duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Politică

PSD vrea să modifice Constituția după ce Buzoianu a spus că nu-și dă demisia în ciuda moțiunii

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat luni, la Senat, că nu va demisiona din funcție, în ciuda faptului că moțiunea simplă depusă împotriva sa a fost adoptată. Aceasta a subliniat că rezultatul votului nu este surprinzător și a respins ferm orice tentativă de presiune politică. Diana Buzoianu refuză să demisioneze „Nu voi ceda, nu îmi voi da demisia și în niciun caz nu voi putea fi șantajată cu funcția”, a afirmat Buzoianu, precizând că moțiunea nu a avut ca scop identificarea unor soluții, ci doar „fabricarea unor vinovați”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu a fost adoptată luni de plenul Senatului, cu 74 de voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și o abținere. La dezbaterea din Parlament a fost prezent și premierul Ilie Bolojan. Ministra Mediului a explicat că a ales să se prezinte în fața senatorilor pentru a oferi toate informațiile necesare și pentru a-și susține activitatea, insistând că nu consideră moțiunea un instrument real de dialog politic. Robert Cazanciuc propune modificarea Constituției În contextul adoptării moțiunii simple, senatorul PSD Robert Cazanciuc a anunțat că va propune un amendament constituțional care să întărească rolul moțiunilor simple ca instrument de control parlamentar. Acesta a declarat că, în cazul în care împotriva unui ministru sunt adoptate două moțiuni simple, iar demnitarul refuză să demisioneze, prim-ministrul ar trebui să fie obligat constituțional să îl revoce din funcție. Controlul parlamentar asupra Guvernului, „banalizat” Într-un mesaj publicat pe Facebook, Robert Cazanciuc a explicat că moțiunea simplă a fost gândită, încă din Constituția din 1991, ca un mecanism de control parlamentar bazat pe loialitatea constituțională a miniștrilor și pe responsabilitatea acestora față de cetățeni. Potrivit senatorului PSD, parlamentarii nu votează moțiuni în nume propriu, ci în numele poporului, iar ignorarea efectelor politice ale unei moțiuni simple slăbește grav raportul de echilibru dintre Legislativ și Executiv. Cine încalcă spiritul Constituției în cazul unei moțiuni simple Fostul ministru al Justiției a susținut că spiritul Constituției este încălcat în mai multe etape atunci când o moțiune simplă este adoptată, dar ignorată în practică. În opinia sa, responsabilitatea este împărțită între ministrul care refuză să demisioneze, prim-ministrul care nu îl revocă și președintele României, care nu intervine pentru a asigura buna funcționare a autorităților publice. Cazanciuc consideră că lipsa unor consecințe politice reale transformă moțiunea simplă într-un instrument lipsit de forță și subminează controlul democratic asupra Guvernului. Amendament constituțional pentru întărirea responsabilității miniștrilor Robert Cazanciuc a reiterat că, la o eventuală revizuire a Constituției sau la elaborarea unei noi Legi fundamentale, va depune un amendament clar: două moțiuni simple adoptate împotriva aceluiași ministru ar trebui să declanșeze automat revocarea acestuia de către prim-ministru. Propunerea vine pe fondul tensiunilor politice generate de refuzul Dianei Buzoianu de a demisiona și readuce în prim-plan dezbaterea privind eficiența reală a mecanismelor de control parlamentar în România.

PSD vrea să modifice Constituția după ce Buzoianu a spus că nu-și dă demisia în ciuda moțiunii
Submarin rusesc de 400 de milioane de dolari, distrus de drone subacvatice ucrainene
Internațional

Submarin rusesc de 400 de milioane de dolari, distrus de drone subacvatice ucrainene

Drone navale ale armatei ucrainene au lovit un submarin rusesc evaluat la aproximativ 400 de milioane de dolari, capabil să lanseze rachete de croazieră Kalibr, în timp ce acesta era staționat în portul Novorossiisk, la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Atac cu drone navale „Sub Sea Baby”, de producție ucraineană Potrivit comunicatului oficial, atacul a fost realizat cu drone maritime de tip „Sub Sea Baby”, dezvoltate și produse în Ucraina. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acestea au fost utilizate pentru a lovi ținta direct în port, demonstrând capacitatea Kievului de a ataca infrastructura navală rusă chiar și în zone considerate sigure. Submarinul, grav avariat și scos din funcțiune SBU a precizat că explozia provocată de dronele navale a cauzat avarii serioase submarinului rus, care a fost scos din funcțiune. În momentul atacului, nava avea la bord patru lansatoare de rachete de croazieră Kalibr, arme folosite frecvent de Rusia în atacurile asupra teritoriului ucrainean. Flota rusă, retrasă la Novorossiisk din cauza atacurilor ucrainene Serviciul de Securitate al Ucrainei amintește că Rusia a fost nevoită să își retragă o parte semnificativă a flotei din Marea Neagră din peninsula Crimeea către portul Novorossiisk, după o serie de atacuri repetate cu drone ucrainene. Navele rusești au fost vizate în mod constant în Crimeea, ceea ce a determinat Moscova să caute alternative pentru protejarea flotei sale.

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție
Internațional

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că au fost înregistrate „progrese” în negocierile cu Statele Unite privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, după două zile intense de discuții desfășurate la Berlin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Zelenski a precizat că a analizat detaliile propunerii americane și că acestea „arată destul de bine”, chiar dacă documentul se află încă într-o fază preliminară. Potrivit acestuia, este vorba despre o primă schiță care conturează un cadru de securitate solid pentru Ucraina. Germania vede o „șansă reală” pentru un proces de pace Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că discuțiile purtate duminică și luni între delegațiile americană și ucraineană oferă o „șansă reală pentru un proces de pace” cu Rusia. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu El a descris setul de garanții de securitate prezentat de Washington drept „remarcabil”. Merz a mai anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, urmau să participe luni seară la o întâlnire a liderilor europeni cu Volodimir Zelenski, organizată tot la Berlin. SUA propun garanții de securitate similare Articolului 5 din NATO Negociatorii americani au confirmat că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, considerate de Washington drept acceptabile și pentru Rusia. Un înalt oficial american a declarat că aceste garanții sunt comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează apărarea colectivă. „Tot ceea ce credem că ucrainenii au nevoie pentru a se simți în siguranță este inclus în componenta de securitate a proiectului de acord”, a afirmat oficialul american în cadrul unei conferințe de presă. Avertisment de la Washington: garanțiile nu sunt nelimitate în timp Un alt negociator american a avertizat însă că aceste garanții de securitate „nu vor fi pe masă la nesfârșit”, sugerând existența unei ferestre limitate de oportunitate pentru finalizarea unui acord. Potrivit surselor americane, Donald Trump urma să îi contacteze luni pe Volodimir Zelenski și pe liderii europeni, în timpul unei cine organizate în capitala Germaniei. Moscova, reticentă față de garanțiile de securitate pentru Ucraina Problema garanțiilor de securitate rămâne extrem de sensibilă pentru Rusia, care a respins constant aderarea Ucrainei la NATO și includerea acesteia în mecanismul de apărare reciprocă al Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, oficialii americani implicați în negocieri consideră că Moscova ar putea accepta actualul pachet de garanții propus. Discuții „pozitive” și progrese pe dosare sensibile Oficialii americani au descris discuțiile de la Berlin drept „cu adevărat pozitive”. Steve Witkoff și Jared Kushner au avut, în total, aproape opt ore de negocieri cu Volodimir Zelenski pe parcursul celor două zile. „Sperăm că suntem pe calea spre pace”, a declarat unul dintre oficialii americani, adăugând că părțile au ajuns la un acord asupra a aproximativ 90% din problemele aflate pe masă. Centrala de la Zaporojie și disputele teritoriale, aproape de un compromis Sursele americane au mai indicat că discuțiile au contribuit la apropierea pozițiilor privind centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de Rusia, precum și asupra problemelor teritoriale. Deși Ucraina a reiterat că nu va ceda teritorii, oficialii au precizat că aceste aspecte vor fi soluționate direct între părțile beligerante. Un grup de lucru a elaborat un document de trei pagini privind chestiunile teritoriale, care urmează să fie analizat de Zelenski și echipa sa, înainte ca partea americană să discute propunerile cu Rusia. Următoarele etape ale negocierilor Grupurile de lucru sunt așteptate să se întâlnească în Statele Unite în weekend, posibil la Miami. Oficialii americani susțin că diferențele dintre Ucraina și Rusia au fost „considerabil reduse” și că există mai multe soluții pentru depășirea blocajelor rămase. Kievul confirmă: negocieri constructive și productive Partea ucraineană a calificat discuțiile de la Berlin drept „constructive și productive”. Negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerow, a transmis pe platforma X că există speranțe pentru un acord care să apropie părțile de pace. Totuși, acesta a avertizat asupra numeroaselor speculații apărute în presă și i-a lăudat pe negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner pentru abordarea „extrem de constructivă” în căutarea unui acord de pace durabil.

De Crăciun vine iarna: răcire accentuată, precipitații în toată țara și ninsori la munte
Eveniment

De Crăciun vine iarna: răcire accentuată, precipitații în toată țara și ninsori la munte

Regimul termic va avea un trend ascendent în prima parte a intervalului 15–28 decembrie, în aproape toată țara, cu temperaturi maxime care vor ajunge frecvent la 13–14 grade Celsius. Potrivit prognozei publicate luni de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), această încălzire va fi urmată de o scădere a temperaturilor spre valorile normale perioadei, în apropierea weekendului și mai ales după 22 decembrie, când sunt așteptate precipitații sub toate formele. Banat: maxime de 14 grade, apoi răcire accentuată În Banat, temperaturile maxime vor crește până la 14 grade în zilele de 18 și 19 decembrie. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Ulterior, valorile diurne vor scădea treptat, ajungând la aproximativ 9 grade pe 21 decembrie și la 3–4 grade spre finalul intervalului. Temperaturile minime vor oscila între -2 și un grad în prima săptămână, urmând să coboare din nou spre -2 grade după 23 decembrie. Probabilitatea de precipitații va fi redusă la început, dar va crește în a doua parte a intervalului. Crișana: temperaturi de iarnă În Crișana, maximele vor atinge valori medii de 13 grade pe 19 decembrie, după care vor scădea spre 9 grade în intervalul 21–23 decembrie. La finalul perioadei, temperaturile diurne vor ajunge la 2–3 grade. Minimele vor coborî treptat până la -3 grade spre sfârșitul intervalului.  Precipitațiile sunt puțin probabile în prima săptămână, dar devin mai frecvente ulterior. Transilvania: de la 10 grade la valori apropiate de zero În Transilvania, temperaturile diurne vor crește de la 3 grade pe 15 decembrie până la aproximativ 10 grade în zilele de 19 și 20 decembrie. După acest interval, maximele vor scădea treptat, ajungând la 1–2 grade la finalul perioadei. Temperaturile minime vor coborî până la -5 grade pe 16 decembrie, apoi vor oscila între -2 și 0 grade, urmând să ajungă din nou la -4 grade la sfârșitul intervalului. Precipitațiile sunt mai probabile după 23 decembrie. Maramureș: vreme neobișnuit de caldă, urmată de răcire În Maramureș, maximele vor ajunge la 11 grade în zilele de 19 și 20 decembrie, valori mult peste media perioadei. Ulterior, temperaturile vor scădea progresiv până la aproximativ 2 grade la finalul intervalului. Minimele vor coborî până la -4 grade spre sfârșitul perioadei. Probabilitatea de precipitații va crește după 23 decembrie. Moldova: temperaturi peste normal, apoi scădere treptată În Moldova, primele zile vor aduce temperaturi peste mediile climatologice, cu maxime de 9–10 grade până pe 18 decembrie. După această dată, valorile diurne vor scădea treptat, ajungând la 0–2 grade la finalul intervalului. Temperaturile minime vor oscila, cu valori mai ridicate până pe 22 decembrie, urmate de o răcire accentuată, până la -5…-3 grade. Precipitațiile sunt mai probabile în a doua săptămână. Dobrogea: vreme blândă, apoi răcire spre final În Dobrogea, temperaturile vor rămâne peste mediile multianuale în prima parte a intervalului. Maximele vor atinge 11–12 grade până pe 17 decembrie, după care vor scădea treptat, ajungând la 2–4 grade spre finalul perioadei. Minimele vor urca temporar până la 5–6 grade, apoi vor coborî din nou spre -2…1 grad. Probabilitatea de precipitații va crește în a doua parte a intervalului. Muntenia: încălzire până aproape de Crăciun, apoi răcire În Muntenia, temperaturile maxime vor crește ușor până pe 19 decembrie, când se vor înregistra 11–12 grade. Din 24 decembrie, se va instala o răcire treptată, cu maxime de 2–3 grade la finalul intervalului. Temperaturile minime vor oscila, cu o perioadă mai caldă între 21 și 23 decembrie, urmată de o revenire la valori negative. Precipitațiile sunt mai probabile după 23 decembrie. Oltenia: valori peste normal, apoi scădere accentuată În Oltenia, maximele vor ajunge la 10–11 grade în jurul datei de 18–19 decembrie. Ulterior, temperaturile vor scădea treptat, ajungând la 2–4 grade spre finalul intervalului. Minimele vor crește temporar până la 3–4 grade, apoi vor coborî din nou sub zero. Probabilitatea de precipitații va fi mai ridicată în a doua parte a perioadei. La munte: de la vreme blândă la iarnă autentică La munte, începutul intervalului va aduce o încălzire temporară, cu maxime de 8–9 grade și minime apropiate de zero. Din 16 decembrie, însă, se va instala un proces de răcire treptată. Până la finalul intervalului, temperaturile vor ajunge la valori apropiate de normalul perioadei, cu maxime de -4…-3 grade și minime de -9…-8 grade. Precipitațiile vor fi mai frecvente după 24 decembrie.

Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia: activitatea trupei, interzisă de un tribunal din Moscova
Internațional

Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia: activitatea trupei, interzisă de un tribunal din Moscova

Trupa punk feministă anti-Kremlin Pussy Riot a fost desemnată luni organizație extremistă de către un tribunal din Moscova, fiindu-i interzisă orice formă de activitate pe teritoriul Rusiei. Decizia a fost luată la cererea Parchetului General, potrivit serviciului judiciar din capitala rusă. Hotărârea marchează o nouă escaladare a represiunii autorităților ruse împotriva vocilor critice la adresa regimului de la Kremlin. Condamnări grele pentru membrele trupei Decizia vine în continuarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în luna septembrie, când cinci membre ale grupului Pussy Riot au fost condamnate, în lipsă, la pedepse de până la 13 ani de închisoare. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Instanța le-a găsit vinovate de „răspândirea de informații false” despre armata rusă, acuzație frecvent utilizată de autorități în contextul războiului din Ucraina pentru a reprima opoziția și protestele publice. Etichetate drept „agenți străini” Membrele Pussy Riot au fost catalogate de autoritățile ruse drept „agenți străini”, o etichetă folosită frecvent pentru a stigmatiza organizațiile și persoanele considerate incomode pentru regimul de la Moscova. La momentul condamnărilor, membrele trupei au respins acuzațiile, afirmând că dosarele au un caracter politic și reprezintă o încercare de a reduce la tăcere vocile critice. De la protest într-o catedrală la simbol global Pussy Riot a devenit cunoscută la nivel mondial în anul 2012, după ce mai multe membre au fost închise pentru organizarea unui protest împotriva președintelui Vladimir Putin într-o catedrală ortodoxă din Moscova. De atunci, trupa s-a transformat într-un simbol internațional al protestelor anti-Kremlin și al luptei pentru libertatea de exprimare, drepturile femeilor și opoziția față de autoritarism. Opoziție față de războiul din Ucraina Grupul Pussy Riot s-a poziționat ferm împotriva războiului declanșat de Rusia în Ucraina, criticând public acțiunile Moscovei și politicile Kremlinului. În prezent, toate membrele trupei se află în afara Rusiei. Reacția Nadiei Tolokonnikova Nadia Tolokonnikova, fondatoarea Pussy Riot, aflată în prezent în Statele Unite și vizată de o solicitare de arestare din partea autorităților ruse, a respins public decizia instanței de a desemna grupul drept extremist. „Dacă a spune adevărul este extremism, atunci suntem fericite să fim extremiste”, a scris Tolokonnikova luna trecută pe platforma X, într-un mesaj de sfidare adresat Kremlinului.

Judecătorii din Brașov cer reformă în justiție și apără libertatea de exprimare a magistraților
Justiție

Judecătorii din Brașov cer reformă în justiție și apără libertatea de exprimare a magistraților

Judecătorii de la Tribunalul Brașov și Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov au adoptat, luni, poziții oficiale în Adunările Generale, în contextul dezbaterilor publice intense privind funcționarea sistemului judiciar și al „evenimentelor din ultimele zile”. Prin comunicatele transmise, cele două instanțe subliniază importanța libertății de exprimare a magistraților, necesitatea reformării justiției și riscul generării unui climat descurajator în interiorul sistemului judiciar. Libertatea de exprimare, garanție a independenței justiției În comunicatul Tribunalului Brașov se arată că reacțiile publice recente reflectă atașamentul societății față de ideea de dreptate și nevoia de claritate privind actul de justiție. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Judecătorii brașoveni subliniază că libertatea de exprimare a magistraților este o garanție esențială a independenței justiției și a unei democrații solide. Exercitarea responsabilă a acestui drept nu trebuie privită ca o vulnerabilitate, ci ca un instrument legitim pentru identificarea și corectarea disfuncționalităților din sistem. Totodată, instanța avertizează că poziționările instituționale nu trebuie să creeze un efect descurajator asupra magistraților care aleg să se exprime public. Apel la o reformă reală a sistemului judiciar Prin hotărârea adoptată în Adunarea Generală, judecătorii Tribunalului Brașov semnalează necesitatea unei reforme a funcționării sistemului judiciar, bazată pe o legislație previzibilă. Potrivit acestora, justiția trebuie reașezată în jurul finalităților sale fundamentale și să reflecte valorile pentru care magistrații și-au asumat profesia. Presiunea volumului de muncă, o „fractură de sens” Judecătorii atrag atenția asupra unei dileme majore cu care se confruntă sistemul judiciar: alegerea între soluționarea rapidă a unui număr excesiv de dosare și analiza temeinică a cauzelor. „Pentru noi, reprezintă o fractură de sens să alegem între două variante deficitare: pe de o parte, soluționarea sub presiunea timpului a unui număr excesiv de cauze, cu riscul unei analize insuficiente, iar pe de alta, examinarea temeinică a unei cauze cu prețul unor întârzieri inevitabile”, se arată în comunicatul Tribunalului Brașov. Transparență și responsabilitate Un punct de vedere similar a fost adoptat și de judecătorii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov. Aceștia consideră oportun ca toate sesizările privind posibile disfuncționalități ale sistemului judiciar, indiferent de sursa lor, să fie analizate cu responsabilitate, profesionalism și transparență. Magistrații subliniază importanța respectării garanțiilor legale și a prezumției de nevinovăție, astfel încât aflarea adevărului să primeze în fața oricărei tentative de culpabilizare prematură. Semnalarea disfuncționalităților Judecătorii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov au stabilit că semnalarea cu bună-credință a problemelor reale din interiorul sistemului nu este incompatibilă cu obligația de rezervă a magistratului. „A aduce în discuție problemele reale, în limitele legii, nu înseamnă a afecta Justiția, ci a încerca să o protejezi”, se arată în comunicatul instanței.

Romsilva cere un „studiu de impact” înainte de reorganizare: avertisment asupra siguranței naționale
Eveniment

Romsilva cere un „studiu de impact” înainte de reorganizare: avertisment asupra siguranței naționale

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a transmis, luni, că orice proces de reorganizare a instituției trebuie să fie fundamentat pe un studiu solid de impact, în contextul discuțiilor din spațiul public privind adoptarea iminentă a unei hotărâri pentru eficientizarea regiei. Reprezentanții Romsilva avertizează că o reorganizare realizată în lipsa unor criterii clare și a unor analize serioase poate destabiliza o instituție strategică a statului, cu efecte grave asupra administrării patrimoniului forestier public. „Nu există un studiu de impact”, avertizează regia Potrivit unui comunicat oficial, în prezent nu există un studiu de impact care să fundamenteze schimbările vehiculate public. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Mai mult, criteriile discutate nu au un fundament solid și, în forma actuală, ar putea afecta activitatea de administrare a pădurilor statului. „O reorganizare realizată fără criterii clare și fără studii serioase poate destabiliza o regie strategică a statului, cu consecințe grave asupra administrării acestui patrimoniu valoros”, subliniază Romsilva. O instituție strategică pentru statul român Romsilva administrează 3,13 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului și asigură servicii silvice pentru încă 1,1 milioane de hectare aflate în alte forme de proprietate. Activitatea se desfășoară prin 41 de direcții silvice și 312 ocoale silvice. De asemenea, regia gestionează 22 de parcuri naționale și naturale, 7 pepiniere centrale și 580 de pepiniere cantonale, 27 de păstrăvării, 3 fazanerii, 12 herghelii de stat, 4 depozite de armăsari și 241 de fonduri cinegetice. Finanțarea Romsilva Regia subliniază că nu beneficiază de finanțare de la bugetul de stat și că, în ultimii 35 de ani, a reușit să mențină un echilibru între cele trei funcții esențiale ale pădurii: de mediu, economică și socială. În același timp, Romsilva a obținut profituri pentru stat și a degrevat bugetul public de cheltuielile necesare funcționării parcurilor naționale, naturale și a hergheliilor de stat. Patrimoniu forestier de importanță europeană Romsilva administrează un patrimoniu de importanță majoră, care include păduri valoroase și unice la nivel european, certificate internațional, o biodiversitate bogată, precum și patrimoniul genetic al cailor de rasă din România. În acest context, instituția consideră că orice reorganizare trebuie să țină cont de caracterul strategic al regiei și de rolul său esențial în protejarea resurselor naturale ale statului. Romsilva precizează că, în ultimele luni, a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin specialiștii săi, propuneri, observații și amendamente la proiectele aflate în dezbatere publică, cu scopul de a îmbunătăți activitatea instituției. Audit organizațional în desfășurare Regia Națională a Pădurilor a demarat un amplu audit organizațional, ale cărui rezultate sunt așteptate în primul trimestru al anului 2026. Conducerea instituției consideră că acest audit poate constitui o bază reală pentru o reorganizare și eficientizare coerentă. Auditul are ca punct central misiunea principală a Romsilva: administrarea sustenabilă a peste 4,2 milioane de hectare de fond forestier, cu menținerea echilibrului între funcțiile de mediu, economică și socială. Avertisment privind siguranța națională Romsilva atrage atenția că o reorganizare făcută în grabă, fără fundamentare solidă și fără criterii transparente, poate afecta grav administrarea unei resurse considerate inestimabile. Consecințele ar putea include probleme în aprovizionarea populației cu lemn de foc, dificultăți pentru industria lemnului și alte sectoare economice vitale, dar și afectarea programelor de regenerare a pădurilor și a investițiilor în fondul forestier. În acest context, regia avertizează că o astfel de abordare poate genera vulnerabilități cu impact direct asupra siguranței naționale.

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina
Internațional

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține în schimb necesitatea unei „păci adevărate”, a transmis luni Kremlinul. Mesajul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice. „Președintele Putin este deschis păcii reale, deciziilor serioase. Ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Peskov. Fără termene-limită pentru un acord de pace Dmitri Peskov a evitat să facă speculații privind posibilitatea încheierii unui acord de pace până la sfârșitul acestui an, așa cum ar solicita, potrivit presei internaționale, președintele american Donald Trump. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, subliniind complexitatea negocierilor. Kremlinul apreciază eforturile lui Donald Trump Peskov a afirmat că Moscova apreciază eforturile administrației americane în direcția unei soluționări a conflictului. Potrivit acestuia, Donald Trump ar acționa „sincer” pentru obținerea păcii în Ucraina. „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări și depune toate eforturile pentru a o realiza. Și echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a declarat Peskov. Aderarea Ucrainei la NATO, „piatră de temelie” a negocierilor În privința refuzului Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că această chestiune reprezintă una dintre „pietrele de temelie” ale procesului de negociere. Potrivit Kremlinului, subiectul necesită „o discuție specială”, Moscova considerând extinderea Alianței Nord-Atlantice o amenințare directă la adresa securității sale. Progrese anunțate în negocierile de la Berlin Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică faptul că s-au înregistrat progrese „considerabile” în urma negocierilor purtate la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consultările continuă și luni, după întâlnirea de peste cinci ore de la Cancelaria Germaniei. Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile au fost „aprofundate” și au vizat planul de pace în 20 de puncte. Kremlinul respinge modificările propuse de Ucraina și Europa Kremlinul a respins din start modificările aduse de Ucraina și statele europene planului de pace inițial propus de Casa Albă. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus, a avertizat că Moscova va avea „obiecții foarte puternice” dacă vor fi operate schimbări semnificative. „Dacă se fac modificări importante, vor exista obiecții foarte serioase”, a declarat Ușakov pentru televiziunea de stat rusă. Disputa teritorială, punct sensibil pentru Moscova Potrivit lui Iuri Ușakov, obiecțiile Rusiei vizează mai multe aspecte ale planului de pace, în special problema teritorială. El a precizat că această chestiune a fost discutată „activ” la Moscova și că poziția Rusiei este bine cunoscută de partea americană. „Vor exista clauze absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Americanii cunosc și înțeleg poziția noastră”, a spus consilierul Kremlinului. Ușakov s-a arătat sceptic cu privire la rezultatul final al negocierilor: „Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a concluzionat el.

România pierde la CEDO procesul privind sancționarea fostului judecător Cristi Dănileț
Justiție

România pierde la CEDO procesul privind sancționarea fostului judecător Cristi Dănileț

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis definitiv că, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, aceștia pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, chestiuni de interes general. Decizia a fost pronunțată luni și este definitivă, a explicat Nicoleta Popescu, avocata care l-a reprezentat pe Cristi Dănileț în fața Curții de la Strasbourg. Hotărârea stabilește standarde obligatorii pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, și marchează un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor. Cum a ajuns cazul Dănileț la CEDO În anul 2021, Cristi Dănileț, la acea vreme judecător (ieșit la pensie în ianuarie 2024), a dat România în judecată la CEDO. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Demersul a venit după ce, în 2019, Consiliul Superior al Magistraturii, condus atunci de Lia Savonea, l-a sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook. Sancțiunea a constat în diminuarea indemnizației lunare brute cu 5% timp de două luni. Una dintre postări viza funcționarea justiției și conținea un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care vorbise public despre problemele din sistem, iar cealaltă se referea la numirea șefului Statului Major al Armatei. Decizia CEDO: sancțiune disproporționată, libertate încălcată CEDO a confirmat că România a încălcat articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, care protejează libertatea de exprimare. Curtea a stabilit că sancționarea disciplinară a fostului judecător a fost disproporționată și că opiniile exprimate de acesta priveau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Curtea a respins însă invocarea articolului 8 privind dreptul la viață privată, reținând exclusiv încălcarea libertății de exprimare. Un standard european obligatoriu pentru toate statele membre Potrivit avocatei Nicoleta Popescu, hotărârea Marii Camere clarifică limitele în care statele pot restrânge libertatea de exprimare a magistraților. Deși aceștia au o obligație de rezervă, aceasta nu poate fi interpretată ca o interdicție de a participa la dezbateri publice legitime. Decizia stabilește un standard minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei atunci când reglementează condițiile în care exprimarea publică a magistraților poate fi limitată. Riscul de autocenzură, evidențiat de Curte CEDO a subliniat explicit riscul de autocenzură, cunoscut drept „chilling effect”, generat de sancțiunile disciplinare. Curtea a arătat că inclusiv sancțiunile considerate minore pot descuraja magistrații să se exprime public pe teme esențiale pentru societate. În acest context, Curtea a avertizat că reducerea la tăcere a magistraților în dezbateri privind statul de drept reprezintă un pericol real pentru funcționarea democrației. Poziția lui Cristi Dănileț: fără daune morale Cristi Dănileț nu a solicitat acordarea de daune morale din partea statului român. El a explicat că nu a considerat potrivit ca eventualele despăgubiri să fie plătite din bani publici. „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare”, a declarat fostul judecător, mulțumind totodată avocatelor sale și celor care l-au susținut. De la sancțiunea CSM la hotărârea definitivă a CEDO În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea aplicată de CSM, apreciind că limbajul folosit de magistrat ar fi depășit limitele decenței și ar fi afectat imaginea sistemului judiciar. Ulterior, în 2021, Cristi Dănileț a sesizat CEDO. Pe 20 februarie 2024, o Cameră a Curții a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție. Luni, Marea Cameră a CEDO a menținut această soluție, pronunțând o hotărâre definitivă cu efect obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie
Internațional

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie

Cu doar câteva zile înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2026, persistă întrebări legate de modul în care vor funcționa plățile. Krasimira Raicheva, director general al VISA Bulgaria, a oferit explicații practice pentru consumatori și comercianți, într-un interviu acordat postului Nova TV. Plata cu cardul, cea mai sigură opțiune în perioada de tranziție Potrivit Krasimirei Raicheva, plata cu cardul rămâne cea mai simplă și mai convenabilă metodă după trecerea la euro. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Deținătorii de carduri vor putea efectua tranzacții exact ca până acum, iar instituțiile de plată sunt complet pregătite pentru schimbare, fără a fi anticipate probleme majore în primele ore ale noului an. Curs fix de conversie și afișarea dublă a prețurilor Conversia monedei se va face la un curs fix de 1,95583 leva pentru un euro, stabilit de autoritățile bulgare. Conform regulilor, prețurile trebuie afișate clar și egal în ambele monede, atât în leva, cât și în euro, ceea ce oferă protecție suplimentară împotriva manipulării cursului de schimb, mai ales în cazul plăților cu cardul. Dificultăți posibile la plățile în numerar Raicheva a atras atenția că plățile în numerar ar putea crea dificultăți minore, în special atunci când clienții plătesc în leva și primesc restul în euro. Pentru micii comercianți, plata cu cardul este considerată o soluție mai simplă, motiv pentru care mulți au instalat deja terminale POS. Sistemul financiar, declarat pregătit pentru euro Directorul VISA Bulgaria a dat asigurări că infrastructura financiară este complet funcțională, terminalele sunt operaționale, iar tranziția ar trebui să decurgă fără probleme. Cu toate acestea, atât comercianții, cât și consumatorii sunt sfătuiți să urmărească atent mesajele transmise de bănci și de terminalele de plată. Ce se va schimba după 1 ianuarie 2026 De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Toate prețurile și salariile vor fi exprimate în euro, iar populația va avea la dispoziție șase luni pentru a schimba numerarul din leva în euro fără comision. În aceeași perioadă de șase luni, etichetele de preț vor afișa ambele monede. Extinderea zonei euro Adoptarea euro de către Bulgaria are loc la trei ani după ultima extindere a zonei euro, din 2023, când Croația a devenit al 20-lea stat membru. După aderarea Bulgariei, doar șase state membre ale Uniunii Europene vor rămâne în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, niciuna dintre acestea neavând, în prezent, planuri imediate de adoptare a euro.

Cele mai grave accidente, explozii și incendii din România în 2025. Pe șosele, ca la război
Eveniment

Cele mai grave accidente, explozii și incendii din România în 2025. Pe șosele, ca la război

România s-a confruntat, de-a lungul anului, cu numeroase accidente și situații de urgență majore. Evenimentele, distribuite în toate regiunile țării, implică accidente rutiere, explozii, incendii, incidente navale, feroviare și aviatice. Mai jos este prezentată o sinteză structurată pe tipuri de incidente. Accidente rutiere grave Accidentele rutiere reprezintă categoria dominantă în statisticile anului, cu numeroase victime și răniți în toată țara. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Ianuarie 21 ianuarie, Dolj (DN 6, Zănoaga): 3 morți și 3 răniți. 29 ianuarie, Sibiu (DN 1, Scoreiu): 1 mort și 7 răniți după impactul dintre un autocar și un TIR. Martie 11 martie, Mamaia (Constanța): 1 mort, 3 grav răniți, după ce autoturismul lovește un stâlp. Intersecția Șos. Chitilei – Bd. Laminorului, București: 12 persoane transportate la spital după un accident cu 5 autoturisme și un microbuz. Aprilie 5 aprilie, Calvini (Buzău, DJ102B): 1 mort și 4 răniți, după ce un tânăr pierde controlul volanului. 7 aprilie, Câțcău (Cluj, DN 1C): 3 morți și 5 răniți într-un accident între un microbuz și un autocamion. Mai 23 mai, Lețcani (Iași): 13 răniți, dintre care 7 grav, într-un accident între un autocar și un autocamion. Iunie 20 iunie, Bălușeni (Botoșani, E58): 2 morți și 4 răniți, în urma coliziunii cu o ambulanță SAJ Botoșani. Iulie 13 iulie, Arad (DN 7B): 2 morți și 4 răniți într-un accident între două autoturisme. August 23 august, Portăreasa (Argeș): 4 morți și 1 rănit după răsturnarea unui vehicul în zona montană. 27 august, Manoleasa (Botoșani, DN 24C): 1 mort și 5 răniți într-un accident rutier. Septembrie 2 septembrie, A1 (Tălmaciu – Veștem): 3 morți în urma impactului dintre o autocisternă și o autoutilitară. 8 septembrie, Bihor (DN 19E): 3 morți într-un accident între un autoturism și o autoutilitară. 9 septembrie, Mangalia (Constanța): 13 persoane transportate la spital după un accident între un microbuz și un autoturism. 10 septembrie, Popești (Argeș): 1 mort și 7 răniți. 17 septembrie, Bascov (Argeș, DN 7): 3 morți la ieșirea din pasajul subteran. Noiembrie 3 noiembrie, București (str. Brașov – Drumul Taberei): 8 răniți în coliziunea dintre un tramvai și un autobuz STB. Explozii și incidente cu butelii Exploziile au provocat victime multiple și pagube considerabile, afectând locuințe și clădiri industriale. Ianuarie 16 ianuarie, Constanța: explozia unei butelii – 4 răniți, 10 garsoniere afectate. Februarie 11 februarie, Zărnești de Slănic (Buzău): 1 mort și 1 rănit cu arsuri pe 60% din corp. August 13 august, Letea Veche (Bacău): explozie de butelie – 4 răniți (minorul cu arsuri pe 40%, adulții cu 50–70%). Două victime, transferate în Austria. Septembrie 1 septembrie, Kronospan Sebeș (Alba): explozie la fabrica de prelucrare a lemnului – 4 răniți; o victimă a murit ulterior. Octombrie 17 octombrie, București (Calea Rahovei): una dintre cele mai grave explozii ale anului: 3 morți, 20 răniți (15 transportați la spital), peste 400 persoane afectate. Etajele 5 și 6 ale blocului s-au prăbușit; 15 săli ale Liceului „Dimitrie Bolintineanu” avariate; A treia victimă extrasă a fost o femeie însărcinată. Noiembrie 25 noiembrie, Buftea (Ilfov): explozie în apartament – 6 persoane afectate, inclusiv un minor de 14 ani. Incendii majore Martie 17 martie, Alba Iulia: incendiu la clădirea unui operator economic – 1 rănit cu arsuri, 1.000 mp afectați. Septembrie 1 septembrie, Kronospan Sebeș: incendiu extins la 3.000 mp după explozie. Accidente feroviare Mai 4 mai, Constanța: două trenuri de călători s-au tamponat în stația CF – 28 persoane evaluate medical, 7 transportate la spital. Accidente aviatice Iulie 20 iulie, Gura Portiței: 2 bărbați au murit într-un accident aviatic cu un avion de mici dimensiuni. Incidente navale Iulie 28 iulie, Golful Musura – Brațul Sulina: răsturnarea unei ambarcațiuni – 4 persoane au murit. Accidente de muncă și prăbușiri de teren Novembrie 12 noiembrie, Gherghița (Prahova): doi muncitori au murit după ce au fost surprinși de un mal de pământ în timpul lucrărilor la canalizare; operațiunea de extragere a durat 6 ore. Coliziuni cu mijloace de transport public Iulie 31 iulie, București (Sector 5): accident între tramvai și autobuz STB – 6 persoane transportate la spital, 11 asistate la fața locului. Noiembrie 3 noiembrie: 8 răniți într-o coliziune tramvai – autobuz STB. Alte incidente notabile Aprilie 29 aprilie, Pantelimon (Ilfov): explozie în Laboratorul artileristic al Armatei – 1 angajată civilă a murit.

Culmea ordinului de protecție: o chiriașă l-a cerut împotriva proprietarilor, pentru că-i expirase contractul
Eveniment

Culmea ordinului de protecție: o chiriașă l-a cerut împotriva proprietarilor, pentru că-i expirase contractul

O studentă din Iași a ajuns în instanță cu proprietarii apartamentului în care locuia, după ce a cerut un ordin de protecție invocând amenințări cu intervenția poliției. Chiriașă și proprietari, dispută în instanță Tânăra, studentă la UMF Iași, susține că proprietarii au încercat să o evacueze după expirarea contractului de închiriere, inclusiv printr-o notificare lipită pe ușa locuinței. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Judecătorii au apreciat că nu a existat o amenințare reală care să justifice ordinul de protecție, însă procedura judiciară i-a permis studentei să rămână încă două luni în apartament. În apărarea sa, aceasta a invocat tacita relocațiune, principiul legal potrivit căruia continuarea folosinței locuinței fără opoziția proprietarului echivalează cu prelungirea contractului în aceleași condiții. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primarul PNL de Iași, semne clare că va vira spre AUR: apără abuzurile din justiție
Politică

Primarul PNL de Iași, semne clare că va vira spre AUR: apără abuzurile din justiție

Tensiuni majore au izbucnit pe scena politică din Iași după declarațiile primarului PNL Mihai Chirica despre documentarul Recorder privind justiția, afirmații care au stârnit reacții dure în interiorul partidului. Mihai Chirica, derapaj politic spre AUR Conflictul dintre Chirica și Alexandru Muraru, liderul PNL Iași, a escaladat rapid, pe fondul comparațiilor controversate făcute de primar și al unei replici fără precedent din partea conducerii județene. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Contextul este cu atât mai sensibil cu cât Mihai Chirica este vizat de mai multe dosare penale, iar discursul său recent include accente suveraniste ce sugerează o posibilă apropiere de AUR. Relația rece dintre primarul Iașiului și liderii PNL, discutată de mult timp în spațiul public, pare să fi ajuns într-un punct de ruptură politică. Continuarea, în Ziarul de Iași

O nouă decizie scandaloasă la Înalta Curte: rejudecarea unui accident mortal cu pieton rupt în două
Eveniment

O nouă decizie scandaloasă la Înalta Curte: rejudecarea unui accident mortal cu pieton rupt în două

Un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis, în principiu, o cale extraordinară de atac care deschide posibilitatea rejudecării condamnării la 5 ani de închisoare primite de Rareș Andrei Berihoi, șoferul implicat în accidentul mortal de pe Bulevardul Independenței din Iași. Înalta Curte redeschide dosarul unui accident mortal Tânărul, în vârstă de 23 de ani, fusese condamnat în septembrie pentru ucidere din culpă, după ce a lovit mortal un pieton pe trecerea de pietoni, conducând cu aproape 150 km/h. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder O decizie definitivă în acest dosar urmează să fie pronunțată în februarie 2026, iar practica recentă a instanței supreme arată că astfel de admiteri pot duce la pedepse reduse sau chiar achitări. Accidentul a avut loc în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2021, când victima, Pavel Bârzu, în vârstă de 58 de ani, a fost ucisă pe loc, impactul fiind de o violență extremă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Zelenski, o nouă rundă de discuții cu oamenii lui Trump, la Berlin
Internațional

Zelenski, o nouă rundă de discuții cu oamenii lui Trump, la Berlin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski poartă, duminică, la Berlin, discuții cu emisarii Statelor Unite, în încercarea de a convinge Washingtonul că o eventuală încetare a focului în Ucraina trebuie să fie aplicată fără concesii teritoriale prealabile în favoarea Rusiei. Kievul respinge orice cedare teritorială către Moscova Zelenski a declarat că obiectivul său este obținerea sprijinului american pentru un armistițiu care să presupună înghețarea actualei linii a frontului, nu cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia, așa cum solicită Kremlinul și cum ar fi propus Washingtonul. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Știu că Rusia nu vede asta cu ochi buni și mi-ar plăcea ca americanii să ne susțină în acest punct”, a afirmat liderul ucrainean. Kievul a respins constant ideea concesiilor teritoriale, Zelenski evocând recent doar posibilitatea unui referendum pe această temă. Întâlnire oficială cu Friedrich Merz la cancelaria germană Volodimir Zelenski a fost primit duminică după-amiază la cancelaria germană de cancelarul Friedrich Merz, în prezența drapelelor Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene. Fotografii publicate de președinția ucraineană îi arată pe cei doi lideri la începutul discuțiilor, alături de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Mesaj ferm al cancelarului german: „Interesele Ucrainei sunt și europene” Cancelarul Friedrich Merz a transmis un mesaj de susținere pe rețeaua X, subliniind importanța unei păci durabile. „Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne așteaptă, dar suntem determinați să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt și interesele europene”, a scris Merz. Temeri europene privind retragerea sprijinului american Luni seară, la Berlin, sunt programate discuții între Zelenski și mai mulți lideri europeni, principalii susținători ai Kievului. Aceștia se opun cedării în fața revendicărilor maximaliste ale Rusiei. De asemenea, liderii europeni sunt îngrijorați că Europa ar putea fi exclusă din dezbaterile privind securitatea continentală, într-un context în care Kievul este perceput drept un factor major de risc geopolitic. Garanții de securitate europene și americane, cerute de Kiev Zelenski a reafirmat că Ucraina dorește garanții de securitate atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, pentru a preveni un nou atac după încetarea focului. „Vrem să fim siguri că nu se va repeta războiul după încetarea focului”, a declarat președintele ucrainean. Mecanismul avut în vedere ar fi inspirat din articolul 5 al NATO, care prevede apărare reciprocă între statele membre, fără ca Ucraina să adere efectiv la Alianța Nord-Atlantică. Zelenski a descris această formulă drept „un compromis”, având în vedere că neaderarea Ucrainei la NATO este o cerință majoră a Moscovei. Program intens la Berlin și noi discuții americano-ucrainene Luni, Volodimir Zelenski urmează să aibă o nouă întrevedere cu cancelarul Friedrich Merz, principalul susținător financiar al Ucrainei în Europa, și să participe la un forum economic germano-ucrainean. Seara, mai mulți lideri europeni aliați ai Kievului sunt așteptați la Berlin pentru un dineu cu ușile închise. Totodată, este anticipată o nouă rundă de discuții între delegațiile americană și ucraineană.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră