luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

ONG-urile maghiare care au primit bani de la SUA în mandatul lui Biden trebuie interzise, spune Orbán Viktor

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani. Premierul ungar Viktor Orban solicită adoptarea unor legi mai stricte care să permită interzicerea mass-media și ONG-urilor ce au beneficiat de finanțare americană în timpul administrației Joe Biden, potrivit Magyar Nemzet. Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani Orban susține că Donald Trump și Elon Musk au dezvăluit o rețea de „corupție politică” prin care erau finanțate instituții media și ONG-uri care promovau agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet relatează că Viktor Orban a propus aceste măsuri într-o întâlnire cu partidul său, Fidesz, și cu partidul Creștin Democrat, aliat al acestuia. Premierul ungar le-a cerut parlamentarilor să elaboreze legi mai stricte pentru a împiedica funcționarea acestor entități în Ungaria. În ultimele săptămâni, guvernul de la Budapesta a acuzat Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) că a susținut ONG-uri și mass-media pentru a încerca „răsturnarea guvernului Orban” și instalarea unui „guvern-marionetă” favorabil Bruxelles-ului. Orban: „Rețeaua Soros a pierdut Washingtonul” Potrivit declarațiilor făcute în cadrul întâlnirii, Viktor Orban consideră că, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri occidentale”. El a subliniat că „Rețeaua lui Soros a pierdut Washingtonul”, iar noua administrație va elimina acest sistem de finanțare, ceea ce înseamnă că de acum înainte „Soros se va putea baza doar pe Bruxelles și contribuabilii europeni”. De asemenea, premierul ungar a subliniat că mass-media și ONG-urile finanțate de SUA ar trebui interzise în Ungaria, susținând că acestea au primit fonduri pentru a promova „migrația, distrugerea comunităților și nebunia de gen”. Motiv de sancțiuni UE În 2023, guvernul Orban a creat Oficiul pentru Apărarea Suveranității Naționale (Szvh), o instituție care investighează posibile ingerințe externe în Ungaria. Deși nu are autoritatea de a impune sancțiuni, acesta întocmește rapoarte despre astfel de acțiuni. Bruxelles-ul a criticat inițiativa, iar în februarie 2024, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de sancționare împotriva Ungariei, cerând desființarea oficiului. Ungaria, în conflict cu UE Aceasta nu este prima încercare a Ungariei de a limita finanțarea externă a ONG-urilor. În 2017, Budapesta a adoptat o lege care obliga ONG-urile ce primeau peste 23.000 de euro din străinătate să prezinte lista donatorilor și să se auto-eticheteze drept „organizație finanțată din străinătate”. Această lege a fost abrogată în 2021, în urma presiunilor Bruxelles-ului și a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

ONG-urile maghiare care au primit bani de la SUA în mandatul lui Biden trebuie interzise, spune Orbán Viktor
PSD, PNL și UDMR au constituit alianța electorală "România, înainte!" pentru a-l sprijini pe Crin Antonescu să devină președintele țării
Politică

PSD, PNL și UDMR au constituit alianța electorală "România, înainte!" pentru a-l sprijini pe Crin Antonescu să devină președintele țării

Alianța „România Înainte”, pentru Crin Antonescu. Liderii coaliției guvernamentale – PSD, PNL și UDMR – au semnat miercuri, în urma unei ședințe la Palatul Victoria, protocolul de constituire a Alianței Electorale „România Înainte”, având drept scop susținerea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Alianța „România Înainte”, pentru Crin Antonescu Alianța este sprijinită și de grupul parlamentar al minorităților naționale și urmează să fie înregistrată la Biroul Electoral Central (BEC) imediat după validarea componenței acestuia. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Toate partidele membre ale alianței au demarat campania de strângere de semnături pentru susținerea lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Potrivit protocolului, alianța va fi reprezentată legal de: Marcel Ciolacu (PSD), în calitate de președinte; Cătălin Predoiu (PNL), în calitate de președinte interimar; Kelemen Hunor (UDMR), în calitate de președinte. Numele și simbolul alianței Denumirea oficială a alianței este „Alianța Electorală România Înainte”, iar abrevierea utilizată este „A.Ro”. Sediul alianței este situat în București, Șoseaua Kiseleff nr. 57, Sector 1. Semnul electoral al alianței Alianța are un simbol electoral complex, alcătuit din elemente reprezentative pentru fiecare partid component: PSD – Trei boboci de trandafir, cu denumirea partidului la baza tulpinilor. PNL – Un patrulater cu o săgeată orientată la 45 de grade spre colțul superior drept, înconjurată de 12 stele, cu denumirea PNL dedesubt. UDMR – O lalea stilizată, alături de abrevierile UDMR (în română) și RMDSZ (în maghiară), încadrate într-un dreptunghi. Obiectivele declarate Alianța formată din PSD, PNL și UDMR își propune următoarele obiective: Participarea comună la alegerile prezidențiale din 4 mai, inclusiv în turul al doilea, dacă va fi necesar. Cooperarea între partidele componente pentru a maximiza șansele de câștig. Combaterea radicalismului și a extremismului în toate formele sale. Reafirmarea angajamentului față de Uniunea Europeană și NATO, promovând valori democratice și stabilitate politică. Asigurarea echilibrului politic intern, prin promovarea unui discurs pro-european și euro-atlantic.

CNAIR caută soluții pentru conectarea mai eficientă a Aeroportului Otopeni cu A0, incluzând întoarcerea spre București după nodul rutier cu A0
Eveniment

CNAIR caută soluții pentru conectarea mai eficientă a Aeroportului Otopeni cu A0, incluzând întoarcerea spre București după nodul rutier cu A0

Conectarea Aeroportului Henri Coandă cu A0. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că zece oferte au fost depuse pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar modernizării sectorului DN1, între Aeroportul Henri Coandă și nodul rutier cu A0. Conectarea Aeroportului Henri Coandă cu A0 Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a făcut anunțul miercuri, printr-o postare pe Facebook. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Potrivit acestuia cele zece companii și asocieri care participă la licitație sunt: Eco Geodrum SRL, H.V.I.D. Consulting Group SRL, Incons SRL, Like Consulting SRL, Asocierea Master Solutions Team SRL (lider) - Vego Concept Engineering SRL, MEM Project Construct SRL, Quadrante Viaponte Proiectare și Consultanță SRL, Ria Design Consulting SRL, Asocierea Dineng Dev SRL (lider) - Ecoproiect Design SRL, Ventor Grup Consulting SRL. Modernizare la trei benzi pe sens Compania câștigătoare va avea la dispoziție șapte luni pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate, care va sta la baza lărgirii acestui segment de drum național la trei benzi pe sens. Pe lângă extinderea DN1, proiectantul trebuie să propună și o conexiune mai eficientă cu A0. De asemenea, separarea completă a traficului rutier pe distanța vizată. Asigurarea virajului la stânga pentru întoarcere după nodul rutier cu A0 (București – Ploiești) și îmbunătățirea conectivității în zona Aeroportului "Henri Coandă", sunt și ele vizate. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021-2027, iar valoarea estimată este de 1,36 milioane de lei (fără TVA).

Atentat islamist cu bombă la gara Westbanhof din Viena, pus la cale de un adolescent de 14 ani
Internațional

Atentat islamist cu bombă la gara Westbanhof din Viena, pus la cale de un adolescent de 14 ani

Austria, adolescent arestat: plănuia un atentat. Poliția austriacă a reținut pe 10 februarie un adolescent de 14 ani, suspectat că plănuia un atentat la gara Westbahnhof din Viena, una dintre cele mai mari gări din capitala Austriei. Ministerul de Interne a confirmat că suspectul era un simpatizant al grupării Stat Islamic (SI) și că radicalizarea sa a avut loc pe internet. Austria, adolescent arestat: plănuia un atentat Ministerul de Interne a anunțat că Serviciul de Informații Interne și poliția au dejucat un posibil atac terorist. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD „Suspectul are 14 ani, este cetățean austriac de origine turcă și s-a radicalizat pe internet”, se precizează în comunicatul oficial. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul adolescentului, polițiștii au descoperit: cărți islamiste, două cuțite, instrucțiuni scrise de mână pentru fabricarea de explozivi. De asemenea au fost găsite și materiale pentru asamblarea unei bombe, inclusiv țevi de aluminiu ce urmau să fie utilizate ca detonator. Radicalizarea pe TikTok Autoritățile austriece au explicat că investigația a început după ce Direcția pentru Securitatea Statului și Informații (DSN) a primit informații despre un susținător necunoscut al unei organizații teroriste. Acesta distribuia mesaje și videoclipuri extremiste pe mai multe conturi de TikTok. „După o investigație intensă, DSN a reușit să identifice susținătorul SI”, au transmis oficialii. Numele suspectului nu a fost dezvăluit. Un nou caz de radicalizare în Austria Arestarea adolescentului vine la doar câteva zile după un atac cu cuțit în orașul Villach, situat în sudul Austriei. În acel incident, un refugiat sirian de 23 de ani este suspectat că a ucis un adolescent și a rănit alte cinci persoane. Potrivit autorităților, atacatorul s-a radicalizat rapid după ce a urmărit videoclipuri islamiste pe TikTok. Austria se confruntă cu o creștere a cazurilor de radicalizare online, iar oficialii de securitate monitorizează îndeaproape activitățile extremiste de pe platformele de social media.

Patru britanice care-l acuză pe Andrew Tate de viol cer SUA să nu pună presiuni pe România pentru a le permite fraților Tate să iasă din țară
Internațional

Patru britanice care-l acuză pe Andrew Tate de viol cer SUA să nu pună presiuni pe România pentru a le permite fraților Tate să iasă din țară

Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate. Patru femei care l-au dat în judecată pe Andrew Tate, îngrijorate de posibila intervenție a administrației Trump Presiunile SUA îngrijorează acuzatoarele lui Tate Patru femei din Regatul Unit care l-au acuzat pe Andrew Tate de viol s-au declarat „îngrijorate” miercuri, după apariția unor informații potrivit cărora administrația Trump ar fi cerut României să ridice restricțiile de călătorie impuse influencer-ului, transmite BBC. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un comunicat comun, cele patru femei au subliniat importanța ca autoritățile române și britanice să își continue ancheta fără presiuni externe. „Sperăm că autoritățile române și britanice își vor putea face treaba”, au declarat acestea, cerând administrației americane să rămână „în afara urmăririi penale începute contra lui Andrew Tate în România”. Avocatul victimelor, Matthew Jury, a catalogat posibila intervenție americană drept „scandaloasă” și a criticat influența politică și economică pe care Tate o are asupra platformei X (fosta Twitter). „Statele Unite nu ar trebui să intervină în funcție de capriciile și preferințele politice ale lui Elon Musk și de banii pe care Tate îi aduce pe X”, a declarat avocatul pe această platformă. Presiuni diplomatice pentru restituirea pașapoartelor? Potrivit Financial Times, Richard Grenell, un emisar al fostului președinte american Donald Trump, ar fi cerut săptămâna trecută autorităților române să le predea lui Andrew și Tristan Tate pașapoartele. Discuția ar fi avut loc în cadrul unei întâlniri cu ministrul de externe român, Emil Hurezeanu. Totuși, premierul român Marcel Ciolacu a negat marți aceste informații, afirmând că Statele Unite „nu au făcut nicio cerere” oficială legată de situația juridică a fraților Tate. O publicație românească a relatat că ministrul de externe a confirmat existența unei discuții despre cazul Tate cu emisarul lui Donald Trump, în cadrul Conferinței de Securitate de la München, desfășurată între 14 și 16 februarie. Andrew Tate, sub control judiciar în România Andrew Tate, care deține cetățenie americană și britanică, este judecat în România pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, raport sexual cu un minor și spălare de bani. Acesta neagă toate acuzațiile. Luna trecută, justiția română a ridicat măsura arestului la domiciliu și a impus control judiciar, interzicându-i astfel lui Tate să părăsească țara. În martie 2023, autoritățile române au anunțat că sunt pregătite să accepte extrădarea sa în SUA sau Marea Britanie, dar doar după finalizarea procesului, inițial programat pentru decembrie 2023 și amânat până în prezent. Un influencer controversat Andrew Tate a fost interzis pe Instagram și TikTok din cauza declarațiilor sale misogine. Cu toate acestea, continuă să fie activ pe X, unde are peste 10 milioane de urmăritori și promovează drepturile bărbaților prin mesaje considerate homofobe și rasiste. Fost kickboxer profesionist și fan declarat al lui Donald Trump, Tate s-a făcut remarcat în 2016, în timpul emisiunii Big Brother UK. De atunci, s-a stabilit în România, unde a construit o comunitate controversată de susținători.

Putin, plin de laude la adresa lui Trump după întâlnirea șefilor diplomației Rusiei, respectiv celei a SUA: O reuniune "foarte amicală, foarte primitoare"
Internațional

Putin, plin de laude la adresa lui Trump după întâlnirea șefilor diplomației Rusiei, respectiv celei a SUA: O reuniune "foarte amicală, foarte primitoare"

Putin, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane. Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că este satisfăcut de rezultatele întâlnirii ruso-americane la nivel de miniștri de externe, desfășurată marți în Riad, Arabia Saudită. De asemenea, a asigurat că Ucraina nu va fi exclusă din negocierile pentru încheierea conflictului, potrivit Tass. Putin, mulțumit de rezultatele reuniunii ruso-americane Într-un discurs susținut la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a subliniat că „fără creșterea nivelului de încredere între Rusia și Statele Unite, este imposibil să rezolvăm multe chestiuni, inclusiv criza ucraineană”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Potrivit acestuia, întâlnirea de la Riad a avut drept obiectiv principal consolidarea încrederii reciproce. Liderul de la Kremlin a descris reuniunea ca fiind „foarte amicală, foarte primitoare” și a apreciat echipa trimisă de președintele american Donald Trump drept „deschisă procesului de negociere”. Temeri în Europa Reuniunea de la Riad a venit în urma unei convorbiri telefonice între Putin și Trump, în care cei doi au convenit să inițieze discuții pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Acest demers a generat îngrijorări în rândul liderilor de la Kiev și din capitalele europene, care se tem că SUA și Rusia ar putea ajunge la o înțelegere fără a ține cont de interesele Ucrainei și ale partenerilor săi occidentali. Totuși, Putin a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile cu Ucraina sau cu liderii europeni, ci aceștia au fost cei care au refuzat dialogul. „Noi nu impunem nimic nimănui. Suntem pregătiți, am spus deja asta de o sută de ori. Dacă ei doresc, atunci vă rog, lăsați aceste negocieri să se desfășoare!”, a afirmat președintele rus. Putin: „Nimeni nu exclude Ucraina din negocieri” În fața temerilor exprimate de Kiev și de oficialii europeni, Vladimir Putin a reiterat că „nimeni nu exclude Ucraina” din discuțiile privind încetarea conflictului. Totodată, a criticat reacțiile „isterice” față de contactele ruso-americane, aluzie la protestele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale unor lideri occidentali. O posibilă întâlnire Putin-Trump? Întrebat despre o posibilă întâlnire cu Donald Trump, Putin a răspuns că aceasta trebuie „bine pregătită pentru a da rezultate”. Deși a precizat că nu are o relație personală cu fostul președinte american, liderul rus a recunoscut că în timpul mandatului acestuia „s-au întâlnit și au discutat pe larg despre relațiile interguvernamentale”. Totuși, nu a oferit un termen pentru o posibilă întrevedere viitoare. Rusia și SUA, un proces de normalizare a relațiilor În urma reuniunii de la Riad, miniștrii de externe ai Rusiei și SUA, Serghei Lavrov și Marco Rubio, au anunțat lansarea unui mecanism de consultări pentru a soluționa „elementele iritante” din relațiile bilaterale. Totodată, au convenit asupra începerii unui proces de negociere pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean, fiecare parte urmând să desemneze echipe de negociatori. SUA, „oportunități extraordinare” în relația cu Rusia La finalul discuțiilor de la Riad, șeful diplomației americane a apreciat că întâlnirea reprezintă „un prim pas al unei călătorii lungi și dificile, dar unul important”. Din perspectiva SUA, există „oportunități extraordinare” pentru un parteneriat cu Rusia, însă „cheia” rămâne încheierea conflictului din Ucraina printr-o soluție „justă și durabilă”. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a arătat optimist că această întâlnire a contribuit la o mai bună înțelegere a poziției Moscovei de către Statele Unite.

Interimarul Bolojan și-a intrat în rol: primit de președintele Macron la Paris
Internațional

Interimarul Bolojan și-a intrat în rol: primit de președintele Macron la Paris

Bolojan, primit de Macron, la Paris. Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi miercuri pe Ilie Bolojan, președintele interimar al României, pentru discuții bilaterale. Bolojan, primit de Macron, la Paris Ulterior, cei doi vor participa la o reuniune informală prin videoconferință alături de alți lideri internaționali, în cadrul eforturilor europene de a găsi soluții pentru războiul din Ucraina. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Această întâlnire face parte dintr-o serie de reuniuni organizate de Macron pentru a consolida implicarea Uniunii Europene în negocierile privind conflictul. Macron acuză Rusia de manipularea alegerilor din România Într-un interviu acordat presei franceze, Macron a subliniat că Rusia reprezintă „o amenințare existențială pentru europeni”, menționând „manipularea procesului electoral din România” printre tacticile Kremlinului. Liderul de la Elysee a enumerat și alte acțiuni destabilizatoare ale Moscovei, precum atacuri cibernetice în statele europene, amenințări nucleare explicite, intervenții la granița Poloniei, atentate și război informațional Posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina Macron a organizat luni o reuniune la Paris cu mai mulți lideri europeni, iar miercuri va avea o nouă întâlnire cu reprezentanți din UE și NATO. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Marea Britanie ar putea trimite trupe în Ucraina, dar numai în cazul unui acord de pace durabil. În schimb, cancelarul german Olaf Scholz a considerat discuția „prematură”. Președintele francez a exclus categoric trimiterea de trupe de luptă în Ucraina: „Franța nu se pregătește să trimită trupe terestre beligerante pe front”, a precizat Macron. Totuși, el a sugerat că ar putea fi luată în considerare trimiterea de experți sau de trupe în afara zonelor de conflict, pentru a sprijini securitatea Ucrainei. Garanții de securitate pentru Ucraina și sprijinul SUA Macron a reafirmat că aderarea Ucrainei la NATO rămâne un subiect sensibil, întrucât Rusia se opune vehement, iar Donald Trump a exclus deja această opțiune. Președintele francez a recunoscut că europenii vor să obțină sprijinul Washingtonului pentru garanțiile de securitate oferite Ucrainei. „Având în vedere că Rusia este o putere nucleară, pentru partenerii europeni acest sprijin este esențial”, a declarat Macron. De asemenea, el a menționat că una dintre opțiuni ar fi o misiune de menținere a păcii sub mandat ONU, desfășurată în prima linie a conflictului. Trump poate exersa presiuni asupra lui Putin În contextul reluării dialogului direct dintre Donald Trump și Vladimir Putin, Macron a adoptat o atitudine rezervată, dar a subliniat că această dinamică ar putea avea un impact strategic pozitiv. „Trump creează o ambiguitate strategică pentru Putin, ceea ce poate contribui la exercitarea presiunii asupra sa”, a explicat liderul francez. Macron și-a exprimat disponibilitatea de a discuta cu Vladimir Putin „oricând va fi oportun”, în cadrul viitoarelor runde de negocieri pentru pace. Răspunsul la amenințarea rusă Macron a reiterat că Rusia reprezintă o amenințare serioasă pentru Europa, datorită strategiilor sale agresive. Pe lângă manipularea alegerilor din România, el a subliniat că Rusia acționează prin intervenții militare și presiuni la granițele NATO, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice și exploatarea slăbiciunilor statelor europene pentru a le destabiliza.      

VIDEO Trump, atac brutal la Zelenski: Nu trebuia să înceapă războiul, trebuia să facă o înțelegere
Internațional

VIDEO Trump, atac brutal la Zelenski: Nu trebuia să înceapă războiul, trebuia să facă o înțelegere

Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului. Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina poartă responsabilitatea pentru invazia pe scară largă lansată de Rusia în 2022. Afirmațiile sale vin în urma negocierilor dintre miniștrii de externe ai SUA și Rusia la Riad, discuții din care Ucraina a fost exclusă. Trump acuză Ucraina pentru începerea războiului Într-un interviu acordat BBC la Mar-a-Lago, Trump a criticat reacția președintelui Zelenski, care denunțase negocierile ca fiind „discuții despre Ucraina, fără Ucraina”. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Într-un atac direct la adresa liderului ucrainean, Trump a susținut că Zelenski putea ajunge la un acord înainte ca războiul să înceapă. „Nu trebuia niciodată să începeți asta. Puteați ajunge la o înțelegere”, a afirmat Trump, sugerând că Ucraina este vinovată pentru conflict. De asemenea, fostul președinte american a declarat că, dacă ar fi fost la putere în 2022, ar fi negociat un acord care ar fi păstrat teritoriul Ucrainei și ar fi prevenit distrugerea orașelor. „Vreau să văd pace. Nu vreau să mai văd cum sunt uciși toți acești oameni”, a subliniat Trump. Trump susține că Rusia vrea să oprească „barbaria” În ciuda invaziei masive și a atacurilor continue asupra Ucrainei, Trump a afirmat că „Rusia vrea să facă ceva și să pună capăt barbariei sălbatice”. Totodată, a lăsat să se înțeleagă că o întâlnire cu Vladimir Putin ar putea avea loc până la sfârșitul lunii, spunând doar „Probabil”, când a fost întrebat despre acest subiect. Ucraina trebuie să organizeze alegeri Trump a criticat absența alegerilor în Ucraina, reluând un punct de propagandă folosit de Rusia, care susține că mandatul lui Zelenski a expirat și că Ucraina trebuie să organizeze scrutin prezidențial. „Nu Rusia crede asta. Aceasta este ceea ce cred eu și multe alte țări de asemenea”, a spus Trump. Zelenski a respins această solicitare, invocând legea marțială care interzice organizarea alegerilor în timpul războiului. Trump a mai susținut că Zelenski i-a spus recent că nu știe unde sunt jumătate din fondurile primite de la SUA, insinuând posibile nereguli în administrarea ajutorului american. Europa trebuie să contribuie mai mult În cadrul interviului, Trump a solicitat o „reechilibrare” a ajutorului oferit Ucrainei, considerând că SUA au contribuit prea mult în comparație cu Europa. „Noi le-am dat cred 350 de miliarde de dolari (...), este mult și trebuie să reechilibrăm cu Europa, pentru că ei au dat mult mai puțin”, a declarat Trump. De asemenea, a comentat ideea controversată de a trimite trupe europene de menținere a păcii în Ucraina, spunând că este „total favorabil” inițiativei, dar că SUA nu au motive să intervină: „Noi nu avem de ce să trimitem trupe acolo, pentru că, știți, suntem foarte departe”. Ucraina sub Atac, în timp ce Trump susține negocierile În timp ce Trump se declară „încrezător” că negocierile dintre SUA și Rusia vor aduce pacea, atacurile rusești continuă pe teritoriul ucrainean. Miercuri, orașul-port Odesa a fost parțial distrus, locuitorii rămânând fără curent electric și căldură.

Percheziții la mercenarul lui Călin Georgescu, Horațiu Potra, pentru evaziune fiscală și spălare de bani: milioane de dolari pe filiera Africa - România - Marea Britanie
Eveniment

Percheziții la mercenarul lui Călin Georgescu, Horațiu Potra, pentru evaziune fiscală și spălare de bani: milioane de dolari pe filiera Africa - România - Marea Britanie

Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală. Potrivit comunicatului parchetului, procurorii Parchetului General au efectuat 13 percheziții domiciliare miercuri, în București și județele Sibiu și Mureș, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani. Ancheta îl vizează pe Horațiu Potra, un apropiat al lui Călin Georgescu și lider al unei grupări de mercenari activi în Africa, dar și pe fratele său, Daniel Simion Potra. Horațiu Potra, dosar de evaziune fiscală Potrivit procurorilor, între 2022 și 2024, suspecții ar fi creat circuite financiare complexe, folosind conturile unor firme pentru transferul ilegal de sume uriașe. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan În total, o companie controlată de Potra ar fi primit aproximativ 7,2 milioane de dolari de la societăți comerciale din Africa, sume care nu apar în declarațiile fiscale. Schema de spălare a banilor După primirea banilor, aceștia ar fi fost transferați către o firmă din Marea Britanie, deținută de unul dintre suspecți. O parte din fonduri a fost retrasă în numerar, fără justificare, ceea ce ridică suspiciuni de fraudă. Potra, cercetat și pentru infracțiuni cu arme și muniții În afară de acest dosar, Horațiu Potra este investigat și într-o altă cauză penală, fiind acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică. Anchetatorii urmăresc să stabilească dimensiunea exactă a rețelei și implicarea altor persoane în activitățile infracționale.

Asteroidul care ar putea lovi Pământul, de 500 de ori mai puternic decât bomba de la Hiroshima, probabilitate crescută de impact
Eveniment

Asteroidul care ar putea lovi Pământul, de 500 de ori mai puternic decât bomba de la Hiroshima, probabilitate crescută de impact

Asteroidul YR4, posibil impact cu Pământul. Astronomii avertizează că asteroidul 2024 YR4, descoperit recent, prezintă un risc de 3,1% de a lovi Pământul pe 22 decembrie 2032. Asteroidul YR4, posibil impact cu Pământul Potrivit Livescience, NASA consideră că este cel mai ridicat procent de coliziune înregistrat vreodată pentru un obiect spațial aflat sub monitorizare. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Cu un diametru estimat între 40 și 90 de metri, impactul ar putea avea efecte devastatoare, distrugând un oraș întreg sau provocând un tsunami. Deși aceste estimări sunt alarmante, specialiștii subliniază că ele se bazează pe date preliminare și se pot schimba în viitor. Bruce Betts, expert în apărare planetară la Planetary Society, a declarat că „nu este cazul să intrăm în panică”, dar că asteroidul trebuie monitorizat îndeaproape. În următoarele luni, noi observații vor clarifica traiectoria exactă a asteroidului și probabilitatea reală de impact. Mai puternic decât bomba de la Hiroshima Dacă YR4 ar lovi Pământul, impactul său ar putea fi de 500 de ori mai puternic decât bomba nucleară de la Hiroshima. În funcție de zona de coliziune, efectele ar putea include: un posibil tsunami, dacă asteroidul ar cădea în ocean, pagube extinse pe sute de kilometri Asteroidul este comparabil cu cel care a provocat evenimentul Tunguska din 1908, când o explozie puternică a distrus peste 2.000 de kilometri pătrați de pădure în Siberia. Opiniile experților În ciuda acestui risc, Richard Moissl, șeful biroului de apărare planetară al Agenției Spațiale Europene (ESA), încearcă să calmeze temerile: „Pentru publicul larg, nu există, pentru moment, niciun pericol” Moissl a comparat situația cu cea a asteroidului Apophis, care în anii 2000 a fost considerat o amenințare serioasă, cu o probabilitate de 2,7% de impact în 2029. Ulterior, calculele au arătat că nu există niciun risc real de coliziune. Puțin timp pentru a studia asteroidul Pentru a determina cu precizie traiectoria lui YR4, oamenii de știință se bazează pe observațiile telescopului James Webb, programate pentru luna martie. Totuși, există o problemă: asteroidul se îndepărtează rapid de Pământ și va deveni inobservabil pentru telescoapele terestre în următoarele luni. Va putea fi monitorizat din nou abia în 2028, ceea ce limitează fereastra de timp pentru studierea sa. Misiune de deviație a traiectoriei Dacă viitoarele observații confirmă riscul de coliziune, comunitatea științifică internațională ar putea lua în considerare o misiune de deviere a asteroidului. În 2022, NASA a demonstrat că astfel de misiuni sunt posibile, prin programul DART (Double Asteroid Redirection Test). Atunci, un vehicul spațial a fost trimis să lovească asteroidul Dimorphos, reușind să-i modifice traiectoria – un succes major pentru apărarea planetară.

Soldații nord-coreeni capturați de ucraineni în Rusia vor să fie trimiși în Coreea de Sud, aveau ordin să se sinucidă dacă riscau să fie prinși
Internațional

Soldații nord-coreeni capturați de ucraineni în Rusia vor să fie trimiși în Coreea de Sud, aveau ordin să se sinucidă dacă riscau să fie prinși

Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare. Unul dintre cei doi soldați nord-coreeni capturați de forțele ucrainene a dezvăluit, într-un interviu acordat publicației sud-coreene Chosun Ilbo, că a fost indus în eroare de superiorii săi. Acesta a crezut că se află pe câmpul de luptă împotriva trupelor sud-coreene și nu știa că urma să lupte în Ucraina. Propaganda nord-coreeană, soldații induși în eroare Identificat doar după numele de familie, Ri, soldatul nord-coreean a declarat că oficialii Ministerului de Securitate de la Phenian le-au spus militarilor că piloții dronelor ucrainene sunt „toți soldați sud-coreeni”. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Această dezinformare pare să fi fost o strategie menită să motiveze trupele nord-coreene să lupte alături de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. „Aș fi preferat să mă arunc în aer” Ri, care a suferit răni grave la mandibulă și la un braț, a relatat că majoritatea camarazilor săi din batalion (între 63 și 65 de oameni) au fost uciși de drone și artileria ucraineană. Conștient de faptul că prizonierii de război sunt considerați trădători în Coreea de Nord, acesta a recunoscut că ar fi încercat să se sinucidă dacă ar fi avut o grenadă la dispoziție. Dorința de a deveni refugiat în Coreea de Sud Într-o declarație istorică, Ri a exprimat pentru prima dată intenția de a cere azil în Coreea de Sud. „Sunt 80% sigur de viitorul meu. În primul rând, voi solicita statutul de refugiat în Coreea de Sud. Dacă îl solicit, mă veți accepta?”, a întrebat el jurnalistul sud-coreean. Ucraina și schimburile de prizonieri În ianuarie, Ucraina a publicat o înregistrare video cu interogatoriul celor doi soldați nord-coreeni capturați la Kursk, unul dintre aceștia exprimându-și dorința de a rămâne în Ucraina. Autoritățile de la Kiev au sugerat că sunt dispuse să faciliteze întoarcerea soldaților nord-coreeni în schimbul eliberării prizonierilor de război ucraineni. Soldații capturați ar trebui protejați Organizația Human Rights Watch (HRW) a cerut ca prizonierii de război nord-coreeni capturați în Ucraina să fie tratați conform convențiilor internaționale și să nu fie trimiși înapoi în Coreea de Nord. ONG-ul a avertizat că repatrierea lor ar putea duce la represalii severe, inclusiv execuții, subliniind principiul nereturnării, care interzice expulzarea persoanelor în state unde ar putea fi persecutate sau torturate. Mii de soldați uciși și răniți Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 5.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți în doar trei luni de lupte la Kursk. Estimările arată că între 11.000 și 12.000 de nord-coreeni au fost dislocați în această regiune pentru a lupta alături de armata rusă. În plus, Serviciul Național de Informații (NIS) din Coreea de Sud a raportat în ianuarie că cel puțin 300 de soldați nord-coreeni au murit și alți 2.700 au fost răniți în luptele de la Kursk.

Turul al doilea al prezidențialelor nu va fi reluat, deciziile CCR nu pot fi contestate, spune președintele Curții
Justiție

Turul al doilea al prezidențialelor nu va fi reluat, deciziile CCR nu pot fi contestate, spune președintele Curții

Reluarea turului doi al alegerilor, exclusă. Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a declarat că nu există nicio posibilitate de reluare a turului doi al alegerilor prezidențiale. Într-un interviu acordat Juridice.ro, acesta a explicat că cererile de revizuire a hotărârii din decembrie sunt „în afara cadrului procesual” și nu pot conduce la deschiderea unor dosare jurisdicționale. Reluarea turului doi al alegerilor, exclusă Întrebat dacă se poate emite o erată pentru reluarea alegerilor, Marian Enache a fost categoric: „Exclus”. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Acesta a subliniat că erata poate corecta doar o eroare materială dintr-o hotărâre, dar nu poate modifica decizia pronunțată de Curte. De asemenea, acesta a catalogat drept „o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor” ideea că alegerile ar putea fi reluate printr-un astfel de mecanism. Curtea Constituțională nu verifică probe directe În ceea ce privește anularea alegerilor, Enache a precizat că CCR nu administrează probe, ci analizează dacă procesul electoral a fost desfășurat conform normelor legale. Curtea valorifică datele transmise de instituțiile statului și evaluează înscrisurile existente, fără a verifica direct probele prezentate de contestatari. În acest sens, deciziile CCR sunt bazate pe concluziile autorităților competente, nu pe audieri sau investigări proprii. Reacția lui Enache la declarațiile vicepreședintelui SUA Marian Enache a comentat și declarațiile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, care a sugerat că anularea alegerilor din România a fost influențată de presiuni externe și suspiciuni fragile. Enache a interpretat mesajul ca fiind adresat întregii societăți europene, subliniind nevoia de consolidare a democrației și a statului de drept. Potrivit acestuia, corectitudinea și transparența alegerilor sunt valori esențiale ce trebuie protejate printr-un dialog real, fără prejudecăți.

Atenție, cad bucăți din bloc! Proces întins pe ani de zile pentru găsirea responsabilului
Eveniment

Atenție, cad bucăți din bloc! Proces întins pe ani de zile pentru găsirea responsabilului

Răspunderea comună versus individuală, proces juridic. O placă de gresie desprinsă dintr-un pervaz a declanșat un proces juridic privind răspunderea comună versus cea individuală. Răspunderea comună versus individuală, proces juridic După ce a avariat o mașină parcată, firma de asigurări a dat în judecată asociația de proprietari, care la rândul său a indicat drept responsabil proprietarul apartamentului. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Cazul a ajuns în fața Judecătoriei Iași, punând în discuție limitele responsabilității în astfel de situații. Incidentul care a generat procesul a avut loc pe 29 iunie 2017. Continuarea, în Ziarul de Iași

Medicul care implanta stimulatoare cardiace de la cadavre, trimis în judecată la doi ani de la reținere
Eveniment

Medicul care implanta stimulatoare cardiace de la cadavre, trimis în judecată la doi ani de la reținere

Medicul Dan Tesloianu, trimis în judecată. Medicul Dan Tesloianu, acuzat că a implantat 238 de stimulatoare extrase din cadavre, a fost trimis în judecată. Medicul Dan Tesloianu, trimis în judecată La un an de la reținerea sa, fostul coordonator al Programului național de boli cardiovasculare de la Spitalul „Sf. Spiridon” va fi judecat alături de o subordonată apropiată. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-au reținut în februarie 2023, formulând acuzații de abuz în serviciu și dare de mită. Cazul a stârnit un val de controverse în sistemul medical, ridicând semne de întrebare asupra procedurilor de implantare a dispozitivelor cardiace. Continuarea, în Ziarul de Iași

România pierde anual 5-6 miliarde de euro pentru că nu combate marea evaziune, reclamă Nicușor Dan
Eveniment

România pierde anual 5-6 miliarde de euro pentru că nu combate marea evaziune, reclamă Nicușor Dan

România nu combate evaziunea, acuză Dan. Candidatul independent la Președinție, Nicușor Dan, a recunoscut într-un interviu pentru ZDI că alocarea fondurilor guvernamentale în țară s-a bazat pe „influențe politice”. România nu combate evaziunea, acuză Dan În același interviu, primarul Capitalei a surprins afirmând că Bucureștiul nu avea nevoie de patru stadioane, subliniind că alte investiții sunt mai urgente. Citește și: Susținătorul lui Georgescu, săltat de Poliție după ce a amenințat cu moartea familia lui Bolojan Referindu-se la alocările discreționare de fonduri, Nicușor Dan a reiterat influența politicului în acest proces. Totodată, a atras atenția asupra faptului că România pierde anual 5-6 miliarde de euro din cauza „marii evaziuni”, sumă comparabilă cu fondurile obținute prin PNRR. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră