecătorii au respins argumentele în primă instanță, aplicând același raționament folosit în cazurile firmelor de exploatare a lemnului sancționate pentru nereguli similare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cazul comandantului zdrobit de tanc la Smârdan (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Comandant zdrobit de tanc în poligon la Smârdan, MApN încearcă să se spele pe mâini

Cazul tragic al comandantului militar zdrobit de un tanc în poligonul de la Smârdan, județul Galați, continuă să ridice întrebări după patru ani, în timp ce procesul ajuns la Tribunalul Militar din Iași nu a reușit să clarifice de ce ofițerul s-a aflat în fața vehiculului blindat care l-a strivit. Cazul comandantului zdrobit de tanc la Smârdan Conductorul tancului, care se deplasa cu aproximativ 1 km/h, își susține nevinovăția, iar Ministerul Apărării Naționale încearcă să transfere responsabilitatea exclusiv asupra acestuia pentru a evita plata unor despăgubiri civile de peste un milion de lei. Citește și: Bolojan, atac dur la PSD: „Încearcă să vină cu o retorică de tip AUR” Ancheta a contrazis varianta inițială prezentată public de MApN în martie 2022, potrivit căreia militarul coordona manevrele tancului, stabilind că vehiculul era de fapt oprit și a alunecat din cauza propriei greutăți după deblocarea frânelor. Dosarul a fost preluat de Curtea Militară de Apel, care urmează să pronunțe verdictul într-un caz ce scoate la lumină posibile responsabilități instituționale. Continuarea, în Ziarul de Iași

UEFA anulează Finalissima Spania-Argentina (sursa: copaamerica.com)
Eveniment

Finalissima Spania-Argentina, anulată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Duelul Messi-Yamal nu va mai avea loc

Meciul de fotbal dintre Spania și Argentina, cunoscut sub numele de Finalissima, programat inițial în Qatar în această lună, a fost anulat din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Decizia a fost anunțată duminică de UEFA, care a invocat situația geopolitică din regiune și problemele de siguranță. Partida urma să aducă față în față campioana Europei și câștigătoarea Copa America, într-un duel foarte așteptat de fanii fotbalului mondial. Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la anularea meciului Meciul era programat pentru 27 martie, pe Stadionul Lusail din Doha, arena care a găzduit și finala Cupei Mondiale din 2022. Citește și: Bătălia PSD-PNL, faza epistolară: Grindeanu i-a scris lui Bolojan o lungă scrisoare plină de reproșuri Evenimentul sportiv a fost însă afectat de tensiunile militare din regiune. Loviturile aeriene lansate de SUA și Israel asupra Iranului au destabilizat zona Golfului și au perturbat traficul aerian în unele dintre cele mai importante huburi de tranzit din lume. În acest context, mai multe evenimente sportive au fost anulate sau reprogramate, pe fondul îngrijorărilor privind siguranța publică și deplasările internaționale. UEFA a transmis într-un comunicat oficial că situația actuală nu permite organizarea meciului în Qatar. „Cu mare părere de rău pentru UEFA și pentru organizatori, circumstanțele și momentul actual au făcut imposibilă disputarea acestui prestigios meci în Qatar”, se arată în comunicatul forului european. Messi și Lamine Yamal, duelul care nu va mai avea loc Finalissima 2026 ar fi oferit fanilor ocazia de a vedea un duel spectaculos între Lionel Messi, liderul Argentinei, și Lamine Yamal, noua vedetă a naționalei Spaniei. Partida dintre cele două forțe ale fotbalului mondial era considerată unul dintre cele mai atractive evenimente ale anului în calendarul internațional. UEFA a propus mai multe scenarii alternative UEFA a încercat să găsească soluții pentru disputarea meciului, însă toate variantele analizate au fost respinse. Prima propunere a fost ca Finalissima să se dispute pe Stadionul Santiago Bernabéu din Madrid, cu o împărțire egală a biletelor pentru suporterii celor două echipe. O altă opțiune a fost organizarea meciului în două manșe: prima partidă la Madrid, pe 27 martie returul la Buenos Aires, într-o pauză internațională viitoare, înaintea următoarelor ediții ale EURO și Copa America. Ambele variante au fost însă refuzate de Federația Argentiniană de Fotbal (AFA). Contraoferta Argentinei, respinsă de Spania Federația argentiniană a propus ca meciul să fie disputat după Cupa Mondială din această vară, însă Spania nu mai are date disponibile în calendarul său competițional pentru a confirma partida. UEFA a încercat și o ultimă soluție: identificarea unui stadion neutru în Europa, unde meciul să se joace pe 27 sau 30 martie. Nici această variantă nu a fost acceptată, astfel că meciul a fost în cele din urmă anulat oficial. Serbia își schimbă programul de meciuri Anularea Finalissimei a afectat și programul altor echipe. Serbia, care urma să joace meciuri amicale în Qatar împotriva Qatarului și Arabiei Saudite, și-a modificat programul. Federația de Fotbal din Serbia a anunțat că naționala va juca: 27 martie – meci în deplasare cu Spania 31 martie – meci acasă cu Arabia Saudită Ultima Finalissima a fost câștigată de Argentina Ultima ediție a Finalissimei a avut loc în 2022, pe stadionul Wembley din Londra, unde Argentina a învins Italia cu scorul de 3-0. Victoria a confirmat forma excelentă a naționalei conduse de Lionel Messi, care avea să câștige câteva luni mai târziu și Cupa Mondială din Qatar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră