luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Capsula Crew Dragon de la SpaceX s-a conectat cu Stația Spațială Internațională: patru astronauți, într-o misiune de șase luni

Capsula Crew Dragon, andocată la ISS. Capsula Crew Dragon, operată de compania privată americană SpaceX, s-a conectat sâmbătă dimineață cu Stația Spațială Internațională (ISS), în cadrul unei noi misiuni spațiale ce va dura aproximativ șase luni. La bordul capsulei se află patru astronauți: doi americani, un rus și un japonez. Capsula Crew Dragon, andocată la ISS SpaceX a confirmat conectarea capsulei la ora 06:27 GMT, deasupra regiunii sud-estice a Oceanului Pacific. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Anunțul a fost făcut pe rețelele de socializare, însoțit de o înregistrare video care surprinde momentul atașării Crew Dragon la ISS. Echipaj internațional: SUA, Rusia și Japonia Misiunea Crew-11 este formată din astronauții americani Zena Cardman și Mike Fincke, japonezul Kimiya Yui și cosmonautul rus Oleg Platonov. Cei patru au fost lansați în spațiu vineri, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, la bordul unei rachete Falcon 9. Parte a programului NASA de colaborare cu sectorul privat Aceasta este cea de-a 11-a misiune de rotație a echipajului în cadrul programului Commercial Crew al NASA, conceput pentru a înlocui vechile navete spațiale cu vehicule dezvoltate de parteneri privați. Programul reprezintă un nou model de colaborare între agenția spațială americană și companii precum SpaceX. Primire călduroasă la bordul ISS Echipajul deja prezent pe ISS le-a transmis noilor veniți un mesaj amical: „Avem băuturi proaspete, mâncare caldă și vă așteptăm. Pe curând!” Mike Fincke a răspuns cu entuziasm: „Bună ziua ISS, Crew-11 este aici și suntem foarte bucuroși să ne alăturăm vouă”. Experimente pentru viitoarele misiuni lunare Pe durata misiunii, echipajul va simula scenarii de alunizare ce ar putea fi folosite în apropierea polului sudic lunar, în cadrul programului Artemis al NASA. De asemenea, vor fi testate efectele gravitației reduse asupra abilităților de pilotaj ale astronauților, în pregătirea viitoarelor module de coborâre pe Lună. Fructe în spațiu: rodii pentru experimente biologice Misiunea Crew-11 a transportat și un lot de rodii provenite din Armenia, care vor fi comparate cu un lot identic rămas pe Pământ. Cercetătorii vor analiza influența microgravitației asupra comportamentului culturilor agricole, în perspectiva viitoarelor misiuni de lungă durată în spațiu. ISS, laboratorul spațial locuit permanent din 2000 Stația Spațială Internațională, locuită permanent din anul 2000, este esențială pentru cercetările în domeniul explorării spațiului, inclusiv pentru planurile viitoare de trimitere a oamenilor pe Marte. A fost asamblată începând cu anul 1998 și este un simbol al cooperării internaționale între Statele Unite, Rusia, Europa și Japonia. Durata de viață a ISS, extinsă până în 2030 Inițial, ISS trebuia să fie retrasă din funcțiune în 2024. Totuși, NASA a reevaluat capacitatea tehnică a laboratorului orbital și estimează că acesta poate rămâne operațional cel puțin până în anul 2030.

Capsula Crew Dragon de la SpaceX s-a conectat cu Stația Spațială Internațională: patru astronauți, într-o misiune de șase luni
Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

Jack Smith, fost procuror în dosarele Trump, investigat pentru presupuse activități politice ilegale
Internațional

Jack Smith, fost procuror în dosarele Trump, investigat pentru presupuse activități politice ilegale

Fost procuror în dosarele Trump, investigat. Biroul Consilierului Special din SUA (OSC) a deschis o anchetă împotriva fostului procuror special Jack Smith, în urma acuzațiilor de interferență politică în alegerile prezidențiale din 2024. Fost procuror în dosarele Trump, investigat Oficialii federali investighează activitatea fostului procuror special Jack Smith, după ce mai mulți lideri republicani, inclusiv președintele Donald Trump, au susținut că acțiunile lui Smith în timpul anchetelor împotriva lui Trump ar fi fost motivate politic. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Biroul Consilierului Special (Office of Special Counsel – OSC), o agenție federală independentă, a confirmat pentru NBC News că a lansat o anchetă privind posibile încălcări ale Hatch Act – o lege care interzice anumite activități politice angajaților guvernamentali. Deși Trump și susținătorii săi nu au prezentat dovezi clare privind ilegalitățile comise de Smith, ancheta a fost declanșată oficial. Cine este Jack Smith și care a fost rolul său Jack Smith a fost numit procuror special de fostul procuror general Merrick Garland în noiembrie 2022, la doar trei zile după ce Donald Trump și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024. Smith a formulat două capete de acuzare penale împotriva lui Trump în 2023, însă a demisionat cu puțin timp înainte de inaugurarea prezidențială din ianuarie 2024, fără ca aceste dosare să ajungă în instanță. Senatorul Tom Cotton acuză interferență electorală Senatorul republican Tom Cotton a cerut miercuri OSC să investigheze presupusa „interferență fără precedent în alegerile din 2024” din partea lui Smith. Potrivit unei surse citate de NBC News, agenția a confirmat oficial că va continua ancheta ca răspuns la solicitarea lui Cotton. Cotton a scris pe rețeaua X că „acțiunile legale ale lui Jack Smith nu au fost decât un instrument al campaniilor Biden și Harris” și că acestea ar constitui o posibilă activitate ilegală de campanie din partea unui funcționar public. De asemenea, senatorul susține că Smith ar fi insistat pentru un „proces grăbit” împotriva lui Trump, dar nu a furnizat dovezi concrete în sprijinul acuzațiilor. Ce este Hatch Act și ce sancțiuni implică Hatch Act reglementează implicarea angajaților federali în activități politice. Deși OSC nu are autoritatea de a formula acuzații penale, poate recomanda măsuri disciplinare – inclusiv concedierea – sau poate trimite concluziile sale către Departamentul Justiției (DOJ). Totuși, în mod obișnuit, încălcările Hatch Act nu sunt deferite DOJ-ului. Un precedent notabil a avut loc în 2019, când OSC a recomandat ca președintele Trump să o concedieze pe consiliera Kellyanne Conway pentru încălcări ale aceleiași legi, însă cazul nu a fost preluat de DOJ.

De la junglă la internet: ce se întâmplă cu un trib izolat din pădurea amazoniană când descoperă lumea digitală
Eveniment

De la junglă la internet: ce se întâmplă cu un trib izolat din pădurea amazoniană când descoperă lumea digitală

Trib izolat, fascinat de lumea digitală. Odinioară complet izolați în pădurea amazoniană, membrii tribului Korubo din valea Javari, Brazilia, sunt astăzi conectați la internet, folosesc telefoane mobile și cumpără produse de la oraș. Trib izolat, fascinat de lumea digitală Tot mai mulți Korubo își doresc panouri solare și acces permanent la internet. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Vrem Starlink pentru a putea afla cum se simt rudele duse la spital”, spune Txitxopi, unul dintre liderii comunității. Două dintre cele patru sate Korubo au deja conexiune online permanentă, iar telefoanele mobile au devenit indispensabile. De la vase din lut la tigăi din metal Xuxu, un bărbat Korubo, își amintește cum înainte mâncarea era gătită în cazane de ceramică fabricate în pădure. Astăzi, tigăile din metal aduse de „oamenii albi” sunt mult mai dorite. La Tabatinga, orașul cel mai apropiat, vine frecvent pentru îngrijiri medicale și cumpărături. O comunitate în tranziție Comunitatea Korubo numără în prezent 127 de persoane stabilite în patru sate, după contactele oficiale din 1996, 2014 și 2015. Inițial, zona fusese ocupată de exploatatori de cauciuc și tăietori de lemne, iar Korubo au rezistat cu bastoane din lemn de palmier – unică formă de apărare în regiune, fără arcuri sau săgeți. Un trecut violent: atacuri reciproce și pierderi de vieți Între 1965 și 1997, Korubo au ucis 25 de intruși. La rândul lor, familiile indigene au fost urmărite și atacate în repetate rânduri. Funai, agenția națională pentru popoare indigene, a intervenit abia în anii ’90, stabilind primul contact pentru a preveni extincția grupului. Orașul atrage, dar aduce și boli Mulți Korubo ajung astăzi la Tabatinga chiar și pentru probleme medicale minore. Medicul Lucas Albertoni avertizează asupra pericolelor: gripa, pneumonia, diareea și deshidratarea au provocat moartea a patru bebeluși Korubo în ultimul an. „Ei nu sunt fragili biologic, dar nu au memorie imunologică pentru bolile noastre”, explică el. Intervenția statului, fără succes După contact, autoritățile au trimis produse de bază – baterii, săpun, macete, lanterne. Dar cererea s-a extins rapid. Cu ajutorul salariilor plătite de stat și a ajutoarelor, Korubo cumpără astăzi bărci, orez, paste, biscuiți și telefoane mobile. Banii sunt recunoscuți prin animalele ilustrate pe bancnote: „Jaguarul” de pe bancnota de 50 de reali e un reper uzual în tranzacții. Între păstrarea tradițiilor și atracția orașului Tinerii Korubo devin din ce în ce mai puțin interesați de vânătoare și agricultură. Luisa Suriani, profesoară în satele Korubo, respinge ideea că tribul a fost „poluat” de modernitate. „Viața lor este vibrantă”, spune ea. Femeile îngrijesc copiii cu gesturi pline de semnificație, bărbații râd și beau tatxi – băutură tradițională din scoarță de copac, iar uneori se plânge pierderea unui maimuțoi de companie ca pe un membru de familie. Dependență de cei care odinioară i-au vânat Sydney Possuelo, fost lider Funai, atrage atenția asupra dependenței periculoase care s-a creat: „Acum depind de cei care înainte i-au ucis, le-au luat pământul, le-au vânat femeile.” El avertizează că statul ar trebui să păstreze distanța față de grupurile încă necontactate.

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Jurnalistă Fox News, televiziunea preferată a președintelui Trump, numită procuror la Washington
Internațional

Jurnalistă Fox News, televiziunea preferată a președintelui Trump, numită procuror la Washington

Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului. Senatul Statelor Unite a confirmat numirea fostei judecătoare și vedete de televiziune Jeanine Pirro în funcția de procuror al districtului Columbia, una dintre cele mai importante poziții judiciare din țară. Pirro a fost votată cu 50 de voturi pentru și 45 împotrivă, în urma unei cereri ferme din partea președintelui Donald Trump. Trump grăbește numirile în funcții-cheie Președintele Trump a insistat ca Senatul, controlat de republicani, să lucreze inclusiv în weekend pentru a accelera numirile pe care le consideră strategice. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pirro fusese deja numită procuror interimar în mai, dar acum primește confirmarea oficială, într-un context politic tensionat. Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului Jeanine Pirro, în vârstă de 74 de ani, este cunoscută publicului larg ca realizatoare a emisiunii „Justice with Judge Jeanine”, difuzată timp de 11 ani pe Fox News, televiziunea preferată de conservatori. Trump a descris-o ca aparținând unei „clase aparte” și a elogiat stilul ei combativ. Pe lângă cariera sa juridică și mediatică, Pirro este și autoare a mai multor volume dedicate susținerii lui Donald Trump, consolidându-și astfel imaginea de loialistă în cercul apropiat al fostului președinte. Pirro se alătură altor foști prezentatori numiți în guvern Numirea ei întărește tendința administrației Trump de a aduce în funcții publice figuri cunoscute din mass-media conservatoare. Printre aceștia se numără Pete Hegseth, fost co-prezentator al „Fox & Friends Weekend”, acum secretar al Apărării, și Sean Duffy, fost co-prezentator la Fox Business, devenit secretar al Transporturilor. Critici dure din partea democraților Senatorul democrat Dick Durbin, membru influent al Comisiei Juridice, a criticat în termeni duri confirmarea lui Pirro. El a susținut că aceasta „nu ar trebui să fie niciodată procuror american permanent”, amintind de implicarea ei în promovarea teoriilor conspirației privind alegerile din 2020, pierdute de Trump în fața lui Joe Biden. Implicată într-un proces de defăimare cu miză uriașă Jeanine Pirro a fost unul dintre prezentatorii Fox News menționați în procesul intentat de Dominion Voting Systems, companie producătoare de echipamente electorale. Plângerea pentru defăimare s-a încheiat cu o înțelegere extrajudiciară în valoare de 787,5 milioane de dolari, achitată de Fox News.

Chiria uriașă plătită de Administrația Națională Apele Române pentru un sediu de lux în Capitală: 54.000 de euro pe lună
Eveniment

Chiria uriașă plătită de Administrația Națională Apele Române pentru un sediu de lux în Capitală: 54.000 de euro pe lună

Chirie uriașă pentru sediul Apele Române. Administraţia Naţională Apele Române are un sediu într-o zonă centrală din Bucureşti pentru care achită 54.000 de euro lunar, a dezvăluit ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-o intervenție televizată la Antena3 CNN. Aceasta a declarat că va cere instituției să găsească un nou spațiu, mai puțin costisitor. Chirie uriașă pentru sediul Apele Române Diana Buzoianu a afirmat că a aflat recent despre cheltuielile exorbitante ale instituției: Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Apele Române, în Bucureşti, au 270 de angajaţi care stau într-un sediu central. Costă 54.000 de euro pe lună. Am descoperit asta săptămâna trecută şi m-am crucit un pic”, a spus Buzoianu. Solicitare oficială pentru găsirea unui nou sediu Ministra Mediului a anunțat că va transmite o solicitare oficială către conducerea Apelor Române pentru a identifica un nou sediu, subliniind că suma actuală nu este justificată. „Săptămâna viitoare le trimit o cerere expresă să găsească un alt spațiu. Înțeleg că sunt la final de contract și nu pot rămâne acolo. 54.000 de euro este un preț fabulos”, a declarat oficialul. 75 de milioane de lei pentru achiziția unui sediu, nevalorificați Potrivit Dianei Buzoianu, instituția ar fi avut în trecut fondurile necesare pentru a cumpăra un sediu propriu: „Primiseră 75 de milioane de lei pentru achiziție, dar nu au apucat să-i folosească. Este aberant”, a mai spus ministra. Sediul aparține unui proprietar privat Întrebată cui aparține imobilul închiriat, Buzoianu a precizat: „Cred că este în proprietate privată, dar o să mă interesez mai departe.” Corpul de Control trimis la Apele Române Diana Buzoianu a anunțat și că a trimis Corpul de Control la Apele Române, declarându-se extrem de nemulțumită de activitatea instituției. Ministra Mediului a afirmat că, după adoptarea hotărârii de Guvern privind reforma Romsilva, Administrația Națională Apele Române va fi următoarea instituție vizată pentru reformă.

Sydney Sweeney, blondă și cu „gene” bune”: Scandalul campaniei publicitare a jeanșilor American Eagle
Eveniment

Sydney Sweeney, blondă și cu „gene” bune”: Scandalul campaniei publicitare a jeanșilor American Eagle

Campania American Eagle, acuzată de rasism. Brandul american de jeans American Eagle a stârnit o avalanșă de reacții pe rețelele sociale după lansarea unei campanii publicitare cu actrița Sydney Sweeney, cunoscută din serialele „Euphoria” și „The White Lotus”. Spotul, bazat pe un joc de cuvinte între „jeans” (blugi) și „genes” (gene), a fost perceput de unii ca având aluzie la idealuri estetice problematice, fiind acuzat de promovarea unor standarde care ar sugera superioritatea rasială. Campania American Eagle, acuzată de rasism Sloganul campaniei, „Sydney Sweeney Has Great Jeans”, funcționează ca un joc de cuvinte între „jeans” și „genes” – cuvinte omofone în limba engleză. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Într-un clip asociat campaniei, actrița spune: „Genele sunt transmise de la părinți și determină trăsături precum culoarea părului, personalitatea sau culoarea ochilor. Jeanșii mei sunt albaștri.” Această formulare, împreună cu imaginea unei femei blonde, cu ochi albaștri, a fost considerată de unii utilizatori ca aluzie inconștientă la eugenie – o ideologie pseudoscientifică legată de puritatea rasială. Apeluri la boicot și critici virulente în mediul online Pe rețelele sociale, mai mulți utilizatori au reacționat critic la clip: „Poate că sunt prea woke, dar să iei o femeie albă, blondă, cu ochi albaștri și să concentrezi campania pe ideea că are gene perfecte mi se pare cel puțin ciudat”, a scris un utilizator pe platforma X. Alt comentariu, de pe Instagram, avertiza: „Ideile astea (eugenice) nu sunt cool. Boicotați American Eagle.” American Eagle își susține campania: „Este vorba doar despre jeanși” În replică, American Eagle a postat pe Instagram un mesaj de susținere pentru campanie și actrița implicată: „Campania noastră a fost întotdeauna despre jeanși. Jeanșii ei. Povestea ei. Vom continua să celebrăm felul în care fiecare poartă jeanșii AE cu încredere. Jeanșii grozavi se potrivesc tuturor.” Reacții împărțite: de la critici la susținere și reacții politice Controversa nu a trecut neobservată la nivel politic. Steven Cheung, directorul de comunicare al Casei Albe, a intervenit pe platforma X și a criticat dur reacțiile negative: „Cultura woke a luat-o razna. Gândirea liberală răstălmăcită este motivul pentru care americanii au votat așa cum au votat în 2024. S-au săturat de aceste prostii.” În același timp, alți utilizatori și fani ai actriței au apărat campania și au acuzat exagerarea reacțiilor. Sydney Sweeney nu a reacționat public Până în prezent, Sydney Sweeney nu a oferit nicio reacție oficială legată de controversă. Actrița, aflată în plin succes la Hollywood, a fost anterior subiectul unor discuții în spațiul public legate de percepția imaginii feminine și de standardele de frumusețe.

Țările nordice, lovite de un val de căldură fără precedent. Renii, în pericol
Eveniment

Țările nordice, lovite de un val de căldură fără precedent. Renii, în pericol

Țările nordice, temperaturile de peste 30°C. Țările nordice, cunoscute pentru climatul lor rece, se confruntă în prezent cu un val de căldură „cu adevărat fără precedent”. Fenomenul, intensificat de poluarea cu dioxid de carbon, provoacă temperaturi extrem de ridicate în nordul Europei, depășind limitele istorice. Țările nordice, temperaturile de peste 30°C O stație meteo situată în partea norvegiană a Cercului Arctic a înregistrat temperaturi de peste 30°C în 13 zile din luna iulie. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică În Finlanda, canicula s-a menținut trei săptămâni consecutiv, cu temperaturi similare. Cercetătorii afirmă că aceasta este cea mai lungă perioadă de căldură extremă înregistrată în regiune din 1961 încoace – cu 50% mai lungă decât recordul anterior. „Valul de căldură este în plină desfășurare” „Valul de căldură fără precedent este încă în plină desfășurare, cu temperaturi maxime de 32-33°C”, a declarat Mika Rantanen, climatolog la Institutul Meteorologic Finlandez. Acesta a menționat că și regiunile arctice au avut trei săptămâni cu peste 25°C, iar în zilele următoare ar putea fi depășite recordurile de temperatură din august. Norvegia, noi zile caniculare Institutul Meteorologic Norvegian a raportat temperaturi de peste 30°C în cel puțin una dintre cele trei regiuni nordice ale țării, timp de 12 zile din iulie. Deși căldura s-a mutat temporar către nord și est, specialiștii avertizează că temperaturile ridicate ar putea reveni în weekend. „Ne așteptăm la câteva zile fierbinți în nordul Norvegiei”, au transmis autoritățile meteo norvegiene. Recorduri doborâte și în Suedia În nordul Suediei, mai multe stații meteorologice au înregistrat valuri de căldură de lungă durată. La Haparanda, s-au înregistrat 14 zile consecutive cu temperaturi de cel puțin 25°C, iar în Jokkmokk, regiunea Laponia, valul de căldură a durat 15 zile. „Pentru a găsi o perioadă mai lungă de căldură la aceste stații, trebuie să ne întoarcem în timp cu mai bine de un secol”, a explicat Sverker Hellström, cercetător la Institutul Suedez de Meteorologie și Hidrologie. Cauzele fenomenului: ape marine calde și presiune atmosferică ridicată Valul de căldură care a cuprins nordul Europei începând cu jumătatea lunii iulie a fost alimentat de temperaturi ridicate ale apelor din largul coastelor norvegiene și de o zonă persistentă de presiune atmosferică ridicată. Temperaturile au fost cu 8-10°C peste mediile sezoniere. Pe lângă caniculă, regiunea a fost afectată de furtuni și trăsnete, care au declanșat incendii de vegetație. Infrastructura nordică, nepregătită pentru valuri de căldură Populația a fost luată prin surprindere de căldura extremă, într-o zonă unde infrastructura este adaptată mai degrabă frigului decât caniculei. Studiile arată că țări precum Marea Britanie, Norvegia și Elveția se vor confrunta cu cele mai mari creșteri relative ale numărului de zile toride în contextul încălzirii globale, fiind vulnerabile din punct de vedere al infrastructurii. Renii, afectați grav de căldură În Finlanda, o sală de patinaj din nord a fost deschisă pentru populația care căuta refugiu din fața căldurii, după ce camera de urgență a spitalului local a fost depășită de numărul pacienților, potrivit presei finlandeze. Crescătorii de reni au avertizat că animalele lor sunt în pericol de moarte din cauza temperaturilor ridicate. Radio Suedia a relatat că turiștii străini care călătoresc spre nordul Scandinaviei pentru vacanțe răcoroase, denumite „coolcations”, s-au confruntat cu avertismente de caniculă severă. Valurile de căldură vor deveni mai frecvente „Pe măsură ce schimbările climatice avansează, valurile de căldură excepționale se vor intensifica”, a declarat Heikki Tuomenvirta, expert al Institutului Meteorologic Finlandez. Potrivit acestuia, astfel de fenomene sunt din ce în ce mai frecvente, mai severe și de durată mai mare.

Hamas refuză să depună armele până la înființarea unui stat palestinian suveran cu capitala la Ierusalim
Internațional

Hamas refuză să depună armele până la înființarea unui stat palestinian suveran cu capitala la Ierusalim

Condițiile Hamas pentru a depune armele. Gruparea palestiniană islamistă Hamas a transmis sâmbătă că va continua lupta armată împotriva Israelului până când va fi înființat un stat palestinian independent. Condițiile Hamas pentru a depune armele Hamas a subliniat că abandonarea „rezistenței armate” este posibilă doar în condițiile unei restituiri complete a drepturilor naționale palestiniene. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică În comunicatul oficial, Hamas a declarat: „Rezistenţa armată (...) nu poate fi abandonată decât prin restaurarea deplină a drepturilor noastre naţionale, în primul rând prin înfiinţarea unui stat palestinian independent, pe deplin suveran, cu Ierusalimul drept capitală”. Această poziție întărește linia dură a organizației față de negocierile internaționale și insistă asupra suveranității totale asupra teritoriilor revendicate. Negocierile de armistițiu, într-un nou impas În pofida unor eforturi diplomatice intense, negocierile indirecte dintre Hamas și Israel privind un armistițiu temporar de 60 de zile s-au blocat. Discuțiile vizau atât încetarea focului în Fâșia Gaza, cât și un acord pentru eliberarea ostaticilor, însă au fost întrerupte fără un rezultat concret. Hamas se arată dispusă să negocieze, dar cere îmbunătățirea condițiilor din Gaza Cu toate acestea, Hamas a transmis joi că este „dedicată continuării negocierilor” pentru un armistițiu permanent și pentru retragerea completă a armatei israeliene din Gaza. Totodată, gruparea consideră că orice progres real depinde de o „îmbunătățire semnificativă” a condițiilor de trai din enclava palestiniană. Populația din Gaza, situație dramatică Situația umanitară din Fâșia Gaza continuă să se deterioreze dramatic. Potrivit ONU, toți cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei se confruntă cu nesiguranță alimentară, neavând acces constant la alimente sănătoase și accesibile. Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că 900.000 de copii suferă de foame, iar 70.000 prezintă deja simptome evidente de malnutriție, amplificând criza umanitară din regiune.

Prețul energiei ar putea scădea cu până la 15% în 18 luni, susține ministrul Energiei
Eveniment

Prețul energiei ar putea scădea cu până la 15% în 18 luni, susține ministrul Energiei

Ministerul Energiei promite reduceri de preț. Ministerul Energiei, împreună cu ANRE și Consiliul Concurenței, analizează în prezent modul de formare a prețurilor la energie în România. Bogdan Ivan a declarat într-un interviu la Digi24 că această analiză ar putea duce, într-un orizont de timp de maximum 18 luni, la o reducere a tarifelor cuprinsă între 5% și 15%. Exemplu din piață: „Roșiile la 30 de lei” Ministrul a criticat actualul mecanism de raportare a prețurilor la energia vândută pe platforma OPCOM, explicând printr-o analogie simplă că „prețul final” este dictat de cea mai scumpă ofertă, indiferent de cât de mică este cea mai ieftină. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ivan a subliniat că acest sistem generează inechități și distorsionează piața. Poziție comună cu statele din Europa Centrală și de Est Bogdan Ivan a anunțat că România pregătește o poziție comună la nivelul Comisiei Europene, alături de alte state membre din Europa Centrală și de Est, pentru a reforma sistemul de formare a prețurilor la energie. În prezent, prețurile din această zonă sunt considerabil mai mari decât cele din Europa de Vest. Ministerul Energiei promite reduceri de preț Ministrul Energiei a identificat trei piloni esențiali pentru scăderea prețului final la energie. În primul rând, creșterea capacităților de producție, fiind în derulare proiecte care ar putea adăuga 1.500 MW în sistem, în următoarele 18 luni. Investiții în rețele pentru reducerea pierderilor: în unele regiuni, pierderile din rețelele de transport și distribuție ajung la 20%. Potrivit ministrului, sunt necesare investiții de circa 9 miliarde de euro pentru modernizare. Nu în ultimul rând, un reglaj transparent al pieței. Se dorește eliminarea speculațiilor și a marjelor excesive care duc la diferențe semnificative între prețul de producție și cel perceput consumatorului final. Hidroelectrica, market maker în piața de energie Bogdan Ivan a anunțat că lucrează la un mecanism prin care Hidroelectrica să devină market maker, adică entitatea care stabilește prețul de referință în piața de energie. Această mișcare ar putea contribui la stabilizarea pieței și la reducerea fluctuațiilor bruște de preț. 380.000 de consumatori au schimbat furnizorul de energie Ministrul a menționat că, de la începutul anului, peste 380.000 de români și-au schimbat furnizorul de energie electrică, majoritatea optând pentru Hidroelectrica. În acest context, sunt în curs de implementare șapte proiecte pentru extinderea capacității de producție a companiei. Exemplu de intervenție: scăderea tarifelor în iulie Ivan a relatat o situație concretă: în iulie, imediat după ce a preluat mandatul, prețul energiei electrice în piață a crescut brusc, iar ofertele către consumatori ajungeau la 1,55 lei/kWh. În urma unei analize și intervenții rapide, prețurile au început să scadă, ajungând în unele cazuri la 1,20–1,40 lei/kWh. Propunere: traderii să garanteze achizițiile în avans Pentru a preveni volatilitatea și speculațiile, ministrul propune ca traderii care achiziționează energie în avans să plătească un avans de 30% sau să prezinte o scrisoare de garanție. Această măsură ar contribui la stabilizarea pieței și la evitarea situațiilor în care contractele nu sunt onorate, iar prețurile cresc artificial.

Corupție la vârf în Ucraina: arestări pentru achiziții militare frauduloase, implicând politicieni și Garda Națională
Internațional

Corupție la vârf în Ucraina: arestări pentru achiziții militare frauduloase, implicând politicieni și Garda Națională

Nou scandal de corupție în Ucraina. Autoritățile ucrainene au anunțat sâmbătă reținerea mai multor persoane în cadrul unei anchete privind un sistem de corupție la scară largă, care implică responsabili politici și membri ai sectorului apărării.  Nou scandal de corupție în Ucraina Potrivit Agenției Naționale Anticorupție din Ucraina (NABU), în colaborare cu Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), a fost descoperită o schemă de achiziții publice frauduloase privind drone și echipamente de război electronic, achiziționate la suprapreț. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Esența schemei consta în încheierea de contracte de stat cu firme furnizoare la prețuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicatul NABU. Cei implicați ar fi primit comisioane de până la 30% din valoarea contractelor. Implicarea unor membri ai parlamentului și ai Gărzii Naționale Printre suspecți se află un membru al Radei Supreme (parlamentul ucrainean), precum și politicieni locali și membri ai Gărzii Naționale. Patru persoane au fost deja arestate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind identitatea acestora. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a reacționat la anchetă printr-un mesaj public în care a lăudat activitatea agențiilor anticorupție și a reafirmat sprijinul pentru independența acestora. „Este important ca instituțiile anticorupție să funcționeze independent, iar legea adoptată joi le garantează toate instrumentele necesare pentru o luptă autentică împotriva corupției”, a declarat Zelenski. Controverse în jurul independenței agențiilor anticorupție Ancheta vine la scurt timp după o controversă majoră legată de o lege adoptată la finalul lunii iulie, care plasa NABU și SAPO sub controlul procurorului general, numit de președinte. Această modificare a fost dur criticată de societatea civilă și de Uniunea Europeană, fiind urmată de proteste masive – primele de o asemenea amploare de la începutul invaziei ruse în 2022. Ulterior, Zelenski a revenit asupra deciziei și a promulgat o nouă lege care restabilește independența acestor instituții, decizie salutată de NABU și SAPO. Corupția în armată, o problemă recurentă în Ucraina Scandalul actual nu este un caz izolat. De la începutul războiului cu Rusia în februarie 2022, în Ucraina au ieșit la iveală mai multe cazuri de corupție în rândul forțelor armate și al Ministerului Apărării, afectând grav încrederea publică. Potrivit ministrului de interne Igor Klimenko, membrii Gărzii Naționale suspectați în acest caz au fost suspendați din funcție. Conform anchetatorilor, între 2024 și 2025, inculpații ar fi deturnat fonduri publice alocate armatei, prin contracte aranjate și prețuri artificial crescute.

Medicii au încercat să ascundă infecțiile de la Centrul de Arși de la Floreasca
Economie

Medicii au încercat să ascundă infecțiile de la Centrul de Arși de la Floreasca

Infecții ascunse la Centrul de Arși. Ancheta privind focarul de infecție de la Centrul de Arși din Spitalul Floreasca scoate la iveală informații alarmante. Potrivit unor surse citate de Digi24, mai mulți medici ar fi încercat să ascundă infecțiile asociate actului medical, în special în cazul Laviniei, o pacientă de 37 de ani care a fost ulterior transferată în Belgia. Candida auris, infecție extrem de periculoasă Lavinia a fost internată în data de 1 iunie, cu arsuri pe 70% din suprafața corpului. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică După 18 zile, ea a fost confirmată pozitiv pentru Candida auris, o ciupercă rară, dar extrem de rezistentă și contagioasă, considerată un pericol major în spitalele din întreaga lume. În urma acestei descoperiri, Centrul de Arși a intrat în carantină. Infecții ascunse la Centrul de Arși Ancheta internă arată că infecțiile asociate actului medical nu au fost menționate în foaia de observație a pacientei. Mai mult, nici rezultatele bacteriologice ale analizelor efectuate nu au fost trecute de medicul curant în documentele oficiale. Deși Lavinia a primit tratamente specifice pe baza antibiogramelor, infecțiile nu au fost oficial documentate. Raportări săptămânale la DSP, dar lipsă de transparență internă Toate infecțiile au fost raportate săptămânal către Direcția de Sănătate Publică (DSP), însă în interiorul spitalului nu au fost făcute consemnări clare. La internare, s-au identificat bacterii din flora normală a pielii, dar care pot deveni periculoase în cazul pacienților cu arsuri grave. Infecții nosocomiale identificate în timpul spitalizării Pe 7 iunie, în plagă a fost descoperită bacteria Pseudomonas aeruginosa, frecvent întâlnită în infecțiile nosocomiale și extrem de agresivă. Pe 10 iunie, alte trei bacterii rezistente din flora intestinală au fost identificate. Pe 11 iunie, au fost descoperite două bacterii mai puțin agresive, iar în 18 iunie s-a confirmat prezența Candida auris. De ce lipsesc infecțiile din foaia de observație? Deși infecțiile nu apar în fișa pacientei, medicii i-au administrat antibiotice și au aplicat măsuri de izolare. Lavinia a fost tratată conform protocoalelor și ținută într-o rezervă, atât în România, cât și după transferul în Belgia. Autoritățile belgiene au luat măsuri stricte și au notificat Ministerul Sănătății din România cu privire la gravitatea situației. Rămâne neclar motivul pentru care infecțiile nu au fost menționate oficial în documentele medicale, în ciuda evidențelor și a tratamentelor administrate.

Vârsta de pensionare ar trebui să crească la 69 de ani pentru a putea susține pensiile, afirmă un economist german
Eveniment

Vârsta de pensionare ar trebui să crească la 69 de ani pentru a putea susține pensiile, afirmă un economist german

Germania, pensionare la 69 de ani. Germania trebuie să crească vârsta de pensionare dincolo de pragul deja stabilit pentru 2031, dacă vrea să mențină sustenabilitatea sistemului public de pensii și să susțină creșterea economică. Aceasta este opinia economistului Martin Werding, membru al Consiliului experților economici, care oferă consultanță guvernului german. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației Rheinische Post. Germania, pensionare la 69 de ani Werding susține că, deși ideea prelungirii vieții profesionale este impopulară, realitatea demografică nu poate fi ignorată. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Dacă în anii 1960 germanii primeau pensie timp de circa 10 ani, acum durata medie s-a dublat, ajungând la 20 de ani. În acest context, cu tot mai mulți pensionari și tot mai puțini copii care să contribuie la sistem, actualul model este nesustenabil. Propunerea: două treimi din viața suplimentară, muncite Economistul propune o formulă simplă: la fiecare 10 ani în care crește speranța de viață, două treimi din acest timp să fie adăugate perioadei de activitate profesională, iar o treime să rămână pentru pensie. Conform acestui model, vârsta standard de pensionare ar urma să crească cu șase luni la fiecare deceniu, ajungând la 68 de ani în 2050 și 69 de ani în 2070. Ministrul Muncii respinge ideea: „O dezbatere falsă” Ministrul muncii din Germania, Bärbel Bas, membră a Partidului Social-Democrat (SPD), a criticat propunerea, numind-o o „dezbatere falsă”. Ea a subliniat că mulți cetățeni nu reușesc deja să ajungă la vârsta legală de pensionare din cauza problemelor de sănătate. În opinia sa, impunerea unei vârste mai mari de pensionare ar însemna, pentru acești oameni, o reducere reală a pensiei. Bas s-a pronunțat împotriva eliminării posibilității de pensionare anticipată pentru cei care au muncit timp de 45 de ani, susținând că aceștia trebuie să aibă dreptul de a se retrage în mod demn. Reduceri mai drastice pentru pensionarea anticipată? În completarea propunerii sale, Werding a cerut și o reevaluare a penalizărilor aplicate pensionării anticipate. El consideră că actuala reducere de 3,6% pe an este prea permisivă și a sugerat ca scăderea pensiei să se situeze între 5% și 7% pentru fiecare an de pensionare în avans.

Drona Yolka, arma secretă care îl protejează pe Putin: interceptează și lovește fără avertisment
Internațional

Drona Yolka, arma secretă care îl protejează pe Putin: interceptează și lovește fără avertisment

Drona Yolka, noul scut pentru Putin. La parada militară de pe 9 mai din Moscova, un membru al gărzii personale a președintelui rus Vladimir Putin a fost surprins purtând un dispozitiv de interceptare aeriană de ultimă generație: drona Yolka. Acest tip de armă este conceput pentru a contracara atacurile țintite și pentru a neutraliza dronele inamice. Drona Yolka, noul scut pentru Putin Conform unei înregistrări publicate pe 29 iulie de analistul militar ucrainean Serhiy Beskrestnov, și semnalate de publicația Le Parisien, un agent de securitate a fost filmat purtând un dispozitiv neobișnuit în timpul paradei de Ziua Victoriei. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică În imaginile surprinse, se observă un bărbat din serviciile de pază cu un rucsac negru, din care ies elice verzi, cu trei pale. Este vorba, potrivit experților, de o dronă intercepătoare cunoscută sub numele de Yolka. Cum funcționează drona Yolka? Drona Yolka este o armă de mici dimensiuni, portabilă, destinată protecției personalizate în fața unor atacuri cu drone. Ea poate fi lansată manual, având capacitatea de a intercepta și distruge drone de tip kamikaze, drone de recunoaștere sau de bombardament. Odată lansată, Yolka intră direct în coliziune cu ținta sa, distrugând-o și autodestrugându-se în același timp. Sistemul de ghidare automată integrat îi permite să acționeze în mod autonom, fără a necesita intervenție umană directă după lansare. Lansare prin catapultă și posibilitatea de a transporta o ogivă Yolka este propulsată printr-o catapultă reutilizabilă, ceea ce îi oferă un avantaj operațional în condiții de luptă. Potrivit unor specialiști militari, acest tip de dronă ar putea fi echipat inclusiv cu o ogivă, ceea ce i-ar conferi o capacitate ofensivă sporită în eventualitatea unui atac de amploare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră