joi 16 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7300 articole
Ramona Emilian

Internațional

Donald Trump anunță taxe vamale de 25% pentru importurile auto din UE: acordul cu Bruxellesul, contestat

Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că Statele Unite vor majora la 25% taxele vamale pentru automobilele și camioanele importate din Uniunea Europeană, într-o mișcare care riscă să tensioneze relațiile comerciale transatlantice. Măsura ar urma să intre în vigoare chiar de săptămâna viitoare, potrivit declarațiilor oficiale. Washingtonul acuză UE că nu respectă acordul comercial Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a susținut că Uniunea Europeană nu și-a respectat angajamentele asumate în cadrul acordului comercial cu SUA. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Liderul american nu a oferit însă detalii concrete despre presupusele încălcări, menținând o doză ridicată de incertitudine în jurul deciziei. Acordul SUA–UE: plafon de 15% pentru taxele vamale Anul trecut, Trump a ajuns la un acord comercial de principiu cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Înțelegerea prevedea un plafon de 15% pentru taxele aplicate importurilor de produse europene în SUA, inclusiv pentru automobile și componente auto. Implementare întârziată și tensiuni politice Aplicarea acordului a fost însă amânată, pe fondul unor noi amenințări tarifare lansate de administrația Trump. Printre factorii care au complicat relația comercială s-au numărat și declarațiile controversate ale președintelui american privind intenția de a anexa Groenlanda, teritoriu autonom aflat în componența Regatului Danemarcii. Decizia Curții Supreme amplifică incertitudinea Incertitudinea privind politica tarifară a SUA a fost accentuată și de o decizie a Curții Supreme, care a stabilit că o parte dintre taxele vamale introduse anterior de Donald Trump au fost impuse ilegal. Această hotărâre ridică semne de întrebare asupra sustenabilității noilor măsuri și asupra direcției viitoare a politicii comerciale americane. Impact potențial: escaladarea unui conflict comercial Majorarea taxelor la 25% ar putea declanșa reacții din partea Uniunii Europene și riscă să escaladeze un nou conflict comercial între cele două mari blocuri economice. Decizia vine într-un moment sensibil pentru economia globală, în care tensiunile comerciale și politice influențează direct piețele și lanțurile de aprovizionare.

Donald Trump anunță taxe vamale de 25% pentru importurile auto din UE: acordul cu Bruxellesul, contestat
SUA sancționează Iranul și avertizează navele din Ormuz, în timp ce Trump declară încheierea războiului
Internațional

SUA sancționează Iranul și avertizează navele din Ormuz, în timp ce Trump declară încheierea războiului

Statele Unite au lansat vineri o ofensivă simultană economică, diplomatică și politică împotriva Iranului: noi sancțiuni menite să blocheze finanțarea regimului de la Teheran, avertismente dure pentru navele comerciale din Strâmtoarea Ormuz. În același timp, un anunț surprinzător a venit din partea președintelui Donald Trump. Trump susține că războiul cu Iranul „s-a încheiat”, în ciuda tensiunilor militare și a contestărilor interne. SUA vizează tranzacțiile în yuani și schimbul valutar iranian Noile sancțiuni anunțate de Statele Unite vizează inclusiv trei case de schimb și au ca scop blocarea mecanismelor prin care Iranul convertește veniturile obținute din exporturile de petrol către China. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Mai exact, Washingtonul încearcă să împiedice transformarea sumelor în yuani chinezești în riali iranieni, limitând astfel accesul Teheranului la resurse financiare esențiale. Președintele american Donald Trump a criticat Beijingul pentru continuarea achizițiilor de petrol iranian, acuzând că aceste tranzacții contribuie indirect la finanțarea efortului militar al Iranului. Taxele impuse de Iran pot atrage sancțiuni Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA responsabilă de administrarea sancțiunilor, a transmis că este la curent cu amenințările Iranului privind impunerea unor taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit autorităților americane, aceste taxe pot fi prezentate sub diverse forme, inclusiv donații „caritabile” către organizații precum Semiluna Roșie iraniană. OFAC avertizează că orice persoană sau entitate – americană sau străină – care efectuează astfel de plăți riscă să fie sancționată, indiferent de forma tranzacției. Conform unor informații din presă, taxa percepută de Iran ar putea ajunge la un dolar pentru fiecare baril de petrol transportat prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Negocieri tensionate: Trump respinge oferta Iranului În aceeași zi, președintele Donald Trump a declarat că nu este mulțumit de ultima propunere a Iranului privind încheierea conflictului cu SUA și Israel. „Iranul vrea să încheie un acord, dar eu nu sunt satisfăcut de acesta”, a afirmat liderul american, referindu-se la oferta transmisă prin intermediul mediatorilor pakistanezi. Trump a lăudat însă rolul Pakistanului în facilitarea dialogului și a precizat că discuțiile continuă la nivel diplomatic. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis că Teheranul rămâne deschis negocierilor, cu condiția ca SUA să renunțe la cerințele considerate „exagerate” și la „retorica amenințătoare”. Totodată, oficialul iranian a subliniat că armata țării este pregătită să răspundă oricărei amenințări. Iranul își întărește apărarea: temeri privind un posibil atac Surse iraniene de rang înalt, citate sub protecția anonimatului, susțin că Iranul și-a activat sistemele de apărare antiaeriană, anticipând un posibil val de atacuri americane. Potrivit evaluărilor interne, aceste lovituri ar putea fi rapide și intense, urmate eventual de o intervenție militară israeliană. În acest context, Teheranul a transmis că este pregătit pentru o reacție amplă în cazul unei escaladări. Trump declară încheierea războiului Tot vineri, Donald Trump a transmis o scrisoare congresmenilor în care susține că războiul dintre Statele Unite și Iran s-a încheiat. Documentul a fost trimis chiar în ziua expirării termenului limită pentru obținerea autorizației Congresului în vederea continuării operațiunilor militare. Scrisoarea, obținută de publicația Politico, are ca scop închiderea dezbaterii privind obligația administrației de a solicita aprobarea legislativului american pentru prelungirea conflictului. Trump invocă armistițiul: „Ostilitățile s-au încheiat” În documentul transmis Congresului, Donald Trump susține că luptele au încetat încă din aprilie, odată cu instituirea unui armistițiu. "La 7 aprilie 2026, am ordonat un armistiţiu de două săptămâni. Armistiţiul a fost prelungit de atunci. Nu a mai existat niciun schimb de focuri între forţele Statelor Unite şi cele iraniene din 7 aprilie 2026. Ostilităţile care au început pe 28 februarie 2026 s-au încheiat", a transmis Donald Trump. Administrația americană, inclusiv secretarul apărării Pete Hegseth, susține că acest armistițiu „resetează” termenul prevăzut de legislația privind puterile de război. Ce este War Powers Resolution și de ce contează War Powers Resolution, cunoscută și ca War Powers Act, este o lege federală adoptată în 1973, în contextul lecțiilor dure ale războiului din Vietnam. Scopul său este de a limita capacitatea președintelui de a angaja Statele Unite în conflicte armate fără acordul Congresului. Conform legii, executivul trebuie să obțină aprobarea legislativului pentru menținerea trupelor în operațiuni militare după 60 de zile de la declanșarea conflictului, în lipsa unei declarații oficiale de război sau a unui atac direct asupra SUA. Trump contestă legea: „De ce ar trebui să fim diferiți?” Președintele american a sugerat că această lege ar putea fi neconstituțională și a subliniat că, în practică, administrațiile anterioare nu au apelat la Congres pentru a menține operațiuni militare externe. "Există unii oameni care o consideră neconstituţională", a spus el despre lege. "Suntem mereu în contact cu Congresul, dar nimeni nu a cerut-o vreodată... De ce ar trebui să fim diferiţi?", a declarat preşedintele reporterilor de la Casa Albă. Într-o altă intervenție, Trump a respins criticile venite din partea legislativului: "Nu cred că ceea ce cer ei este constituţional. Cei care cer asta nu sunt patrioţi", a declarat preşedintele SUA vineri dimineaţă. Democrații contestă versiunea oficială: „Războiul nu s-a încheiat” Opoziția democrată respinge ferm afirmațiile președintelui privind finalul conflictului. Senatora Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe, susține că situația din teren contrazice declarațiile Casei Albe. "Declaraţia preşedintelui Trump că războiul din Iran s-a încheiat nu reflectă realitatea zecilor de mii de soldaţi americani aflaţi în pericol în regiune, ameninţările continue ale administraţiei de a escalada ostilităţile, închiderea Strâmtorii Ormuz şi creşterea preţurilor" în Statele Unite, a declarat Jeanne Shaheen. Aceasta a criticat și lipsa unei strategii clare: "Preşedintele Trump a lansat acest război fără o strategie şi fără autorizaţie legală, iar anunţul de astăzi (vineri - n.r.) nu schimbă acest lucru", a spus ea într-un comunicat. Termenul de 60 de zile, în centrul disputei politice Congresmenii democrați consideră că termenul de 60 de zile prevăzut de lege este deja îndeplinit, raportându-se la anunțul inițial al atacurilor, făcut pe 2 martie 2026, la scurt timp după debutul operațiunilor militare comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Unii aleși au avertizat că, odată depășit acest termen, ar putea începe demersuri pentru a obliga administrația să solicite oficial aprobarea Congresului. Totuși, în lipsa unui sprijin consistent din partea republicanilor, democrații nu dispun de mecanisme legale eficiente pentru a impune respectarea termenului-limită.

Piața imobiliară din România încetinește, cu o excepție: creștere puternică pentru locuințe la Iași
Eveniment

Piața imobiliară din România încetinește, cu o excepție: creștere puternică pentru locuințe la Iași

Piața imobiliară din Iași atrage tot mai mult interes, înregistrând în primul trimestru din 2026 cea mai mare creștere a cererii pentru locuințe dintre marile orașe din România. Cererea de locuințe, în creștere la Iași Evoluția pozitivă vizează atât apartamentele vechi, cât și pe cele noi, Iașiul numărându-se printre puținele centre urbane unde ambele segmente cresc simultan. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” La nivel național însă, piața imobiliară dă semne de temperare, iar ritmul tranzacțiilor încetinește. Chiar și în Iași, cererea rămâne ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, indicând o prudență mai mare din partea cumpărătorilor, potrivit raportului Imobiliare.ro Market 360 pentru T1 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Chirica voia să facă yoga cu condamnatul Prisăcaru pe banii Primăriei Iași. S-a opus USR
Eveniment

Chirica voia să facă yoga cu condamnatul Prisăcaru pe banii Primăriei Iași. S-a opus USR

Primăria Iași pregătea un protocol de colaborare cu o asociație de yoga și wellness condusă de fostul prefect al orașului, Radu Prisăcaru condamnat anterior la patru ani de închisoare cu executare pentru corupție Primăria Iași, parteneriat cu asociație de yoga Deși organizația promova activități de tip holistic, proiectul era prezentat ca o inițiativă pentru integrarea inteligenței artificiale în administrația locală. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Documentul a ajuns pe masa consilierilor locali, stârnind semne de întrebare privind profilul asociației și conducerea acesteia. În urma solicitării de clarificări formulate de consiliera USR Diana Zbranca, primarul Mihai Chirica a decis retragerea proiectului de pe ordinea de zi. Continuarea, în Ziarul de Iași

AnimaWings cedează 50% din acțiuni și investește în aviație și imobiliare
Economie

AnimaWings cedează 50% din acțiuni și investește în aviație și imobiliare

EVERGENT Investments intră în acționariatul companiei aeriene AnimaWings, operator cu zboruri regulate din Iași și planuri de extindere a flotei Airbus. EVERGENT devine acționar AnimaWings Tranzacția, anunțată oficial pe 30 aprilie 2026, vine după ce fondatorii Cristian și Marius Pandel au cedat 50% din capital către un consorțiu din care fac parte BT Asset Management, EVERGENT și Winners Holding Investments. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Grupul este implicat și într-un proiect imobiliar major în Iași, estimat la peste 100 de milioane de euro, dezvoltat împreună cu One United Properties. Investiția vizează reconversia fostei platforme industriale Iasitex într-un nou pol urban, cu clădiri de până la 20 de etaje, conform PUZ aprobat în 2022. Continuarea, în Ziarul de Iași

Crește numărul firmelor care își suspendă activitatea în România: Iașiul depășește media națională
Economie

Crește numărul firmelor care își suspendă activitatea în România: Iașiul depășește media națională

În primul trimestru din 2026, sute de firme din Iași și-au suspendat activitatea, înregistrând o creștere de aproape trei ori peste media națională. Iași, sute de firme își suspendă activitatea În timp ce la nivel național numărul suspendărilor a ajuns la 5.424, cu un avans moderat de sub 8% față de anul anterior, Iașiul s-a remarcat printr-un ritm mult mai accelerat. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica La nivel local, 280 de companii și-au întrerupt temporar activitatea, față de 226 în aceeași perioadă din 2025, ceea ce indică o creștere de aproximativ 24%. Diferența subliniază o dinamică mai intensă a mediului de afaceri ieșean, marcată de decizii frecvente de reorganizare sau pauză economică. Continuarea, în Ziarul de Iași

Educația, în fața unei crize: referendum pentru grevă generală, cu examene naționale la orizont
Eveniment

Educația, în fața unei crize: referendum pentru grevă generală, cu examene naționale la orizont

Profesorii din România sunt consultați prin referendum pentru a-și exprima intenția de a participa la o posibilă grevă generală în Educație, anunțată de federațiile sindicale „Spiru Haret” și FSLI. Profesorii, referendum pentru grevă generală Documentele au fost transmise în școli pe 27 aprilie 2026, iar rezultatele centralizate urmează să fie raportate până la 11 mai. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Înaintea unei eventuale greve generale programate pentru 25 mai, sindicaliștii au anunțat o grevă de avertisment pe 18 mai. Mișcarea de protest intervine într-un context sensibil, având în vedere că în iunie 2026 sunt programate Evaluarea Națională și probele de Bacalaureat. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cosette Chichirău intră în cursa pentru Primăria Iași, în 2028: atacuri la adresa administrației actuale
Politică

Cosette Chichirău intră în cursa pentru Primăria Iași, în 2028: atacuri la adresa administrației actuale

Cosette Chichirău și-a anunțat candidatura la Primăria Iași în 2028, invocând un capital electoral solid obținut la alegerile anterioare. Cosette Chichirău vizează Primăria Iași Fosta deputată a criticat dur administrația condusă de Mihai Chirica, dar și activitatea Consiliului Local, acuzând lipsa de performanță. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica De asemenea, aceasta a vorbit despre declinul partidelor tradiționale, PSD și PNL, dar și despre ruptura de USR, formațiune din care a demisionat în urmă cu peste doi ani. În același timp, Chichirău a apreciat activitatea premierului Ilie Bolojan, menționând totuși că ar fi fost necesară o comunicare publică mai eficientă. Continuarea, în Ziarul de Iași

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR
Eveniment

De la „fasciști” și „naziști”, la „lăutari”, „penibili” și „penali”: istoria insultelor dintre PSD și AUR

Relația dintre PSD și AUR ilustrează una dintre cele mai spectaculoase metamorfoze din politica românească recentă: de la atacuri virulente și delimitări ferme la o colaborare pragmatică, dictată de interese conjuncturale. Declarațiile din ultimii ani dintre cele două partide arată nu doar o rivalitate ideologică profundă, ci și un discurs presărat cu invective puternice. În prezent, însă, toate negările de colaborare, toate insultele și atacurile personale, care au mers de la "fascism" la "penali", par a fi uitate. Atacurile PSD la adresa AUR: de la „semnal de alarmă” la „extremism” În 2020, Vasile Dâncu, pe atunci președintele Consiliului Național al PSD, avertiza că ascensiunea AUR este un semnal de alarmă pentru români. Citește și: Deficitul bugetar la trei luni, cel mai mic din 2019 până acum. Cheltuielile cu bugetarii, reduse Un an mai târziu, în mai 2021, Mihai Tudose ironiza poziția AUR privind moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, sugerând interese ascunse: „Cât mai e kg de aur? Tot aud pe unul dintre copreședinții AUR că el/ ei nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD fiindcă nu pare a avea suficiente voturi... Acest tip de mesaj taie orice ,,apetit” pt vot al unora care până acum au susținut actuala ,,putere”. Întrebarea devine firească: ,,naivitate” politică, afiliere cu cei de la guvern sau preț per kg?”, a scris Tudose pe Facebook. PSD respinge categoric colaborarea cu AUR În 2023, Sorin Grindeanu respingea categoric orice apropiere de AUR, invocând incompatibilități ideologice: După câteva luni, tonul devenea și mai dur. „Exclus din punctul meu de vedere să facem alianță cu AUR în 2024. E un partid care, din perspectiva mea, nu e îndreptat spre valorile pentru care s-a muncit foarte mult în România. Au șovăieli în a spune cu toată gură că suntem membri UE și membri NATO și că e foarte bine. Nu înseamnă că sunt pro-Putin, dar nici nu sunt convinși că e bine că suntem membri UE sau NATO.” Acuzații de iresponsabilitate Tot în 2023, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, critica dur retorica anti-vaccinare a AUR. Acesta a declarat că este „absolut iresponsabil să transmiţi astfel de mesaje false”. Escaladarea conflictului Pe 23 mai 2025, Alfred Simonis îi numea pe reprezentanții AUR „interlopi, fascişti şi nazişti”, într-un schimb de replici tensionat cu George Simion. „Ai venit cu interlopii după tine?” a spus Alfred Simonis. „Care sunt interlopii? Voi v-aţi bătut joc. Dumneavoastră aţi furat din buzunare, în Anglia?”, a replicat George Simion. Liderul deputaţilor PSD a continuat: „Eşti cunoscut ca un agent sovietic. Nişte infractori, nişte golani”. Simion, care filma schimbul de replici, a spus despre Alfred Simonis că este „valutist” de meserie. Amenințări fizice Unul dintre parlamentarii AUR a intervenit, spunând: „O să am grijă de dumneata”. „Auziţi ce spune acest personaj, o să am grijă de dumneata. Cum o să ai, domnule, grijă de mine? Eşti un fascist, eşti un nazist, dacă vii şi îmi spui mie că ai grijă de mine, ce înseamnă asta?”, a spus Simonis. Marcel Ciolacu și respingerea alianței cu AUR La rândul său, Marcel Ciolacu a respins constant ideea unei alianțe cu AUR: „Am spus de la început: PSD nu va face nicio alianță cu AUR, sub nicio formă. Nu e un partid politic. E un partid populist, cu tendințe clare extremiste, se vede, cu un comportament de, nu știu, dealer de case și agent imobiliar. Lucrurile sunt foarte serioase când vorbești de o guvernare și mai ales de perspectiva pe care o are România.” Ulterior, liderul PSD a respins inclusiv speculațiile privind o susținere indirectă: „O tâmpenie mai mare n-am auzit.” În octombrie 2024, Ciolacu a exclus orice „blat” politic, susținând că este ținta atacurilor lui George Simion. „Am fost omul politic cel mai atacat de domnul Simion. (…) Cred că 45 de minute m-a înjurat şi a ţipat la mine, (…) a tras de uşile de la birou. Cum să fac blat cu un asemenea personaj?!” Lia Olguța Vasilescu, ironii la Simion Pe 29 octombrie, 2025 Lia Olguța Vasilescu, a susținut că o coaliție cu suveraniștii de la AUR, este aproape o imposibilitate. În noiembrie, 2025, aceasta îl ironiza pe George Simion pentru că ar fi cerut protecția SPP. „Cine să așteptăm să vină la guvernare? Bărbații falnici care dau fuga la SPP când îi amenință unu’ pe Facebook? L-a amenințat pe el pe Facebook, pe el, cel mai drept dintre traci? Simioane, pai, dacă mâine te cheamă la război, îl iei și pe al lui Pahonțu cu tine? Uită-te la mine ce fac când intră pe Facebook! Le dau un block și mă întorc și la reziști când termin cu tracii. Cum zici și tu ceva, pare că a început recensământul nebunilor și, când nu fac față, apar și diaspora, și boții și tiriboții. Și tu afli că bei și te droghezi și nu ai fost ca ei la școală. Și nu ai fost cu ei la școală, că tu nu scrii «miau», ca pisica”, a spus Olguţa Vasilescu pe scena congresului PSD. Răspunsul lui Simion a fost în același registru: „În loc să se ocupe de guvernarea lor cu USR, azi, de ziua revoluției bolșevice, tovarășele din PSD nu au mai putut de grija mea. Vă anunț că sunt bine, aștept alegerile anticipate”, a scris George Simion pe contul său de Facebook. Atacurile AUR la adresa PSD: de la „sistem corupt” la atacuri personale Discursul AUR, dominat de George Simion, a fost inițial unul de respingere totală a PSD, considerat simbolul „sistemului”. În 2023, Simion acuza PSD că îi copiază mesajele și îl ataca pe Ciolacu: „PSD copiază mesajele AUR. Marcel Ciolacu este ca un lăutar. PSD cântă şi manele, şi lăutărească veche şi muzică uşoară. Ciolacu a început greşit: s-a dus la OMV, a ignorat oamenii din greva foamei. Patriotismul economice este doar în discurs, ca să fure electoratul AUR. Electoratul AUR este format din români furioşi care n-o să mai pună ştampila pe Marcel Ciolacu”. Ciolacu, asemănat cu Lică Sămădău În 2024, atacurile AUR la adresa PSD au devenit mai dure: ”Mi-a amintit premierul Ciolacu de personajul Lică Sămădău. Pare cumva că e cerut capul lui Moțoc și e capul lui Ciolacu” a susținut George Simion. „Au trecut o lege prin parlament, a anunțat premierul 15 septembrie. Pot înțelege că premierul e mincinos? Pot! SUA, ambasadele, Iohannis, nu știu. Iohannis care l-a impus pe Ciolacu, o marionetă în mâna președintelui. Acest guvern marionetă e sub comanda lui Iohannis, premierul e un mincinos. Cu siguranță i-am spus că e un premier mincinos pentru că nu se respectă nimic din promisiunile lui. Și-au bătut joc de calendarul electoral, acum iar modifică ce au anunțat”, a mai spus el. Simion, atac dur la cuplul Vasilescu-Manda În 2024, liderul AUR îi ataca pe Lia Olguța Vasilescu și pe Claudiu Manda. Disperarea e mare aici, la Craiova, unde mafia şi „La Famiglia” s-au reunit în familia Vasilescu-Manda. Au trimis instigatori în rândurile noastre, cu portavoci, plătiţi din banii primăriei, ca să facă deranj. Au încercat să ne trimită tot felul de intruşi în rândurile noastre ca să deturneze această conferinţă de presă, ca să deturneze partidul AUR în Dolj, să ne preia PSD. (...) Îşi bat joc de nişte oameni amărâţi, le-au dat câte o sute de lei ca să ne strice lansarea candidatului nostru, singurul care se poate bate cu Lia Olguţa Vasilescu. Nu îţi merge, Olguţa, noi nu suntem vânzători! (...) Te doare că nu e dictatură şi unanimitate cum îşi plăcea ţie în Partidul Unic Comasat”, a declarat preşedintele AUR, George Simion, la conferinţa de presă, potrivit sursei menţionate. Grindeanu un „penibil”, Marian Neacșu, un „penal” În 2025, liderul AUR a continuat seria atacurilor: "Dragi prieteni, când credeam că nu se poate mai penibil și mai controlat și mai sistem și mai securist ca Marcel Ciolacu, iată că a apărut Sorin Grindeanu, acest penibil care a executat tot ce i s-a dat de-a lungul carierei sale și acum e deranjat de Oana Gheorghiu. (...) Cred că relațiile cu Statele Unite, în primul rând, le periclitează domnul Sorin Grindeanu. Îl ai pe un penal acolo în funcția de vicepremier, îl cheamă Marian Neacșu. Îl cunoști? Da, Sorine, ăsta-i PSD-ul tău", a spus Simion. "Sorin Grindeanu și acest PSD merită să dispară, merită să fie taxați de români pentru aceste mojicii. Unii suntem trumpiști, cum suntem noi de la Aur, alții nu sunt trumpiși și l-au criticat pe Donald Trump de-a lungul vremii, dacă tot ați făcut o coaliție, nu te da fată virgină Sorine, când tu te-ai coțăit cu toată lumea prin toate avioanele Nordis și nu numai", a mai transmis Simion. Jocul dublu al PSD Pe 11 noiembrie 2025, Simion acuza PSD că face un „joc dublu”. "Eu vreau să transmit ceva domnului Grindeanu: să înceteze joaca asta de-a puterea şi opoziţia. Ori e la putere, ori e la opoziţie PSD, în momentul ăsta. (...) Eu cred că este cazul să oprim această nebunie, pentru că mergem către prăpastie", a declarat George Simion. Simion vs Grindeanu În 2026, atacurile au continuat, într-un registru ironic. „Grindeanu pretinde că e Robin Hood și pretinde că ia de la miliardarii României. Domnule Grindeanu, nu știu dacă aveți ceasul la mână sau l-ați băgat în buzunar”, a declarat Simion în Parlament. Replica lui Sorin Grindeanu nu a întârziat: „Sunt convins că dacă erați premier benzina era 1 leu și casele 35.000 de euro”.

„Șobolanul”, etnobotanice stropite cu droguri de mare risc: condamnare de aproape 15 ani de închisoare
Eveniment

„Șobolanul”, etnobotanice stropite cu droguri de mare risc: condamnare de aproape 15 ani de închisoare

Un bărbat din Iași a fost condamnat la o pedeapsă severă pentru trafic de droguri, după ce a vândut etnobotanice stropite cu droguri de mare risc. Trafic de droguri ascuns în etnobotanice Substanțele utilizate pentru a „condimenta” plantele comercializate, cunoscute sub denumirea de „șobolan”, includ compuși psihoactivi încadrați în categoria drogurilor de mare risc. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Deși inculpatul a susținut că nu cunoștea natura substanțelor vândute, iar apărarea l-a prezentat drept un actor minor în rețea, instanța a respins aceste argumente. Tribunalul a dispus o condamnare totală de 14 ani și 8 luni de închisoare, luând în considerare recidiva, iar sentința ar putea fi majorată în urma unor căi de atac. Continuarea, în Ziarul de Iași

Biserica își extinde influența în educație: Fundația Varlaam Mitropolitul deschide încă o școală
Eveniment

Biserica își extinde influența în educație: Fundația Varlaam Mitropolitul deschide încă o școală

Fundația Fundația Varlaam Mitropolitul, aflată sub patronajul spiritual al Mitropolia Moldovei și Bucovinei, pregătește deschiderea unei noi unități de învățământ private în Piatra Neamț. Fundația Varlaam Mitropolitul, școală privată Proiectul face parte dintr-o strategie de extindere regională care include și dezvoltarea unui campus educațional de mari dimensiuni în zona Aroneanu – Moara de Vânt, în județul Iași. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Școala „Varlaam Mitropolitul” acoperă toate nivelurile de învățământ, de la preșcolar la liceal, iar extinderea în aria Arhiepiscopia Iașilor sugerează formarea unei rețele educaționale în județele Iași, Neamț și Botoșani. În prezent, proiectul din Piatra Neamț se află în faza de autorizare, cu perspective de extindere viitoare și în județul Botoșani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Controversa Octavian Goga: documente istorice arată apropierea poetului de ideologia lui Hitler
Eveniment

Controversa Octavian Goga: documente istorice arată apropierea poetului de ideologia lui Hitler

Controversa privind îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din Copou, la finalul lunii martie, a generat dezbateri intense în spațiul public, polarizând opiniile între susținători și critici. Octavian Goga și apropierea de Adolf Hitler O parte dintre apărători, inclusiv istoricul Ion Aurel Pop, invocă meritele sale literare și patriotice, condamnând evaluarea trecutului prin standardele actuale. Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE Pe de altă parte, adversarii aduc în discuție documente din presa interbelică ce indică apropierea lui Goga de ideologia fascistă și de regimul lui Adolf Hitler. Relatări din vremea respectivă menționează că la înmormântare, Goca purta svastica și a existat un buchet de flori trimis de Adolf Hitler. Continuarea, în Ziarul de Iași

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic
Eveniment

Companiile de stat, închise investitorilor străini: proiectul PSD-AUR limitează transparența și crește controlul politic

Comisia Economică a Senatului a adoptat marți un amendament depus de Petrișor Peiu la proiectul PSD privind interzicerea listării la bursă a companiilor de stat. Amendamentul permite companiilor să atragă capital prin emiterea de obligațiuni convertibile în acțiuni, care pot fi achiziționate însă exclusiv de cetățeni români și companii din România. În acest fel, inițiativa încearcă să răspundă nevoii de finanțare, menținând în același timp controlul statului asupra structurii acționariatului. O direcție care ar putea reduce transparența și readuce influența politică în centrul deciziilor economice. Amendament: acțiuni pentru români, prin mecanisme indirecte Amendamentul AUR introduce o excepție de la interdicția de vânzare a acțiunilor companiilor de stat, permițând atragerea de capital prin mecanisme indirecte: Citește și: Afirmație șocantă a aliatului PSD, deputatul AUR Tanasă, despre „planul” „demenților” care conduc UE - emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni; - majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi. Elementul central al amendamentului este restricționarea accesului investitorilor străini: acțiunile pot fi vândute doar cetățenilor români și companiilor din România. Proiectul riscă să scadă atractivitatea României pentru investitori, să limiteze accesul la finanțare și să încetinească procesul de modernizare economică. În plus va afecta transparența companiilor de stat și va favoriza, din nou, politizarea acestora. Cum vor fi distribuite acțiunile Textul amendamentului stabilește și o structură clară de alocare a acțiunilor, în funcție de tipul investitorilor: - minimum 50% din acțiuni vor fi destinate investitorilor de retail (persoane fizice); - cel puțin 30% vor reveni fondurilor de investiții sau vehiculelor financiare care investesc majoritar în România (minimum 90% din active în proiecte sau entități românești). Aceste prevederi se aplică doar în măsura în care există cerere suficientă din partea acestor categorii de investitori. Controlul statului asupra acționariatului Practic, amendamentul creează un mecanism prin care statul poate controla mai strict cine ajunge acționar în companiile sale. În locul unei listări clasice la bursă, unde acțiunile pot fi cumpărate liber de orice investitor, inclusiv străin, soluția obligațiunilor convertibile introduce o etapă intermediară și condiționată. Investitorii nu devin acționari imediat, ci doar după conversie, în condiții stabilite dinainte, iar accesul este limitat explicit la cetățeni români și companii locale. În plus, distribuția acțiunilor este reglementată prin cote minime pentru investitori de retail și fonduri care investesc preponderent în România, ceea ce reduce semnificativ riscul intrării unor actori externi sau a unor achiziții masive necontrolate. Astfel, statul nu doar că își păstrează poziția majoritară, dar își asigură și un control indirect asupra structurii acționariatului, într-un mod mult mai predictibil decât în cazul unei piețe deschise. Impact asupra transparenței și pieței de capital Proiectul PSD și AUR ar putea reduce transparența în companii, afectând atractivitatea pieței de capital din România, care joacă un rol esențial în modernizarea companiilor de stat. Proiectul pleacă de la ideea de a evita listarea clasică la bursă. Or, listarea vine la pachet cu reguli stricte: - raportări trimestriale și anuale detaliate; - audituri independente; - obligații de comunicare publică rapidă a oricărui eveniment important. Dacă finanțarea se face prin mecanisme mai „controlate” (de exemplu, obligațiuni convertibile vândute într-un cerc limitat), există riscul ca unele dintre aceste obligații să fie relaxate. De asemenea, informația va circula mai puțin public și mai mult în cercuri restrânse. Riscul politizării și al concentrării capitalului Limitarea investitorilor la nivel local poate duce la implicarea fondurilor apropiate de stat, la influență politică în decizii economice și dependență de contracte publice. În plus, va scăde diversitatea de perspective, căci investitorii internaționali aduc standarde diferite și analize critice privind eficiența și guvernanța. Rolul investițiilor străine în economia României După aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de un aflux semnificativ de investiții străine directe, care au contribuit la modernizarea economiei și la creșterea productivității. Potrivit OCDE, integrarea în economia globală a fost un factor cheie pentru creșterea economică și pentru convergența veniturilor cu statele dezvoltate. De asemenea, participarea investitorilor internaționali a facilitat transferul de tehnologie, know-how și standarde de guvernanță corporativă. În acest context, limitarea accesului capitalului străin la companiile de stat ar putea reduce toate aceste beneficii. Riscul reducerii competitivității economice Unul dintre principalele riscuri ale unei astfel de măsuri este scăderea competitivității economiei românești. OCDE subliniază că, pentru a susține creșterea pe termen lung, România trebuie să îmbunătățească dinamismul mediului de afaceri, să stimuleze inovația și să atragă investiții . Restricționarea accesului la capital extern poate avea mai multe efecte: - reducerea competiției pentru achiziția de acțiuni; - scăderea valorii de piață a companiilor; - limitarea surselor de finanțare. În lipsa unei competiții internaționale, există riscul ca prețul acțiunilor să fie mai mic decât ar fi într-o piață deschisă, ceea ce poate afecta veniturile statului și eficiența alocării capitalului. Capital autohton vs. capital global Susținătorii măsurii invocă necesitatea consolidării capitalului românesc și a păstrării controlului asupra resurselor strategice. Această abordare nu este nouă și apare frecvent în economiile emergente. Argumentele principale sunt: - evitarea „vânzării” activelor strategice; - protejarea intereselor naționale; - dezvoltarea unei clase de investitori locali. Totuși, în practică, capitalul autohton din România este limitat comparativ cu cel internațional. Acest lucru ridică întrebarea dacă investitorii locali pot susține singuri nevoile de finanțare ale companiilor mari de stat. Impactul asupra guvernanței corporative Un alt efect posibil vizează guvernanța corporativă. Conform datelor OCDE, România a făcut progrese în alinierea la standardele internaționale de guvernanță, inclusiv prin adoptarea unor coduri mai stricte pentru companiile listate . Investitorii internaționali joacă un rol important în acest proces, deoarece solicită transparență, impun standarde ridicate de management, sancționează derapajele prin retragerea capitalului. Limitarea accesului acestora poate reduce presiunea pentru reforme și poate favoriza un control mai mare al statului asupra companiilor, inclusiv din perspectivă politică. Posibilă creștere a influenței politice În absența unei diversități de investitori, există riscul ca acționariatul să devină mai concentrat și mai dependent de contextul intern. Acest lucru poate duce la: - decizii economice influențate politic; - numiri în management bazate pe criterii non-economice; - scăderea eficienței operaționale. În economiile unde companiile de stat nu sunt expuse presiunii pieței, aceste riscuri sunt frecvent semnalate. Efecte asupra atractivității României pentru investitori România își propune să devină membră a OCDE, un obiectiv care implică respectarea unor standarde ridicate de deschidere economică și transparență. Aderarea la OCDE este asociată cu: - creșterea investițiilor; - reducerea costurilor de finanțare; - consolidarea încrederii în economie . În acest context, o măsură percepută ca protecționistă poate transmite un semnal negativ investitorilor internaționali, sugerând o posibilă schimbare de direcție în politica economică.

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan
Politică

Suspendarea președintelui, armă politică: ce arată cazul Băsescu și cât de vulnerabil este Nicușor Dan

Pe fondul actualei crize politice, în care PSD și AUR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, se conturează tot mai des întrebarea dacă tensiunile ar putea escalada până la suspendarea președintelui Nicușor Dan. Istoria politică recentă a României, marcată de episoadele din 2007 și 2012 ale lui Traian Băsescu, arată că o astfel de procedură nu este niciodată exclusiv juridică, ci rezultatul unor confruntări politice majore între instituții. Suspendarea președintelui, instrument politic Suspendarea președintelui României este unul dintre cele mai puternice instrumente constituționale aflate la dispoziția Parlamentului, dar și unul dintre cele mai complexe din punct de vedere politic. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Deși procedura este clar reglementată, aplicarea ei depinde mai puțin de litera legii și mai mult de echilibrele de putere din Legislativ. Ce spune Constituția: temeiul legal al suspendării Potrivit Constituției României, președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, potrivit Articolului 95. Totuși Constituția nu definește exact ce înseamnă „fapte grave”, lăsând Parlamentului o marjă semnificativă de interpretare. În practică, suspendarea este, în egală măsură, o procedură juridică și una politică. Prima etapă: inițierea procedurii în Parlament Suspendarea nu poate începe oricum. Este nevoie de o inițiativă formală semnată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori. Propunerea este comunicată imediat președintelui, care are dreptul să ofere explicații în fața Parlamentului. Acest moment este, de regulă, unul cu puternică încărcătură politică, în care acuzațiile sunt formulate public, iar pozițiile se cristalizează. Avizul CCR: obligatoriu, dar nu decisiv Înainte de vot, Parlamentul trebuie să solicite un punct de vedere de la Curtea Constituțională a României. Acest aviz este însă consultativ. Cu alte cuvinte, este obligatoriu ca procedură, dar nu este obligatoriu ca rezultat. Parlamentul poate decide suspendarea chiar și în cazul unui aviz negativ al Curții. Această nuanță explică de ce suspendarea este, în esență, un act politic validat juridic, nu invers. Votul decisiv: majoritatea absolută Decizia de suspendare aparține Parlamentului, reunit în ședință comună. Pentru ca suspendarea să fie aprobată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, nu doar al celor prezenți. Acest prag ridicat face ca suspendarea să fie imposibilă fără o coaliție largă sau fără o ruptură majoră în actuala majoritate parlamentară. Referendumul: momentul în care decide electoratul Dacă Parlamentul votează suspendarea, procedura nu se oprește aici. În maximum 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui. În acest punct, decizia se mută de la Parlament la cetățeni: - votul popular validează sau respinge demiterea - președintele poate reveni în funcție dacă referendumul nu confirmă suspendarea Astfel, suspendarea este doar o etapă intermediară, nu o sancțiune definitivă. Cine conduce țara în timpul suspendării Pe durata suspendării, atribuțiile prezidențiale sunt preluate temporar de președintele Senatului, conform mecanismului de interimat prevăzut de Constituție, în Articolul 98. Dacă această funcție nu poate fi exercitată, interimatul revine președintelui Camerei Deputaților. Este o soluție de continuitate instituțională, menită să evite blocajul la nivelul statului. Procedura separată: înalta trădare Distinct de suspendarea politică există și procedura prevăzută de Articolul 96, care vizează fapta de înaltă trădare. În acest caz, este necesar votul a două treimi din parlamentari, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție Aceasta nu mai este o procedură politico-constituțională, ci una penală, cu consecințe mult mai grave. O procedură profund politică, cazul Traian Băsescu Deși cadrul constituțional este clar, experiența politică arată că suspendarea nu este doar o chestiune de legalitate, suspendarea din 2007 a președintelui Traian Băsescu fiind un exemplu clar. A fost prima suspendare a unui președinte în istoria României post-decembristă și s-a petrecut pe fondul unui conflict deschis între Traian Băsescu și o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și alte partide. Parlamentul a votat suspendarea, după ce a acuzat încălcări ale Constituției. Însă Curtea Constituțională a României a emis un aviz negativ, motivând nu există încălcări grave ale Constituției. Cu toate acestea, Parlamentul a mers mai departe și a votat suspendarea, ignorând avizul CCR. Finalul a fost decis de electorat: la referendum, aproximativ 74% dintre votanți au respins demiterea, iar Băsescu a revenit în funcție. Conflictul politic nu a fost validat popular. Suspendarea din 2012: criză instituțională și polarizare extremă Al doilea episod, din 2012, a fost și mai tensionat. Guvernul USL (PSD + PNL) a inițiat suspendarea lui Traian Băsescu într-un context de confruntare instituțională dură. Suspendarea a fost votată rapid în Parlament. CCR a emis din nou un aviz consultativ, care nu a blocat însă procedura. Deși la referendum, majoritatea votanților au optat pentru demitere, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente. Președintele a revenit în funcție. Cum ar putea fi suspendat Nicușor Dan Un scenariu de escaladare a crizei politice spre suspendarea președintelui Nicușor Dan ar deveni plauzibil doar în condițiile unui conflict instituțional prelungit și vizibil. O astfel de situație ar putea apărea dacă șeful statului ar refuza să țină cont de existența unei majorități parlamentare clare în procesul de desemnare a premierului sau dacă ar propune în mod repetat candidați fără susținere reală în Parlament, blocând formarea unui guvern funcțional. În același timp, intrarea într-un conflict deschis cu Legislativul – prin decizii percepute ca obstrucționând voința majorității – ar putea alimenta argumentul politic necesar inițierii suspendării. Într-un astfel de context, suspendarea nu ar mai fi doar o ipoteză teoretică, ci expresia unei rupturi majore între instituțiile fundamentale ale statului.

Peste 1.000 de arbori tăiați pe drumurile din Iași: lemnul, valorificat prin Bursa Română de Mărfuri
Eveniment

Peste 1.000 de arbori tăiați pe drumurile din Iași: lemnul, valorificat prin Bursa Română de Mărfuri

Consiliul Județean din Iași pregătește o amplă intervenție pe drumurile județene, vizând tăierea și valorificarea a peste 3.400 de metri cubi de lemn proveniți din plantațiile rutiere. Peste 1.000 de arbori tăiați la Iași Măsura vizează eliminarea a peste 1.000 de arbori afectați de vânt, precipitații sau îmbătrânire, considerați un risc pentru siguranța circulației. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Lemnul rezultat va fi scos la vânzare prin Bursa Română de Mărfuri, în patru loturi distincte care acoperă zone din nordul, centrul și sudul județului. Unul dintre loturi include 223 de arbori de pe traseul DJ 282B Șipote–Plugari, cu un volum estimat de peste 430 de metri cubi, conform evaluărilor silvice. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră