luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Loialii lui Trump sugerează că Zelenski ar trebui să demisioneze și un nou președinte să discute cu Casa Albă

Presiuni americane pentru demisia lui Zelenski. Statele Unite au intensificat duminică presiunile asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, prin declarații venite din partea oficialilor americani care lasă să se înțeleagă că demisia acestuia ar putea relansa relațiile cu Washingtonul. Tensiunile apar după confruntarea avută vineri între Zelenski și președintele american Donald Trump. Presiuni americane pentru demisia lui Zelenski Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui Trump, a transmis că Washingtonul își dorește un lider ucrainean care să poată negocia atât cu Statele Unite, cât și cu Rusia, pentru a pune capăt conflictului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american „Dacă devine clar că Zelenski nu are voința de a opri luptele, atunci avem o problemă reală”, a declarat Waltz pentru CNN, acuzându-l pe președintele ucrainean de atitudine radicală și inflexibilă la summitul eșuat de la Casa Albă. Potrivit lui Waltz, pentru a se ajunge la pace, Ucraina va trebui să accepte concesii teritoriale. De asemenea, acesta a precizat că garanțiile de securitate cerute de Zelenski ar trebui să vină din partea țărilor europene, nu din partea SUA. Liderii republicani cer schimbare la vârful Ucrainei Pe lângă consilierul Waltz, și alți lideri republicani s-au pronunțat asupra situației. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că „ceva trebuie să se schimbe” în conducerea Ucrainei, sugerând că Zelenski fie trebuie să revină la masa negocierilor cu o altă atitudine, fie să lase locul altcuiva dispus să facă acest pas. Senatorul Lindsey Graham a fost primul care a sugerat public demisia președintelui ucrainean, afirmând că Zelenski „trebuie să-și schimbe profund atitudinea sau să plece”. Dialogul diplomatic între SUA și Ucraina, întrerupt Tot duminică, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că nu a mai avut niciun contact oficial cu partea ucraineană după altercația de vineri dintre Trump și Zelenski. „Vom fi pregătiți să reluăm discuțiile atunci când Ucraina va fi pregătită să facă pace”, a declarat Rubio pentru ABC. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski, un eșec Încercarea președintelui ucrainean de a-l convinge pe Donald Trump să susțină abordarea Kievului s-a încheiat cu o ceartă între cei doi, desfășurată în fața camerelor de filmat. Trump și vicepreședintele său, JD Vance, l-au avertizat pe Zelenski că SUA nu vor mai sprijini Ucraina dacă nu se ajunge la un acord de pace cu Rusia. Aceștia i-au atras atenția că Ucraina se află într-o poziție slabă de negociere, având o armată epuizată și resurse limitate, și că riscă escaladarea conflictului spre un posibil al Treilea Război Mondial. Zelenski refuză concesii Președintele ucrainean a respins ideea de a ceda teritorii în fața Rusiei și a cerut garanții clare de securitate pentru a accepta un acord de pace. Zelenski a dat de înțeles că preferă continuarea războiului în lipsa unor asigurări solide privind protecția Ucrainei pe termen lung. În timp ce administrația Trump insistă asupra soluției diplomatice și critică lipsa de recunoștință a lui Zelenski pentru sprijinul oferit de SUA, liderul ucrainean rămâne ferm în refuzul de a accepta compromisuri care să favorizeze Rusia.

Loialii lui Trump sugerează că Zelenski ar trebui să demisioneze și un nou președinte să discute cu Casa Albă
Garanții de securitate, nu doar pentru Ucraina, ci pentru "tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră", spune Bolojan că s-a decis la întâlnirea liderilor UE
Internațional

Garanții de securitate, nu doar pentru Ucraina, ci pentru "tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră", spune Bolojan că s-a decis la întâlnirea liderilor UE

Ucraina și Flancul Estic, protejate împreună. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că garanțiile de securitate discutate pentru Ucraina vor acoperi, de fapt, întregul Flanc Estic al Europei, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Totodată, Bolojan a subliniat că aceste garanții nu pot fi asigurate fără sprijinul Statelor Unite. Ucraina și Flancul Estic, protejate împreună La finalul summitului informal al liderilor europeni de la Londra, desfășurat duminică, Ilie Bolojan a precizat că întâlnirea a avut scopul de a coordona pozițiile pentru Consiliul European din 6 martie și pentru o reuniune programată pe 7 martie cu state non-UE, interesate să sprijine o soluție de pace sigură în Ucraina. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american „S-a convenit că garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot fi asigurate fără implicarea Statelor Unite. Practic, aceste garanții vizează tot Flancul Estic, de la Baltică la Marea Neagră, și vor necesita un plan comun care să combine eforturile europene cu sprijinul american”, a declarat Bolojan. Responsabilitate mai mare pentru pace Președintele interimar al României a mai spus că liderii reuniți la Londra au convenit menținerea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, precum și intensificarea pregătirilor pentru ca statele europene să își asume o contribuție mai mare la securitatea continentului. „În acest sens, va fi necesară creșterea bugetelor pentru Apărare în perioada următoare”, a precizat Ilie Bolojan. Reluarea dialogului între Ucraina și SUA, esențială În ceea ce privește încetarea ostilităților din Ucraina, Ilie Bolojan a subliniat că reluarea dialogului direct între Ucraina și Statele Unite ar putea accelera încheierea unui armistițiu și oprirea luptelor. „Țările participante la summit au convenit să continue consultările și, până la sfârșitul săptămânii viitoare, să adopte decizii concrete în acest sens”, a adăugat președintele interimar.

SUA trebuie să iasă din NATO și din ONU, susține Elon Musk, influentul colaborator al lui Donald Trump
Internațional

SUA trebuie să iasă din NATO și din ONU, susține Elon Musk, influentul colaborator al lui Donald Trump

Musk susține retragerea SUA din NATO. Miliardarul Elon Musk, considerat mâna dreaptă a președintelui american Donald Trump, s-a declarat favorabil ieșirii Statelor Unite din NATO și din ONU. Musk susține retragerea SUA din NATO Sâmbătă seară, pe rețeaua sa de socializare X, Elon Musk a reacționat la mesajul unui utilizator american care a scris: „Este timpul să părăsim NATO și ONU”. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Răspunsul simplu, dar puternic al lui Musk: „Sunt de acord”. Reacția sa a alimentat dezbaterea privind poziționarea SUA față de cele două organizații esențiale pentru echilibrul global. Influența majoră a lui Musk în administrația Trump Considerat cel mai bogat om din lume, Elon Musk deține un rol-cheie în administrația Trump, conducând nou-înființatul Departament de Eficiență Guvernamentală (DOGE). Acest organism are misiunea de a reduce cheltuielile guvernamentale, iar opoziția democrată acuză că Musk a acumulat o influență fără precedent, participând activ la decizii care au dus la concedierea a mii de angajați federali. „Alianța își trăiește ultimele zile” Tot sâmbătă, fostul comandant suprem al forțelor NATO în Europa, amiralul James Stavridis, a declarat pentru CNN că NATO ar putea traversa „ultimele zile” ale existenței sale. Potrivit acestuia, locul Alianței Nord-Atlantice ar putea fi preluat de o nouă alianță militară formată exclusiv din state europene. Inițiativă republicană pentru retragerea SUA din ONU În ceea ce privește Organizația Națiunilor Unite, presiunile cresc în interiorul Partidului Republican. Luna trecută, un grup de parlamentari americani a lansat o inițiativă oficială prin care solicită retragerea Statelor Unite din ONU, acuzând ineficiența și costurile ridicate ale organizației.

UE trebuie să se înarmeze și să se pregătească "pentru ce este mai rău", susține șefa Comisiei Europene
Internațional

UE trebuie să se înarmeze și să se pregătească "pentru ce este mai rău", susține șefa Comisiei Europene

Europa trebuie să se reînarmeze urgent. Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se reînarmeze rapid și să primească spațiu fiscal pentru a majora cheltuielile destinate Apărării. Declarația a fost făcută duminică de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului informal desfășurat la Londra, dedicat securității europene și sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Europa trebuie să se reînarmeze urgent „Trebuie să reînarmăm urgent Europa”, a transmis Ursula von der Leyen în cadrul conferinței de presă care a urmat summitului. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american Oficialul european a anunțat că va prezenta un plan amplu pentru reînarmarea Uniunii Europene în cadrul summitului extraordinar programat pentru 6 martie. Von der Leyen a subliniat necesitatea creșterii cheltuielilor militare europene pe termen lung, pentru a consolida securitatea continentului într-un context geopolitic tot mai fragil. Garanții de securitate pentru Ucraina Discuțiile s-au concentrat pe poziția Ucrainei în eventuale negocieri de pace cu Rusia, în contextul în care președinții Vladimir Putin și Donald Trump au inițiat deja dialoguri fără implicarea Kievului și a liderilor europeni. În cadrul summitului, liderii europeni au discutat despre oferirea unor „garanții cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina, care să includă sprijin economic și reziliență militară. Von der Leyen a subliniat că prioritatea rămâne creșterea investițiilor în Apărare și pregătirea pentru scenarii nefavorabile: „Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare.” În același mesaj, adresat indirect Statelor Unite, șefa Comisiei Europene a reafirmat angajamentul european față de apărarea democrației și a ordinii internaționale: „Suntem pregătiți, alături de dumneavoastră, să apărăm principiile statului de drept și integritatea granițelor.” Cele trei obiective principale Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că reuniunea a avut trei obiective principale: Primul obiectiv, consolidarea sprijinului pentru Ucraina, "unde toată Europa va trebui să dea mai mult". Apoi, stabilirea unui acord de pace durabil. Al treilea obiectiv: creșterea cheltuielilor de Apărare pentru menținerea forței NATO. Marea Britanie și Franța, plan pentru oprirea luptelor Cu câteva ore înainte de summit, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că lucrează împreună cu Franța la un plan care să oprească luptele din Ucraina. Starmer a precizat că acest proiect ar putea implica și alte state europene și ar urma să fie discutat ulterior cu SUA. Deocamdată nu este clar dacă planul vizează un acord de pace sau doar un armistițiu temporar. Totodată, Marea Britanie și Franța caută să formeze o „coaliție de voluntari” care să ofere garanții de securitate Ucrainei într-un eventual acord de pace, cu sprijinul SUA. De partea sa, administrația Trump susține că această responsabilitate trebuie să revină în special europenilor. Cine a participat la summit Printre participanții reuniunii informale de duminică s-au numărat lideri din state-cheie ale Uniunii Europene, din Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania şi Suedia. Din afara UE, au fost prezenți oficiali din Ucraina, Norvegia, Turcia și Canada. La eveniment au participat, de asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost și el prezent. Tensiuni între SUA și Ucraina În timp ce liderii europeni își reafirmau sprijinul pentru Kiev, declarații venite din partea oficialilor americani indicau presiuni asupra președintelui Zelenski. Potrivit consilierului pentru securitate națională Mike Waltz, există îndoieli cu privire la disponibilitatea liderului ucrainean de a pune capăt conflictului. Donald Trump și vicepreședintele său, JD Vance, i-au cerut vineri lui Zelenski să accepte un acord de pace cu Rusia, avertizând că, fără un compromis, Ucraina nu va mai putea conta pe sprijinul SUA. Trump a atras atenția asupra slăbirii armatei ucrainene și a riscului escaladării spre un posibil al Treilea Război Mondial.

Netanyahu amenință să înfometeze Gaza dacă Israel nu primește toți ostaticii, o obligație pe care Hamas nu a îndeplinit-o
Internațional

Netanyahu amenință să înfometeze Gaza dacă Israel nu primește toți ostaticii, o obligație pe care Hamas nu a îndeplinit-o

Israelul suspendă ajutorul umanitar pentru Gaza. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat suspendarea ajutoarelor umanitare pentru Fâșia Gaza, acuzând Hamas că profită de acestea pentru a-și finanța acțiunile. Israelul suspendă ajutorul umanitar pentru Gaza Decizia vine în contextul în care negocierile pentru a doua fază a armistițiului au eșuat, iar eliberarea ostaticilor întârzie. Citește și: VIDEO Măruță, propagandă împotriva lui Zelenski și anti-UE, pentru Călin Georgescu și Trump. De ce îi place actualul președinte american „Dacă Hamas crede că poate continua încetarea focului fără să ne elibereze ostaticii, se înșală amarnic”, a declarat Netanyahu, precizând că organizația controlează ajutoarele și le transformă într-o sursă de venituri. Premierul israelian a reafirmat sprijinul pentru planul propus de Statele Unite, care prevede eliberarea tuturor ostaticilor – vii sau morți – în două etape. „Israelul este pregătit pentru această soluție, însă dacă negocierile devin ineficiente, avem dreptul să reluăm luptele”, a explicat Netanyahu. Negocierile depind de eliberarea ostaticilor Ministrul de externe israelian, Gideon Saar, a subliniat că orice acord de încetare a focului trebuie să fie condiționat de eliberarea ostaticilor. „Suntem pregătiți să negociem a doua fază, dar nu vom accepta o încetare a focului gratuită”, a spus Saar, adăugând că Hamas deține cantități uriașe de ajutoare, transformate în venituri proprii. Israel mulțumește SUA pentru sprijinul militar Ministrul apărării, Israel Katz, a mulțumit administrației Trump pentru aprobarea vânzării urgente de armament în valoare de 4 miliarde de dolari. „Pe măsură ce apărăm națiunea în acest război lung și drept, sprijinul dumneavoastră întărește legătura profundă dintre națiunile noastre”, a transmis Katz. Hamas acuză Israelul de încălcarea armistițiului La finalul primei faze a armistițiului, Hamas a acuzat Israelul de 962 de încălcări, inclusiv atacuri, victime civile și limitarea ajutoarelor. Potrivit unui raport realizat de gruparea islamistă, în cele 42 de zile de armistițiu au fost uciși 98 de oameni, iar ajutoarele promise nu au fost livrate integral. Organizația Jihadul Islamic a declarat că Israelul poartă responsabilitatea pentru blocarea procesului de pace și că suspendarea ajutoarelor este o lovitură la adresa acordurilor mediate internațional.

Premierul britanic muncește din greu să repare relația dintre Zelenski și Trump, spune că are încredere în amândoi
Eveniment

Premierul britanic muncește din greu să repare relația dintre Zelenski și Trump, spune că are încredere în amândoi

Starmer încearcă reconcilierea SUA cu Ucraina. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că prioritatea sa în ultimele zile a fost să reconstruiască relația dintre Statele Unite și Ucraina, după ce președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut un schimb tensionat în Biroul Oval al Casei Albe. Starmer încearcă reconcilierea SUA cu Ucraina Într-un interviu acordat BBC, Starmer a precizat că a depus eforturi intense pentru a calma situația și a aduce liderii din nou la masa discuțiilor. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit „Am pus mâna pe telefon, am vorbit atât cu președintele Trump, cât și cu președintele Zelenski și am organizat o întâlnire extinsă cu Zelenski”, a explicat șeful guvernului britanic. Summit la Londra pentru o strategie comună Circa 15 lideri europeni s-au reunit la Londra pentru a construi o poziție comună privind viitorul păcii în Ucraina. Alături de Starmer și Zelenski, la discuții participă și alți oficiali de rang înalt, urmând ca președintele ucrainean să fie primit și de regele Charles al III-lea. Premierul britanic a anunțat că va îndemna statele europene să urmeze exemplul Regatului Unit și să crească bugetele destinate apărării, răspunzând astfel apelurilor venite din partea Statelor Unite. Pacea durabilă, prioritate pentru Starmer Keir Starmer a subliniat că o pace durabilă în Ucraina trebuie să se bazeze pe trei piloni esențiali: O Ucraină puternică, capabilă să lupte în continuare dacă este nevoie; Un angajament european pentru garanții de securitate; Sprijin și protecție din partea Statelor Unite. „Acesta este pachetul complet. Toate cele trei componente trebuie să fie funcționale pentru a construi pacea”, a declarat premierul britanic. Europa, pregătită să conducă eforturile de pace Pe fondul implicării directe a administrației Trump în intermedierea unui posibil acord de pace cu Rusia, Starmer vrea ca Europa să fie pregătită să joace un rol central în menținerea stabilității post-conflict. Premierul britanic a subliniat că negocierile privind garanțiile de securitate oferite de SUA sunt într-o fază „intensă” și că speră să creeze, prin summitul de la Londra, o „coaliție a celor dispuși” să susțină eforturile de pace pe termen lung. „Cred atât în Zelenski, cât și în Trump când spun că vor pace. Nu pot spune același lucru despre Putin”, a adăugat Starmer.

Sistarea ajutorului militar american pentru Ucraina transformă Rusia în câștigătoare a războiului și amenință statele baltice, avertizează ISW
Internațional

Sistarea ajutorului militar american pentru Ucraina transformă Rusia în câștigătoare a războiului și amenință statele baltice, avertizează ISW

Consecințele retragerii sprijinului SUA pentru Ucraina. O eventuală retragere a ajutorului militar și financiar al Statelor Unite pentru Ucraina l-ar putea aduce pe Vladimir Putin mai aproape de victorie, avertizează Institutul pentru Studierea Războiului (ISW). Consecințele retragerii sprijinului SUA pentru Ucraina Potrivit unei analize publicate sâmbătă, diminuarea sprijinului american ar oferi Rusiei avantaje importante pe câmpul de luptă și ar crește semnificativ șansele unei victorii rusești. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit „Reducerea ajutorului promis Kievului ar putea înclina balanța războiului și ar permite Rusiei să câștige teren decisiv în Ucraina”, subliniază ISW. Riscuri pentru statele baltice și NATO ISW atrage atenția că o victorie a Rusiei în Ucraina ar putea deschide calea pentru noi acțiuni agresive din partea Moscovei asupra altor state postsovietice. Printre țintele potențiale s-ar număra Lituania, Estonia și Letonia, membre NATO și vecine ale Rusiei. Institutul avertizează că succesul lui Putin în Ucraina l-ar putea încuraja să folosească forța pentru a-și atinge obiectivele strategice și dincolo de granițele ucrainene. Suspendarea ajutorului ar reduce influența globală a SUA Pe lângă riscurile militare, sistarea sprijinului american pentru Ucraina ar putea afecta grav poziția Statelor Unite la nivel global. Potrivit ISW, adversarii strategici ai Washingtonului – Rusia, Iran, Coreea de Nord și China – testează constant limitele angajamentului american față de aliații săi din Europa, Orientul Mijlociu și regiunea Asia-Pacific. „Aceste state formează un bloc care urmărește să învingă SUA și partenerii săi din întreaga lume. Retragerea ajutorului pentru Ucraina ar trimite un semnal periculos de slăbiciune”, se arată în analiza ISW.

Nouă declarație de dragoste a Moscovei pentru Trump: SUA vor pace în Ucraina, Europa vrea continuarea războiului
Internațional

Nouă declarație de dragoste a Moscovei pentru Trump: SUA vor pace în Ucraina, Europa vrea continuarea războiului

Lavrov iubește SUA și acuză Europa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că, spre deosebire de Statele Unite, Europa ar fi interesată ca războiul din Ucraina să continue. Într-un interviu Lavrov a susținut că administrația americană actuală își dorește încheierea conflictelor globale. Lavrov iubește SUA și acuză Europa „După mandatul lui Joe Biden, la Casa Albă au ajuns oameni care vor să fie ghidați de bun-simț. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Ei spun deschis că își doresc pace. Cine cere ca petrecerea războiului să continue? Europa”, a afirmat Lavrov. Șeful diplomației ruse a subliniat că, deși Statele Unite urmăresc să rămână principala putere mondială, Washingtonul și Moscova pot coopera pragmatic atunci când interesele lor coincid. „Donald Trump este un pragmatic. Obiectivul său este încă MAGA – Make America Great Again. Acest lucru dă politicii americane un caracter uman și plin de viață. De aceea este interesant să colaborezi cu el”, a adăugat Lavrov. „Toate tragediile lumii își au originea în Europa” În cadrul interviului, Lavrov a lansat critici dure la adresa Europei, pe care o acuză de responsabilitate istorică pentru conflictele globale. „În ultimii 500 de ani, toate tragediile din lume au pornit din Europa sau au fost provocate de politica europeană”, a declarat Lavrov. Totuși, referitor la actualul conflict din Ucraina, oficialul rus susține că Statele Unite nu ar fi avut un rol major în declanșarea acestuia. „Dacă privim în urmă, americanii nu au fost cei care au instigat aceste evenimente”, a spus el. Drepturile vorbitorilor de rusă Ministrul rus de externe a criticat lipsa unei explicații clare din partea liderilor europeni privind drepturile minorității rusofone din Ucraina, în contextul planurilor de pace europene. De asemenea, Lavrov a respins posibilitatea ca trupele europene de menținere a păcii să fie desfășurate în Ucraina. Potrivit acestuia, o astfel de decizie ar confirma că motivele care au dus la război persistă și astăzi. „Nu vrem să fim antieuropeni, dar situația actuală nu face decât să confirme ceea ce au spus mulți istorici”, a concluzionat Lavrov, reiterând poziția Moscovei față de sprijinul european acordat Kievului.

Noi presiuni pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu din cauza amenințării rusești, spune generalul german Gante
Internațional

Noi presiuni pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu din cauza amenințării rusești, spune generalul german Gante

Germania consideră reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Germania are nevoie urgentă de o nouă formă de serviciu militar pentru a răspunde provocărilor de securitate tot mai complexe, a declarat generalul Harald Gante, unul dintre liderii armatei germane. Potrivit acestuia, forțele armate ale țării, cunoscute sub numele de Bundeswehr, nu pot face față doar cu ajutorul voluntarilor. Germania consideră reintroducerea serviciului militar obligatoriu „Toate sarcinile suplimentare legate de securitatea internă și apărarea națională nu pot fi îndeplinite fără un număr semnificativ mai mare de militari – iar acest lucru este posibil doar prin recrutare”, a subliniat generalul Gante, citat de ZDF. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Generalul Harald Gante a avertizat asupra riscurilor pe care le reprezintă Federația Rusă pentru stabilitatea Europei. Potrivit lui, Germania trebuie să fie pregătită să descurajeze orice încercare a Rusiei de a-și reface vechiul imperiu sovietic. „Să nu ne facem iluzii. Dacă Rusia va avea ocazia și impresia că poate restabili vechile sfere de influență, sunt convins că va încerca. Singura soluție este o descurajare credibilă”, a explicat Gante. Reintroducerea serviciului militar, o decizie a viitorului guvern Suspendat în Germania în anul 2011, serviciul militar ar putea reveni în prim-planul politicilor de apărare. Bundeswehr așteaptă cu interes deciziile viitorului guvern privind această posibilă reintroducere, într-un context geopolitic tensionat. Infrastructura militară deficitară  Pe lângă problema personalului, armata germană se confruntă și cu lipsa infrastructurii necesare pentru a găzdui și antrena soldații. „Problema nu este lipsa formatorilor. Problema este infrastructura. Fără barăci, paturi și clădiri adecvate, nu putem primi noi recruți”, a avertizat generalul Gante. Pentru anul în curs, Bundeswehr are în plan să antreneze 2.500 de militari suplimentari, însă generalul insistă că este nevoie de investiții mult mai mari pentru a asigura condițiile necesare consolidării apărării naționale.

Trump mai trimite 3.000 de soldați la granița cu Mexicul, numărul efectivelor e acum 9.000
Internațional

Trump mai trimite 3.000 de soldați la granița cu Mexicul, numărul efectivelor e acum 9.000

SUA întărește apărarea graniței cu Mexicul. Armata americană a anunțat sâmbătă desfășurarea a aproximativ 3.000 de militari suplimentari la granița cu Mexicul. Astfel, numărul total al soldaților mobilizați pentru sprijinirea luptei împotriva imigrației ilegale ajunge la 9.000, această problemă fiind considerată prioritară de administrația Trump. SUA întărește apărarea graniței cu Mexicul Potrivit unui comunicat al comandamentului Northcom, trupele vor sprijini poliția de frontieră în menținerea securității la granița sudică a SUA. Citește și: Cota lui Georgescu la pariuri continuă să se prăbușească. Depunerea candidaturii, anulată subit Deși soldații nu vor participa direct la oprirea migranților sau la acțiuni de expulzare, rolul lor va fi esențial în asigurarea unor misiuni de sprijin în privința supravegherii și monitorizării. De asemenea vor asigura asistență administrativă și logistica necesară pentru transport aerian suplimentar „Aceste desfășurări oferă agilitate și sprijin pentru a face față fluxului de migranți ilegali și droguri la frontieră”, a declarat generalul Gregory Guillot, comandantul Northcom. Trump intensifică măsurile anti-imigrație La revenirea sa la putere, Donald Trump a semnat imediat un ordin executiv prin care a declarat starea de urgență la frontiera cu Mexicul. Două zile mai târziu, a dispus trimiterea a încă 1.500 de soldați, acuzând Mexicul că nu combate eficient imigrația ilegală și traficul de fentanil. În timpul campaniei electorale, Trump a acuzat migranții că sunt „criminali” și a promis „cea mai mare operațiune de expulzare din istoria SUA”. Reducerea imigrației ilegală la niveluri istorice Fostul președinte american a declarat sâmbătă că venirea sa la putere a determinat o scădere accelerată a numărului de migranți opriți la graniță. „Invazia în țara noastră s-a terminat”, a afirmat Trump pe rețeaua Truth Social, susținând că sfârșitul lunii februarie a adus „cel mai scăzut” număr de imigranți ilegali opriți la frontiera de sud „din istorie”. Măsuri suplimentare pentru expulzarea migranților Pentru a accelera expulzările, administrația Trump exercită presiuni asupra țărilor din America Latină, solicitându-le să accepte repatrierea propriilor cetățeni. În plus, guvernul american ia în calcul reținerea a până la 30.000 de migranți ilegali la baza militară de la Guantanamo, Cuba. Aceștia s-ar adăuga celor circa 40.000 deja aflați în centre de detenție din Statele Unite.

Macron: Dacă Putin nu este oprit, "va merge sigur în Republica Moldova şi poate mai departe, în România"
Internațional

Macron: Dacă Putin nu este oprit, "va merge sigur în Republica Moldova şi poate mai departe, în România"

Macron avertizează: Putin amenință Moldova, România. Președintele francez Emmanuel Macron a lansat un avertisment ferm cu privire la pericolul reprezentat de Vladimir Putin. Într-un interviu acordat mai multor publicații franceze, printre care Le Parisien, Macron a subliniat că, dacă liderul rus nu va fi oprit în Ucraina, următoarele ținte ar putea fi Republica Moldova și România. Macron avertizează: Putin amenință Moldova, România „Dacă președintele rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în 2022, nu este oprit, va merge sigur în (Republica) Moldova și poate mai departe, în România”, a declarat Emmanuel Macron. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Președintele Franței a atras atenția și asupra riscurilor majore pe care le-ar presupune o eventuală dezangajare a Statelor Unite din sprijinirea Ucrainei. Potrivit lui Macron, un astfel de pas nu ar fi în interesul Washingtonului. „Ceea ce au făcut Statele Unite în ultimii trei ani este în deplină concordanță cu tradiția lor diplomatică și militară”, a subliniat Macron. Mai mult, dacă SUA ar accepta o încetare a focului fără garanții solide de securitate pentru Ucraina, „capacitatea lor de descurajare geostrategică față de Rusia, China și alții ar dispărea în aceeași zi”, a avertizat liderul de la Elysee. O apărare europeană comună Macron a pledat și pentru o accelerare a proiectelor comune de apărare la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestuia, statele membre trebuie să avanseze rapid spre o finanțare comună masivă, dedicată securității europene. „Am dat mandat Comisiei Europene pentru a defini nevoile de capacități pentru a construi o apărare comună”, a precizat președintele francez. Liderii UE urmează să se întâlnească joi, la Bruxelles, într-un summit decisiv, în care vor discuta aceste propuneri. Macron insistă asupra urgenței mobilizării „cu sute de miliarde de euro” pentru a garanta securitatea colectivă a Europei.  

Franța cere ca UE să ajungă la "autonomie totală" din punct de vedere militar, pentru a nu mai depinde de SUA
Internațional

Franța cere ca UE să ajungă la "autonomie totală" din punct de vedere militar, pentru a nu mai depinde de SUA

Franța cere UE o autonomie militară. Guvernul francez solicită Uniunii Europene să obțină „autonomie deplină” în domeniul apărării, înaintea summitului dedicat Ucrainei și securității europene, programat joi la Bruxelles. Franța vizează atragerea mai multor investiții private pentru dezvoltarea acestui sector strategic. Franța cere autonomie totală în apărare „Obiectivul trebuie să fie autonomia strategică europeană în interiorul NATO, al cărei rol nu a fost pus în discuție de președintele Trump”, a declarat Eric Lombard, ministrul francez al Economiei, într-un interviu pentru Le Parisien. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Oficialii francezi insistă că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze capacitățile proprii de apărare, reducând dependența de Statele Unite în domeniul armamentului. „Astăzi, Statele Unite păstrează controlul asupra armelor, de unde și nevoia de a câștiga o autonomie totală”, a explicat Eric Lombard, descriind tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski drept „un punct de cotitură istoric”. Întrebat dacă Europa se află într-o „economie de război”, Lombard a precizat: „Nu suntem încă acolo, dar trebuie să fim”. Finanțare comună de sute de miliarde de euro  Președintele francez Emmanuel Macron susține că țările UE trebuie să avanseze rapid către o finanțare comună masivă, estimată la „sute de miliarde de euro”, pentru crearea unei apărări europene solide. În cadrul unor discuții online cu cetățenii, Macron a sugerat și „lansarea unor produse de economisire” dedicate susținerii programelor de apărare și a cerut majorarea bugetului militar al Franței peste actualul prag de 2% din PIB. Relaxarea regulilor bugetare în favoarea apărării Premierul francez François Bayrou a solicitat ca cheltuielile militare să fie excluse din calculul deficitului public, limitat la 3% din PIB conform regulilor europene. Totodată, ministrul Economiei a admis că această idee este „posibilă tehnic”, dar a avertizat că Franța trebuie să-și gestioneze cu prudență datoria publică, având unul dintre cele mai mari deficite din zona euro. Germania susține flexibilizarea bugetelor În aceeași direcție, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a subliniat necesitatea relaxării rapide a regulilor bugetare europene. Scopul ar fi acela de a elibera resurse suplimentare atât pentru consolidarea apărării UE, cât și pentru sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse.  

Engleza devine limba oficială în SUA, a decis Trump, în ciuda Congresului, care nu a votat un astfel de proiect niciodată
Internațional

Engleza devine limba oficială în SUA, a decis Trump, în ciuda Congresului, care nu a votat un astfel de proiect niciodată

Trump declară engleza limbă oficială SUA. Președintele american Donald Trump a semnat sâmbătă un ordin executiv prin care engleza devine limba oficială a Statelor Unite. Măsura are scopul de a consolida unitatea națională și de a păstra o cultură comună tuturor cetățenilor americani. Trump declară engleza limbă oficială SUA „Este în interesul Americii să desemnăm o limbă oficială, și numai una”, se arată în textul ordinului. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Documentul semnat de Trump subliniază importanța continuității lingvistice în rândul generațiilor de americani care, deși proveniți din diverse culturi, au învățat limba engleză și au transmis-o copiilor lor. „Acest ordin aduce un omagiu tradiției îndelungate a cetățenilor americani poligloți care au învățat engleza și au transmis-o generațiilor viitoare”, precizează documentul oficial. Prin această decizie, administrația Trump urmărește să „promoveze unitatea” și să întărească identitatea culturală americană. Revocarea ordinului semnat de Bill Clinton în anul 2000 Până în prezent, Statele Unite nu aveau o limbă oficială recunoscută la nivel federal. Ordinul lui Trump anulează un text adoptat în anul 2000 de fostul președinte Bill Clinton, care urmărea să faciliteze accesul la serviciile publice pentru persoanele cu cunoștințe limitate de limba engleză. Ca efect direct, agențiile federale nu vor mai fi obligate să ofere servicii în alte limbi decât engleza, deși vor avea în continuare posibilitatea să o facă, dacă consideră necesar. Limba oficială, o dezbatere veche în politica americană Stabilirea unei limbi oficiale în Statele Unite este un subiect care revine frecvent în viața politică americană. De-a lungul ultimului secol, numeroase proiecte legislative privind oficializarea limbii engleze au eșuat în Congres. Potrivit datelor din 2023 ale Biroului de recensământ, în SUA există aproximativ 43 de milioane de persoane care vorbesc spaniola în propriile locuințe, aspect care alimentează constant dezbaterea privind identitatea lingvistică a țării.

Crin Antonescu merge cu Trump: "Conjunctural, am sprijinit și vom sprijini Ucraina. (...) dar repet și subliniez: partenerul nostru în această discuție este administrația Trump"
Politică

Crin Antonescu merge cu Trump: "Conjunctural, am sprijinit și vom sprijini Ucraina. (...) dar repet și subliniez: partenerul nostru în această discuție este administrația Trump"

Crin Antonescu ține partea lui Trump. Candidatul PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a reafirmat că Statele Unite ale Americii reprezintă partenerul strategic al României de peste 35 de ani. În contextul războiului declanșat de Vladimir Putin, Antonescu susține că România va continua să sprijine Ucraina, însă avertizează că prelungirea conflictului nu este în interesul țării noastre. Crin Antonescu ține partea lui Trump „Încă un an de război este prea mult pentru noi. Pragmatismul este singura opțiune”, a transmis Crin Antonescu într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Antonescu subliniază că sprijinul acordat Ucrainei de către România a fost constant și responsabil, însă mizează pe o soluție care să aducă pace la granițele țării. „Conjunctural, pe fondul războiului inițiat de Vladimir Putin, am sprijinit și vom sprijini Ucraina. Am ajutat cu tot ce am putut, am fost buni vecini. Dar partenerul nostru strategic rămâne administrația Trump”, a precizat candidatul. Potrivit lui Antonescu, obiectivul prioritar al României este asigurarea păcii și stabilității regionale, iar orice prelungire a conflictului ar reprezenta un risc major pentru securitatea țării. Trump nu l-ar lasă pe Putin să avanseze Crin Antonescu a respins speculațiile privind o eventuală complicitate între Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind că angajamentele SUA față de România sunt solide și vizibile prin investițiile strategice. „Președintele Trump nu îl lasă pe Putin să facă ce vrea. Este o teză falsă. Angajamentul față de România se vede în noile investiții pe care Statele Unite le vor face la scutul de la Deveselu”, a explicat el. În plus, Antonescu afirmă că negocierile americano-ucrainene au o importanță majoră și pentru România, deoarece pacea la granițe depinde de rezultatele acestor discuții. Antonescu: Europa trebuie să arate că este puternică Crin Antonescu consideră că actualul context geopolitic reprezintă o oportunitate pentru Europa de a demonstra coeziune și forță diplomatică. „E momentul perfect ca Europa să arate că este puternică. E nevoie de găsirea unor punți comune cu partea americană pentru asigurarea unei păci durabile”, a punctat candidatul PSD-PNL-UDMR la președinție.

Zelenski, primit călduros de premierul britanic la Londra: "Sunteți într-adevăr binevenit"
Internațional

Zelenski, primit călduros de premierul britanic la Londra: "Sunteți într-adevăr binevenit"

Zelenski, primire călduroasă în Marea Britanie. Premierul britanic Keir Starmer l-a întâmpinat sâmbătă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Londra, la o zi după confruntarea tensionată dintre acesta și fostul președinte american Donald Trump la Casa Albă. Zelenski, primire călduroasă în Marea Britanie „Sunteți într-adevăr binevenit la Downing Street”, i-a transmis Starmer lui Zelenski, subliniind angajamentul ferm al Marii Britanii de a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse. Citește și: Călin Georgescu s-a prăbușit la cotele pariurilor de pe Polymarket, fiind depășit de Nicușor Dan Potrivit BBC, la sosirea liderului ucrainean, zeci de persoane s-au adunat în fața Downing Street și l-au ovaționat, demonstrând susținerea puternică a opiniei publice britanice pentru Ucraina. „Sper că ați auzit (...) poporul britanic a ieșit să vă arate cât de mult vă sprijină, cât de mult sprijină Ucraina”, a declarat premierul britanic. Zelenski a mulțumit poporului britanic și a exprimat recunoștința sa pentru sprijinul continuu al Regatului Unit, considerându-l un partener strategic esențial pentru Kiev. „Contăm pe sprijinul dumneavoastră”, a adăugat președintele ucrainean. Zelenski, primit de regele Charles al III-lea Vizita lui Zelenski la Londra are loc înaintea unui summit major dedicat securității europene, unde aproximativ 15 lideri europeni și secretarul general al NATO, Mark Rutte, vor discuta măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina. De asemenea, duminică, președintele ucrainean urmează să fie primit de regele Charles al III-lea, un semnal puternic al relațiilor strânse dintre Ucraina și Marea Britanie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră