vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

4884 articole
Ramona Emilian

Internațional

Medvedev cere 244 de miliarde de dolari de la Finlanda, pe care o acuză că vrea să atace Rusia

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a lansat luni noi acuzații la adresa Finlandei, susținând că aceasta urmează un curs de confruntare cu Rusia după aderarea la NATO. Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe Într-un articol publicat de agenția rusă TASS, Medvedev a afirmat că Helsinki ar pregăti „un cap de pod pentru un atac asupra Rusiei”. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Medvedev a cerut din nou Finlandei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, susținând că Rusia nu mai este obligată de tratatul de pace din 1947, care limita pretențiile la 300 de milioane de dolari. Oficialul afirmă că valoarea actualizată a pagubelor ar fi de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 244 de miliarde de dolari). Oficialul rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate al Federației Ruse, a precizat că în Laponia au fost create structuri de comandă ale armatei finlandeze, „în imediata vecinătate a frontierei cu Rusia”. Potrivit lui Medvedev, aceste măsuri confirmă că NATO consideră Rusia drept stat inamic. „Noua doctrină a Finlandei” Articolul, intitulat „Noua doctrină a Finlandei: Prostie, minciuni, ingratitudine”, denunță politica de securitate adoptată de Helsinki. Medvedev acuză Finlanda că, sub pretext defensiv, a ales confruntarea și încalcă acorduri istorice. Finlanda, de la neutralitate la aderarea la NATO După decenii de neutralitate, Finlanda și Suedia au decis să adere la NATO ca reacție la invazia rusă din Ucraina. Moscova consideră acum că eforturile Finlandei de a-și consolida apărarea reprezintă o amenințare directă.

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe (sursa: TASS)
Bătrân blocat patru zile în lift (sursa: Pexels/Karim Tabaneh)
Eveniment

Blocat patru zile în lift, fără apă și mâncare, un bătrân de 75 de ani a fost găsit în viață

Bătrân blocat patru zile în lift. Un bărbat de aproximativ 75 de ani a fost salvat după ce a rămas blocat timp de patru zile într-un lift defect, fără apă, hrană sau posibilitatea de a cere ajutor. Incidentul s-a petrecut la sfârșitul lunii iunie, în locuința sa din Osnabrück (foto), nordul Germaniei, au anunțat autoritățile. Bătrân blocat patru zile în lift Poliția a explicat că incidentul a fost cauzat de o siguranță defectă, care a dus la oprirea liftului și la dezactivarea butonului de apel de urgență. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Această problemă a făcut imposibil pentru bărbat să anunțe că este blocat. Bărbatul locuia singur și a fost descoperit abia după patru zile, când fiul său a venit să îl viziteze și a sunat imediat la serviciile de urgență. Stare de epuizare, dar viața i-a fost salvată Echipele de intervenție l-au eliberat pe bărbat, găsit într-o stare avansată de epuizare, însă acesta și-a revenit și, potrivit poliției, „se simte bine”. Autoritățile au subliniat că bărbatul a avut noroc extraordinar să fie găsit în viață, întrucât, în mod obișnuit, un om poate supraviețui aproximativ trei zile fără apă.

Reforma pensiilor militare va fi amânată (sursa: Facebook/Ionuț Moșteanu)
Eveniment

Pensiile militarilor nici nu cresc, nici nu scad, nici nu se egalizează deocamdată, spune Moșteanu

Reforma pensiilor militare va fi amânată. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat luni că în pachetul 3 de măsuri fiscale al Guvernului nu se va regăsi o reformă a pensiilor de serviciu ale militarilor. Reforma pensiilor militare va fi amânată Întrebat dacă acest subiect va fi inclus în noile măsuri, Moșteanu a răspuns că „nu este momentul acum să discutăm despre pensiile militarilor”. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Oficialul a subliniat că sistemul de pensii militare conține dezechilibre, dar soluțiile nu sunt simple și nu pot fi aplicate rapid. „Pensiile de serviciu au fost discutate și răsdiscutate. Îi înțeleg pe toți militarii care au ieșit la pensie în condiții diferite, dar care au servit la fel patria. Dacă ar fi existat o soluție simplă, ar fi fost aplicată de mult timp”, a declarat ministrul la Palatul Parlamentului. Discuții în coaliție despre echilibrul bugetar Moșteanu a mai anunțat că în această săptămână va avea loc o discuție în coaliția de guvernare privind măsurile necesare pentru echilibrarea situației fiscal-bugetare a României. „Sunt idei la fiecare dintre cele patru partide din coaliție. Trebuie să echilibrăm situația fiscal-bugetară, dar lucrurile merg greu. Coaliția merge acum cu frâna de mână trasă și acest lucru trebuie să se schimbe. Toată lumea așteaptă decizii mai curajoase și rapide”, a concluzionat ministrul Apărării.

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională (sursa: France Info)
Internațional

Premierul demisionează după votul de încredere pentru bugetul de austeritate. Franța, în criză

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională. Luni, deputații francezi au respins votul de încredere cerut de premierul François Bayrou, după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța. Decizia marchează o înfrângere politică majoră pentru guvern. Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională Surse apropiate de cabinetul prim-ministrului au confirmat că Bayrou își va înainta demisia marți dimineață, în urma respingerii votului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Împotriva guvernului au votat 364 de deputați, din întreg spectrul politic – de la extrema dreaptă la extrema stângă. În favoarea executivului s-au pronunțat doar 194 de deputați, toți aparținând coaliției guvernamentale. Mesajul lui François Bayrou înaintea votului În fața Adunării Naționale, Bayrou a avertizat că Franța riscă să-și piardă libertatea dacă nu reduce datoria publică. „Dominați de armate sau dominați de creditori din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a declarat premierul de la tribuna Parlamentului. Proiectul bugetar prezentat de guvern prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026, măsură care a generat nemulțumiri puternice în rândul opoziției și al opiniei publice.

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, ținta următoarelor sancțiuni ale UE împotriva Rusiei. Compania, foarte activă în România

Franța și Germania propun sancționarea Lukoil. Franța și Germania au avansat o propunere prin care Uniunea Europeană să includă compania petrolieră rusă Lukoil, precum și alți actori din afara UE care sprijină Rusia în vânzarea petrolului, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni aflat în pregătire. Franța și Germania propun sancționarea Lukoil Cele două state argumentează că vânzările de petrol și gaze constituie principala sursă de finanțare pentru războiul dus de Rusia în Ucraina. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România În consecință, consideră că este esențial ca sancțiunile să vizeze companiile și țările terțe care facilitează exporturile rusești. Lukoil, companie privată cu benzinării în UE Propunerea franco-germană include în mod explicit Lukoil, una dintre puținele companii private din sectorul energetic rusesc, care deține o rețea de benzinării în state membre ale Uniunii Europene. Documentul de lucru cere consolidarea măsurilor împotriva țărilor terțe care ajută Rusia să ocolească restricțiile deja existente. Exemple sunt rafinăriile aprovizionate cu petrol rusesc, care vând apoi combustibili în UE sub o origine falsificată. Importurile de petrol rusesc, interzise cu excepții UE a interzis toate importurile de petrol rusesc după invazia din Ucraina, însă Slovacia și Ungaria beneficiază de excepții, dat fiind că nu au acces la mare. Totuși, aprovizionarea lor a fost recent afectată de atacurile ucrainene asupra conductei Drujba. Măsuri stricte împotriva mecanismelor financiare rusești Parisul și Berlinul propun, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva băncilor mici rusești implicate în tranzacții financiare pentru susținerea războiului. Potrivit documentului, nu mai puțin de 250 de instituții financiare facilitează astfel de operațiuni. Reacții după cel mai amplu atac cu drone Pachetul de sancțiuni ar putea fi prezentat vineri de Comisia Europeană, ca răspuns la cel mai amplu atac rusesc cu drone asupra Ucrainei de la începutul conflictului. Una dintre ținte a fost sediul guvernului ucrainean din Kiev, provocând un incendiu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut acțiuni ferme împotriva Rusiei, inclusiv sancțiuni suplimentare și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi infrastructura militară și energetică rusă. Poziția Rusiei și reacția europeană Moscova a negat că a vizat clădiri guvernamentale, susținând că obiectivele au fost aerodromuri și instalații militare. Kremlinul a transmis că sancțiunile nu vor schimba poziția Rusiei privind războiul. În replică, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat la Helsinki că singura cale spre pace este menținerea sprijinului pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei, în strânsă coordonare cu Statele Unite.

Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe (sursa: PBS)
Internațional

Trump trebuie să plătească 83,3 de milioane de dolari pentru defăimarea lui E. Jean Carroll

Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe. O curte de apel din New York a menținut luni condamnarea civilă împotriva președintelui american Donald Trump, prin care acesta trebuie să plătească suma de 83,3 milioane de dolari scriitoarei și jurnalistei E. Jean Carroll. Procesul pentru defăimare și acuzații de viol Hotărârea confirmă verdictul din ianuarie 2024, când un juriu l-a găsit vinovat de defăimare. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Cazul își are originea în acuzațiile aduse de Carroll, care a susținut că Trump a violat-o în anii 1990, într-o cabină de probă a unui magazin din New York. Juriul l-a condamnat pe Trump pentru defăimare, după ce acesta a negat și a atacat public acuzațiile jurnalistei. Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe Cei nouă jurați au stabilit suma uriașă de 83,3 milioane de dolari, dintre care 65 de milioane sunt daune punitive. Acestea au rolul de a-l descuraja pe Trump să o atace din nou pe Carroll. Suma a depășit de peste opt ori cele 10 milioane de dolari solicitate inițial de reclamantă pentru prejudicii morale și profesionale. Reacția lui Donald Trump În momentul condamnării din 2024, când era în plină campanie electorală pentru Casa Albă, Trump a calificat decizia drept „ridicolă” și a promis că va face apel. Totuși, curtea de apel a decis că despăgubirile stabilite sunt „rezonabile”, având în vedere „faptele extraordinare și șocante” din dosar. Cariera lui E. Jean Carroll și acuzațiile din trecut E. Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, este o fostă editorialistă a revistei Elle. În 2019, ea l-a acuzat public pe Donald Trump de viol, susținând că agresiunea a avut loc în 1996. Pe baza unei alte plângeri depuse în 2022, Trump a fost găsit vinovat, în mai 2023, de agresiune sexuală și defăimare, fiind obligat să plătească 5 milioane de dolari despăgubiri.

Spion KGB Belarus, arestat de DIICOT (sursa: Facebook/Alexandru Bălan)
Eveniment

Spion pentru KGB Belarus, arestat în România: Bălan a fost adjunct al Securității din Moldova

Spion KGB Belarus, arestat de DIICOT. Un fost oficial de rang înalt din cadrul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova a fost reținut luni, 8 septembrie 2025, de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Spion KGB Belarus, arestat de DIICOT Acesta este suspectat de trădare și transmiterea de informații secrete către KGB din Belarus. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Bărbatul, în vârstă de 47 de ani, va fi adus cu mandat la sediul DIICOT pentru audieri. Surse din Republica Moldova au confirmat că este vorba despre Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS. Acesta este acuzat că, timp de aproape doi ani, ar fi transmis informații confidențiale unor ofițeri de informații străini. Comunicatul DIICOT: acuzații de trădare continuată Potrivit DIICOT, în perioada 2024 – 2025, suspectul ar fi desfășurat activități de divulgare neautorizată a unor secrete de stat, către reprezentanți ai unei puteri străine. Informațiile au fost transmise ofițerilor  Comitetului Securității de Stat (KGB) din Belarus, într-un mod care ar fi pus în pericol securitatea națională a României. Întâlniri la Budapesta cu agenți KGB Anchetatorii au stabilit că suspectul a avut două întâlniri la Budapesta, Ungaria, cu agenți KGB din Belarus. Aceste întrevederi ar fi avut drept scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate de fostul oficial moldovean. Cooperare internațională în anchetă Investigația a fost coordonată sub egida EUROJUST și a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia. De asemenea, procurorii din aceste state, alături de cei din Republica Moldova, au colaborat pentru documentarea cazului.

Închisoare pe viață pentru prânz mortal (sursa: Curtea Supremă din Victoria, Australia)
Internațional

Și-a omorât socrii cu ciuperci otrăvitoare. Soțul a scăpat: nu a venit la masă

Închisoare pe viață pentru prânz mortal. Erin Patterson, o femeie de 50 de ani din Australia, a fost condamnată luni la închisoare pe viață pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Închisoare pe viață pentru prânz mortal Sentința a fost pronunțată de judecătorul Christopher Beale la Curtea Supremă din Victoria, care a stabilit o perioadă de 33 de ani fără posibilitate de eliberare condiționată. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Procurorii au cerut o pedeapsă pe viață fără eliberare condiționată, însă instanța a decis ca aceasta să fie posibilă după trecerea perioadei menționate. Cazul își are originea în iulie 2023, când Erin Patterson a servit rudelor sale o masă cu carne de vită Wellington în care s-au găsit ciuperci Amanita phalloides (buretele viperei), printre cele mai toxice din lume. Printre invitați s-au aflat foștii ei socri, Don și Gail Patterson, sora lui Gail, Heather Wilkinson, și soțul acesteia, Ian Wilkinson. Trei dintre ei au murit la câteva zile după prânz, iar Ian Wilkinson a supraviețuit, deși a fost spitalizat în stare critică. Verdictul juriului și apărarea acuzatei În iulie 2024, un juriu a găsit-o vinovată pe Erin Patterson pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Femeia a pledat nevinovată, susținând că incidentul a fost un accident tragic. Judecătorul Beale a respins însă această apărare și a subliniat „premeditarea substanțială” a gestului, „trădarea enormă a încrederii” și lipsa oricărei remușcări. Instanța a apreciat că intenția de a ucide a fost clar premeditată și că a existat o „mușamalizare elaborată” după faptă. Pedeapsa maximă pentru fiecare crimă Erin Patterson a primit pedeapsa maximă – închisoare pe viață – pentru fiecare dintre cele trei crime, precum și 25 de ani pentru tentativa de omor. Pedepsele vor fi executate concomitent, ceea ce înseamnă că perioada minimă de detenție este de 33 de ani. Judecătorul a declarat în sala de judecată: „Nu am nicio ezitare în a constata că infracțiunea se încadrează în cea mai gravă categorie pentru omor și tentativă de omor. Gravitatea justifică impunerea pedepsei maxime.” Detalii despre caz și reținerea acuzatei Erin Patterson a fost reținută în noiembrie 2023 și se află în arest de atunci. Procesul a atras o atenție mediatică uriașă în Australia și la nivel internațional, fiind unul dintre cele mai mediatizate cazuri de otrăvire deliberată din ultimii ani. Cazul a evidențiat pericolul extrem al ciupercilor sălbatice, în special al speciei Amanita phalloides, responsabilă pentru majoritatea intoxicațiilor fatale la nivel global.

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia renunță oficial la măsurile împotriva torturii la cererea lui Putin

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii. Președintele rus Vladimir Putin a transmis luni Dumei de Stat un proiect de lege prin care solicită denunțarea Convenției europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Inițiativa include și retragerea din cele două protocoale atașate convenției adoptate în 1987. Rusia renunță la Convenția împotriva torturii Camera inferioară a Parlamentului rus a confirmat depunerea proiectului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Convenția fusese ratificată de Rusia în 1996, odată cu aderarea la Consiliul Europei. La sfârșitul lunii august, premierul Mihail Mișustin i-a propus liderului de la Kremlin să denunțe documentul, argumentând că Rusia nu este reprezentată în comitetul antitortură al Consiliului Europei. Moscova susține că menținerea semnăturii nu mai are relevanță, din moment ce țara a fost exclusă din Consiliul Europei în martie 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Impactul retragerii: fără acces pentru inspectorii internaționali Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, denunțarea convenției va însemna că Rusia nu va mai fi obligată să permită accesul inspectorilor internaționali la sistemul său penitenciar. În practică, aceste vizite au încetat deja după anul 2022. Rusia a fost de ani de zile acuzată că mușamalizează abuzurile și cazurile de tortură din închisorile sale și că nu respectă deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. Acuzații reciproce de tortură în contextul războiului Armata rusă a fost acuzată de Ucraina și de organizații internaționale că ar fi comis acte de tortură împotriva prizonierilor de război și civililor din teritoriile ocupate. Moscova a respins acuzațiile și a formulat, la rândul său, plângeri similare împotriva Kievului.

PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Noi atacuri ale PSD la Bolojan: a distrus învățământul și vrea să-i izoleze pe social-democrați

PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis luni că o eventuală candidatură comună a PNL și USR pentru Primăria Capitalei ar fi o dovadă clară a intenției de a izola Partidul Social Democrat. PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan „Dacă se va merge pe această cale, în care PNL și USR merg cu un candidat comun, e evident că PSD se dorește a fi trimis într-o zonă de izolare. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Ceea ce ne arată, de fapt, o anumită politică pe care am vrea să o evităm”, a declarat Grindeanu la Palatul Parlamentului. Acesta a amintit că liderul Nicușor Dan s-a pronunțat pentru o discuție calmă și a subliniat că fiecare partid are libertatea să își prezinte propriul candidat, dar fără a genera o strategie concertată împotriva PSD. „În acest moment, cel mai important este să existe un proiect pentru bucureșteni, un program bine așezat pentru oraș, indiferent dacă este vorba de Cătălin Drulă, Ciprian Ciucu sau alți candidați. Nu numele contează, ci soluțiile pentru capitală”, a adăugat liderul social-democrat. Fifor: critici privind situația din educație În același timp, atacurile PSD s-au concentrat asupra premierului Ilie Bolojan, acuzat că a distrus sistemul de învățământ prin reformele promovate. Președintele PSD Arad, Mihai Fifor, a denunțat luni „imaginea dezastrului total” din educație, chiar în prima zi de școală. „Prima zi de școală nu aduce emoția firească a începutului, ci imaginea neputinței premierului Ilie Bolojan și a ministrului său, Daniel David. Niciodată, în ultimele decenii, dascălii nu au fost mai loviți, mai batjocoriți și mai puși în genunchi de un Guvern care pretinde că face reforme. Reforma lor înseamnă tăieri, comasări, norme mai mari și clase supraaglomerate”, a scris Fifor pe Facebook. Acesta s-a declarat solidar cu protestul de amploare al cadrelor didactice, desfășurat la București chiar în prima zi de școală. „Peste 10.000 de profesori – după estimările oficiale, iar sindicatele vorbesc chiar de 30.000 – au umplut străzile Capitalei, de la Piața Victoriei până la Cotroceni. Au ieșit nu pentru privilegii, ci pentru a apăra școala românească și demnitatea profesiei. Imaginea zilei este cea a unui sistem educațional umilit și îngenuncheat, atacat brutal în numele unei false reforme”, a subliniat liderul PSD Arad.

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu dă înapoi după amenințările lui Trump în cazul amenzii aplicate companiei Google

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google. Comisia Europeană a anunțat că este pregătită pentru „toate posibilitățile” și că are „toate opțiunile pe masă” după amenințările președintelui american Donald Trump cu introducerea unor taxe vamale suplimentare. UE răspunde amenințărilor SUA privind Google Declarația a venit ca reacție la sancțiunea de aproape 3 miliarde de euro aplicată companiei Google pentru abuz de poziție dominantă în sectorul publicității online. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Olof Scholz, a subliniat că Bruxelles-ul nu comentează scenarii ipotetice, dar este pregătit pentru orice eventualitate. Trump invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că va iniția o procedură în baza Secțiunii 301 a Legii Comerțului din 1974. Aceasta permite Washingtonului să adopte măsuri de represalii, inclusiv taxe vamale, împotriva țărilor considerate că aplică politici discriminatorii față de companiile americane. Președintele american a catalogat amenda impusă Google drept „injustă” și a amenințat că va răspunde în consecință. Google, amendată cu 2,95 miliarde de euro După patru ani de investigații, Comisia Europeană a sancționat compania Google cu 2,95 miliarde de euro pentru favorizarea propriilor servicii de publicitate online în detrimentul concurenței. Este a doua cea mai mare amendă aplicată vreodată pentru abuz de poziție dominantă, după sancțiunea de peste 4 miliarde de euro pentru încălcarea normelor UE prin aplicația Android. Executivul european a transmis că, pentru a remedia situația, Google ar putea fi obligată să vândă o parte din activitatea sa de publicitate online. Totuși, compania americană are 60 de zile pentru a propune soluții alternative. Dispută comercială cu miză geopolitică Amenințările lui Donald Trump vin după ce, luna trecută, acesta a avertizat că va impune taxe vamale împotriva statelor care adoptă măsuri considerate „discriminatorii” la adresa companiilor de tehnologie americane. Administrația de la Washington analizează inclusiv sancțiuni împotriva Uniunii Europene sau a oficialilor responsabili de aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA). În opinia SUA, aceste reglementări „cenzurează” și generează costuri suplimentare pentru companiile americane de tehnologie. O asemenea măsură ar reprezenta un precedent fără echivalent în relațiile comerciale transatlantice. Un acord comercial fragil între SUA și UE Noua escaladare survine după ce Bruxelles și Washington au convenit recent un acord comercial cadru, menit să evite taxe vamale de 30% asupra exporturilor europene în SUA. Concesiile făcute de Uniunea Europeană au fost însă majore: majoritatea produselor europene importate în SUA sunt acum taxate cu 15%, pentru oțel și aluminiu taxele rămân la 50%, UE nu aplică taxe vamale pentru produsele americane. În plus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat ca Uniunea să cumpere energie din SUA în valoare de 750 miliarde dolari (în special gaze lichefiate), să facă investiții suplimentare de 600 miliarde dolari pe teritoriul american și să achiziționeze mai multe echipamente militare produse în SUA. Tensiuni comerciale și calcul strategic Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a explicat că menținerea sprijinului american pentru Europa și Ucraina a fost un factor decisiv în concesiile comerciale făcute de Bruxelles. „Am ales diplomația în locul escaladării. Am oferit spațiu dialogului și am optat pentru reținere, pentru că suntem responsabili”, a declarat Costa, subliniind că un conflict comercial major cu Washingtonul ar fi fost imprudent într-un moment în care frontierele estice ale Europei sunt amenințate de războiul din Ucraina.

Trump anunță vizite ale liderilor europeni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nou pelerinaj al liderilor europeni la Trump, care va vorbi iar și cu Putin, pentru Ucraina

Trump anunță vizite ale liderilor europeni. Președintele american Donald Trump a anunțat că mai mulți lideri europeni vor ajunge la Washington luni sau marți pentru discuții privind încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Informația a fost transmisă după revenirea sa de la turneul US Open din New York. Trump anunță vizite ale liderilor europeni Trump a precizat că va avea în curând o discuție și cu președintele rus Vladimir Putin. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Totuși, nu a fost clar la ce lideri europeni se referea, iar Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare despre aceste vizite. Reacția lui Trump la atacurile din Kiev Întrebat despre atacul aerian masiv al Rusiei asupra Kievului, soldat cu un incendiu la clădirea principală a guvernului ucrainean, președintele SUA a declarat că „nu este mulțumit” de situația actuală. El a subliniat că războiul continuă să producă efecte dramatice în regiune. Situația dintre Rusia și Ucraina În ciuda criticilor, liderul american și-a exprimat din nou încrederea că războiul va fi soluționat în viitorul apropiat. „Situația dintre Rusia și Ucraina, o vom rezolva”, a afirmat Trump în fața reporterilor.

Nicușor Dan, sensibil la îngrijorările profesorilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Nicușor Dan nu vrea să-i sfideze pe profesori, nu participă la ceremoniile de început de an școlar

Nicușor Dan, sensibil la îngrijorările profesorilor. Președintele Nicușor Dan a declarat luni că problemele cadrelor didactice vor fi remediate acolo unde este posibil. Nicușor Dan, sensibil la îngrijorările profesorilor Șeful statului a explicat că eforturile de reducere a deficitului bugetar au vizat mai multe direcții, inclusiv educația, însă acestea ar fi trebuit începute mai devreme. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Luni, Nicușor Dan și-a însoțit fiica și fiul mai mic în prima zi de școală. El a precizat că a evitat să participe oficial la o ceremonie de deschidere pentru a nu sfida tensiunile existente în sistemul educațional. Motivul absenței de la festivități „Există această tensiune, sunt niște revendicări ale profesorilor și n-am vrut să sfidez”, a declarat președintele, explicând decizia de a nu participa la un eveniment oficial de deschidere a noului an școlar. Noul an școlar începe cu manifestații organizate de federațiile sindicale din educație – FSLI, Spiru Haret și Alma Mater. Profesorii protestează față de prevederile primului pachet fiscal care afectează sistemul educațional, mitingul fiind programat în Piața Victoriei, urmat de un marș către Palatul Cotroceni.

Gazprom primește rating AAA în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom primește rating AAA din partea unei agenții chineze de evaluare

Gazprom primește rating AAA în China. Grupul petrolier rus Gazprom, vizat de sancțiunile Statelor Unite, a primit un rating „AAA” cu perspectivă stabilă din partea agenției chineze CSCI Pengyuan. Beijingul se pregătește să redeschidă piața internă de obligațiuni pentru marile companii energetice rusești, oferind astfel un nou sprijin financiar partenerilor săi strategici. Gazprom primește rating AAA în China Potrivit agenției chineze, ratingul reflectă importanța strategică a Gazprom și legăturile sale directe cu guvernul rus. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Compania beneficiază de un profil de business solid, fiind lider global pe piața de petrol și gaze și jucător cheie în sectorul energetic din Rusia. Context geopolitic și acorduri ruso-chineze Decizia vine la scurt timp după ce Rusia și China au convenit asupra construcției gazoductului Power of Siberia 2. Gazprom a semnat un nou acord cu gigantul chinez CNPC în timpul vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing, consolidând astfel cooperarea energetică bilaterală. Riscurile geopolitice asociate cu Gazprom Deși ratingul este maxim, CSCI Pengyuan a subliniat că Gazprom se confruntă cu „riscuri geopolitice mari”. Sancțiunile americane și perturbările internaționale au afectat compania, determinând scăderea veniturilor și a exporturilor de gaze în 2023. Agenția avertizează că incertitudinile operaționale vor persista pe fondul tensiunilor globale. Alte companii rusești evaluate în China Nu doar Gazprom a primit sprijin din partea agențiilor chineze. Luna trecută, CSCI Pengyuan a acordat rating „AAA” și companiei Zarubezhneft, o firmă petrolieră deținută integral de Federația Rusă.

Elevi mutați într-un refugiu turistic (Apuseni) (sursa: parteneriatefinantari.ro/)
Eveniment

Școală în refugiu turistic în Apuseni, până la renovarea școlii din Mogoș prin PNRR

Elevi mutați într-un refugiu turistic (Apuseni). Elevii Școlii Gimnaziale Mogoș, din Munții Apuseni, vor învăța temporar într-un refugiu turistic din Valea Barnii, până la finalizarea lucrărilor de reabilitare a clădirii școlii. Elevi mutați într-un refugiu turistic (Apuseni) Instituția de învățământ, dată în folosință în 1979, este reabilitată energetic prin PNRR, contractul de peste două milioane de lei fiind atribuit în luna iulie. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” În județul Alba, 18 unități de învățământ au fost relocate în spații alternative pe durata lucrărilor de reabilitare. Copiii au ajuns să învețe în baze sportive, cămine culturale, dispensare sau în săli puse la dispoziție de alte școli. Printre acestea se numără Școala Gimnazială Vidra, Școala Gimnazială Vadu Moților și Școala Gimnazială Câmpeni. Numărul elevilor din Mogoș, în continuă scădere Comuna Mogoș a avut în anii ’80 peste 300 de elevi, însă în prezent numărul lor s-a redus la doar câteva zeci. În trecut, în zonă funcționau două școli gimnaziale, șase școli primare și două grădinițe, dar declinul demografic a dus la restrângerea rețelei educaționale. Situația generală a școlilor din Alba În județul Alba sunt înscriși, în anul școlar curent, aproape 47.000 de copii. Doar două unități de învățământ – o grădiniță și o școală primară – nu au autorizație sanitară de funcționare. În plus, pentru anul școlar 2025-2026, 17 unități nu mai figurează în planul de școlarizare, după ce au funcționat încă în anul precedent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră