luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Zelenski susține declarația liderilor europeni care-l susțin în negocierile Trump-Putin

Zelenski sprijină planul european pentru pace. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că Kievul „apreciază și susține pe deplin” declarația comună a mai multor lideri europeni referitoare la obținerea păcii în Ucraina, protejând în același timp interesele ucrainene și europene, transmite Reuters. Liderii europeni salută eforturile lui Donald Trump Declarația a fost semnată de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: Primarul PSD al Buzăului îl acuză pe Grindeanu că amână un congres ca să rămână la putere Aceștia au salutat eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului, dar au subliniat necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei și oferirii de garanții de securitate pentru Kiev. Zelenski sprijină planul european pentru pace „Sfârșitul războiului trebuie să fie corect și sunt recunoscător tuturor celor care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene”, a scris Zelenski pe platforma X. El a subliniat că Ucraina sprijină integral documentul semnat de Emmanuel Macron, Giorgia Meloni, Friedrich Merz, Donald Tusk, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și Alexander Stubb, privind pacea în Ucraina. Întâlnire Trump–Putin programată în Alaska Donald Trump a anunțat că se va întâlni vineri, în Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre posibilitatea unui acord care să pună capăt conflictului început în urmă cu trei ani și jumătate. Zelenski și aliații săi europeni au avertizat că orice acord care ar obliga Ucraina să cedeze părți importante din teritoriul său ar încuraja și mai mult agresiunea Rusiei.

Zelenski susține declarația liderilor europeni care-l susțin în negocierile Trump-Putin
Rafinăria rusească Saratov, importantă pentru trupele Moscovei, avariată grav de drone ucrainene
Internațional

Rafinăria rusească Saratov, importantă pentru trupele Moscovei, avariată grav de drone ucrainene

Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina. O persoană a murit, iar mai multe apartamente și o instalație industrială au fost avariate în urma unui atac ucrainean cu drone asupra regiunii Saratov, în sudul Rusiei, a anunțat duminică guvernatorul Roman Busargin. Rafinăria rusească Saratov, atacată de Ucraina Presa ucraineană, inclusiv agenția RBK-Ukraine, a relatat că rafinăria de petrol din orașul Saratov ar fi fost cuprinsă de flăcări în urma atacului cu drone. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Autoritatea aeronautică civilă rusă, Rosaviatsia, a anunțat suspendarea temporară a zborurilor din și spre Saratov, timp de aproape două ore, în dimineața zilei de duminică, pentru a asigura securitatea aeriană. Locuitorii, evacuați Potrivit guvernatorului Roman Busargin, locuitorii au fost evacuați după ce resturile unei drone distruse au avariat trei apartamente în timpul atacului desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Mai mulți locuitori au avut nevoie de asistență medicală. O persoană a fost spitalizată, iar din păcate, una a murit”, a declarat Busargin. Apărarea antiaeriană rusă, 121 de drone doborâte Ministerul rus al Apărării a anunțat că unitățile antiaeriene au distrus 121 de drone ucrainene în cursul nopții, dintre care opt deasupra regiunii Saratov. Busargin nu a precizat ce tip de obiectiv industrial a fost lovit, însă imagini apărute pe rețelele sociale arată un fum negru dens ridicându-se dintr-o zonă industrială.

Rușii pierd teren în Sumî, forțele ucrainene au recuperat și curățat complet un sat din regiune
Internațional

Rușii pierd teren în Sumî, forțele ucrainene au recuperat și curățat complet un sat din regiune

Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî. Ucraina a anunțat duminică recucerirea satului Bezsalivka, situat în regiunea Sumî, la frontiera cu Rusia. Ucraina recucerește satul Bezsalivka din Sumî „Forțele ucrainene au eliberat și au curățat complet satul Bezsalivka, din regiunea Sumî, de ocupanții ruși”, a anunțat Statul Major al armatei ucrainene pe Telegram. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Localitatea se află la aproximativ 20 de kilometri vest de principala zonă de conflict din regiune. Ofensiva rusă în nordul Ucrainei Rusia a declanșat o ofensivă în regiunea Sumî după ce, în aprilie, a alungat trupele ucrainene din regiunea rusă Kursk, teritoriu parțial cucerit de Kiev în vara anului 2024. Trupele ruse se află acum la circa 20 de kilometri de orașul Sumî, capitala regională, care a fost ținta mai multor bombardamente mortale. Luptele cele mai dure, în estul țării Deși recucerirea Bezsalivka este o victorie importantă pentru Kiev, cele mai intense lupte au loc în estul Ucrainei. Armata rusă, care a lansat invazia în februarie 2022, și-a accelerat avansul în ultimele luni, profitând de efectivele mai reduse și echipamentul insuficient al forțelor ucrainene.

Budăi (PSD) amenință cu moțiune de cenzură împotriva Guvernului din cauza A7 și A8, autostrăzi gestionate de un ministru PSD
Eveniment

Budăi (PSD) amenință cu moțiune de cenzură împotriva Guvernului din cauza A7 și A8, autostrăzi gestionate de un ministru PSD

Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor. Deputatul social-democrat Marius Budăi a declarat că parlamentarii din județele Moldovei ar trebui să voteze o viitoare moțiune de cenzură dacă lucrările la autostrăzile A7 și A8 vor fi sistate. Budăi amenință guvernul din cauza autostrăzilor Mesajul a fost transmis duminică, printr-o postare pe Facebook, în care fostul ministru al Muncii îi solicită premierului Ilie Bolojan să ofere clarificări publice privind stadiul și continuarea investițiilor în infrastructura rutieră din Moldova. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Budăi subliniază că Moldova nu poate fi tratată „la și altele” și că România trebuie dezvoltată echilibrat în toate regiunile. El a criticat atitudinea unui parlamentar de la USR, care, în loc să sprijine proiectele de infrastructură, ar prefera „atacul politic”. Solicitarea către parlamentarii din Moldova În contextul discuțiilor din interiorul guvernului privind continuarea și prioritizarea lucrărilor la autostrăzile A7 și A8, Marius Budăi face apel la unitatea parlamentarilor din regiune. „Trebuie să comunicăm public susținerea noastră pentru aceste proiecte vitale, să cerem clarificarea continuării lucrărilor, iar dacă răspunsul nu este satisfăcător, să votăm următoarea moțiune de cenzură împotriva guvernului”, a afirmat Budăi.

Important oficial chinez, reținut pentru a fi interogat de autoritățile de la Beijing. Liu Jianchao, apropiat de SUA
Internațional

Important oficial chinez, reținut pentru a fi interogat de autoritățile de la Beijing. Liu Jianchao, apropiat de SUA

Diplomat chinez, investigat după o călătorie. Un diplomat chinez cu șanse mari de a deveni viitorul ministru de externe a fost reținut de autoritățile de la Beijing pentru a fi interogat, relatează Wall Street Journal, citând surse apropiate situației. Diplomat chinez, investigat după o călătorie Liu Jianchao, în vârstă de 61 de ani, conduce Departamentul Internațional al Partidului Comunist Chinez, instituție responsabilă cu relațiile cu partidele politice străine. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global El a fost reținut la întoarcerea dintr-o călătorie de afaceri, la sfârșitul lunii iulie. Potrivit surselor citate, motivul reținerii nu este cunoscut. Primul caz de acest nivel din 2023 Este pentru prima dată, din 2023, când un diplomat chinez de acest rang este reținut. Ultimul caz a fost cel al ministrului de externe Qin Gang, demis după dezvăluiri privind o relație extraconjugală. Cariera diplomatică și rolul în campania anticorupție Liu Jianchao a ocupat funcții importante în diplomația chineză, fiind ambasador în Indonezia și Filipine, dar și purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. De asemenea, a condus agenții naționale și regionale implicate în campania anticorupție a președintelui Xi Jinping, fiind considerat o „stea în ascensiune” în politica externă a Chinei. Declarații și ultimele apariții publice La începutul lunii iulie, Jianchao l-a acuzat pe ministrul american al apărării că „instigă la confruntare și conflict”, după apelul acestuia către aliații SUA de a-și întări forțele armate pentru a contracara China. Ultima apariție publică a diplomatului datează din 29 iulie, în Algeria, după o serie de vizite în țări africane și în Singapore, potrivit site-ului oficial al Departamentului Internațional.

Performanță fabuloasă a atletei Ștefania Uță: aur la 400 m garduri la Europenele U-20 cu record al competiției
Eveniment

Performanță fabuloasă a atletei Ștefania Uță: aur la 400 m garduri la Europenele U-20 cu record al competiției

Aur european pentru atleta Ștefania Uță. Sportiva română Alexandra Ștefania Uță a câștigat medalia de aur în proba de 400 metri garduri, sâmbătă, la Campionatele Europene de atletism U20 desfășurate la Tampere, Finlanda. Aur european pentru atleta Ștefania Uță Uță s-a impus după o cursă extrem de strânsă, cu timpul de 55,55 secunde, stabilind un nou record al competiției și totodată cea mai bună performanță europeană la categoria Under-20. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Pe locul doi s-a clasat franțuzoaica Meta Tumba, cu 55,56 secunde, iar medalia de bronz i-a revenit estonienei Viola Hambidge, cu 56,71 secunde. Rezultatele celorlalți sportivi români David Ștefan Damian – locul 6 la 400 m garduri, cu timpul de 51,33 secunde. Alessia Cristina Pop – locul 14 la 10.000 m marș, cu timpul de 47:35.68. Narcis Andrei Popescu – calificat în finala aruncării suliței, locul 10 în calificări (68,46 m). Vlad Gabriel Dumitra – semifinalist la 110 m garduri, locul 17 în serii (14,00 secunde). Mihai-Alin Șavlovschi – locul 25 la 3.000 m obstacole (9:19.80). Alexandru Stan – locul 19 la triplusalt (14,95 m). Leonard Andrei Durău – locul 23 la triplusalt (14,61 m). Eduard Florin Unguroaica – nu a luat startul la triplusalt. Adina Ionela Fîrțală – locul 15 la aruncarea greutății (13,67 m). Două medalii pentru România la Europenele U20 Până în acest moment, România a obținut două medalii la Campionatele Europene de atletism U20: Aur – Alexandra Ștefania Uță, 400 m garduri. Argint – Daria Vrînceanu, triplusalt.

Doi boxeri au murit după meciuri din timpul aceleiași gale din cauza unor lovituri la cap
Eveniment

Doi boxeri au murit după meciuri din timpul aceleiași gale din cauza unor lovituri la cap

Tragedie în boxul japonez la Tokyo. Doi boxeri japonezi și-au pierdut viața din cauza comoțiilor cerebrale suferite în două meciuri separate, în cadrul aceleiași gale profesioniste desfășurate la Tokyo. Tragedie în boxul japonez la Tokyo Shigetoshi Kotari, din categoria super-pană, și Hiromasa Urakawa, din categoria ușoară, ambii în vârstă de 28 de ani, au urcat în ring la Korakuen Hall din Tokyo, în seara zilei de 2 august. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global După lupte intense, ambii sportivi au fost transportați de urgență la spital, unde au fost supuși unor intervenții chirurgicale pe creier. Din păcate, eforturile medicilor nu au avut succes. Ultimele momente din cariera lui Shigetoshi Kotari Kotari a încheiat meciul cu o remiză, după douăsprezece runde împotriva unui alt boxer nipon. La scurt timp după finalul luptei, și-a pierdut cunoștința. A fost internat și operat, însă pe 8 august a decedat din cauza unui hematom subdural, a anunțat clubul său. Hiromasa Urakawa, oprit de arbitru înainte de final În cazul lui Urakawa, arbitrul a intervenit în cea de-a opta și ultima repriză, oprind meciul. Conform Organizației Mondiale a Boxului (WBO), acesta „a decedat tragic din cauza rănilor suferite în timpul luptei”. Presa japoneză a relatat că moartea sportivului a survenit sâmbătă seara, la o săptămână după confruntarea din ring. Secretarul general al Comisiei de Box din Japonia, Tsuyoshi Yasukochi, a declarat că este probabil „prima dată în Japonia când doi boxeri au fost supuși unei intervenții chirurgicale pe creier în urma unor leziuni suferite în cadrul aceluiași eveniment”.

Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global
Eveniment

Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global

Descoperire medicală: cancer provocat de virus. O nouă cercetare arată că o formă comună de papilomavirus uman (HPV), cunoscută sub numele de beta-HPV, ar putea fi mult mai periculoasă decât se credea. Descoperire medicală: cancer provocat de virus Până acum, acest virus era asociat doar indirect cu apariția cancerului cutanat, prin amplificarea efectelor nocive ale radiațiilor UV. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Studiul recent arată însă că beta-HPV poate integra materialul său genetic în celulele umane și poate stimula direct creșterea tumorilor. Cazul care a schimbat percepția asupra beta-HPV Descoperirea a pornit de la cazul unei femei de 34 de ani, diagnosticată cu carcinom scuamos cutanat (cSCC) pe frunte. Tumorile îi recidivau în mod repetat, chiar și după intervenții chirurgicale și tratamente imunoterapice. Analiza genetică a arătat că beta-HPV se integrase în ADN-ul tumoral și producea proteine virale care alimentau creșterea cancerului – un fenomen fără precedent în cazul acestui tip de virus. Un sistem imunitar vulnerabil, factor decisiv Pacienta suferea de o boală imună ereditară ce împiedica celulele T să elimine infecția cu HPV. Deși organismul ei putea repara în continuare daunele provocate de radiațiile UV – cauza tipică a cSCC – lipsa răspunsului imun a permis virusului să invadeze celulele pielii și să declanșeze cancerul. Femeia fusese tratată și pentru alte afecțiuni asociate HPV, inclusiv veruci cutanate și orale. Tratamentul care a eliminat cancerul și infecția virală După identificarea cauzei, pacienta a beneficiat de un transplant de celule stem din măduva osoasă, pentru a-i înlocui celulele T defecte cu unele sănătoase. Rezultatul: dispariția completă a cancerului agresiv și a celorlalte probleme provocate de HPV, fără recidive timp de trei ani. Imunologul Andrea Lisco, de la Institutul Național American pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), subliniază că succesul a fost posibil datorită colaborării între specialiști în virusologie, imunologie, oncologie și transplant. Implicații pentru tratamentul personalizat al cancerului Deși radiațiile UV rămân principala cauză a cancerului cutanat, acest caz arată că în anumite situații, un virus aparent inofensiv poate provoca tumori agresive la persoanele cu imunitatea compromisă. Rezultatele subliniază importanța tratamentelor personalizate, adaptate profilului imunologic al pacientului, care pot depăși eficiența abordărilor standard. Lupta împotriva altor tulpini HPV O paralelă relevantă este cu alfa-HPV, recunoscut ca factor principal al cancerului de col uterin și al unor forme de cancer orofaringian. Vaccinarea pe scară largă împotriva acestei tulpini a redus semnificativ mortalitatea, oferind un precedent optimist și pentru cazuri precum cel al beta-HPV. O schimbare de paradigmă în oncologie „Această descoperire ar putea schimba complet modul în care înțelegem dezvoltarea și tratamentul carcinomului scuamos cutanat la pacienții cu imunitatea compromisă”, afirmă Andrea Lisco. Cercetătorii cred că acest caz nu este unic și că identificarea timpurie a mecanismului viral ar putea salva multe vieți.

Peste jumătate dintre germani susțin recunoașterea Palestinei. Guvernul amână decizia
Internațional

Peste jumătate dintre germani susțin recunoașterea Palestinei. Guvernul amână decizia

Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina. O majoritate a cetățenilor din Germania este favorabilă recunoașterii unui stat palestinian, potrivit unui sondaj realizat de Forsa pentru revista de politică externă „Internationale Politik”. Majoritatea germanilor susține recunoașterea statului Palestina Potrivit sondajului, 54% dintre respondenți au răspuns afirmativ la întrebarea „Ar trebui Germania să recunoască acum Palestina ca stat independent?”, în timp ce 31% s-au opus. Citește și: Descoperire majoră: cercetătorii au identificat cauza virală a unui cancer răspândit la nivel global Cercetarea a fost realizată la sfârșitul lunii iulie pe un eșantion de 1.001 persoane. Sprijin ridicat în rândul tinerilor și vârstnicilor Sondajul arată că sprijinul pentru recunoașterea Palestinei este mai mare în estul Germaniei (59%) decât în vest (53%). Cele mai ridicate procente se regăsesc în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani (60%) și al persoanelor de peste 60 de ani (58%). În funcție de orientarea politică, susținerea este cea mai mare în rândul simpatizanților partidului Die Linke (85%), urmați de cei ai Verzilor (66%) și ai SPD (52%). Sprijinul este mai scăzut în rândul susținătorilor CDU/CSU (48%) și AfD (45%). Poziția actuală a guvernului german Guvernul federal susține principiul soluției cu două state, în care Israelul și Palestina să conviețuiască pașnic. Totuși, executivul de la Berlin consideră că recunoașterea internațională a Palestinei trebuie să fie ultimul pas al procesului de negociere, nu unul inițial. În prezent, șansele de a ajunge la un acord pe marile puncte de divergență sunt reduse. Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat recent, la o conferință de la New York, că „suntem pe marginea prăbușirii” și că soluția celor două state este „mai îndepărtată ca niciodată”, deși rămâne posibilă cu voință politică reală. Peste 150 de state au recunoscut Palestina Până acum, aproape 150 dintre cele 193 de state membre ale ONU au recunoscut Palestina ca stat independent. Războiul din Fâșia Gaza, soldat cu zeci de mii de victime, a determinat și alte țări să anunțe intenția de a face acest pas. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că recunoașterea va avea loc în această toamnă. Canada a transmis că va proceda la fel, iar premierul britanic Keir Starmer a avertizat că ar putea lua aceeași măsură dacă situația nu se îmbunătățește.

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul
Internațional

Liderii europeni cer ca negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina să includă Kievul

Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii. Statele europene aliate Ucrainei își reafirmă sprijinul ferm, subliniind că orice discuție de pace cu Rusia trebuie să aibă loc cu participarea directă a Kievului. Declarația comună a fost semnată de liderii Regatului Unit, Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și ai Comisiei Europene. Ucraina, prezentă la negocieri, cer europenii Liderii europeni au reiterat că „granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că Ucraina are dreptul să-și decidă singură viitorul. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Aceștia au promis continuarea sprijinului diplomatic, militar și financiar pentru Kiev, subliniind că o soluție diplomatică este esențială nu doar pentru protejarea Ucrainei, ci și pentru securitatea Europei. Macron: Europa trebuie să fie parte a soluției Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că Europa nu poate fi exclusă din discuții, întrucât securitatea sa este direct afectată. Franța și alți parteneri europeni au adoptat o linie dură față de Moscova, aplicând sancțiuni și oferind ajutor militar Ucrainei. Zelenski a declarat că, în conversația telefonică avută cu Macron, a insistat asupra nevoii de a preveni „înșelarea” comunității internaționale de către Rusia. Zelenski: „Orice decizie fără Ucraina este moartă din start” Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că excluderea Ucrainei din negocieri ar echivala cu adoptarea unor „decizii moarte”. Reacția vine după ce Casa Albă a confirmat că Trump ia în calcul o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski, dar deocamdată pe agenda oficială figurează doar întâlnirea bilaterală solicitată de liderul rus. Trump a sugerat anterior că ar putea începe discuțiile exclusiv cu Putin, dar că „există o șansă” de a organiza o reuniune comună cu ambele părți. Dispute privind teritoriile și reacția fermă a Kievului Într-o declarație recentă, Trump a afirmat că ar putea exista „un schimb de teritorii” pentru a se ajunge la un acord, afirmație respinsă categoric de Zelenski. Liderul ucrainean a subliniat că „nu va recompensa Rusia pentru ceea ce a făcut” și a acuzat Moscova că încearcă să-și consolideze poziția pentru a relua războiul. Presa americană a relatat că Washingtonul ar încerca să convingă aliații europeni să accepte un compromis prin care Rusia să păstreze integral Donbasul și Peninsula Crimeea. Diplomația SUA și rolul lui JD Vance Vicepreședintele american JD Vance s-a aflat sâmbătă în Marea Britanie, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe David Lammy și cu doi dintre principalii consilieri ai lui Zelenski. Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, a subliniat că pacea durabilă nu poate fi obținută decât cu Ucraina la masa negocierilor: „Un armistițiu este necesar, dar linia frontului nu este o graniță.” Contextul întâlnirii din Alaska Summitul din Alaska, teritoriu vândut de Rusia Statelor Unite în 1867, ar fi prima întâlnire între un președinte american și unul rus de la reuniunea Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021. La doar nouă luni după acea întâlnire, Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina și, în 2022, a anunțat anexarea a patru regiuni: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, fără a le controla însă integral. În prezent, Moscova ocupă zone extinse din estul Ucrainei, fără a obține un avans decisiv, în timp ce contraofensivele ucrainene nu au reușit să împingă trupele ruse înapoi.

Trump l-ar putea invita pe Zelenski la întâlnirea cu Putin din Alaska
Internațional

Trump l-ar putea invita pe Zelenski la întâlnirea cu Putin din Alaska

Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski. Casa Albă analizează posibilitatea de a-l invita pe Zelenski la întâlnirea Trump–Putin din Alaska Întâlnirea Trump-Putin, posibilă invitație pentru Zelenski Administrația americană ia în calcul invitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programat pentru vineri, 15 august, în Alaska. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Informația vine la o zi după ce Washingtonul și Moscova au confirmat oficial întrevederea liderilor SUA și Rusiei, care va avea ca temă centrală războiul din Ucraina. Potrivit NBC News, care citează un oficial american de rang înalt și trei surse apropiate discuțiilor interne, ideea unei întâlniri trilaterale este „în discuție”. Deși participarea lui Zelenski nu a fost confirmată, sursele spun că este „absolut posibilă”, iar oficialii speră ca aceasta să aibă loc. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” Înainte de confirmarea summitului, Donald Trump a declarat la Casa Albă că „suntem foarte aproape de un acord” care ar putea pune capăt conflictului. Liderul american a adăugat că va exista „un schimb de teritorii, spre beneficiul ambelor părți”. Zelenski respinge cedarea de teritorii Președintele ucrainean a reacționat ferm, avertizând că acceptarea ocupării de către Rusia a unor teritorii ucrainene ar duce inevitabil la o nouă invazie. Zelenski a reamintit că anexarea Crimeei în 2014 nu a împiedicat Moscova să ocupe mai multe regiuni în conflictul actual. „Putin vrea să fie iertat pentru capturarea sudului regiunii Herson, a Zaporojiei, a întregului teritoriu al regiunilor Lugansk și Donețk, precum și a Crimeei. Nu vom permite o a doua încercare de împărțire a Ucrainei. Cunoscând Rusia, unde există o a doua, va exista și o a treia”, a declarat liderul ucrainean. NATO și aliații: „Ucraina trebuie să fie parte din negocieri” Potrivit unor surse diplomatice, Ucraina și mai mulți aliați NATO sunt îngrijorați că Donald Trump ar putea accepta propunerile lui Putin fără a ține cont de pozițiile lor. Într-o declarație comună, premierul britanic Keir Starmer și liderii Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Finlandei și Comisiei Europene au subliniat că „viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără Kiev” și că „granițele internaționale nu pot fi schimbate prin forță”. Ei au precizat că negocierile trebuie să pornească de la „linia actuală de contact” și să se desfășoare în contextul unui armistițiu sau al reducerii ostilităților. Întâlnire de coordonare a aliaților înainte de summit Înaintea reuniunii din Alaska, ministrul britanic de externe David Lammy a găzduit la reședința oficială din Chevening o întâlnire între oficiali ucraineni, consilieri de securitate din Europa și vicepreședintele american JD Vance. Întâlnirea, solicitată de Washington, a reunit reprezentanți din SUA, Ucraina, Franța, Germania, Italia, Finlanda, Polonia și Marea Britanie. Ucraina a fost reprezentată de Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Andrii Iermak, șeful biroului președintelui Zelenski. Poziția Kievului: Pace durabilă doar cu Ucraina la masă Andrii Iermak a transmis pe rețelele sociale că aliații au o poziție comună clară: „O pace durabilă și sigură este posibilă doar cu Ucraina la masa negocierilor, cu respectarea deplină a suveranității noastre și fără recunoașterea ocupației.” Înainte de această întâlnire, premierul britanic Keir Starmer a discutat la telefon cu Volodimir Zelenski și cu președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit Downing Street, Starmer și Macron au reiterat „sprijinul neclintit” pentru liderul ucrainean și angajamentul de a obține „o pace justă și durabilă pentru poporul Ucrainei”.

Controverse înaintea summitului Trump–Putin: emisarul SUA ar fi înțeles greșit cerințele Rusiei
Internațional

Controverse înaintea summitului Trump–Putin: emisarul SUA ar fi înțeles greșit cerințele Rusiei

Controverse înaintea summitului Trump–Putin din Alaska. Înaintea summitului pentru pace în Ucraina, programat pe 15 august în Alaska între Donald Trump și Vladimir Putin, au apărut întrebări legate de eficiența negocierilor purtate de emisarul american Steve Witkoff la Moscova. Controverse înaintea summitului Trump–Putin din Alaska Potrivit informațiilor BILD, Rusia nu a renunțat la cerința maximală: controlul complet asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie, Herson și Crimeea înainte de încetarea focului. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Singura concesie discutată ar fi fost ideea unor „armistiții sectoriale”, precum evitarea atacurilor asupra infrastructurii energetice sau a marilor orașe din spatele frontului. Moscova respinge, însă, oprirea ofensivei pe front, în pofida propunerii americane de ridicare a majorității sancțiunilor și încheierea unor noi acorduri economice. Donald Trump ar fi sugerat chiar un „schimb de teritorii”, prin care Rusia ar păstra părți din Donbas în schimbul renunțării la alte zone ocupate, propunere respinsă categoric de președintele Ucrainei. O neînțelegere majoră la negocieri? Conform surselor, Witkoff ar fi interpretat greșit unele declarații ale delegației ruse. Astfel, solicitarea Moscovei privind „retragerea pașnică” a trupelor ucrainene din Herson și Zaporojie ar fi fost înțeleasă de negociatorul american ca pe un angajament al Rusiei de a se retrage din aceste regiuni. „Witkoff nu știe despre ce vorbește”, a declarat un oficial ucrainean pentru BILD, afirmație împărtășită și de surse guvernamentale germane. Ședință tensionată cu partenerii europeni Joi seară a avut loc o videoconferință între reprezentanți ai administrației Trump, inclusiv Witkoff, secretarul de stat Marco Rubio, vicepreședintele JD Vance și lideri europeni. Surse citate de BILD afirmă că partea americană a părut „haotică și lipsită de unitate”. Declarațiile lui Witkoff despre discuția cu Putin ar fi fost percepute ca incoerente, iar negociatorul a lăsat impresia că este depășit și nepregătit în privința detaliilor teritoriale din Ucraina. Divergențe în interiorul echipei Trump Ar fi existat și o diferență de abordare între Marco Rubio și Steve Witkoff. Rubio a susținut implicarea directă a europenilor în procesul de negociere, în timp ce Vance și Witkoff ar fi dorit doar să informeze Europa după ce echipa lui Trump ia deciziile finale.

10 obiceiuri care ne afectează inima fără să ne dăm seama: avertismentul unui cardiolog
Eveniment

10 obiceiuri care ne afectează inima fără să ne dăm seama: avertismentul unui cardiolog

10 obiceiuri care ne afectează inima. Profesorul Nicolas Girerd, cardiolog la CHRU Nancy, specializat în insuficiență cardiacă și prevenție cardiovasculară, avertizează: zece obiceiuri zilnice aparent banale pot dăuna grav sănătății inimii. 10 obiceiuri care ne afectează inima Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, iar multe dintre ele se dezvoltă în tăcere, fără simptome evidente. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut De la somnul insuficient și consumul „moderat” de alcool, până la sedentarismul ascuns și stresul cronic, iată ce trebuie să știm pentru a ne proteja cel mai important mușchi al corpului. 1. Somnul insuficient crește riscul cardiovascular Dormitul mai puțin de șase ore pe noapte sau un somn de proastă calitate crește riscul de hipertensiune, ateroscleroză, infarct și AVC. O meta-analiză a arătat o creștere de 50% a riscului de boli cardiovasculare la persoanele cu insomnie. Organizațiile de specialitate recomandă minimum șapte ore de somn pe noapte pentru protejarea inimii. 2. Consumul moderat de alcool nu este inofensiv Mitul „un pahar pe zi protejează inima” este contrazis de studiile recente. Consumul peste 100 g de alcool pe săptămână crește riscul de AVC, insuficiență cardiacă și hipertensiune. Chiar și la doze mici, alcoolul favorizează fibrilația atrială, o aritmie ce poate provoca accidente vasculare. 3. Sportul regulat nu compensează sedentarismul prelungit Chiar și persoanele active pot fi expuse riscului cardiovascular dacă petrec multe ore pe zi stând. Sedentarismul crește riscul de infarct, diabet și mortalitate. Pentru a contracara efectele, este necesară mișcare zilnică constantă și reducerea timpului petrecut pe scaun. 4. Greutatea normală nu garantează o inimă sănătoasă Persoanele slabe, dar fumătoare, sedentare, stresate sau cu alimentație bogată în sare și alimente ultraprocesate, prezintă risc cardiovascular crescut. Distribuția grăsimii, în special cea viscerală, este un indicator mai bun al riscului decât greutatea totală. 5. Sarea în exces afectează inima chiar și fără hipertensiune Consumul ridicat de sodiu poate rigidiza arterele și crește masa cardiacă, chiar la persoanele cu tensiune normală. Majoritatea aportului provine din alimente procesate, nu din sarea adăugată la masă. OMS recomandă sub 5 g de sare pe zi, dar consumul mediu depășește adesea 8-10 g. 6. Hipertensiunea poate fi „ucigașul tăcut” timp de ani de zile Tensiunea arterială crescută nu dă simptome clare ani la rând, dar poate provoca infarct, AVC sau insuficiență cardiacă. Specialiștii recomandă măsurarea periodică a tensiunii chiar și la persoanele tinere, pentru depistarea timpurie. 7. Stresul cronic are efecte directe asupra inimii Stresul prelungit activează sistemul nervos simpatic, crește nivelul cortizolului și favorizează inflamația cronică, afectând sănătatea cardiovasculară. În timp, duce la creșterea tensiunii, tulburări de somn și obiceiuri alimentare nocive. 8. Fumatul ocazional dăunează la fel ca cel zilnic Chiar și o singură țigară pe zi crește semnificativ riscul de infarct și AVC. Studiile arată că fumatul „social” nu este lipsit de pericole și provoacă inflamație vasculară imediată. 9. Riscul cardiovascular al femeilor crește după menopauză Până la menopauză, femeile sunt protejate hormonal, însă după această perioadă riscul crește, iar simptomele bolilor de inimă pot fi atipice: oboseală, dispnee sau dureri difuze. Activitatea fizică este mai redusă la femei, ceea ce accentuează riscul. 10. Simptomele subtile ale inimii bolnave nu trebuie ignorate Oboseala persistentă, creșterea în greutate, edemele și dificultatea de respirație pot fi primele semne ale insuficienței cardiace. Durerea toracică, chiar difuză, trebuie evaluată medical, mai ales la persoanele peste 40 de ani.

Marea Britanie interzice grupul Palestine Action, acuzat de atacuri violente: peste 200 de arestări la protestele din Londra
Internațional

Marea Britanie interzice grupul Palestine Action, acuzat de atacuri violente: peste 200 de arestări la protestele din Londra

Proteste la Londra, peste 200 de arestări. Poliția din Londra a arestat cel puțin 200 de persoane în timpul unei manifestații împotriva interzicerii grupului de activiști pro-palestinieni Palestine Action în Marea Britanie. Proteste la Londra, peste 200 de arestări Protestatarii s-au adunat în zona Parliament Square, afișând pancarte de susținere pentru organizația interzisă. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Potrivit Metropolitan Police, patru persoane au fost arestate suplimentar sub acuzația de agresiune asupra unor agenți de poliție. Forțele de ordine au menționat că intervenția a fost necesară pentru menținerea ordinii publice, în contextul unei manifestații tensionate. Palestine Action, desemnată organizație teroristă în Marea Britanie Guvernul britanic a decis, în urmă cu câteva săptămâni, să clasifice Palestine Action drept „organizație teroristă”, conform legislației antiterorism din Regatul Unit. De atunci, protestele împotriva acestei decizii au devenit frecvente, iar sute de persoane au fost deja arestate pentru afișarea publică a sprijinului față de grup. Executivul de la Londra susține că măsura nu vizează poporul palestinian sau dreptul de a protesta pentru cauza acestuia, ci activitățile violente ale grupării, inclusiv atacuri asupra unor ținte din industria de apărare britanică. Acuzațiile grupului față de Israel și industria britanică de armament Palestine Action acuză Israelul de comiterea unui genocid împotriva populației palestiniene din Fâșia Gaza și susține că industria de armament din Marea Britanie ar avea o responsabilitate indirectă în aceste acțiuni. Înainte de interzicere, grupul și-a asumat, printre altele, un atac cu vopsea asupra unor avioane militare britanice.

Misiunea Crew-10 s-a încheiat: echipajul revine pe Pământ după aproape cinci luni în spațiu
Eveniment

Misiunea Crew-10 s-a încheiat: echipajul revine pe Pământ după aproape cinci luni în spațiu

Crew-10 revine acasă după cinci luni. Patru astronauți, americancele Anne McClain și Nichole Ayers, rusul Kirill Peskov și japonezul Takuya Onishi, au revenit sâmbătă pe Pământ, după amerizarea capsulei Dragon a companiei SpaceX în largul coastelor Californiei. Revenirea lor marchează finalul celei de-a zecea misiuni de rotație a echipajului pe Stația Spațială Internațională (ISS) din cadrul programului Commercial Crew al NASA. Crew-10 revine acasă după cinci luni Capsula Dragon, dezvoltată de SpaceX – compania fondată de Elon Musk –, a amerizat în Oceanul Pacific la ora locală 08:34 (15:34 GMT), după desprinderea de ISS cu o zi înainte. Citește și: Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Coborârea a fost încetinită de intrarea în atmosferă și de desfășurarea parașutelor uriașe. După amerizare, capsula a fost recuperată de o navă SpaceX, iar echipajul a putut ieși după ce vehiculul spațial a fost ridicat la bord și deschis. Experimente pe Stația Spațială Internațională Pe durata misiunii, echipajul Crew-10 a desfășurat o serie de experimente științifice, printre care studii privind creșterea plantelor în condiții de microgravitație și reacția celulelor la gravitație. Misiunea a fost parte a efortului NASA de a colabora cu industria privată pentru transportul echipajelor spre și dinspre ISS, înlocuind astfel era navetelor spațiale. Întoarcerea astronauților blocați pe ISS Lansarea echipajului în martie a atras atenția internațională, întrucât era necesară pentru întoarcerea pe Pământ a doi astronauți americani, Butch Wilmore și Suni Williams, care rămăseseră blocați pe ISS timp de nouă luni. Aceștia ar fi trebuit să participe la o misiune de opt zile în 2024, însă problemele tehnice ale navei Boeing Starliner i-au forțat să își prelungească șederea pe stația orbitală. NASA a anunțat săptămâna aceasta că Butch Wilmore, cu o carieră de 25 de ani în agenția spațială americană, va ieși la pensie după întoarcerea sa pe Pământ.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră