Eveniment
Patrulele „anti-migrație” se extind în Europa: un fenomen cu ecouri tot mai vizibile în România
Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România. În ultimele luni, Europa a fost martora apariției unui nou val de grupuri anti-migrație care se autoproclamă „forțe de protecție”.
Îmbrăcați în uniforme improvizate, purtând veste reflectorizante sau chiar cămăși negre cu simboluri radicale, acești indivizi patrulează străzile ori granițele, pretinzând că protejează comunitățile de migranți.
Mișcările anti-migrație care defilează pe străzile Europei în numele „siguranței” au început să inspire și România.
Patrulele anti-migrație
De la marșurile din centrul Reykjavíkur, la patrulele de la granița dintre Polonia și Germania sau la controalele nocturne din Belfast, aceste grupuri atrag atenția mediatică și se prezintă drept „apărători ai cetățenilor”.
Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni
În realitate, avertizează experții, efectul este contrar: acțiunile lor sporesc insecuritatea și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare.
„Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nici nu creează mai multă siguranță pe străzi.
Este mai degrabă un spectacol pentru media și o armă politică a extremei drepte”, explică Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului.
Fenomenul nu este nou: valuri similare de vigilenți au apărut de fiecare dată când discursul despre migrație s-a radicalizat.
Vara aceasta, în Murcia (Spania), indivizi înarmați cu bâte au ieșit pe străzi pentru a „vâna” străini, în timp ce în Polonia sute de oameni s-au adunat la granița cu Germania pentru a „împiedica” solicitanții de azil să treacă frontiera.
În Olanda, grupuri mici au blocat drumuri și au cerut documente de identitate trecătorilor.
Frică, manipulare și dezinformare
Autoritățile și organizațiile pentru drepturile omului susțin că aceste mișcări sunt alimentate de frică și de campanii de dezinformare.
În Spania, înaintea incidentelor, mesajele rasiste de pe rețelele sociale au crescut cu 1.500%, potrivit guvernului.
În Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a legat apariția patrulelor de o „narațiune politică radicalizantă” care portretizează migrația ca pe o amenințare.
Deși vigilenții pretind că aduc siguranță, efectele sunt inverse.
„Stilul lor militant transmite un potențial de violență înspăimântător pentru minorități.
Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți pentru violență, trafic de droguri sau furturi”, spune Bjørgo.
Criminalitate rebranduită în „patriotism”
În Islanda și Irlanda de Nord, rapoartele recente arată că printre membrii acestor grupuri se numără persoane cu condamnări penale.
În unele cazuri, aceștia au amenințat criticii cu „reducerea la tăcere pentru totdeauna”.
„Este doar o iluzie că cineva poate lua legea în propriile mâini. Exemplele arată că se termină prost”, avertizează Fjölnir Seæmundsson, președintele sindicatului polițiștilor islandezi.
Mișcările anti-migrație, Europa inspiră și România
Deși România nu este o țară de destinație majoră pentru migranți, discursul politic și acțiunile individuale creează un climat tot mai ostil, în care violența simbolică riscă să se transforme în violență reală.
Partide precum AUR sau formațiuni ultranaționaliste (ex. Partidul Neamul Românesc, ARN) au promovat constant teme anti-migrație, în pofida faptului că România nu este o destinație majoră pentru refugiați
Mesajele au avut ecouri.
Incidente anti-migranți în România
Recent, un tânăr s-a filmat lovind cu pumnii un livrator străin, căruia i-a strigat „Go back to your country, that’s the problem, nigger”.
Incidentul a venit la scurt timp după ce deputatul AUR Dan Tanasă a publicat pe Facebook un apel către cetățeni să refuze livrările făcute de curieri străini:
„Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!”.
Nu este un incident singular.
La Ditrău, în 2020, peste 200 de localnici au protestat împotriva angajării a doi muncitori din Sri Lanka la o brutărie, pe motiv că ar „amenința identitatea comunității”.
Situația a degenerat în amenințări și presiuni asupra angajatorilor.
Proprietara casei în care aceştia stăteau a fost ameninţată, iar cei doi au fost mutaţi la o gazdă dintr-un un sat învecinat.
Dar şi proprietara casei respective a păţit acelaşi lucru.
În același an, Romulus Badea, partener Soter&Partners, companie care se ocupa cu aducerea muncitorilor străini în țară, declara că situații similare se întâlnesc frecvent în România, dar rămân mai puțin mediatizate.
Badea a amintit câteva cazuri: la un hotel din Vâlcea o familie de turiști a făcut scandal pentru că muncitori din Sri Lanka făceau curățenie.
La un restaurant din Cluj vecinii au depus plângeri repetate împotriva angajaților străini.
La o fabrică de lângă București, o angajată falsifica pontajul pentru a discrimina lucrătorii din Sri Lanka.
Normalizarea retoricii anti-străini
Un studiu recent arată că narativul anti-migrație a devenit mai prezent în spațiul public din România și chiar interiorizat de români din diaspora.
În plus, factori precum neîncrederea ridicată în instituțiile statului, expunerea la dezinformare și manipulare online, dar și retorica politică populistă creează un climat propice apariției unor forme de „vigilență civică” care să copieze modelele europene.
