miercuri 17 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Criza energetică declanșată în Iran va dura între trei și cinci ani, spune președintele ANRE

Piața energetică reacționează prima în fața unei crize, iar intervențiile guvernelor vin abia ulterior, susține președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu. Acesta a atras atenția că, odată declanșată, o criză energetică are efecte de durată, care se pot întinde pe mai mulți ani. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Tendințe Economice 2026”. George Niculescu: „Piața este prima care reacționează” Președintele ANRE a explicat mecanismul prin care crizele energetice se propagă, subliniind că reacția inițială aparține pieței, nu autorităților. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc "Cum aţi pus presiune pe ANRE pentru a reduce costurile din economie, practic ne transformaţi aşa în principala instituţie care are rolul de a salva economia, reducând costurile. Oricât de mult ne-ar plăcea rolul acesta de erou, din păcate nu avem toate atribuţiile necesare să îl îndeplinim. Voi începe cu începutul şi vă voi spune că, aşa cum s-a întâmplat în criza declanşată de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel se întâmplă şi ca urmare a acestei crize odată cu încetarea războiului în zona Iran. Piaţa este prima care reacţionează. Guvernele şi statele îşi iau măsuri după ce intervine piaţa şi volatilitatea preţurilor în piaţă." Lecțiile crizelor anterioare: efecte pe termen lung George Niculescu a făcut referire la evoluțiile recente din sectorul energetic, arătând că impactul crizelor nu dispare rapid. "Vedem, şi experienţa ne arată, că aceste efecte sunt de durată. Dacă ne gândim la faptul că primele creşteri de preţuri la energie electrică şi gaze naturale au venit înainte să înceapă invazia din februarie 2022 şi că am ieşit din schema de plafonare-compensare la energie electrică la data de 1 iulie 2025, iar la gaze naturale tocmai a fost prelungită într-o formă puţin diferită până la 31 martie 2027, putem să constatăm împreună că, odată începută o criză energetică, ea se termină undeva după 3-5 ani de zile. Cam asta este estimarea de timp pe care istoria ne-o arată la gaze naturale, mai ales, prelungindu-se schema cu încă un an de zile." ANRE: atenție sporită la evoluțiile din piața petrolului și gazelor Șeful ANRE a subliniat importanța monitorizării constante a piețelor energetice, în special în contextul instabilităților globale. "Deci, pentru ca piaţa ca să reacţioneze şi ca să intre din nou pe făgaşul concurenţial, evident că trebuie să se liniştească orice fel de influenţă externă asupra pieţei, statele, guvernele să nu mai intervină prin intervenţii punctuale şi atunci redevine o piaţă cu adevărat liberă. Între timp, intervenim atunci când trebuie să intervenim." Posibile intervenții pentru protejarea consumatorilor George Niculescu a precizat că autoritățile nu exclud măsuri de intervenție, în cazul unor fluctuații majore de preț, pentru a proteja consumatorii. "Trebuie să rămânem în continuare cu ochii pe minge, foarte focusaţi la ce se întâmplă, atât în piaţa produselor petroliere, cât şi a gazelor naturale, pe ceea ce înseamnă modificări. Nu mi-aş dori să vedem din nou intervenţii în piaţă, cum am văzut în perioada 2021-2022, dar atunci când lucrurile vor impune astfel de măsuri, sunt convins că toate autorităţile şi inclusiv ANRE, nu vor ezita să impună aceste măsuri de corecţie în aşa fel încât până la urmă consumatorii, atât casnici, cât şi non-casnici, să fie protejaţi de aceste fluctuaţii mari de preţ." Conferința „Tendințe Economice 2026”, platformă pentru decizii strategice Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a patra ediții a conferinței „Tendințe Economice 2026”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA). Evenimentul reunește factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, având ca scop conturarea principalelor direcții macroeconomice, energetice și antreprenoriale pentru anul în curs.

Criza energetică, între trei și cinci ani (sursa: Facebook/ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
AUR contestă legea bugetului la CCR (sursa: Facebook/Alianța pentru Unirea Românilor - AUR)
Politică

Bugetul a fost contestat la CCR de către AUR, Curtea dezbate joi

Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către parlamentarii AUR, care acuză nereguli majore în procesul de adoptare și în fundamentarea documentului. Judecătorii constituționali urmează să analizeze sesizările joi. AUR contestă bugetul și legea asigurărilor sociale Alianța pentru Unirea Românilor a depus două sesizări de neconstituționalitate, vizând atât legea bugetului de stat, cât și legea bugetului asigurărilor sociale, adoptate în ședința comună a Parlamentului din 20 martie. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Formațiunea solicită blocarea intrării în vigoare a acestor acte normative, pe care le consideră „profund viciate” și adoptate cu încălcarea principiilor statului de drept. Critici privind adoptarea „pe repede înainte” a bugetului Deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu a declarat că una dintre principalele probleme este modul în care bugetul a fost dezbătut și aprobat. Potrivit acestuia, procesul legislativ a fost accelerat excesiv, fără o dezbatere reală în Parlament, ceea ce a redus rolul Legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare. Reprezentanții AUR susțin că bugetul a fost adoptat în doar câteva zile, fără o analiză serioasă a impactului asupra economiei și asupra populației. Buget „nerealist”, bazat pe estimări optimiste Un alt punct central al contestației îl reprezintă fundamentarea bugetului, considerată nerealistă. AUR acuză că documentul este construit pe estimări excesiv de optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală, ceea ce ar putea genera dezechilibre majore în execuția bugetară. Acuzații privind încălcarea drepturilor sociale Formațiunea politică reclamă și încălcarea drepturilor sociale, în special prin neaplicarea prevederilor legale privind indexarea pensiilor. Potrivit AUR, această decizie afectează milioane de pensionari și contravine principiilor constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă. Critici la adresa Guvernului: derogări și lipsă de consultare În sesizarea depusă la CCR, AUR mai acuză Guvernul că a recurs la derogări repetate de la legislația fiscal-bugetară, ceea ce ar submina stabilitatea cadrului legal. De asemenea, formațiunea susține că au fost ignorate avizele instituțiilor consultative, inclusiv ale Consiliului Economic și Social, și că nu a existat o consultare reală cu partenerii sociali. CCR analizează joi sesizările Curtea Constituțională a României urmează să dezbată joi cele două sesizări privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru 2026. Decizia judecătorilor constituționali va fi esențială pentru stabilirea legalității acestor acte normative și pentru eventualul blocaj al aplicării lor.

Atac ucrainean asupra Primorsk și Ust-Luga (sursa: Planet Labs/Radio Svoboda)
Internațional

Dronele ucrainene au făcut prăpăd la terminalele petroliere rusești din Primorsk și Ust-Luga

Un atac masiv cu drone lansat de Ucraina asupra portului petrolier Primorsk, situat la Marea Baltică, a provocat incendii majore și a dus la suspendarea exporturilor de petrol din două terminale strategice ale Rusiei. Este cea mai amplă ofensivă aeriană asupra regiunii Leningrad de la începutul războiului și amplifică tensiunile deja existente pe piețele globale de energie. Imagini din satelit contrazic autoritățile ruse Imagini din satelit realizate de Planet Labs arată că cel puțin patru rezervoare de combustibil au fost cuprinse de flăcări, în contradicție cu declarațiile inițiale ale guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care susținuse că doar un singur rezervor a fost afectat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Incendiile au fost vizibile sub forma unor puncte intense de culoare portocalie, însoțite de coloane dense de fum care s-au extins deasupra instalațiilor petroliere. Exporturile de petrol, suspendate la Primorsk și Ust-Luga În urma atacului, activitatea porturilor Primorsk și Ust-Luga, aflat la aproximativ 80 de kilometri distanță, a fost suspendată. Cele două terminale gestionează împreună aproximativ 1,7 milioane de barili de petrol pe zi, iar oprirea operațiunilor vine într-un moment extrem de sensibil pentru piața globală, deja destabilizată de închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. Nu este clar, deocamdată, dacă portul Ust-Luga a suferit daune directe în urma atacului. Ucraina confirmă atacul asupra infrastructurii energetice ruse Statul Major ucrainean a confirmat lovitura, precizând că au fost vizate atât rezervoarele de combustibil, cât și infrastructura de încărcare operată de compania Transneft. Datele furnizate de NASA indică faptul că incendiul a afectat un terminal de produse petroliere rafinate, inclusiv benzină, motorină și combustibil pentru avioane, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative nu doar asupra exporturilor, ci și asupra logisticii militare ruse. Portul Primorsk reprezintă un nod esențial al sistemului Baltic Pipeline System și este utilizat inclusiv de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei pentru a evita sancțiunile internaționale. Cel mai mare atac cu drone asupra regiunii Leningrad Peste 60 de drone au fost lansate asupra regiunii Leningrad în mai puțin de 24 de ore, depășind recordul anterior stabilit în iulie 2025. Autoritățile ruse susțin că au interceptat 249 de drone în mai multe regiuni, însă impactul asupra infrastructurii a fost semnificativ. Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg a fost închis timp de 15 ore, iar zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate. În plus, o dronă căzută a avariat o linie electrică în apropierea localității Ermilovo, iar un sistem de apărare antiaeriană a explodat în apropierea unei fabrici de armament din Gatchina. Rafinării și infrastructură strategică, ținte repetate Atacul nu s-a limitat la Primorsk. O rafinărie importantă din Ufa, Bashneft-Ufaneftekhim, a fost de asemenea vizată. Aceasta are o capacitate anuală de 6–8 milioane de tone și este considerată o sursă esențială de combustibil pentru armata rusă. Nu este pentru prima dată când portul Primorsk este atacat: un incident similar a avut loc în septembrie 2025, afectând temporar exporturile. Impact asupra pieței globale și strategiei Rusiei Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ruse vin într-un moment în care Moscova se confruntă deja cu dificultăți în valorificarea prețurilor ridicate ale petrolului. Exporturile din principalele porturi vestice ale Rusiei erau deja estimate să scadă în martie la aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, față de 1,8 milioane anterior. Loviturile asupra unor puncte-cheie precum Primorsk reduc capacitatea Rusiei de a redirecționa fluxurile de petrol și afectează direct veniturile din export — o componentă esențială pentru finanțarea războiului.

Iranul neagă negocierile anunțate de Trump (sursa: Tasnim)
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Joburi după facultate amenințate de AI (sursa: Pexels/Nataliya Vaitkevich)
Eveniment

Nici un student nu mai are garanția, după apariția AI, că va avea un loc de muncă

Inteligența artificială schimbă radical piața muncii, iar studenții nu mai au garanția unui loc de muncă sigur după absolvire. Joburi după facultate amenințate de AI Automatizarea și algoritmii AI elimină treptat joburile repetitive, în timp ce competențele umane precum gândirea critică, empatia și adaptabilitatea devin tot mai valoroase. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Specialiștii avertizează că viitorul aparține profesiilor care combină tehnologia cu decizia complexă și interacțiunea autentică, de la medici și profesori până la meserii tehnice. În noua economie digitală, succesul nu mai depinde de diplomă, ci de capacitatea de a colabora inteligent cu AI și de a transforma informația în acțiune relevantă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cheie uitată în ușă, furt facil (sursa: Pexels/George Becker)
Eveniment

Cel mai simplu furt din lume: o cheie uitată în ușă, pe exterior, i-a adus 10.000 de euro

Un furt aparent banal s-a transformat într-o pagubă de 10.000 de euro, după ce o adolescentă a uitat cheia în ușă, pe exterior, înainte de a pleca la meditații. Cheie uitată în ușă, furt facil Profitând de neatenție, un hoț care a trecut prin zonă a intrat fără efort în locuință și a sustras bunuri și bani, considerând situația o oportunitate nesperată. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Autorul faptei, identificat ca Stelică Stoleru, a recunoscut rapid furtul în fața magistraților și a solicitat clemență în cadrul procesului. Cazul scoate în evidență cât de ușor poate avea loc un furt în lipsa unor măsuri minime de siguranță, transformând o simplă neglijență într-o pierdere financiară semnificativă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Bebeluș aruncat în latrină, părinți condamnați (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Și-au aruncat nou-născutul în latrină, iarna. Miraculos, bebelușul a supraviețuit. 13 ani de închisoare

Doi concubini au fost condamnați la câte 13 ani de închisoare după ce și-au aruncat copilul nou-născut în toaleta din curtea locuinței, susținând ulterior că îl crezuseră mort, o explicație respinsă de anchetatori. Bebelușul aruncat în latrină a supraviețuit Bebelușul a supraviețuit în mod miraculos, după ce nu a căzut în groapă, ci pe marginea acesteia, fiind salvat la timp, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat Instanța a decis, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, obligarea celor doi la plata a câte 10.000 de euro daune morale pentru copil, hotărârea nefiind definitivă și putând fi atacată cu apel. „Prin acțiunea de ucidere a victimei nou-născute, inculpatul a întrebuințat acte cauzatoare de suferințe prelungite și de maximă intensitate (...) existând posibilitatea ca nou-născutul să se înece”, au subliniat judecătorii, evidențiind gravitatea extremă a faptei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Războiul din Iran, criză energetică mondială (sursa: X/Fatih Birol)
Economie

Ne îndreptăm spre cea mai gravă criză energetică mondială din istorie (Agenția Internațională pentru Energie)

Lumea riscă să se confrunte cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Avertismentul vine de la Fatih Birol, directorul Agenția Internațională pentru Energie, care vorbește despre o „amenințare majoră” pentru economia globală. Pierderi record de petrol: mai grave decât crizele din anii ’70 Potrivit lui Birol, impactul asupra pieței energetice este deja fără precedent. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, mai mult decât cele două crize majore ale petrolului la un loc”, a declarat acesta. Pentru comparație, în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pierderile au fost semnificativ mai mici: „La acea vreme, în fiecare dintre acele crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, deci, adunându-le pe amândouă, 10 milioane de barili pe zi.” O criză multiplă: petrol, gaze și geopolitică Directorul AIE a subliniat că actuala situație depășește chiar și impactul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. „Această criză reprezintă, în acest stadiu, două crize ale petrolului şi un colaps al pieţei gazelor la un loc.” Această combinație de factori amplifică riscurile pentru economia globală și pentru securitatea energetică a statelor. Infrastructuri energetice distruse în Orientul Mijlociu Conflictul a afectat deja grav infrastructura energetică din regiune. Potrivit AIE, cel puțin 40 de instalații din nouă țări sunt serios avariate. Aceste distrugeri contribuie la scăderea drastică a producției și la creșterea presiunii asupra piețelor internaționale. Strâmtoarea Ormuz, blocată: un punct critic global Situația este agravată de blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din producția mondială de hidrocarburi. Conflictul, început pe 28 februarie prin atacuri israeliene și americane asupra Iranului, a transformat zona într-un punct fierbinte, cu impact direct asupra transportului de energie. Amenințări și represalii: tensiuni în creștere Președintele Donald Trump a avertizat că, dacă Iranul nu redeschide strâmtoarea, Statele Unite vor „ataca și distruge” centralele electrice iraniene, „ÎNCEPÂND CU CELE MAI MARI!”. În replică, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din țările aliate Washingtonului și asupra navelor din Golf, intensificând tensiunile regionale. Impact global: „Nicio țară nu va fi imună” Efectele crizei nu vor ocoli nicio economie, avertizează șeful AIE. „Nicio ţară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă va continua pe această cale. Prin urmare, este necesară o acţiune la scară globală.” În același ton alarmant, Birol a adăugat: „Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul ca această problemă să fie rezolvată cât mai curând posibil.” Măsuri de urgență și incertitudini pe piață Pentru a tempera creșterea prețurilor petrolului, Statele Unite au autorizat temporar vânzarea și livrarea de petrol iranian aflat deja pe nave. Cu toate acestea, Teheranul susține că nu dispune de surplus de țiței, ceea ce limitează eficiența acestei măsuri.

Țările cu bonduri SUA, amenințate de Iran (sursa: X/MB Ghalibaf)
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

Ungaria, scurgere de informații către Rusia (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Budapesta a „scurs” la Moscova informații sensibile de la vârful UE, Bruxelles taie accesul Ungariei

Uniunea Europeană a început să restricționeze accesul Ungariei la informații confidențiale și să organizeze întâlniri în grupuri restrânse, pe fondul suspiciunilor că Budapesta ar transmite detalii sensibile către Rusia. Potrivit Politico, decizia vine după acuzații tot mai insistente privind comportamentul guvernului condus de Viktor Orbán. Suspiciuni vechi, confirmate public de Donald Tusk Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat deschis că aceste temeri nu sunt noi și că liderii europeni sunt deja precauți în discuțiile sensibile. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Faptul că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre reuniunile Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris Tusk pe platforma X. „Avem aceste suspiciuni de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar.” Contacte directe între Budapesta și Moscova Potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, guvernul ungar ar fi menținut legături strânse cu Rusia pe durata războiului din Ucraina. Mai mult, ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi transmis informații omologului său rus, Sergey Lavrov, inclusiv în pauzele întâlnirilor oficiale cu alți lideri europeni. UE schimbă strategia: întâlniri în grupuri restrânse Din cauza temerilor privind scurgerile de informații, diplomații europeni au început să evite formatele complete cu toate cele 27 de state membre. „În ansamblu, statele membre mai puțin loiale sunt principalul motiv pentru care cea mai mare parte a diplomației europene relevante are loc acum în formate mai restrânse — E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului. Ungaria, exclusă din discuții sensibile încă din 2023 Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a confirmat că suspiciunile existau încă din 2023. „Vorbeam doar în termeni formali, iar apoi ne retrăgeam pentru a discuta fără Ungaria despre obiectivele summitului”, a explicat acesta, referindu-se la summitul NATO de la Vilnius. Reacția Budapestei: „Fake news” și „teorii conspiraționiste” Autoritățile ungare resping ferm acuzațiile. Ministrul pentru Afaceri Europene, János Bóka, a calificat informațiile drept „fake news”. La rândul său, Szijjártó a respins investigația și a acuzat presa că promovează „teorii conspiraționiste mai absurde decât orice s-a văzut până acum.” Posibile măsuri: clasificarea informațiilor Diplomații europeni iau în calcul restricționarea suplimentară a accesului la informații sensibile. „Există argumente solide pentru clasificarea informațiilor și documentelor la nivelul UE”, a declarat un diplomat. Acesta a adăugat că o astfel de măsură „ar putea descuraja scurgerile de informații și transmiterea datelor sensibile către terți.” Reacții dure: acuzații de „trădare” Liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, a lansat acuzații extrem de grave în campania electorală. „Faptul că ministrul ungar de externe [...] a raportat rușilor aproape minut cu minut din fiecare reuniune a UE este o trădare în toată regula”, a declarat acesta. „Acest om nu și-a trădat doar propria țară, ci și Europa.” UE evită o reacție oficială înainte de alegeri În ciuda gravității acuzațiilor, Uniunea Europeană evită, pentru moment, o reacție oficială, pentru a nu influența alegerile din Ungaria programate pe 12 aprilie. Un diplomat a explicat: „Nu cred că cineva își dorește să facă ceva care ar turna gaz pe foc înainte de 12 aprilie.” Tensiuni crescute: blocajul ajutorului pentru Ucraina Situația este agravată de poziția Ungariei față de Ucraina. Viktor Orbán a refuzat recent aprobarea unui pachet de 90 de miliarde de euro destinat Kievului, provocând reacții dure în rândul liderilor europeni. „Nu ar fi deloc surprinzător dacă aceste informații se confirmă”, a declarat un diplomat european. „Ungaria a fost mult timp aliatul lui Putin în interiorul UE și continuă să saboteze securitatea europeană. Blocarea celor 90 de miliarde de euro este doar cel mai recent exemplu.”

Trecerea la ora de vară, risc de AVC și infarct (sursa: Pexels/Monoar Rahman)
Eveniment

Trecerea la ora de vară crește riscul de AVC și infarct, avertizează specialiștii

Trecerea la ora de vară, care are loc în noaptea de 28 spre 29 martie, când ora 3:00 devine ora 4:00, aduce nu doar zile mai lungi, ci și efecte semnificative asupra organismului. Specialiștii avertizează că această schimbare poate crește riscul de AVC și infarct. Ora de vară va rămâne în vigoare până în ultima duminică a lunii octombrie. De ce ne afectează schimbarea orei Introducerea orei de vară a avut inițial scopuri economice, însă organismul uman nu se adaptează uniform la această modificare. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel. Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme (...) impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi (...) mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu”, explică Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău, pentru Agerpres. Specialistul subliniază că adolescenții și copiii sunt printre cei mai afectați, deoarece ritmul lor biologic îi predispune la un program de somn mai târziu. Risc de AVC și infarct Primele zile după schimbarea orei sunt marcate de efectele privării de somn, care pot avea consecințe serioase. „Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn (...). Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare”, avertizează medicul. Mai mult, există și riscuri medicale reale: „Creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular.” Comparativ, trecerea la ora de iarnă este mai ușor tolerată de organism, deoarece oferă o oră suplimentară de odihnă. Cât durează adaptarea organismului Acomodarea la noul ritm poate dura între una și trei săptămâni, în funcție de fiecare persoană. Specialiștii recomandă o adaptare progresivă înainte de schimbarea orei, pentru a evita un șoc brusc asupra organismului. Recomandările medicilor pentru o tranziție mai ușoară Pentru a reduce impactul trecerii la ora de vară, medicii recomandă: - ajustarea treptată a orei de culcare, cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi - evitarea cafelei și a energizantelor după ora 12:00 - renunțarea la somnul de după-amiază - mese ușoare seara - expunere la lumină naturală dimineața „În felul acesta nu simţim toate cele 60 de minute deodată”, explică medicul Oana Goidescu. Cine este cel mai vulnerabil la schimbarea orei Persoanele care suferă de tulburări de somn sunt cele mai expuse efectelor negative. Pacienții cu apnee de somn, în special cei netratați, pot resimți o accentuare a somnolenței și a disconfortului. „În momentul în care mai apare şi trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, avertizează specialistul. Ortosomnia: când tehnologia devine un obstacol În încercarea de a obține un somn „perfect”, tot mai multe persoane apelează la gadgeturi de monitorizare. Acest comportament, numit ortosomnie, poate avea efecte inverse. „Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează nişte situaţii ale somnului (...) a ne baza 100% doar pe aceste dispozitive nu este o idee foarte bună”, explică medicul. Mai mult, simpla utilizare a telefonului pe timpul nopții afectează direct somnul: „Simplu fapt că mă uit la telefon în cursul nopţii o să-mi facă rău, melatonina este inhibată de orice înseamnă ecran albastru.” Tehnologia și comportamentele din timpul somnului Un fenomen tot mai întâlnit, mai ales la tineri, este utilizarea telefonului în timpul somnului, ca reacție la notificări. „Cel care are această parasomie întinde mâna reflex şi în somn începe să tasteze la telefon”, spune medicul, atrăgând atenția asupra impactului dependenței de tehnologie. Ce prevede legislația din România România aplică ora de vară conform reglementărilor stabilite prin Ordonanța nr. 20/1997. Astfel, ora oficială este decalată cu o oră înainte față de ora Europei Orientale, începând din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie.

Justin Timberlake arestat, beat la volan (sursa: Sag Harbor Police Departament)
Internațional

VIDEO Cum a decurs arestarea lui Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului

Poliția americană a publicat imagini video cu arestarea artistului Justin Timberlake pentru conducere sub influența alcoolului, după solicitări venite din partea mai multor instituții media. Clipul surprinde interacțiunea dintre cântăreț și agenții de poliție, dar și momentele tensionate din timpul controlului. Cum a fost oprit Justin Timberlake în trafic Imaginile, furnizate de poliția din Sag Harbor (Long Island, New York), arată cum un polițist se apropie de mașina artistului și îi semnalează că a trecut pe culoarea roșie a semaforului și a efectuat un viraj brusc la stânga. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În dialogul surprins de camera de corp, polițistul îl întreabă dacă se află în zonă în vizită, iar Timberlake răspunde: „Da, sunt într-un turneu mondial”. Întrebat ce face mai exact, artistul oferă un răspuns vag: „Este greu de explicat (...) Sunt Justin Timberlake”. Testele de alcoolemie și reacția artistului În continuarea intervenției, cântărețul este supus mai multor teste, inclusiv etilotestului și testului de echilibru în mers. Imaginile îl arată vizibil afectat, cu privirea pierdută. „Aceste teste sunt foarte dificile”, le spune el polițiștilor. Moment tensionat: însoțitoarea încearcă să intervină Într-o altă secvență, o femeie care îl însoțea pe artist încearcă să împiedice arestarea: „Nu se poate. Îl arestaţi pe Justin Timberlake, de ce? (...). Îmi puteţi face o favoare, pentru că v-au plăcut „Bye Bye Bye” sau „SexyBack”?” Intervenția sa nu schimbă însă decizia polițiștilor. Justin Timberlake, încătușat la secție: „Am băut doar un Martini” Videoclipul îl surprinde pe artist și la secția de poliție, încătușat, în timp ce discută cu agenții: „Am băut doar un Martini”, încearcă acesta să se apere. De ce au fost făcute publice imaginile Autoritățile din Sag Harbor au transmis videoclipul către presă în urma unei cereri formulate de mai multe instituții media, în baza legii privind libertatea informației. Publicarea imaginilor a avut loc după un acord între avocații artistului și reprezentanții municipalității. Proces și acuzații privind afectarea reputației La începutul lunii martie, Justin Timberlake a dat în judecată municipalitatea din Sag Harbor, contestând publicarea imaginilor. Artistul a susținut că videoclipul îi afectează reputația și îl prezintă „într-o stare de extremă vulnerabilitate”, expunând „detalii intime ale aspectului său fizic, comportamentului, vorbirii şi conduitei”. În cele din urmă, părțile au ajuns la un acord pentru difuzarea unei versiuni editate a înregistrării. A recunoscut fapta: amendă și muncă în folosul comunității După acceptarea unui acord de recunoaștere a vinovăției, artistul a pledat vinovat în septembrie 2024 pentru conducere sub influența alcoolului. Ca urmare, Justin Timberlake a primit o amendă și 25 de ore de muncă în folosul comunității.

Netanyahu cere sprijin global împotriva Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Premierul Netanyahu transmite un apel către liderii lumii să se alăture războiului: Zdrobim inamicul

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm în contextul escaladării conflictului cu Iranul, după ce a vizitat duminică o zonă din sudul Israelului lovită de rachete iraniene. Oficialul israelian a susținut că Israelul, alături de Statele Unite, „câștigă bătălia” și a lansat un apel către alte state să se alăture războiului. Vizită sub securitate maximă în Arad În condiții stricte de securitate, Netanyahu s-a deplasat în orașul Arad, unde o rachetă iraniană a lovit sâmbătă seara mai multe clădiri rezidențiale. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați În urma atacului, peste 60 de persoane au fost rănite, dintre care zece se află în stare gravă. Incidentul vine la scurt timp după ce o altă rachetă a lovit zona orașului Dimona, aflat la aproximativ 30 de kilometri distanță. Dimona găzduiește cea mai importantă instalație nucleară a Israelului, ceea ce amplifică tensiunile din regiune. Atacuri în lanț: represalii după loviturile asupra Iranului Atacul iranian a fost descris drept o reacție la bombardamentele americano-israeliene care au vizat complexul nuclear de la Natanz, un punct-cheie al programului iranian de îmbogățire a uraniului. Escaladarea militară dintre cele două state marchează un nou nivel de tensiune, cu implicații majore asupra securității regionale și globale. Netanyahu: „Vom lovi regimul iranian și liderii săi” Din mijlocul dărâmăturilor din Arad, premierul israelian a transmis un mesaj fără echivoc. "Vom lovi regimul. Vom lovi Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, această bandă de criminali și îi vom lovi personal, pe liderii lor, instalaţiile lor, activele lor economice". Premierul a subliniat faptul că "Israelul şi Statele Unite colaborează pentru binele lumii" și, în războiul împotriva Iranului, "câştigăm această bătălie" şi "zdrobim inamicul". Apel către comunitatea internațională Premierul israelian a cerut explicit implicarea altor țări în conflict. "A sosit momentul ca liderii celorlalte ţări să se alăture. Mă bucur să spun că văd că unii încep să meargă în această direcţie, dar este nevoie de mai mult", a declarat Netanyahu. Programul nuclear și schimbarea regimului Netanyahu a reiterat principalele obiective ale campaniei militare care vizează destructurarea completă a programului nuclear iranian și eliminarea programului de rachete balistice. De asemenea, capacitatea Iranului de a produce componente strategice va fi blocată a susținut Netanyahu, adăugând că atât Israel, cât și președintele Donald Trump urmăresc o schimbare de regim la Teheran.

Iranul nu poate lovi Europa, susține UK (sursa: Facebook/Steve Reed)
Internațional

Un ministru britanic contrazice scenariul unui atac iranian asupra Europei: Nu există nicio evaluare

Un membru al guvernului britanic, ministrul pentru locuințe Steve Reed, a respins ferm scenariul potrivit căruia Iranul ar putea lansa atacuri cu rachete balistice asupra Europei. Declarațiile vin în contextul avertismentelor recente privind raza de acțiune a arsenalului iranian. Atacul asupra bazei Diego Garcia ridică semne de întrebare Potrivit informațiilor oficiale americane, Iranul a lansat două rachete către baza americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, la aproximativ 4.000 de kilometri distanță de teritoriul iranian. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Una dintre rachete a fost interceptată, cealaltă a căzut în ocean. Deși atacul de vineri a eșuat, acesta a pus sub semnul întrebării estimările occidentale privind raza maximă a rachetelor balistice iraniene, considerată anterior a fi de aproximativ 2.000 de kilometri. În aceste condiții, analiștii atrag atenția că, dacă Iranul dispune de astfel de rachete, acestea ar putea atinge inclusiv capitale europene precum Londra. Rachetele iraniene pot ajunge în Europa, avertizează Israel Armata israeliană a transmis un mesaj pe rețelele sociale, susținând că Iranul deține rachete „ce pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”. Acest avertisment a fost urmat de apelul premierului Benjamin Netanyahu către alte state de a se alătura conflictului împotriva Iranului. Londra respinge scenariul: „Nu există nicio evaluare” Ministrul britanic Steve Reed a respins categoric aceste afirmații într-un interviu acordat BBC: „Nu există nicio evaluare care să susţină ceea ce se spune” Oficialul britanic a subliniat că nu există date care să indice intenția sau capacitatea Iranului de a lovi Europa: „Nu am cunoştinţă despre absolut nicio evaluare că ei (iranienii n.red) măcar ar încerca să ţintească Europa, cu atât mai puţin că ar putea să o facă” Marea Britanie își afirmă capacitatea de apărare Chiar și în ipoteza unui astfel de atac, Reed susține că Regatul Unit este pregătit să răspundă: „Avem cea mai bună armată din lume. Suntem perfect capabili să ne protejăm ţara” Distanțare față de amenințările lui Donald Trump Într-un interviu separat pentru Sky News, ministrul britanic a comentat și declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat Iranul cu distrugerea infrastructurii energetice dacă nu redeschide Strâmtoarea Ormuz. Reed a subliniat că liderul american vorbește exclusiv în numele SUA: „Preşedintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu şi să apere ceea ce spune” Totodată, oficialul britanic a precizat poziția Londrei: „Nu vom fi atraşi în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom colabora cu aliaţii noştri pentru a dezescalada situaţia” Baza Akrotiri nu va fi implicată în operațiuni Guvernul britanic a anunțat că baza aeriană Akrotiri din Cipru nu va fi utilizată în operațiunile „defensive” ale SUA împotriva Iranului. Decizia a fost comunicată după o discuție între premierul britanic Keir Starmer și președintele Ciprului, Nikos Christodoulides. De menționat că un hangar al acestei baze a fost lovit anterior, pe 2 martie, de o dronă iraniană. În schimb, Londra a autorizat anterior utilizarea bazei Fairford din Anglia și a facilităților de pe insula Diego Garcia pentru operațiuni descrise drept „defensive” împotriva unor ținte militare iraniene.

George Simion, mesaj pentru Sebastian Ghiță (sursa: Facebook/George Simion)
Politică

George Simion îl atacă pe Sebastian Ghiță și se face că îl apără pe Călin Georgescu

Liderul AUR, George Simion, a transmis un mesaj direct și virulent către Sebastian Ghiță, în contextul declarațiilor recente ale acestuia despre Călin Georgescu. Mesajul integral transmis de George Simion „Am un mesaj pentru Sebi Ghiță, patronul România TV și al altor companii abonate la banii statului. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Ceea ce faci împotriva lui Călin Georgescu este o josnicie. Știi foarte bine că nu candidează la nici o funcție publică și nu face parte din nici un partid politic. Este târât săptămână de săptămână la poliție, ca ultimul infractor și a fost trimis în judecată în mai multe procese care ar ține doar în niște state dictatoriale. Este foarte urât să dai într-un om aflat în necaz. Iar dacă ție îți trebuie un adversar, iată-l. Te aștept oricând să ne confruntăm. La televiziunea ta, să discutăm despre firmele abonate la banii publici, despre felul în care fugi mereu și despre orice vrei tu. Mie nu mi-e frică, te aștept”. De la apărare la atac: o strategie de poziționare George Simion folosește cazul Călin Georgescu ca punct de plecare pentru a-și construi propria narațiune: aceea a unui lider care nu evită conflictul, atacă „sistemul” și se oferă ca adversar direct al celor pe care îi consideră parte din acesta. Mesajul mută rapid accentul de la solidaritatea față de Georgescu la confruntarea directă cu Sebastian Ghiță, introducând în discuție teme sensibile precum relația dintre media și banii publici. Ambiguitățile unei apărări publice De altfel, apărarea lui Călin Georgescu nu este lipsită de ambiguități. Deși intenția declarată este de solidaritate, formulările alese, precum „târât… ca ultimul infractor” sau „om aflat în necaz”, reiterează, chiar involuntar, exact etichetele negative pe care încearcă să le combată. În loc să-l protejeze complet pe Georgescu, discursul lui Simion îl menține ancorat în zona vulnerabilității, transformându-l într-un personaj definit prin propriile sale dificultăți. „Victima utilă” în discursul politic În acest context, Călin Georgescu riscă să devină ceea ce, în discursul politic, am putea numi o „victimă utilă”. În cazul de față, apărarea vehementă la care face apel Simion nu îl extrage pe Georgescu din această zonă, ci îl fixează mai adânc acolo, transformându-l într-un reper narativ mai degrabă decât într-un actor autonom.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră