luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Trupe ucrainene au ocupat o mică parte a regiunii ruse Belgorod, confirmă Zelenski

Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit pentru prima dată în mod clar, despre prezența soldaților ucraineni pe teritoriul rus, mai exact în regiunea Belgorod. Zona a fost vizată de numeroase atacuri în ultimii ani și se învecinează cu regiunea rusă Kursk. Trupe ucrainene în regiunea rusă Belgorod În discursul său zilnic, difuzat pe rețelele de socializare, Zelenski a declarat că „comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a prezentat un raport separat despre linia frontului, despre prezența noastră în regiunea Kursk și despre prezența noastră în regiunea Belgorod”. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Șeful statului a subliniat că Ucraina desfășoară „operațiuni active în zonele de frontieră, pe teritoriul inamicului”, calificând aceste acțiuni drept „complet justificate”. Belgorod, vizată de incursiuni și bombardamente în ultimii ani Declarația reprezintă prima recunoaștere oficială a prezenței militare ucrainene în Belgorod, o regiune rusă care a fost ținta unor incursiuni armate și bombardamente letale începând din 2022. În luna martie, armata rusă a raportat că s-a confruntat cu atacuri la sol ale forțelor ucrainene în această zonă, în contextul în care trupele Kievului se retrăgeau spre regiunea vecină Kursk. Kievul controlează o zonă restrânsă în apropiere de Demidovka Conform site-ului specializat DeepState, apropiat de armata ucraineană, trupele ucrainene controlează o suprafață modestă, de aproximativ 13 kilometri pătrați, în regiunea Belgorod. Aceasta se află în jurul localității de graniță Demidovka.

Trupe ucrainene au ocupat o mică parte a regiunii ruse Belgorod, confirmă Zelenski
Trump poate expulza străini în baza unei legi din 1798, a decis Curtea Supremă a SUA, dar migranții pot contesta în instanță decizia
Internațional

Trump poate expulza străini în baza unei legi din 1798, a decis Curtea Supremă a SUA, dar migranții pot contesta în instanță decizia

Curtea Supremă a SUA permite expulzările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat temporar interdicția de expulzare a migranților aplicată în baza unei legi vechi din 1798, cunoscută ca Alien Enemies Act. Curtea Supremă a SUA permite expulzările Decizia vine ca urmare a unui viciu de procedură, întrucât ședința în care s-a dispus interdicția a avut loc în Washington, în timp ce migranții implicați se aflau în Texas. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Legea a fost folosită anterior doar în contexte de război, precum conflictele din 1812, Primul și Al Doilea Război Mondial. Trump salută decizia Curții Supreme Donald Trump a catalogat decizia Curții Supreme drept „o zi mare pentru justiție”, afirmând că aceasta permite unui președinte să apere granițele și siguranța cetățenilor. Trump a expulzat peste 200 de persoane în El Salvador, prezentate ca membri ai unei bande venezuelene, folosind Alien Enemies Act. Inițial, un judecător federal a blocat temporar expulzările, invocând riscuri serioase privind respectarea drepturilor fundamentale. Judecătorii conservatori, majoritari în decizie Majoritatea conservatoare din cadrul Curții Supreme, inclusiv președintele John Roberts, a votat pentru suspendarea interdicției impuse de judecătorul James Boasberg. Totuși, instanța a menționat că persoanele reținute în baza acestei legi trebuie notificate și trebuie să li se asigure un proces echitabil. Judecătoarele Ketanji Brown Jackson și Sonia Sotomayor au avertizat însă că folosirea unei legi de război pentru deportări poate submina grav statul de drept. Controverse și reacții din partea societății civile Organizația pentru drepturile civile ACLU a salutat menționarea în hotărâre a dreptului la un proces echitabil, considerând-o „o victorie semnificativă”. În paralel, reacțiile critice vizează folosirea unei legi aproape uitate pentru a trimite migranți în închisori cu reputație negativă din alte țări.

Elena Udrea cere să i se scadă cinci luni din pedeapsă, cât a fost închisă în Costa Rica și Bulgaria
Justiție

Elena Udrea cere să i se scadă cinci luni din pedeapsă, cât a fost închisă în Costa Rica și Bulgaria

Udrea cere o scădere a pedepsei. Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a solicitat în instanţă reducerea pedepsei cu perioada petrecută în detenție în Costa Rica și Bulgaria. Udrea cere o scădere a pedepsei Udrea a cerut scăderea a 154 de zile din pedeapsa rămasă, perioadă în care a fost reținută în baza aceleiași hotărâri de condamnare. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Conform surselor judiciare, 83 de zile au fost executate în Penitenciarul San Jose din Costa Rica, iar 71 de zile în Centrul de reținere Belgorod din Bulgaria. Dosarul care vizează contestația la executare a fost înregistrat pe 20 martie la Tribunalul Prahova, iar primul termen a fost stabilit pentru 8 aprilie, ora 10:00. În prezent, Elena Udrea se află încarcerată la Penitenciarul Târgșor, unde a fost adusă în iunie 2022, după extrădarea din Bulgaria. De la condamnare la fugă și înapoi Elena Udrea a fost condamnată definitiv în iunie 2018, în dosarul „Gala Bute”, dar a fugit din țară înainte de pronunțarea sentinței. Ulterior, a fost localizată și încarcerată în Costa Rica. În decembrie 2018, condamnarea i-a fost suspendată temporar, după ce Curtea Constituțională a constatat că completurile de 5 judecători nu erau constituite legal. După eliberare, Udrea s-a întors în România, însă în aprilie 2022, Instanța supremă i-a respins contestația în anulare, confirmând condamnarea la șase ani. Corupție și prejudiciu de 3 milioane de euro În acest dosar, Udrea este acuzată că a coordonat un mecanism de corupție prin care persoane apropiate au încasat bani de la firme private pentru garantarea plăților din partea Ministerului Turismului. Sumele ar fi fost direcționate către Udrea personal, către organizația PDL București sau către Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box. De asemenea, este acuzată că a determinat funcționari să își încalce atribuțiile în achiziții publice legate de gala de box unde a luptat Lucian Bute. Prejudiciul estimat: 3 milioane de euro.

Autostrăzile A7 și A8 au generat operaționalizarea a patru noi stații de bitum
Eveniment

Autostrăzile A7 și A8 au generat operaționalizarea a patru noi stații de bitum

Bitum produs la Onești pentru autostrăzi. Stațiile de producție de bitum sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova, afirmă expertul Adrian Covăsnianu. Bitum produs la Onești pentru autostrăzi Prima stație va deveni operațională chiar luna aceasta, marcând un pas important în susținerea marilor lucrări de asfaltare. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Stațiile sunt proiectate să topească între 15 și 18 tone de bitum pe oră, inclusiv bitum modificat cu polimeri. Tehnologia avansată de încălzire și pompare permite un transfer eficient către rezervoarele de stocare, asigurând livrări rapide și fiabile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensionarii cu venituri mici primesc înainte de Paști prima tranșă din ajutorul anual de stat
Eveniment

Pensionarii cu venituri mici primesc înainte de Paști prima tranșă din ajutorul anual de stat

Ajutor pentru pensionari, înainte de Paști. Pensionarii care primesc pensia pe card vor avea banii în cont vineri, 11 aprilie, mai devreme decât de obicei, alături de prima tranșă a ajutorului financiar de 400 de lei. Ajutor pentru pensionari, înainte de Paști Potrivit Casei Județene de Pensii Iași, plata pensiilor se face conform calendarului oficial stabilit pentru această lună. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Cei care primesc pensia prin Poșta Română au început deja să o încaseze, livrările fiind programate între 1 și 15 aprilie. Astfel, toți pensionarii vor avea fondurile necesare pentru cumpărăturile de Paște, indiferent dacă le primesc prin bancă sau la domiciliu. Continuarea, în Ziarul de Iași

Satul în care se deschid două dosare de viol asupra unui minor în fiecare lună
Eveniment

Satul în care se deschid două dosare de viol asupra unui minor în fiecare lună

Minori violați sub pretextul tradiției vechi. În satul Crucea din comuna Lungani, județul Iași, o tradiție veche de căsătorii timpurii din rândul comunității rome generează un val îngrijorător de infracțiuni sexuale asupra minorilor. Minori violați sub pretextul tradiției vechi Potrivit datelor poliției, în ultimii patru ani au fost raportate aproape 200 de cazuri de viol, majoritatea ieșind la iveală doar atunci când fetele minore au ajuns să nască în spitale. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Medicii au alertat autoritățile, întrucât legea românească interzice relațiile sexuale cu sau între minori. Fenomenul, documentat recent de „Ziarul de Iași”, scoate la lumină practici tradiționale care încalcă flagrant legislația și drepturile copilului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Democrații, zdrobiți în alegeri de Trump, încearcă să riposteze cu o strategie de "război": vor demonta zilnic minciunile președintelui
Internațional

Democrații, zdrobiți în alegeri de Trump, încearcă să riposteze cu o strategie de "război": vor demonta zilnic minciunile președintelui

Democrații americani creează „cabinetul de război”. Partidul Democrat din Statele Unite a anunțat formarea unui „cabinet de război” (war room) cu scopul de a reacționa în timp real la ceea ce consideră a fi dezinformări și minciuni promovate de noua administrație condusă de Donald Trump. Anunțul vine în contextul unei mobilizări tot mai mari împotriva președintelui Trump. Democrații americani creează „cabinetul de război” Ken Martin, noul lider al Partidului Democrat, a criticat dur politicile lui Trump, acuzându-l că „distruge locuri de muncă, crește prețurile și ruinează vieți”, în timp ce continuă să „mintă”. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II „Partidul Democrat își dublează eforturile de a oferi americanilor fapte reale și informații exacte despre impactul politicilor lui Trump”, a declarat Martin într-un comunicat oficial. Noul „cabinet de război” va fi responsabil cu transmiterea zilnică a unui mesaj-cheie, care va fi distribuit prin rețelele sociale și influenceri, pentru a ajunge rapid la publicul larg. Strategia vizează depășirea canalelor tradiționale de comunicare și adaptarea la obiceiurile moderne de consum media. Martin a recunoscut, într-un interviu acordat Washington Post, că Republicanii au înțeles mai repede importanța mediului digital. „Timp de trei ani și jumătate, ei i-au pus la zid pe Biden și pe democrați fără a întâmpina cu adevărat rezistență. Ne-au etichetat înainte să avem timp să ne prezentăm”, a afirmat el. Monitorizare sporită a mass-media și a rețelelor sociale Partidul Democrat va intensifica și monitorizarea discursurilor publice, interviurilor și postărilor online ale lui Donald Trump și ale susținătorilor săi. Scopul este de a demonta rapid orice dezinformare transmisă în spațiul public. „Fiecare mare minciună rostită va fi contracarată în timp real”, se precizează în comunicatul formațiunii. Anunțul privind crearea „cabinetului de război” vine la doar două zile după ce zeci de mii de americani au ieșit în stradă în marile orașe din SUA, protestând față de direcția politică a administrației Trump.

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile
Internațional

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă. Autoritățile germane investighează o posibilă implicare externă, în special a Rusiei, în mai multe atacuri violente, unele mortale, comise în Germania în 2024, înaintea alegerilor europene și regionale. Anunțul a fost făcut luni de un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă Televiziunea publică ZDF a relatat anterior despre posibile căutări suspecte efectuate din Rusia înaintea unui atac cu cuțitul comis în Mannheim, în mai 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Atacatorul, un afgan de 26 de ani, suspectat de simpatii jihadiste, a înjunghiat mai mulți participanți la o manifestație anti-islam, ucigând un ofițer de poliție și rănind alte cinci persoane. Atacuri multiple analizate de autorități Investigațiile nu se limitează la incidentul din Mannheim. Un alt eveniment analizat este un incendiu suspect izbucnit în iulie 2024 la un centru logistic DHL de pe aeroportul Leipzig, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din regiune. Autoritățile germane „verifică cu mare atenție” dacă aceste atacuri au fost comandate, finanțate sau instigate din străinătate. Ipoteza unei interferențe externe În ciuda suspiciunilor, oficialii recunosc că, pentru moment, nu există dovezi clare care să indice o legătură directă între Rusia și aceste atacuri. „Din cauza algoritmilor, este imposibil să se stabilească cu certitudine momentul exact al căutărilor online legate de atacul de la Mannheim”, au transmis surse de securitate citate de grupul media Funke. Impact electoral: securitatea și imigrația, teme dominante Deputatul social-democrat Dirk Wiese a subliniat că frecvența atacurilor în perioada premergătoare alegerilor a fost „foarte izbitoare”. Cele mai multe atacuri au fost comise de cetățeni străini și au șocat opinia publică, influențând agenda electorală. Chestiunile legate de securitate internă și imigrație au devenit subiecte centrale în campania electorală. Alegerile legislative din 23 februarie 2025 au fost câștigate de alianța conservatoare CDU/CSU, însă scrutinul a fost marcat și de un scor istoric obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Autostrada A8 va trece Prutul pe "podul de flori" până la finalul lui 2026
Eveniment

Autostrada A8 va trece Prutul pe "podul de flori" până la finalul lui 2026

„Podul de Flori”, construit peste Prut. Construcția unui nou pod rutier peste Prut, ce va lega localitățile Golăiești (România) și Zagarancea (Republica Moldova), va începe oficial pe 26 aprilie 2025, în sâmbăta Paștelui Blajinilor. „Podul de Flori”, construit peste Prut Anunțul a fost făcut de ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Ministrul a anunțat că ceremonia de punere a pietrei de temelie va avea loc simultan pe ambele maluri ale râului Prut, invitând cetățenii să participe la acest moment simbolic. „Pe ambele maluri se va pune piatra de temelie pentru construcţia podului”, a declarat Vladimir Bolea. Un capăt de pod pentru Autostrada Unirii A8 Viitorul pod rutier va fi capătul estic al Autostrăzii A8, cunoscută și ca „Autostrada Unirii”, care va lega Pașcani de Iași, Ungheni și frontiera cu Republica Moldova. De cealaltă parte, va începe construcția primului tronson de autostradă moldovean. Simbol al legăturii dintre România și Republica Moldova Noul pod se va numi „Podul de Flori”, în amintirea evenimentului din 1990, când românii și moldovenii s-au reunit simbolic pe malurile Prutului. Numele evocă unitatea și apropierea celor două state de pe ambele maluri ale râului. Caracteristici tehnice ale viitorului pod Potrivit Radio Moldova, podul va avea patru benzi de circulație (câte două pe sens) și trotuare pietonale. Lungimea totală va fi de 261 metri, iar ca lățime: 13 metri în prima etapă, extinsă ulterior la 24,25 metri Proiectul prevede și: construcția unui punct de trecere a frontierei, facilități pentru control vamal amănunțit, parcări pentru TIR-uri și autoturisme. „Podul de Flori” va face parte din rețeaua rutieră strategică, interconectând Autostrada A8 cu Drumul Național R1 Chișinău – Ungheni, facilitând astfel transportul între cele două țări. Deschiderea provizorie a traficului: toamna 2026 Autoritățile moldovene estimează că traficul rutier ar putea fi deschis provizoriu pe pod în toamna anului 2026. Finalizarea completă a Autostrăzii Unirii este prevăzută pentru perioada 2029–2030. Investiție de peste 30 de milioane de euro Întregul proiect este finanțat prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), valoarea totală depășind 30 de milioane de euro. Ministerul Transporturilor din România a anunțat că, în paralel, alte patru poduri rutiere peste Prut sunt în etapa de proiectare. Studiile de fezabilitate vor fi realizate în termen de 12 luni, iar valoarea estimată a fiecărui lot este de 1,1 milioane lei (fără TVA).

România, în pragul recesiunii. Situația poate deveni foarte gravă după alegeri, avertizează finanțiștii
Economie

România, în pragul recesiunii. Situația poate deveni foarte gravă după alegeri, avertizează finanțiștii

Risc crescut de recesiune pentru România. România se confruntă cu o situație economică complicată, iar riscul de recesiune a crescut semnificativ, a avertizat luni Adrian Codirlaşu, președinte al Asociației CFA România, în cadrul unei întâlniri cu presa. Risc crescut de recesiune pentru România Potrivit acestuia, pe plan intern, România se confruntă cu un deficit bugetar foarte ridicat și un deficit de cont curent semnificativ, iar presiunile de menținere a acestora la același nivel rămân mari în absența unor măsuri de consolidare fiscală. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Pe plan extern, contextul este la fel de tensionat: un război la graniță și un nou război comercial complică și mai mult peisajul economic. „Mediul economic, atât intern cât și extern, este dificil. În aceste condiții, riscul de recesiune a crescut semnificativ și este posibil să avem o recesiune ușoară în acest an”, a precizat Codirlaşu. Factorii care pot înrăutăți situația Un scenariu mai grav ar putea apărea în cazul retrogradării României la categoria de rating nerecomandat investițiilor, a avertizat expertul. „Fundamentele economice, precum cele două deficite – bugetar și de cont curent – ne scot deja din zona de rating recomandat investițiilor. În cazul unei retrogradări, ne putem aștepta la o recesiune severă, cu dobânzi mai mari și deprecierea leului”, a explicat Codirlaşu. Primele semnale, posibile în prima parte a anului Întrebat când vom ști cu certitudine dacă România va intra în recesiune, Codirlaşu a indicat că primul trimestru din 2025 ar putea aduce primele cifre relevante. „Nu m-aș mira dacă PIB-ul pentru T1 va fi ușor negativ. Investitorii sunt reticenți în perioada pre-electorală, iar relansarea ar putea veni abia după alegeri, în funcție de credibilitatea politicii fiscale adoptate de noul sau actualul guvern”, a spus el. Politicile proeuropene, esențiale pentru menținerea ratingului Președintele CFA România a subliniat că menținerea apartenenței la valorile europene și absorbția fondurilor UE sunt motivele principale pentru care agențiile de rating nu au retrogradat România până acum. „Este esențial să rămânem ancorați în direcția proeuropeană. O alunecare spre euroscepticism ar duce cu siguranță la pierderea ratingului de țară recomandat investițiilor.” În ciuda riscurilor economice semnalate, bugetul pe anul în curs este construit pe o creștere economică estimată la 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB – cifre care, în lipsa unor reforme fiscale coerente, pot deveni greu de susținut.

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană. Suma, uriașă: 7,4 miliarde de euro
Internațional

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană. Suma, uriașă: 7,4 miliarde de euro

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă. Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă luni privind lipsa de transparență a finanțărilor acordate de Uniunea Europeană organizațiilor neguvernamentale, într-un raport ce ar putea reaprinde controversele legate de sprijinirea financiară a grupurilor de protecție a mediului. Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă Între 2021 și 2023, UE a oferit aproximativ 7,4 miliarde de euro către un număr mare de ONG-uri. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Totuși, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că datele publice despre beneficiari și utilizarea sumelor rămân incomplete și dispersate. „Finanțarea ONG-urilor de către UE este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, raportoare a Curții, adăugând că „nu vorbim aici de mărunțiș”. Lobby-ul ONG-urilor de mediu, în centrul atenției La începutul anului, mai multe articole de presă au sugerat că fonduri europene destinate ONG-urilor de mediu au fost folosite pentru activități de lobby în instituțiile europene. Aceste acuzații au provocat reacții intense în Parlamentul European. Eurodeputați din grupurile de dreapta și extremă dreapta au cerut stoparea finanțării, întâmpinând opoziția fermă a colegilor din stânga. Reacțiile din Parlamentul European Grupul socialiștilor și democraților a condamnat vehement inițiativa, calificând-o drept un „atac scandalos” asupra societății civile și asupra eforturilor de protejare a mediului. „O mai mare transparență este necesară, fără îndoială. Dar este o greșeală să fie arătată cu degetul societatea civilă”, a reacționat eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Lipsa de controale și criterii neclare privind eligibilitatea ONG-urilor Raportul Curții de Conturi subliniază că executivul european nu a oferit public informații clare despre activitățile de lobby desfășurate de ONG-uri cu banii UE. În plus, nu au fost efectuate suficiente controale pentru a verifica dacă organizațiile finanțate sunt într-adevăr ONG-uri independente și dacă respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Un exemplu notabil: un institut de cercetare considerat ONG, deși era condus exclusiv de reprezentanți guvernamentali. „Transparența este esențială pentru a garanta o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a insistat Laima Andrikiene.

Zece ani în plus de viață, dacă evităm cinci factori de risc
Eveniment

Zece ani în plus de viață, dacă evităm cinci factori de risc

Cum putem să trăim mai mult. Știm cu toții că fumatul, kilogramele în plus sau tensiunea mare nu fac bine. Însă ignorăm, de multe ori, faptul că toate acestea cumulate ne pot face să pierdem peste un deceniu de viață. Un nou studiu internațional, coordonat de cercetători din Germania, vine cu cifre clare și un mesaj puternic: prevenția chiar funcționează. Riscuri cumulate în timp Fumatul, obezitatea sau colesterolul crescut nu sunt doar niște „probleme de sănătate” vagi. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Sunt factori care, în timp, afectează în mod grav inima și vasele de sânge. Iar, dacă la 50 de ani le avem pe toate „în meniu”, pierdem, în medie 10 ani din viață, potrivit unui studiu publicat în The New England Journal of Medicine. Cinci factori de risc „Cei cinci factori de risc pentru sănătate sunt hipertensiunea arterială, fumatului, diabetului zaharat, greutatea corporală nesănătoasă (atât excesul, cât și subponderalitatea) și nivelurile ridicate de colesterol”, spune Christina Magnussen, autor principal al studiului și director adjunct al Departamentului de Cardiologie de la Spitalul Universitar Hamburg-Eppendorf (UKE). Toți acești factori, singuri sau împreună, cresc riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte afecțiuni grave. În combinație, se amplifică reciproc și devin un cocktail extrem de periculos pentru sănătate. Femeile, mai afectate decât bărbații Surprinzător sau nu, studiul a arătat că femeile sunt mai vulnerabile în fața acestor factori. Speranța de viață la femeile cu toți cei 5 factori de risc a fost mai scurtă cu 14,5 ani, comparativ cu 11,8 ani la bărbați. Asta înseamnă că prevenția este și mai importantă pentru femei – mai ales după 50 de ani. Cum putem să trăim mai mult Există însă o vestea bună: chiar și la 55 de ani putem recupera Cercetătorii susțin că nu e niciodată prea târziu să facem o schimbare. Renunțarea la fumat între 55 și 60 de ani poate aduce până la 2 ani în plus de viață, iar controlul tensiunii arteriale – aproximativ 1,7 ani. Sunt ani reali, trăiți cu mai multă energie, mai puține medicamente și o calitate a vieții mai bună.

Putin își bate joc de Trump: ar vrea să înceteze focul, dar cere ca SUA să controleze acțiunile Ucrainei mai întâi
Internațional

Putin își bate joc de Trump: ar vrea să înceteze focul, dar cere ca SUA să controleze acțiunile Ucrainei mai întâi

Putin exclude încetarea focului, fără garanții. Rusia nu va accepta o încetare a focului în Ucraina până când problemele considerate esențiale de Moscova nu vor fi rezolvate. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă zilnice. Putin exclude încetarea focului, fără garanții Deși președintele Vladimir Putin sprijină, în principiu, o încetare a focului, Kremlinul afirmă că nu a primit răspunsuri la întrebările-cheie privind condițiile pentru un astfel de acord. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Peskov a subliniat că aceste întrebări sunt încă „în aer”, fără soluții oferite de partea ucraineană sau de aliații săi. Principalele obiecții ale Rusiei Printre temele invocate de Kremlin se află planurile de militarizare ale Kievului și existența unor detașamente ultranaționaliste care, susține Moscova, nu ar asculta ordinele autorităților ucrainene. Aceste aspecte rămân „pe agenda zilei”, a insistat purtătorul de cuvânt al președinției ruse. Un armistițiu limitat pentru infrastructura energetică Rusia a respins până acum o încetare completă a focului – terestră, aeriană și maritimă. Singura excepție a fost un armistițiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, declarat unilateral pe 18 martie, la care Kievul a aderat o săptămână mai târziu. Contactele Rusia-SUA vor continua: „Există o înțelegere” Peskov a confirmat că Moscova și Washingtonul vor menține dialogul diplomatic. Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice, care s-a aflat recent în SUA, este programată o nouă rundă de negocieri în această săptămână. Dmitriev: SUA încep să înțeleagă nevoia de dialog cu Rusia Kirill Dmitriev, șeful Fondului Suveran de Investiții al Rusiei, a declarat că „gheața a fost spartă” și că administrația Biden a eșuat în tentativa de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. El a criticat influența pe care o are așa-numitul „deep state” american și a elogiat conducerea „puternică” a președintelui Donald Trump. Controverse după atacul asupra orașului Krivoi Rog Kremlinul a respins acuzațiile potrivit cărora armata rusă ar fi vizat infrastructuri civile în timpul atacului cu rachetă asupra orașului Krivoi Rog, atac soldat cu cel puțin 20 de morți, dintre care 9 copii. ONU a denunțat atacul, afirmând că este cel mai grav incident cu victime copii de la începutul războiului. Moscova: „Ținta era un obiectiv militar” Ministerul rus al Apărării susține că a lansat o lovitură de înaltă precizie asupra unui restaurant unde ar fi avut loc o întâlnire între comandanți ucraineni și instructori străini. Oficialii ruși vorbesc despre un bilanț de 85 de victime din rândul armatei ucrainene și al aliaților occidentali. Kievul acuză Rusia de dezinformare Statul Major General al Ucrainei a respins acuzațiile și a catalogat explicația Moscovei drept „o minciună de înaltă precizie”, menită să acopere un atac criminal asupra civililor. Reacția oficială a fost publicată de agenția ucraineană de presă Unian. Rusia, dispusă să intervină în tensiunile dintre SUA și Iran În același context diplomatic, Peskov a declarat că Rusia este pregătită să joace un rol în detensionarea relațiilor dintre Washington și Teheran, în contextul divergențelor legate de programul nuclear iranian. Moscova încearcă astfel să se poziționeze ca mediator activ în mai multe dosare sensibile de politică externă.

Se reia sarabanda acordului pe minereuri rare: o delegație ucraineană merge în SUA pentru noi negocieri
Internațional

Se reia sarabanda acordului pe minereuri rare: o delegație ucraineană merge în SUA pentru noi negocieri

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile. O delegație ucraineană se află săptămâna aceasta în Statele Unite pentru a relua negocierile cu administrația președintelui Donald Trump privind un acord strategic în domeniul minereurilor. Informația a fost confirmată de surse oficiale din Ministerul Economiei de la Kiev. Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile Potrivit vicepremierului ucrainean Iulia Svîrîdenko, scopul misiunii este „să facă să avanseze negocierile asupra unui document strategic”, ce implică direct exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Echipa ucraineană cuprinde reprezentanți din Ministerele Economiei, Afacerilor Externe, Justiției și Finanțelor. Acordul inițial: un fond comun pentru investiții americane Proiectul inițial de acord, convenit anterior între cele două părți, prevedea înființarea unui fond comun de investiții, coordonat de SUA. Acest fond urma să fie alimentat din veniturile generate de exploatarea resurselor ucrainene și să devină un instrument pentru atragerea capitalului american în Ucraina. Propunerea revizuită a SUA: clauze sensibile După eșecul vizitei președintelui Zelenski la Washington, pe 28 februarie, Statele Unite au trimis pe 28 martie o nouă variantă de acord, cu clauze suplimentare față de înțelegerea inițială. Potrivit acestora, Ucraina ar trebui să recunoască drept datorie sumele cheltuite de SUA pentru sprijinul militar și financiar acordat în timpul războiului. De asemenea, companiile americane ar avea prioritate în licitațiile privind proiectele de extracție a resurselor minerale. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a respins categoric ideea ca ajutorul oferit sub formă de donații să fie transformat într-o datorie oficială. De asemenea, liderul de la Kiev a transmis că nu va accepta condiții care pot afecta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, un obiectiv strategic fundamental pentru țară.

Tarifele impuse de Trump nu vor afecta România decât marginal, volumul de schimburi comerciale cu SUA este mic
Economie

Tarifele impuse de Trump nu vor afecta România decât marginal, volumul de schimburi comerciale cu SUA este mic

Tarifele lui Trump afectează marginal România. Așa-numita „operațiune specială” economică a administrației Trump – menită să reducă dependența SUA de importuri – ne afectează doar marginal și poate chiar aduce beneficii României, arată o analiză Frames. Tarifele lui Trump afectează marginal România România are în prezent relații comerciale mai degrabă simbolice cu Statele Unite: circa 2,2 miliarde euro exporturi și 1,3 miliarde euro importuri. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Potrivit experților Frames, tocmai această dimensiune redusă oferă un avantaj strategic în contextul conflictului tarifar. În contextul actualei crize comerciale globale, România are șansa de a atrage noi investiții, mai ales datorită expunerii sale reduse. Efectele directe ale războiului tarifelor vor fi limitate Industria românească, auto, mobilă, IT sau chimicale, are o expunere modestă la piața americană. Astfel, impactul estimat nu depășește 2-3 miliarde de euro anual, ceea ce oferă României un spațiu favorabil pentru acțiuni proactive. Războiul comercial, o oportunitate pentru România Cum negocierile comerciale directe cu SUA sunt imposibile (fiind atributul Comisiei Europene), România trebuie să devină atractivă pentru investitori. Potrivit analiștilor, în contextul incertitudinilor globale, țările care vin cu oferte concrete vor atrage capitalul speriat de instabilitate. Managerul Frames, Adrian Negrescu, propune un set de măsuri urgente: Facilități fiscale pentru investitorii greenfield; Concesiuni gratuite pentru terenuri din domeniul public; One-stop office pentru obținerea rapidă a autorizațiilor; Eliminarea taxelor pe stâlp și pe cifra de afaceri pentru multinaționale; Scăderea taxelor pe muncă; Sprijin pentru cei care reinvestesc capitalul în România. România poate atrage peste 50 de miliarde euro investiții Pe fondul reconstrucției Ucrainei și al valorificării resurselor naturale, România are potențialul de a atrage investiții masive. O legislație favorabilă parcurilor industriale și un accent pus pe energia electrică și gazele naturale pot transforma România într-un jucător regional strategic. Bursa de Valori București – un instrument cheie pentru finanțare În ciuda scăderii de 5,6 miliarde euro în ultima săptămână, Bursa de Valori București (BVB) trebuie să devină un instrument principal de finanțare a economiei românești. Soluțiile propuse de analiști: Listarea companiilor de stat pentru atragerea de fonduri; Extinderea ofertei bursiere pentru stimularea investițiilor autohtone; Reducerea taxelor pentru investitorii care susțin firmele românești; Un calendar clar de listări pentru restabilirea încrederii. Criza bursieră actuală BVB a scăzut cu 3,9% în ultima săptămână. Printre cele mai afectate companii se numără: Electrica (-12,36%) Impact (-11,99%) Transgaz (-7,8%) Banca Transilvania (-4,88%) Romgaz, Petrom, BRD, Hidroelectrica – toate cu pierderi între 2,8% și 3,5%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră