luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Zelenski sugerează că Parada Victoriei de 9 Mai de la Moscova ar putea fi în pericol, Medvedev promite dispariția Kievului

Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a lansat sâmbătă o declarație amenințătoare, afirmând că dacă Ucraina ar ataca Moscova pe 9 mai, cu ocazia festivităților dedicate Zilei Victoriei în al Doilea Război Mondial, „nimeni nu poate garanta că Kievul va mai exista pe 10 mai”. Kremlinul a propus un armistițiu de trei zile Președintele rus Vladimir Putin a anunțat o încetare unilaterală a focului între 8 și 10 mai, pentru a marca 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice și a aliaților împotriva Germaniei naziste. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Pe 9 mai, Kremlinul urmează să găzduiască o serie de lideri internaționali, inclusiv pe președintele chinez Xi Jinping, în Piața Roșie. Zelenski respinge pauza simbolică Ca reacție la propunerea Moscovei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu real și consistent de 30 de zile, nu pentru o simplă pauză de imagine, considerând propunerea Kremlinului drept o mișcare neserioasă. Zelenski a adăugat că Ucraina nu poate garanta securitatea liderilor internaționali care vor participa la parada din Moscova, întrucât responsabilitatea pentru siguranța acestora revine Federației Ruse. „Nu putem fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă pe teritoriul Federației Ruse”, a subliniat președintele ucrainean. Dmitri Medvedev amenință Kievul cu dispariția În replică, Dmitri Medvedev a calificat poziția lui Zelenski drept o „provocare verbală”, respingând ideea că cineva ar fi cerut garanții de securitate de la Ucraina. Într-un mesaj pe Telegram, acesta a transmis un avertisment direct: „(Zelenski) înțelege că, în cazul unei provocări reale de Ziua Victoriei, nimeni nu va putea garanta că Kievul va apuca ziua de 10 mai.” Medvedev îl atacă pe Trump: „O prostie arogantă” Fostul președinte rus a profitat de ocazie pentru a-l critica și pe Donald Trump, care declarase recent că Statele Unite au contribuit mai mult decât oricare altă țară la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial. Trump a anunțat, pe rețeaua sa Truth Social, intenția de a marca Ziua Victoriei pe 8 mai, data capitulării Germaniei în 1945, afirmând că SUA „au făcut cel mai mult” pentru acest rezultat istoric. „O sărbătoare nu e un lucru rău, dar prima lui declarație este o prostie arogantă”, a scris Medvedev pe rețeaua VK. În același mesaj, Medvedev a revendicat pentru Rusia paternitatea morală a victoriei în război: „Poporul nostru a sacrificat 27 de milioane de vieți în numele distrugerii fascismului. Ziua Victoriei este a noastră și este 9 mai. Așa a fost, așa este, așa va fi mereu!”

Zelenski sugerează că Parada Victoriei de 9 Mai de la Moscova ar putea fi în pericol, Medvedev promite dispariția Kievului
Prietenul lui Ponta, președintele sârb Vučić, s-a întors de urgență din SUA după ce a acuzat "o stare de rău"
Internațional

Prietenul lui Ponta, președintele sârb Vučić, s-a întors de urgență din SUA după ce a acuzat "o stare de rău"

Președintele sârb pleacă din SUA bolnav. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a decis să-și întrerupă călătoria oficială în Statele Unite și să revină de urgență la Belgrad, în urma unei stări de rău resimțite vineri, potrivit presei sârbe. Președintele sârb pleacă din SUA bolnav Televiziunea națională sârbă (RTS) a anunțat sâmbătă că Vucic a pus capăt vizitei sale în SUA „din cauza unei indispoziții”, fără a furniza detalii suplimentare privind starea de sănătate a președintelui. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Surse apropiate delegației susțin că Vucic, în vârstă de 55 de ani, s-a simțit rău vineri după-amiază (ora locală) și, după consultarea cu un medic, a luat decizia de a reveni în Serbia. Vucic urma să se întâlnească cu Donald Trump Înainte de plecare, liderul de la Belgrad anunțase două întâlniri cu președintele american Donald Trump, planificate pentru următoarele patru zile. Una dintre ele ar fi trebuit să aibă loc la reședința privată a lui Trump din Mar-a-Lago, Florida. Într-un mesaj video transmis la sosirea în SUA, Vucic menționa că urmează să participe la „întâlniri importante” cu lideri ai Partidului Republican și oficiali americani. Întâlnire cu Rudy Giuliani înainte de plecare Înainte de întreruperea vizitei, Aleksandar Vucic s-a întâlnit cu Rudy Giuliani, fostul avocat personal al lui Donald Trump şi fost primar al New Yorkului. Nu a fost clar dacă discuțiile au vizat aspecte politice sau diplomatice legate de relațiile bilaterale. Istoric medical: internare în 2019 Președintele Serbiei a mai avut episoade medicale în trecut. În 2019, acesta a fost internat pentru scurt timp din cauza unor probleme cardiovasculare. Deși starea sa de sănătate nu a fost considerată gravă la acel moment, autoritățile nu au oferit detalii complete nici atunci.

Un canal navigabil între Marmara și Marea Neagră se va realiza, susțin autoritățile turce. Proiectul, periculos pentru mediu
Internațional

Un canal navigabil între Marmara și Marea Neagră se va realiza, susțin autoritățile turce. Proiectul, periculos pentru mediu

Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu. Turcia intenționează să construiască un canal navigabil între Marea Neagră și Marea Marmara, cunoscut sub numele de Kanal Istanbul, odată ce va reuși să asigure finanțarea necesară. Declarația a fost făcută joi de ministrul turc al Transporturilor, în ciuda criticilor privind impactul ecologic al proiectului și a faptului că inițiativa fusese aparent abandonată. Ambiția lui Erdogan Președintele Recep Tayyip Erdogan a lansat oficial proiectul în 2021, când a pus piatra de temelie pentru Kanal Istanbul – un canal de 45 km lungime, cu o adâncime de 25 de metri și o lățime de 400 de metri. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real Traseul canalului pornește din districtul Kucukcekmece, trece prin rezervorul Sazlidere și ajunge la Marea Neagră, în apropiere de localitatea Durusu. Proiectul prevede și construcția unor noi porturi și centre logistice, realizarea a trei tuneluri subterane pentru autovehicule, integrarea canalului în infrastructura de transport a regiunii Istanbul. Proiectul Kanal Istanbul, periculos pentru mediu Proiectul are un cost estimat de 75 de miliarde de lire turcești (aproximativ 1,95 miliarde de dolari). Încă de la anunțare, Kanal Istanbul a fost intens criticat din mai multe direcții, precum impactul asupra mediului înconjurător și a ecosistemului marin. De asemenea este criticat pericolul afectării surselor de apă potabilă pentru Istanbul. Există îndoieli și asupra viabilitatății economice, într-un context marcat de crize succesive. Proiectul a fost înghețat, dar nu abandonat Din cauza dificultăților economice, a lipsei de finanțare și a opoziției publice, lucrările la Kanal Istanbul au fost suspendate în ultimii ani. Totuși, ministrul Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a reafirmat intenția Guvernului de a continua proiectul, când vor exista condițiile necesare: „Nu am abandonat proiectul Kanal Istanbul. Nu este astăzi pe agenda noastră, dar când vom găsi formula adecvată de finanțare, cu siguranță îl vom realiza.” Această declarație vine în contradicție cu afirmațiile făcute anterior de ministrul Mediului, care susținea că proiectul nu mai este, de ceva vreme, în planurile Guvernului. Tensiuni politice și presiuni asupra opoziției Reluarea discuțiilor despre Kanal Istanbul are loc într-un climat politic tensionat. Autoritățile centrale au fost acuzate că intimidează reprezentanții partidelor de opoziție din cadrul municipalității Istanbulului, dominată de Partidul Republican al Poporului (CHP). Un exemplu important este arestarea primarului Ekrem Imamoglu, unul dintre cei mai vocali opozanți ai președintelui Erdogan. Acesta a fost reținut pe 19 martie, sub acuzația de „corupție”, acuzație pe care o respinge categoric, denunțând o „execuție fără proces”. Arestarea primarului Imamoglu a amplificat protestele Imamoglu, considerat un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a beneficiat de un val de susținere publică, iar reținerea sa a declanșat proteste masive și turbulențe economice în Turcia. Guvernul a negat orice implicare în decizia justiției, însă criticii vorbesc despre o campanie de presiune sistematică asupra opoziției.

Trump vede lucrurile diferit în privința Ucrainei după întâlnirea de la Vatican, spune Zelenski
Internațional

Trump vede lucrurile diferit în privința Ucrainei după întâlnirea de la Vatican, spune Zelenski

Trump, atitudine schimbată față de Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump, desfășurată pe 26 aprilie la Vatican, ar fi influențat modul în care acesta percepe conflictul din Ucraina. Declarațiile au fost făcute vineri seara, în fața unui grup de jurnaliști. Trump, atitudine schimbată față de Ucraina Zelenski s-a arătat încrezător că discuția directă cu Donald Trump a produs un impact real asupra modului în care liderul american înțelege războiul din Ucraina. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Sunt încrezător că, după întâlnirea noastră de la Vatican, președintele Trump a început să vadă lucrurile puțin diferit”, a spus Zelenski. Zelenski respinge armistițiile scurte propuse de Putin În cadrul aceleiași întâlniri, liderul de la Kiev a respins propunerile Rusiei privind încetări scurte ale focului, inclusiv o posibilă pauză între 8 și 10 mai, în contextul marcării a 80 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. „Este imposibil de ajuns la un acord în trei, cinci sau șapte zile. Să fim sinceri. E teatru din partea lui Putin. Nu pare serios”, a declarat președintele ucrainean. Zelenski cere, în schimb, un armistițiu de cel puțin 30 de zile, fără condiții prealabile, pentru a putea purta negocieri substanțiale. „Putin nu trebuie ajutat să iasă din izolare” Zelenski a avertizat că liderii internaționali nu ar trebui să participe la jocul diplomatic al Kremlinului, menit să îndulcească imaginea Rusiei în contextul celebrărilor din Piața Roșie. „Nimeni nu îl va ajuta pe Putin să joace acest tip de joc pentru a-și îndulci ieșirea din izolare pe 9 mai”, a subliniat Zelenski. Kievul nu garantează securitatea liderilor prezenți la Moscova Zelenski a transmis un avertisment clar cu privire la riscurile pe care le presupune participarea liderilor străini la evenimentele de la Moscova. „Nu putem garanta securitatea liderilor internaționali prezenți acolo. Nu se știe ce va face Rusia la acea dată. Ar putea avea loc incendii, explozii, iar apoi să fim învinovățiți”, a spus el.

Votanții lui Simion din diaspora se filmează în cabina de vot și postează apoi pe TikTok. Poliția face verificări
Eveniment

Votanții lui Simion din diaspora se filmează în cabina de vot și postează apoi pe TikTok. Poliția face verificări

Sesizările BEC sunt verificate de IGPR. Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a anunțat sâmbătă că a fost sesizat de Biroul Electoral Central (BEC) în legătură cu apariția în mediul online a unor materiale video care încalcă secretul votului. Autoritățile au demarat verificări, iar BEC atrage atenția că filmarea sau fotografierea buletinului de vot este interzisă prin lege. Sesizările BEC sunt verificate de IGPR Potrivit unui comunicat transmis de Poliția Română, Biroul Electoral Central a sesizat IGPR în legătură cu materialele apărute în mediul online, în care unele persoane își dezvăluie opțiunea de vot prin filmări realizate chiar în cabina de vot. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Inspectoratul General al Poliției Române a fost sesizat de către Biroul Electoral Central cu privire la materialele din mediul online care fac referire la dezvăluirea opțiunii de vot. Sesizările primite sunt în curs de verificare”, se arată în comunicatul IGPR. Fotografierea sau filmarea buletinului de vot, interzise Biroul Electoral Central a transmis sâmbătă un avertisment public, precizând că filmarea sau fotografierea buletinului de vot contravine legii. „Având în vedere multiplele sesizări privind persoane care se filmează în cabina de vot și fac publice înregistrările în mediul online, dezvăluindu-și opțiunea de vot și încălcând secretul votului, BEC atrage atenția asupra caracterului ilicit al acestui comportament”, a precizat instituția. Filmările din cabina de vot pot atrage sancțiuni BEC subliniază că astfel de acțiuni încalcă art. 37 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, care interzice utilizarea de mijloace în campania electorală care contravin ordinii de drept. De asemenea, sunt încălcate și dispozițiile art. 11 alin. (1) din Decizia BEC nr. 22D/2025, care precizează clar că „fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă”. Răspundere contravențională pentru încălcarea legii Potrivit BEC, aceste fapte se încadrează la contravenții, conform art. 55 lit. m) din Legea nr. 370/2004, iar persoanele care le comit pot fi trase la răspundere contravențională, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Sesizările primite de BEC au fost deja transmise către Inspectoratul General al Poliției Române pentru analiză și măsuri, acolo unde se impune.

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

Produsele din tutun încălzit: o alternativă mai sigură sau un nou risc pentru sănătate?
Eveniment

Produsele din tutun încălzit: o alternativă mai sigură sau un nou risc pentru sănătate?

Dispozitivele electronice pentru fumat, dilemele sănătății. Produsele din tutun încălzit câștigă tot mai mult teren la nivel global, fiind promovate drept alternative mai sigure la fumatul tradițional. Totuși, specialiștii în sănătate publică avertizează că aceste dispozitive nu sunt lipsite de riscuri și ridică numeroase semne de întrebare privind efectele pe termen lung asupra sănatății umane. Ce sunt produsele din tutun încălzit și cum funcționează? Dispozitive precum IQOS, glo sau Ploom funcționează prin încălzirea tutunului la temperaturi care generează vapori, dar nu fum, spre deosebire de țigări. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Astfel, companiile producatoare susțin că elimina procesul de ardere responsabil de majoritatea bolilor asociate tutunului. Dispozitivele electronice pentru fumat, dilemele sănătății Ben Taylor, un fost fumător cu aproape 30 de ani de experiență, a relatat pentru BBC că încercările sale de a trece la tigari electronice au eșuat, însă a găsit în IQOS o alternativă mai apropiată de fumatul clasic. El a remarcat dispariția tusei cronice și absența mirosului persistent de țigară. Deși cercetările finanțate de industrie indică niveluri mai scăzute de substante toxice în vaporii generați, studii independente atrag atenția că aerosolii conțin în continuare compuși cancerigeni și particule fine dăunătoare. Cercetatorul Efthimios Zervas a identificat substanțe toxice în concentrații similare sau chiar mai mari decât în fumul de țigară convențional. Tineri atrași de design și tehnologie Marile companii din industria tutunului, precum Philip Morris International (PMI), British American Tobacco (BAT) și Japan Tobacco International (JTI), investesc masiv în promovarea acestor produse. Designul elegant, lansările spectaculoase și asocierea cu influenceri și celebrități au contribuit la creșterea popularitatii în peste 60 de țări, în special în Japonia și Italia. Specialiștii avertizează că produsele din tutun încălzit ar putea atrage tinerii care nu au fumat anterior, din cauza campaniilor de promovare sofisticate. Studiile arată că utilizatorii din Italia sunt predominant tineri, nu fumători înraiți. Un studiu italian din 2024 a concluzionat că nefumatorii care au început să folosească astfel de produse aveau de 5,8 ori mai multe șanse să treacă la fumatul tradițional în decurs de șase luni. Organizatii internaționale trag un semnal de alarmă Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) atrage atenția că aceste dispozitive subminează politicile de reducere a consumului de tutun, fiind mai accesibile financiar și promovate ca produse high-tech. Campaniile pe rețele sociale, în special pe Instagram și YouTube, contribuie la construirea unei imagini glamour, de produs de lifestyle. Cercetările pe termen lung lipsesc: un risc asumat? Majoritatea studiilor existente sunt finanțate de companiile producătoare, ceea ce ridică suspiciuni privind obiectivitatea. Cercetări independente arată ca procesul de încălzire generează compusi periculoși prin piroliză, ceea ce le apropie mai mult de fumatul clasic decât se admite public. Utilizatori duali: fumatul nu dispare, se diversifică O problemă majoră evidențiată de experți este utilizarea simultană a mai multor produse care conțin nicotina. Peste două treimi dintre utilizatorii de tutun încălzit continuă să fumeze și țigări clasice, ceea ce anulează potențialele beneficii ale tranziției.

Prințul Harry nu reușește să recâștige dreptul la protecție regală pe teritoriul Marii Britanii, se plânge că e ignorat de rege
Internațional

Prințul Harry nu reușește să recâștige dreptul la protecție regală pe teritoriul Marii Britanii, se plânge că e ignorat de rege

Prințul Harry denunță lipsa protecției regale. Palatul Buckingham a transmis vineri un răspuns oficial la acuzațiile lansate de prințul Harry, precizând că cererile acestuia privind asigurarea protecției de către poliție în Regatul Unit au fost respinge repetat de instanțe, în urma unor analize riguroase. Prințul Harry denunță lipsa protecției regale „Toate aceste chestiuni au fost examinate în mod repetat și meticulos de către instanțe, iar concluzia a fost aceeași de fiecare dată”, a declarat un purtător de cuvânt al regelui Charles al III-lea, citat de BBC. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Reacția Palatului vine după un interviu acordat de ducele de Sussex postului BBC în SUA, în care acesta s-a arătat dezamăgit de respingerea apelului său privind protecția poliției în timpul vizitelor în Marea Britanie. El a cerut anularea modificărilor decise în 2020 de comisia Ravec, imediat după ce a renunțat la statutul de membru activ al familiei regale și s-a mutat în Statele Unite. Lipsa de comunicare cu Regele Charles Într-un interviu, Harry a declarat că tatăl său, regele Charles, „are mult control și putere” și că problema securității putea fi rezolvată dacă ar fi „lăsat experții să-și facă treaba”. Ducele a lăsat să se înțeleagă că o lipsă de implicare din partea regelui a complicat inutil situația. De asemenea, a spus că nu mai comunică cu tatăl său, în principal din cauza tensiunilor legate de protecție și siguranță. Prințul Harry a afirmat că, în condițiile actuale, nu vede posibilitatea de a reveni în Regat împreună cu soția și copiii săi, invocând lipsa unui cadru de securitate adecvat. Problemele de sănătate ale regelui Într-o declarație emoționantă, Harry a menționat că nu cunoaște detalii despre boala tatălui său, care suferă de un cancer nedezvăluit publicului. „Nu vorbește cu mine din cauza problemelor de securitate”, a adăugat ducele. În încheierea interviului, Harry a declarat că ar fi minunat să existe o reconciliere între el și familia regală, însă a adăugat: „Dacă ei nu doresc acest lucru, este treaba lor.”

CIA își reduce personalul cu 1.200 de posturi, aproximativ 5% din efective, din motive financiare
Internațional

CIA își reduce personalul cu 1.200 de posturi, aproximativ 5% din efective, din motive financiare

CIA va reduce 1.200 de posturi. CIA, principala agenție de informații externe a Statelor Unite, urmează să elimine 1.200 de posturi, potrivit unui articol publicat vineri de Washington Post. Măsura vine în contextul noilor propuneri bugetare de austeritate prezentate de administrația Donald Trump. CIA va reduce 1.200 de posturi Conform sursei citate, administrația Trump i-a informat pe membrii Congresului că reducerile vor fi implementate gradual, de-a lungul mai multor ani, fără disponibilizări directe. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de reducere a aparatului federal. CIA nu confirmă cifrele, dar promite eficiență sporită Un purtător de cuvânt al CIA a refuzat să confirme datele exacte, însă a precizat că directorul John Ratcliffe „acționează rapid pentru a alinia personalul CIA la noile priorități de securitate națională stabilite de guvern”. Oficialii CIA au subliniat că reformele urmăresc „o mai bună capacitate de îndeplinire a misiunilor strategice” ale agenției. CIA, prima agenție de informații care a anunțat reduceri în 2025 În contextul politic actual, CIA a fost prima instituție din comunitatea de informații americane care a răspuns inițiativei administrației Trump de a reduce mii de posturi din sistemul public și de a diminua rolul statului federal. Cifrele exacte rămân secrete, dar estimările vorbesc despre 21.000 de angajați Atât numărul total al angajaților CIA, cât și bugetul său anual sunt informații clasificate. Cu toate acestea, scurgerile de informații făcute publice în 2013 de Edward Snowden și publicate de Washington Post indicau atunci un total de aproximativ 21.000 de angajați. Reducerile ar putea afecta și NSA Tot Washington Post menționează că planul de reducere a posturilor nu se limitează doar la CIA. Agenția Națională de Securitate (NSA) – responsabilă cu interceptările și spionajul informatic – ar putea fi, de asemenea, afectată de aceste măsuri.

Peste 140.000 de români au votat deja în diaspora până sâmbătă la prânz
Eveniment

Peste 140.000 de români au votat deja în diaspora până sâmbătă la prânz

Votul românilor din diasporă, peste 140.000. Românii din diaspora votează timp de trei zile pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, iar sâmbătă, 3 mai, este a doua zi de scrutin peste hotare. Calendarul votului în diaspora: trei zile consecutive la urne Procesul electoral pentru cetățenii români aflați în afara țării se desfășoară pe parcursul a trei zile, în intervale stabilite local: Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Vineri, 2 mai – între orele 7:00 și 21:00 (ora locală) Sâmbătă, 3 mai – între orele 7:00 și 21:00 (ora locală) Duminică, 4 mai – între ora 7:00 (ora locală) și ora 21:00 (ora României) Votul românilor din diasporă, peste 140.000 Potrivit datelor până sâmbătă dimineață, la ora 7:00 (ora României), 116.855 de alegători s-au prezentat la urne în secțiile de votare din străinătate. La acest număr se adaugă 4.106 voturi prin corespondență, ceea ce duce totalul voturilor exprimate în diaspora la 120.961. Datele privind prezența la urne pot fi consultate în timp real pe https://defapt.ro/alegeri-prezidentiale Unde pot vota românii din diaspora? Pentru alegerile prezidențiale din 2025, au fost organizate 965 de secții de votare în diaspora. Pot vota toți cetățenii români aflați în străinătate în ziua alegerilor, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara României.

Trump lasă iar lumea cu gura căscată: a postat o imagine care-l înfățișează ca Papă
Internațional

Trump lasă iar lumea cu gura căscată: a postat o imagine care-l înfățișează ca Papă

Donald Trump, poză în veșminte papale. Președintele SUA, Donald Trump, a publicat o imagine surprinzătoare pe rețeaua sa socială, stârnind un val de reacții și întrebări legate de limitele autoironiei, AI-ului și strategiei politice. Donald Trump, poză în veșminte papale Vineri, pe platforma Truth Social, Donald Trump a postat o imagine generată aparent de inteligența artificială, în care apare îmbrăcat în straie papale. Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Fotografia îl înfățișează solemn, așezat într-un fotoliu, purtând sutană albă, tiara papală și o cruce de aur impunătoare la gât, cu degetul arătător drept îndreptat spre cer. Nici un comentariu oficial Imaginea nu este însoțită de vreo explicație sau glumă din partea lui Trump, însă contextul politic și religios din SUA a alimentat speculațiile. Media americane au confirmat că portretul este generat de AI, fără o sursă oficială indicată. Glumă sau strategie? Cu doar câteva zile înainte de publicarea imaginii, Donald Trump a făcut o declarație ironică în fața jurnaliștilor: „Aș vrea să fiu Papă. Ar fi alegerea mea numărul unu”, a spus el, întrebat despre preferințele sale privind succesorul Papei Francisc. Trump și electoratul catolic: un joc de imagine? Declarațiile și imaginea vin într-un context în care aproximativ 20% dintre americani se declară catolici. Potrivit exit-poll-urilor de la alegerile din noiembrie, circa 60% dintre aceștia au votat pentru Donald Trump, ceea ce sugerează un electorat atent la simboluri și declarații.

Finalizarea hidrocentralelor ceaușiste, proiect de siguranță națională, a decis CSAT
Eveniment

Finalizarea hidrocentralelor ceaușiste, proiect de siguranță națională, a decis CSAT

Finalizarea hidrocentralelor, proiect de siguranță națională. CSAT a aprobat, în principiu, ca finalizarea hidrocentralelor aflate în stadii avansate de construcție să fie considerată un proiect de siguranță națională, a anunțat miercuri președintele interimar Ilie Bolojan. Finalizarea hidrocentralelor, proiect de siguranță națională Decizia are ca scop accelerarea lucrărilor și eliminarea blocajelor birocratice care trenează de zeci de ani. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a aflat un proiect de lege destinat implementării unor măsuri speciale pentru dezvoltarea hidroenergiei, în contextul securității energetice a României. Hidrocentrale începute înainte de 1989, blocate de birocrație Bolojan a explicat că mai multe hidrocentrale începute înainte de 1989 sunt finalizate în proporție de 60–90%, dar nu pot fi puse în funcțiune din cauza unor obstacole precum lipsa avizelor de mediu sau nefinalizarea procesului de scoatere din fondul forestier. Bolojan a amintit și de procese judiciare aflate pe rol. Creștere de 10% a puterii instalate din hidroenergie Finalizarea acestor proiecte ar însemna o creștere cu 10% a capacității totale de producție hidroenergetică din România, contribuind la obținerea unei energii curate, constante și ieftine și sporirea independenței energetice a țării. De asemenea sunt vizate reducerea costurilor pentru consumatori și creșterea competitivității economiei românești. Corelare cu alte proiecte strategice din energie Bolojan a subliniat că hidrocentralele fac parte dintr-o strategie mai amplă, care include centralele nucleare, transformarea centralelor pe cărbune în unități pe gaz și diversificarea mixului energetic național. Conform estimărilor oficiale, cele 10 hidrocentrale vizate de decizie ar putea deveni operaționale în cel mult trei ani. Proiectul de lege urmează să intre în circuitul de avizare, urmând ca în luna mai să fie înaintat Parlamentului pentru dezbatere și aprobare. După adoptarea legii, lucrările la hidrocentrale vor putea fi reluate în cel mai scurt timp, ceea ce ar permite atingerea obiectivului strategic de creștere a securității energetice a României prin valorificarea unor proiecte blocate de zeci de ani.

Ucraina și SUA semnează miercuri acordul pentru minerale rare, anunță surse oficiale de la Kiev
Internațional

Ucraina și SUA semnează miercuri acordul pentru minerale rare, anunță surse oficiale de la Kiev

Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare. Ucraina se pregătește să semneze miercuri un acord strategic cu Statele Unite privind accesul la mineralele sale rare, potrivit unei surse oficiale de la Kiev. Documentul urmează să le ofere americanilor drepturi importante asupra unor resurse esențiale pentru industriile de vârf. Ucraina, SUA, acord pentru minerale rare Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, se află în drum spre Washington, unde urmează să semneze acordul în cursul serii. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Deși guvernul ucrainean nu a aprobat încă oficial versiunea finală a textului, semnarea este considerată iminentă. Premierul ucrainean salută un acord „echitabil” Premierul Denis Șmîhal a descris acordul ca fiind „frumos și echitabil”, subliniind caracterul său bilateral și importanța acestuia pentru investițiile comune în reconstrucția Ucrainei. El a precizat că semnarea este așteptată în următoarele 24 de ore. Negocieri tensionate Negocierile privind acordul au fost tensionate, în contextul relației complexe dintre Ucraina și SUA, în special din cauza sprijinului militar și financiar american. O versiune anterioară a documentului ar fi trebuit semnată în februarie, dar vizita președintelui Volodimir Zelenski la Washington a fost umbrită de o altercație diplomatică cu Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance. Deputații ucraineni au respins varianta americană din martie Proiectul propus de SUA în martie a fost perceput de parlamentarii ucraineni ca fiind defavorabil Kievului, ceea ce a dus la reluarea negocierilor. Noul text, agreat de ambele părți, nu include clauze privind recunoașterea ajutoarelor oferite anterior ca datorie a Ucrainei. Acordul nu include garanții de securitate împotriva Rusiei Deși Kievul a solicitat includerea unor garanții de securitate împotriva Rusiei, acestea nu apar în documentul ce urmează să fie semnat. Surse oficiale nu au oferit detalii despre această omisiune. Fond de investiții comun pentru reconstrucția Ucrainei Acordul prevede înființarea unui fond de investiții ucraineano-american, destinat reconstrucției Ucrainei. Acesta va fi alimentat cu redevențe din noile licențe pentru materii prime – petrol, gaze și minereuri rare – și va fi gestionat paritar de ambele guverne. Partea americană va contribui la fond prin echivalentul viitoarelor ajutoare militare, în timp ce Ucraina va menține controlul asupra resurselor sale naturale și infrastructurii strategice. Profiturile vor rămâne în Ucraina cel puțin zece ani Potrivit acordului, profiturile generate în primii zece ani nu vor putea fi transferate în străinătate. Acestea vor fi reinvestite exclusiv în Ucraina, pentru a susține redresarea economică și stabilitatea statului. Resursele miniere ucrainene rămân o necunoscută strategică În ciuda potențialului acordului, cantitatea exactă de resurse miniere disponibile este incertă. Multe dintre acestea sunt greu de exploatat sau se află în zone aflate sub controlul Rusiei, ceea ce ridică provocări suplimentare în aplicarea acordului.

Gazprom, greu de ucis: compania rusă, profit uriaș în 2024, după primele pierderi în 25 de ani în 2023
Economie

Gazprom, greu de ucis: compania rusă, profit uriaș în 2024, după primele pierderi în 25 de ani în 2023

Gazprom revine pe profit în 2024. Gigantul energetic rus Gazprom a raportat un profit net de 1.200 miliarde de ruble (aproximativ 14,76 miliarde de dolari) în 2024, marcând o revenire puternică după pierderile de aproape 7 miliarde de dolari din anul precedent, potrivit unui anunț transmis miercuri de compania controlată de statul rus. Gazprom revine pe profit în 2024 Redresarea financiară s-a datorat în principal îmbunătățirii afacerilor cu gaze naturale și majorării veniturilor din dobânzi, generate de investițiile financiare ale grupului. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI   În 2023, Gazprom a înregistrat primele sale pierderi nete din 1999, în contextul scăderii abrupte a vânzărilor în Europa, anterior principala piață a companiei. Această scădere a fost cauzată de sancțiunile internaționale impuse după invazia Rusiei în Ucraina. Gazprom, afectată de sancțiuni, dar susținută de rezerve de lichiditate Gazprom a fost una dintre companiile rusești cel mai puternic afectate de sancțiunile occidentale. Totuși, potrivit adjunctului directorului general, Famil Sadygov, grupul dispune de o rezervă de lichidități de 1.034 miliarde de ruble, ceea ce îi oferă o stabilitate financiară ridicată, chiar și în contextul presiunilor internaționale. Stoparea tranzitului prin Ucraina De la 1 ianuarie 2025, Ucraina a întrerupt complet tranzitul gazelor rusești, după decenii în care această rută a asigurat aprovizionarea Europei. Decizia Kievului de a nu prelungi acordul de tranzit a consfințit sfârșitul dominației energetice rusești în regiune. Divizia de gaze, mai profitabilă decât cea de petrol Potrivit raportului anual al companiei, divizia de gaze a generat un profit de 756 miliarde de ruble, depășind divizia de petrol, care a raportat 649 miliarde de ruble. Veniturile totale ale Gazprom au atins 10.700 miliarde de ruble în 2024, al doilea cel mai mare rezultat din istoria companiei. De asemenea, EBITDA-ul a crescut cu 76%, ajungând la 3.100 miliarde de ruble. În lipsa pieței europene, Gazprom își redirecționează eforturile către extinderea exporturilor de gaze naturale spre Asia, cu accent pe China, în acord cu strategia Kremlinului de reorientare către Est.  

Măsurile luate de geniul Trump au dus la contractarea economiei americane pentru prima oară în ultimii trei ani
Internațional

Măsurile luate de geniul Trump au dus la contractarea economiei americane pentru prima oară în ultimii trei ani

Măsurile lui Trump afectează economia americană. Economia Statelor Unite a înregistrat o contracție de 0,3% în ritm anual în perioada ianuarie–martie 2025, marcând primul declin din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare publicate de Departamentul american al Comerțului. Scăderea survine pe fondul războaielor comerciale declanșate de președintele Donald Trump, care au perturbat activitatea economică și încrederea în mediul de afaceri. Măsurile lui Trump afectează economia americană Creșterea economică a fost grav afectată de o majorare istorică a importurilor, companiile americane încercând să aducă mărfuri din străinătate înainte de impunerea unor noi taxe vamale de către administrația Trump. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Importurile au crescut cu 41%, cel mai rapid ritm din 1972 încoace, cu excepția crizei sanitare din 2020. Această explozie a importurilor a șters aproximativ cinci puncte procentuale din dinamica PIB-ului. Cheltuielile de consum încetinesc puternic Cheltuielile de consum, care reprezintă peste două treimi din economia americană, au înregistrat o creștere modestă de 1,8% în primul trimestru, în scădere de la 4% în ultimul trimestru din 2024. De asemenea, cheltuielile guvernamentale federale au scăzut cu 5,1%, accentuând presiunea asupra creșterii economice. Investițiile private dau semne de vitalitate În contrast cu declinul altor indicatori, investițiile companiilor au crescut cu 21,9%, în special datorită achizițiilor de echipamente. Această dinamică reflectă o anumită încredere a sectorului privat în potențialul de redresare economică, însă rămâne insuficientă pentru a compensa efectele negative ale războaielor comerciale. Riscul de recesiune se amplifică în semestrul doi Mulți economiști avertizează că impactul taxelor vamale asupra PIB-ului ar putea deveni și mai vizibil în a doua jumătate a anului 2025, sporind riscul intrării în recesiune. Totodată, încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce tot mai multe companii își retrag previziunile financiare anuale, invocând incertitudinile economice. Inflația rămâne o preocupare majoră Deși prețurile de consum au scăzut comparativ cu vârful din 2022, inflația anuală este mai mare decât în septembrie 2024, când a coborât temporar la 2,1%. În prezent, inflația revine în centrul dezbaterilor economice și politice, iar economiștii se așteaptă ca Rezerva Federală să reia scăderea dobânzilor în cursul acestui an pentru a stimula economia. Trump promite reducerea inflației, dar datele îl contrazic În plină campanie electorală, președintele Donald Trump a promis măsuri rapide pentru combaterea inflației. Totuși, statisticile actuale arată că inflația a crescut în ultimele luni, punând sub semnul întrebării eficiența politicilor economice promovate de actuala administrație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră