luni 28 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Autostrada A8, mai aproape să fie abandonată decât să primească finanțare

Autostrada A8, mai aproape de abandon. Autostrada A8 a intrat în 2025 într-un moment decisiv, însă rămâne întrebarea dacă va putea fi finalizată până în 2033. Autostrada A8, mai aproape de abandon La aproape două decenii de la aderarea României la Uniunea Europeană și după mai multe oportunități de finanțare europeană ratate, progresul este limitat. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Doar 44% din investiție este contractată, iar trei loturi însumând aproximativ 56 km (18% din total) se află în execuție. Întârzierile de peste 18 ani, în condițiile în care primul studiu datează din 2007, ridică suspiciuni privind o temporizare voită din partea guvernelor succesive. Continuarea, în Ziarul de Iași

Autostrada A8, mai aproape să fie abandonată decât să primească finanțare
Un munte de cărbune se va prăbuși peste bugetul Iașiului: litigiul termoficării se tranșează la Londra
Eveniment

Un munte de cărbune se va prăbuși peste bugetul Iașiului: litigiul termoficării se tranșează la Londra

Primăria Iași, în proces la Londra. Un proces de aproape 50 de milioane de euro, cu implicații majore pentru bugetul local, a început la Londra între compania Vitol Geneva și Primăria Iași. Primăria Iași, în proces la Londra În acțiunea depusă în instanță, furnizorul de cărbune solicită despăgubiri de 19,9 milioane dolari, cheltuieli de depozitare de 25,4 milioane euro și costuri financiare de 1,4 milioane dolari, plus dobânzi stabilite ulterior. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma O parte din cărbunele destinat Iașului a fost revândut către trei firme, aspect detaliat în dosarul prezentat. În replică, Primăria acuză Vitol de derularea defectuoasă a contractului și cere recuperarea avansului de 16 milioane dolari. Continuarea, în Ziarul de Iași

Zelenski, întrebat în Biroul Oval despre cedări teritoriale, a evitat un răspuns
Internațional

Zelenski, întrebat în Biroul Oval despre cedări teritoriale, a evitat un răspuns

Zelenski evită răspunsul despre concesiile teritoriale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evitat luni să răspundă direct la întrebarea dacă este dispus să facă concesii teritoriale Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace. Declaraţiile au fost făcute la Casa Albă, în cadrul întâlnirii cu preşedintele american Donald Trump. Zelenski evită răspunsul despre concesiile teritoriale Liderul ucrainean a amintit de costul uman al conflictului, subliniind atacurile ruseşti recente. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Trăim sub atacurile constante ale Rusiei. Astăzi au avut loc multe atacuri, mulţi răniţi, cu un copil de un an şi jumătate printre morţi. Trebuie să punem capăt războiului, să oprim Rusia şi avem nevoie de sprijin”, a spus Zelenski. Întrebat dacă ar accepta redesenarea hărţilor, Zelenski nu a oferit un răspuns categoric, evitând să contrazică direct poziţia americană. Sprijin american și european, esenţial pentru Ucraina Zelenski a subliniat rolul partenerilor occidentali în stoparea războiului. „Avem nevoie de sprijinul americanilor şi al europenilor. Cred că am demonstrat că suntem un popor puternic şi că avem sprijinul poporului american şi al preşedintelui american pentru a pune capăt războiului, pentru a întreprinde eforturi diplomatice şi a pune capăt definitiv conflictului”, a declarat liderul ucrainean. Alegeri doar după armistiţiu şi securitate garantată Preşedintele Ucrainei a anunţat că va organiza alegeri doar atunci când circumstanţele vor permite. „Avem nevoie de securitate, de un armistiţiu pe uscat, pe mare şi în aer, pentru ca oamenii să poată vota democratic. Avem nevoie de alegeri deschise, libere şi secrete. Nu poţi vota în timpul războiului”, a explicat Zelenski. Donald Trump, prezent în Biroul Oval, a glumit spunând că, dacă SUA ar fi în război în 2028, nici el nu ar mai organiza alegeri. Trump vrea un summit trilateral pentru pace Întâlnirea de la Casa Albă a avut loc la scurt timp după ce Donald Trump s-a văzut cu Vladimir Putin în Alaska. Liderul american a ridicat atunci posibilitatea organizării unui summit trilateral Trump-Putin-Zelenski pentru a iniţia negocieri de pace în Ucraina.

Nu există nici un armistițiu între Iran și Israel, avertizează Teheranul
Internațional

Nu există nici un armistițiu între Iran și Israel, avertizează Teheranul

Iran avertizează: suntem gata de război. Prim-vicepremierul iranian Mohammad Reza Aref a declarat luni că tensiunile cu Israelul ar putea escalada rapid într-un nou conflict militar. Oficialul a subliniat că, la peste două luni de la confruntările violente din iunie, „nu există un armistiţiu real”, ci doar o încetare temporară a ostilităţilor. Atacul-surpriză al Israelului asupra Iranului Pe 13 iunie, Israelul a lansat sute de lovituri asupra teritoriului iranian, vizând în special obiective militare şi nucleare. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În atacuri au fost ucişi cercetători implicaţi în programul nuclear iranian şi ofiţeri de rang înalt ai armatei. Iranul a ripostat prin tiruri de rachete şi drone, direcţionate atât asupra Israelului, cât şi asupra celei mai importante baze americane din Orientul Mijlociu, situată în Qatar. Implicarea SUA și încetarea temporară a ostilităților La rândul lor, Statele Unite au efectuat pe 22 iunie bombardamente asupra unor obiective nucleare iraniene. Două zile mai târziu, Washingtonul a anunţat o încetare a ostilităţilor, însă fără un acord formal între părţi. Iran avertizează: suntem gata de război „Trebuie să fim gata în orice moment pentru confruntare. Astăzi, noi nici măcar nu suntem într-o situaţie de armistiţiu”, a declarat Mohammad Reza Aref. Yahya Rahim Safavi, consilier militar al liderului suprem Ali Khamenei, a întărit mesajul, afirmând că Iranul pregăteşte planuri pentru „cel mai rău scenariu”. „Nu există în prezent un veritabil armistiţiu. Suntem în fază de război, şi acesta poate izbucni în orice moment. Nu există protocol, reglementare sau acord nici cu israelienii, nici cu americanii”, a subliniat Safavi. Bilanțul conflictului din iunie Potrivit autorităţilor de la Teheran, peste o mie de persoane au fost ucise în Iran în timpul confruntărilor din iunie. Israelul a raportat, la rândul său, 28 de morţi. În timp ce responsabilii iranieni afirmă că ţara lor este pregătită pentru o nouă confruntare, oficialii insistă că Teheranul nu caută războiul. Puterile occidentale şi Israelul acuză Iranul că urmăreşte să se doteze cu arme nucleare, acuzaţii respinse de Teheran, care susţine că programul său are doar scopuri civile.

Trump, foarte vag în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina: Vom fi implicați
Internațional

Trump, foarte vag în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina: Vom fi implicați

Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei. Preşedintele american Donald Trump a declarat luni, în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, că Statele Unite „vor fi implicate” în viitoarea securitate a Ucrainei. Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei Liderul american a explicat că Ucraina şi aliaţii europeni reprezintă prima linie de apărare în faţa agresiunii ruse, însă Washingtonul nu va rămâne deoparte. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Ei sunt prima linie de apărare pentru că sunt acolo, pentru că este Europa, dar îi vom ajuta şi pe ei. Vom fi implicaţi”, a declarat Donald Trump, referindu-se la liderii europeni care l-au însoţit pe Zelenski la Washington. Zelenski cere garanţii de securitate totale Întrebat ce fel de garanţii de securitate doreşte pentru ţara sa, preşedintele Ucrainei a avut un răspuns ferm: „Totul”. Declaraţiile au fost făcute în contextul eforturilor diplomatice intense de la Washington, unde liderii occidentali caută o strategie comună pentru a consolida securitatea Ucrainei pe termen lung.

Fiul prințesei moștenitoare norvegiene, pus sub acuzare pentru patru violuri
Internațional

Fiul prințesei moștenitoare norvegiene, pus sub acuzare pentru patru violuri

Marius Borg Hoiby, inculpat pentru viol. Fiul cel mare al prinţesei moştenitoare a Norvegiei, Mette-Marit, Marius Borg Hoiby, a fost inculpat pentru 32 de infracţiuni grave, inclusiv patru violuri. Procurorul general al Norvegiei a anunţat luni că tânărul riscă până la zece ani de închisoare. Marius Borg Hoiby, inculpat pentru viol Potrivit procurorului general Sturla Henriksbo, acuzaţiile împotriva lui Hoiby includ viol, abuz în relaţiile apropiate, acte de violenţă, încălcarea libertăţii şi filmarea de materiale video fără consimţământ. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Pedeapsa maximă pentru infracţiunile menţionate în rechizitoriu este de până la zece ani de închisoare. Sunt fapte foarte grave, care pot lăsa urme de durată şi distruge vieţi”, a declarat procurorul în cadrul unei conferinţe de presă. De la arestare la noi dezvăluiri Marius Borg Hoiby, născut dintr-o relaţie anterioară a mamei sale, a fost arestat la 4 august 2024, fiind suspectat că şi-ar fi agresat partenera. Arestarea a dus la apariţia unor noi plângeri şi dezvăluiri, mai multe victime susţinând că au fost abuzate de acesta. „Fără tratament preferenţial pentru familia regală” Procurorul a ţinut să sublinieze că statutul lui Hoiby nu trebuie să influenţeze procesul judiciar: „Faptul că Marius Borg Hoiby face parte din familia regală nu trebuie, desigur, să ducă la un tratament mai blând sau mai aspru decât în cazul în care fapte similare ar fi fost comise de alte persoane.” Infracţiuni repetate între 2018 şi 2024 Cele patru violuri pentru care a fost inculpat au avut loc în ani diferiţi: 2018, 2023 şi 2024. Ultimul ar fi fost comis chiar după începerea anchetei poliţiei, ceea ce agravează situaţia juridică a fiului prinţesei Mette-Marit.

VIDEO Zelenski, din nou în Biroul Oval. De data aceasta, la cămașă și sacou. Trump, prietenos
Internațional

VIDEO Zelenski, din nou în Biroul Oval. De data aceasta, la cămașă și sacou. Trump, prietenos

Zelenski, în sacou la Casa Albă. Îmbrăcat într-o cămaşă şi un sacou negre, o schimbare de imagine faţă de ţinuta sa tradiţională, Zelenski a fost primit de Donald Trump în aripa de vest a Casei Albe (VIDEO).  Între timp, ceilalţi lideri europeni şi-au făcut intrarea prin Porticul de Sud. Zelenski, în sacou, la Casa Albă Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni, la Casa Albă, că îşi doreşte să organizeze o reuniune trilaterală cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderul rus Vladimir Putin, „dacă totul merge bine”. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Declaraţia a fost făcută în timpul întâlnirii cu Zelenski, aflat în vizită oficială la Washington. În replică, Volodimir Zelenski, îmbrăcat de data aceasta în sacou negru, a subliniat că este pregătit să participe la o reuniune trilaterală cu preşedintele rus. Liderul ucrainean a mulţumit de mai multe ori omologului său american pentru eforturile de mediere şi pentru sprijinul oferit Ucrainei. „Războiul trebuie să se oprească. Suntem gata pentru un angajament trilateral”, a declarat Zelenski. Trump: „Pacea trebuie să fie de durată” Donald Trump a precizat că Statele Unite vor colabora cu Ucraina, Rusia şi toate părţile implicate pentru a se asigura că pacea în regiune va fi una de durată. „Vom lucra cu Ucraina, cu Rusia şi cu toată lumea pentru a ne asigura că pacea dăinuieşte”, a afirmat preşedintele american, adăugând că are convingerea că Vladimir Putin îşi doreşte încheierea conflictului. Liderii europeni, alături de Kiev la Washington Vizita lui Zelenski la Casa Albă a avut loc înaintea unei reuniuni extinse la care au participat mai mulţi lideri europeni veniţi la Washington pentru a sprijini Ucraina. Printre aceştia s-au numărat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni şi preşedintele finlandez Alexander Stubb. Participarea oficialilor americani la întâlnire La reuniunea dintre Trump şi Zelenski au mai fost prezenţi vicepreşedintele J.D. Vance şi secretarul de stat Marco Rubio. Preşedintele american a descris vizita lui Zelenski drept „o onoare”, subliniind că se fac progrese diplomatice şi exprimându-şi speranţa că întâlnirea cu Vladimir Putin ar putea aduce „ceva bun”.

Nicușor Dan spune că Rusia nu vrea pace în acest moment și că noi sancțiuni economice ale SUA ar ajuta negocierile
Eveniment

Nicușor Dan spune că Rusia nu vrea pace în acest moment și că noi sancțiuni economice ale SUA ar ajuta negocierile

Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan. Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni, la Roşia Montană, că Rusia nu are intenţia de a încheia războiul, iar singura cale de a o forţa să participe la „o masă de negocieri adevărată” o reprezintă sancţiunile economice. Perspectivele unei întâlniri trilaterale Întrebat cum vede reuniunea de la Casa Albă dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski, urmată de discuţii extinse cu liderii europeni, Nicuşor Dan a subliniat că obiectivul său este organizarea unui summit tripartit. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Eu sper să ajungem să avem întâlnirea trilaterală adevărată Trump-Putin-Zelenski. Asta este locul în care eu îmi doresc să ajungem”, a spus şeful statului. Reuniunea de la Washington: susţinerea europeană pentru Ucraina La întâlnirile de la Washington participă şi lideri europeni importanţi: preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni, preşedintele finlandez Alexander Stubb şi secretarul general al NATO, Mark Rutte. Nicuşor Dan a salutat faptul că Donald Trump şi-a exprimat intenţia de a sprijini organizarea rapidă a unui summit tripartit, într-un orizont de una-două săptămâni. Rusia respinge pacea, susține Nicușor Dan Şeful statului a subliniat că o eventuală primă întâlnire Trump-Putin-Zelenski nu ar fi „nicidecum ultima”, ci doar începutul unui proces diplomatic. „Eu cred că în acest proces vom vedea că Rusia nu e serioasă, cum n-a fost de trei ani şi jumătate. Rusia nu îşi doreşte pacea în momentul ăsta. E în ofensivă, a câştigat teritoriu. Dacă şi-ar fi dorit pacea, ar fi participat la negocieri până acum”, a explicat preşedintele. Sancţiunile economice – cheia presiunii asupra Moscovei Potrivit lui Nicuşor Dan, singura modalitate de a aduce Rusia la negocieri reale este prin sancţiuni economice ferme. „Rusia e în suferinţă economică, în urma sancţiunilor deja aplicate de lumea occidentală. Dacă Statele Unite adoptă un nou pachet de măsuri, aşa cum a fost discutat în Congres, acesta va fi un argument principal şi important”, a precizat şeful statului. Vizita la Roşia Montană Declaraţiile au fost făcute cu prilejul vizitei preşedintelui la Roşia Montană, unde s-a aflat împreună cu familia. Nicuşor Dan a vizitat Galeriile romane şi s-a întâlnit cu voluntari ai campaniei „Adoptă o Casă la Roşia Montană”.

Troc între Rusia și China: firmele au ajuns să plătească în mărfuri din cauza dificultăților financiare rusești
Internațional

Troc între Rusia și China: firmele au ajuns să plătească în mărfuri din cauza dificultăților financiare rusești

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare. Pentru prima dată după haosul economic al anilor ’90, trocul a redevenit o practică frecventă în Rusia. Problemele cu decontarea tranzacțiilor, generate de conflictul din Ucraina și de sancțiunile internaționale, au forțat companiile să găsească alternative. Cel puțin o firmă chineză a acceptat aliaje de aluminiu în schimbul motoarelor livrate către Rusia, potrivit Reuters. Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare După destrămarea URSS din 1991, inflația galopantă și lipsa lichidităților au împins multe companii rusești să accepte plata în natură. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Trei decenii mai târziu, războiul din Ucraina și restricțiile financiare readuc trocul în prim-plan. La forumul de afaceri Kazan Expo, companiile chineze au menționat problemele cu plățile internaționale și solicitările de relocare a producției în Rusia drept obstacole majore. „Oferim modele inovative de cooperare care reduc riscurile de decontare. De exemplu, furnizăm motoare pentru nave în schimbul unor aliaje speciale de oțel și aluminiu din Rusia”, a declarat Xu Xinjing, reprezentant al companiei Hainan Longpan Oilfield Technology Co. Acorduri de troc Rusia–China Reuters a relatat că, în ultimul an, Rusia a discutat mai multe acorduri de tipul trocului cu China. Acestea sunt preferate mai ales în comerțul cu metale și produse agricole, unde prețurile sunt mai ușor de stabilit. China rămâne cel mai important partener comercial al Rusiei, după ce statele europene și-au redus drastic relațiile economice cu Moscova în urma războiului. Plăți întârziate și presiuni asupra băncilor Întârzierile în procesarea plăților cu parteneri precum China și Turcia au devenit o problemă semnificativă pentru companiile rusești. Băncile din aceste state sunt presate de autoritățile europene să verifice cu atenție tranzacțiile cu Rusia, ceea ce a condus la blocaje și întârzieri financiare.

Liderii europeni îl vor antrena pe Zelenski pentru întâlnirea cu Trump de la Casa Albă
Internațional

Liderii europeni îl vor antrena pe Zelenski pentru întâlnirea cu Trump de la Casa Albă

Întâlnirea Zelenski-Trump, pregătită de liderii europeni. Liderii europeni aflați în Statele Unite pentru a susține Ucraina vor avea luni o întâlnire separată cu președintele Volodimir Zelenski, înainte ca acesta să meargă la Casa Albă pentru întrevederea cu președintele american Donald Trump. Întâlnirea Zelenski-Trump, pregătită de liderii europeni Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană, care a descris discuția drept o „reuniune pregătitoare”. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Cancelarul german Friedrich Merz a explicat că scopul discuțiilor este de a-i oferi președintelui ucrainean „câteva sfaturi bune” pentru a evita repetarea tensiunilor din februarie, când întâlnirea dintre Zelenski și Trump a degenerat într-o confruntare publică, iar summitul a eșuat. Trump și Putin, summit la Alaska înaintea discuțiilor Întâlnirea dintre Zelenski și Trump vine la scurt timp după summitul organizat în Alaska între liderul american și președintele rus Vladimir Putin. Potrivit declarațiilor lui Trump, discuțiile au înregistrat „progrese”, iar dacă întrevederea cu Zelenski decurge bine, următorul pas ar putea fi un summit tripartit Trump-Putin-Zelenski, dedicat găsirii unei soluții negociate pentru războiul din Ucraina. Pozițiile lui Putin și dilema Ucrainei Surse diplomatice susțin că Putin a cerut retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas (Donețk și Lugansk) în schimbul înghețării liniei frontului. Totodată, liderul de la Kremlin ar fi arătat o flexibilitate mai mare în privința unor garanții de securitate pentru Ucraina oferite de SUA și statele occidentale. Zelenski respinge însă cedarea de teritorii și pledează pentru un armistițiu. Rămâne de văzut dacă va menține această poziție în dialogul cu Trump, care a reiterat că pentru un acord de pace Ucraina va trebui să renunțe la unele teritorii. Întâlniri bilaterale și extinse la Washington Conform agendei, Zelenski și Trump vor avea luni o reuniune bilaterală la Casa Albă, la care va participa și vicepreședintele american J.D. Vance. Ulterior, discuțiile se vor extinde prin includerea liderilor europeni prezenți la Washington: Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene Emmanuel Macron, președintele Franței Friedrich Merz, cancelarul Germaniei Keir Starmer, premierul Marii Britanii Giorgia Meloni, premierul Italiei Alexander Stubb, președintele Finlandei Mark Rutte, secretarul general al NATO

Bacalaureatul repetenților: peste 70% din candidați nu au luat notă de trecere la a doua sesiune
Eveniment

Bacalaureatul repetenților: peste 70% din candidați nu au luat notă de trecere la a doua sesiune

Bacalaureatul de toamnă, doar 28,4% promovați. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că rata de promovare la cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat din 2025 este de 28,4%. În total, 7.306 candidați au reușit să promoveze examenul, conform datelor publicate înainte de contestații. Bacalaureatul de toamnă, doar 28,4% promovați Atât pentru promoția curentă, cât și pentru promoțiile anterioare, rata de promovare se situează la același nivel – 28,4%. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Promoția 2025: 4.508 candidați promovați Promoțiile anterioare: 2.798 candidați promovați Participare și eliminări pentru fraudă La examen s-au prezentat 25.710 candidați, dintr-un total de 30.279 înscriși, ceea ce reprezintă o rată de participare de 84,9%. Un număr de 69 de candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Aceștia nu vor putea participa la următoarele două sesiuni de bacalaureat. Contestații și afișarea rezultatelor finale Candidații nemulțumiți de rezultate pot depune sau transmite contestații până luni, 18 august, ora 18:00, inclusiv prin mijloace electronice. Vizualizarea lucrărilor scrise: 18 august (14:00 – 18:00) Depunerea contestațiilor: 19 și 20 august, conform informațiilor de pe site-urile inspectoratelor școlare. Rezultatele finale vor fi afișate marți, 26 august. Candidații trebuie să semneze o declarație-tip prin care își asumă că nota obținută în urma contestației poate fi mai mare sau mai mică decât cea inițială. Condițiile de promovare Pentru a promova examenul de bacalaureat, candidații trebuie să obțină: nota minimă 5 la fiecare probă scrisă, media generală de cel puțin 6. Rata de promovare este calculată din totalul candidaților prezenți, incluzând și pe cei eliminați. Rata de promovare pe profiluri Teoretic: 35,6% (din 5.821 candidați) Tehnologic: 22,6% (din 10.417 candidați) Vocațional: 36,2% (din 2.050 candidați) Județele cu cele mai mari rate de promovare Caraș-Severin – 38,7% Dolj – 37,3% Olt – 37,1% Alba – 34,8% Vaslui – 32,8% Sectorul 6 București – 33,6% Județele cu cele mai mici rate de promovare Mureș – 21,7% Gorj – 22,2% Sălaj – 22,5% Arad – 23,6% Evoluția față de anul trecut Comparativ cu sesiunea de toamnă 2024, singurul județ unde rata de promovare a crescut este Bistrița-Năsăud, cu un plus de 1,7%. În județul Bihor, rata s-a menținut. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în: Sectorul 4 București (–22,2%) Sectorul 2 București (–11%) Sectorul 3 București (–11%) Argeș (–12,6%) Călărași (–11,4%) Brăila (–11,2%)

Magistrații amenință că vor urma proteste care pot bloca actul de justiție dacă trece reforma pensiilor
Eveniment

Magistrații amenință că vor urma proteste care pot bloca actul de justiție dacă trece reforma pensiilor

Magistrații amenință cu proteste pentru pensii. Magistratul Bogdan Pîrlog, reprezentant al Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie (AIJ), a declarat că proiectul de lege privind pensiile magistraţilor reprezintă „o diversiune, un praf în ochi”, menit să creeze doar impresia că se face reformă. Magistrații amenință cu proteste pentru pensii Pîrlog a participat luni la consultările de la Palatul Victoria, unde premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu asociațiile profesionale ale magistraților pentru a discuta despre noul proiect de lege privind pensiile de serviciu. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Reprezentantul AIJ a caracterizat discuția cu premierul drept „o întâlnire formală, politicoasă, dar absolut inutilă”. „Nu a existat niciun dialog real. Fiecare și-a exprimat punctul de vedere, ne-am salutat și am plecat. Proiectul nu rezolvă nimic, ci doar induce opiniei publice ideea că se face reformă”, a spus Pîrlog. Acesta a avertizat că efectele dezechilibrelor din sistemul judiciar vor fi suportate de populație și vor fi „incomensurabil mai mari”. Sistemul judiciar, „în pragul colapsului” Magistratul a atras atenția că justiția se află „în pragul colapsului” și că problemele reale nu sunt abordate de Guvern. „Deja a fost depășit cu un an assessment-ul prevăzut în legile justiției și ajustările stabilite cu Comisia Europeană. Acestea nu se regăsesc pe agenda autorităților”, a subliniat Pîrlog. Reforma pensiilor: fără concesii și fără negocieri Întrebat dacă magistrații au obținut concesii legate de propunerile Guvernului, vârsta de pensionare de 65 de ani și pensia plafonată la 70% din salariul net, Pîrlog a precizat că „nu a fost nicio discuție în acest sens”. El a subliniat că sistemul actual, negociat cu Uniunea Europeană în 2023, trebuie păstrat: „Nu există nicio justificare pentru a fi redeschis acum.” Urmează și o nouă lege a salarizării Potrivit declarațiilor lui Pîrlog, magistrații au fost informați că Guvernul pregătește și un proiect privind salarizarea din sistemul judiciar. „Nu știm dacă a fost o comunicare tehnică sau o formă de presiune”, a afirmat acesta. Posibile proteste ale magistraților Întrebat despre eventuale forme de protest, Pîrlog a explicat că „magistrații pot protesta, dar nu pot declanșa greve”. În prezent, el consideră prematur un astfel de demers, dar nu exclude acțiuni dacă proiectul va fi adoptat. În cazul în care legea trece în forma actuală, există riscul ca mii de magistrați să conteste modificările în instanță și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care deja a stabilit ca prag „ultimul salariu”. Judecătorii CCR, exceptați de la noile reguli Bogdan Pîrlog a criticat și excluderea judecătorilor Curții Constituționale de la aplicarea noii legi, afirmând că aceștia „nu sunt magistrați în sens strict, ci fac parte dintr-un organ juridico-politic”. „Este o încercare de a forța o schimbare de jurisprudență de peste 30 de ani a CCR, pentru a crea o imagine favorabilă în fața publicului”, a spus reprezentantul AIJ. Măsurile Guvernului Bolojan privind pensiile de serviciu Printre modificările propuse de Guvern în al doilea pachet de reforme se numără: vârsta de pensionare de 65 de ani pentru magistrați, condiție de vechime minimă de 35 de ani, limitarea pensiei la 70% din venitul net al ultimei luni de activitate. Aceste schimbări sunt parte din planul Executivului condus de Ilie Bolojan de reducere a cheltuielilor publice.

Bolojan continuă să-i chinuie pe magistrați: azi i-a chemat la Guvern să le spună despre creșterea vârstei de pensionare
Eveniment

Bolojan continuă să-i chinuie pe magistrați: azi i-a chemat la Guvern să le spună despre creșterea vârstei de pensionare

Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații. Premierul Ilie Bolojan a avut, luni, o întâlnire de lucru la Palatul Victoria cu reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi. Tema principală a discuției a fost reforma pensiilor din sistemul judiciar, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale pentru reducerea cheltuielilor publice. Premierul Ilie Bolojan, întâlnire cu magistrații Șeful Guvernului a subliniat importanța justiției pentru sănătatea unui stat democratic și a arătat că proiectul de lege privind pensiile magistraților respectă normele europene. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În același timp, acesta ține cont de principiile de echitate socială, normalitate și eficiență, dar și de constrângerile bugetare actuale. „Reforma are în vedere reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului și consolidarea sustenabilității sistemului de justiție”, a declarat premierul, citat într-un comunicat al Guvernului. Creșterea vârstei de pensionare, măsură centrală Una dintre principalele modificări propuse este majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați. Potrivit premierului, această măsură va contribui la creșterea calității serviciului public și la stabilitatea sistemului. Pentru a evita dezechilibrele privind resursa umană, noua lege va include perioade tranzitorii. Modificarea modului de calcul al pensiilor Un alt element cheie al reformei vizează modul de calcul al pensiilor magistraților. Noua formulă este gândită în concordanță cu politica guvernamentală de reducere a cheltuielilor publice și are ca scop o mai bună echilibrare a sistemului. Salarizare predictibilă și condiții de muncă Pe lângă reforma pensiilor, la întâlnire s-au discutat și aspecte privind salarizarea predictibilă în sistemul judiciar, condițiile de muncă pentru magistrați și volumul ridicat al activității. La întrevedere au fost prezenți, alături de premierul Ilie Bolojan, secretarul de stat Roxana Simona Momeu și directorul Alina Rădoi din partea Ministerului Justiției. Din partea asociațiilor de magistrați au participat reprezentanți ai: Asociaţiei Magistraţilor din România, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociaţiei Procurorilor din România, Asociaţiei Forumului Judecătorilor din România.

Nimeni nu știe nimic despre garanțiile de securitate promise de SUA Ucrainei care ar fi fost convenite de Trump cu Putin
Internațional

Nimeni nu știe nimic despre garanțiile de securitate promise de SUA Ucrainei care ar fi fost convenite de Trump cu Putin

Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare. Până acum, „garanțiile de securitate” promise Ucrainei rămân mai degrabă un concept vag decât un plan concret. Trump și Putin ar fi discutat despre o formulă „asemănătoare Articolului 5”.  Zelenski cere garanții aplicabile și clare. Europenii cer transparență și participare deplină a Kievului. Dar nu se știe ce înseamnă în practică aceste garanții. Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare Cel care a încercat să aducă lumină asupra „garanțiilor” a fost Steve Witkoff, apropiat al lui Trump și emisariul său în discuțiile cu Moscova. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Într-un interviu la CNN, acesta a vorbit despre un aranjament „de tip Articolul 5”, sugerând o formulă asemănătoare clauzei de apărare colectivă din NATO, dar fără să precizeze detaliile concrete. Politico a notat că termenul a fost repetat de Witkoff, dar imediat nuanțat, ceea ce a lăsat impresia că avem de-a face mai degrabă cu un mesaj politic decât cu un mecanism juridic solid. Ce spune Donald Trump Înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu Volodimir Zelenski și lideri europeni, Donald Trump a lansat un mesaj surprinzător pe rețeaua sa Truth Social: „Președintele ucrainean poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat, dacă vrea”, excluzând însă orice discuție despre recuperarea Crimeei sau despre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO. Declarațiile au accentuat impresia că Washingtonul presează Kievul să accepte concesii teritoriale în schimbul unor garanții de securitate încă neclare. Reacția Kievului: sprijin, dar și prudență Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu prudență ideea garanțiilor. El a cerut ca acestea să fie „practice”, să includă protecție pe uscat, în aer și pe mare și, mai ales, să nu fie negociate peste capul Ucrainei. În interviuri recente, Zelenski a insistat că orice acord trebuie să implice direct Kievul și a amintit că formatul trilateral – SUA, Rusia și Ucraina – este singurul acceptabil. Europenii cer claritate și unitate Liderii europeni, de la Emmanuel Macron și Friedrich Merz, la Giorgia Meloni, Keir Starmer, Alexander Stubb, Mark Rutte și Ursula von der Leyen, au venit la Washington pentru a sprijini Kievul, dar și pentru a solicita explicații clare din partea Washingtonului. Euronews a subliniat că europenii susțin ideea unor garanții de securitate, dar doar în condițiile respectării integrității teritoriale a Ucrainei și cu participarea deplină a Kievului la decizii. The Times a notat că statele europene privesc cu scepticism formula „tip NATO”, mai ales că Trump a exclus în mod explicit angajarea de trupe americane. Monedă de negociere Deocamdată nimeni pare că nu știe ce înseamnă în practică garanțiile de securitate pentru Ucraina. Pot fi angajamente bilaterale SUA–Ucraina. Pot implica un mecanism multilateral cu participarea UE și NATO. Însă, cea mai importantă întrebare este dacă vor fi ele suficiente pentru a convinge Kievul să accepte concesii teritoriale? În lipsa acestor răspunsuri, tema garanțiilor de securitate rămâne mai mult o monedă de negociere decât o certitudine pentru viitorul Ucrainei.

Nicușor Dan se va întâlni cu Donald Trump la Casa Albă în primul trimestru din 2026
Eveniment

Nicușor Dan se va întâlni cu Donald Trump la Casa Albă în primul trimestru din 2026

Nicușor Dan, întâlnire oficială cu Trump. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că președintele României, Nicușor Dan, urmează să efectueze o vizită în Statele Unite, unde va avea o întâlnire cu omologul său american, Donald Trump. Nicușor Dan, întâlnire oficială cu Trump Evenimentul este programat cel mai probabil în primul trimestru al anului 2026. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Pe 20 septembrie, șefa diplomației române se va afla la Chicago, unde va aborda trei obiective majore: participarea la Adunarea Generală a ONU, întâlnirea cu comunitățile de români din New York și Chicago și pregătirea vizitei viitoare dintre cei doi șefi de stat. „Cel mai probabil o să vedem această întâlnire în primul trimestru al anului 2026. Vom anunța la momentul respectiv calendarul oficial, dar agenda este deja clară”, a precizat Oana Țoiu la TVR Info.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră