Autor: Petru Zoltan

589 articole

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Politică

Mulți tineri au votat Călin Georgescu

Mulți tineri au votat Călin Georgescu. Acesta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România după ce a mizat pe o campanie puternică în mediul online adresată tinerilor, dar și oamenilor onești și simpli de la periferia marilor orașelor sau din mediul rural. De ce vor tinerii regim totalitar În discursurile sale directe a vorbit simplu despre Dumnezeu, credință, familia tradițională, neamul strămoșesc, națiunea română sfântă, demnitate și onoare. Teme care i-au atras atât pe tineri, cât și pe oamenii sătui de minciunile și aroganțele politicienilor din ultimii 35 de ani. Citește și: Candidatul-surpriză Călin Georgescu: mai legionar decât Simion, mai pro-Rusia decât Șoșoacă, deși a lucrat la ONU. El își ține banii la banca maghiară OTP, în euro DeFapt.ro a vorbit cu mai mulți tineri care l-au votat pe Călin Georgescu. Majoritatea au spus că l-au votat după ce l-au descoperit pe TikTok, acolo unde le vorbea simplu și direct, despre Dumnezeu, istoria poporului român și inechitățile sociale. Dar și pentru că Marcel Ciolacu și-a permis luxul de a face "aroganța" a merge cu un avion privat la o cursă de Formula 1. Victoria de etapă a lui Călin Georgescu nu este întâmplătoare. Un studiu al Fundației Friedrich Ebert Ebert arată că 41% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani consideră că un regim totalitar ar fi bun pentru România pentru că promovează egalitatea de șanse. Interdicția BEC a cântărit greu În ultima săptămână s-a vorbit asiduu despre candidatul independent Călin Georgescu pe rețele sociale. Ignorat de majoritatea sondajelor de opinie, Călin Georgescu a reușit să câștige credibilitatea votanților cu mesaje simple și clare. O contribuție majoră la campania electorală a lui Călin Georgescu a avut-o și Biroul Electoral Central atunci când i-a cerut să șteargă toate materiale de promovare din mediul online. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care l-a votat un tânăr de aproape 20 de ani, proaspăt intrat pe băncile unei facultăți private. În plus, tânărul a argumentat că este singurul candidat care a vorbit despre Dumnezeu și istoria poporului român. Mulți tineri au votat Călin Georgescu "Românii cred în Dumnezeu, eu cred în Dumnezeu, dar politicienii au uitat de credința românilor care este foarte importantă", a spus tânărul angajat la o cafenea. Un alt factor care i-a influențat decizia a fost "aroganța" făcută de Marcel Ciolacu, care a plecat cu un avion privat închiriat de firma Nordis pentru o escapadă cu familia la o cursă de Formula 1. "Crezi că va arăta factura la avion, așa cum a promis? A mai promis că își va arăta diploma de bac, dar nu a făcut-o. Ia vezi, Georgescu a lucrat în Elveția. Au vrut să-l interzică la alegeri, așa cum au făcut cu Șoșoacă. De ce să-i interzică clipurile, dacă au fost plătite din banii lui?", a mai spus tânărul. Un alt tânăr a spus că l-a votat pe Călin Georgescu pentru că este singurul candidat care nu este implicat în "mizerii". După ce a cochetat cu politica, tânărul își dorește să urmeze o facultate de medicină. El a spus că, după ce a urmărit mai multe video-uri cu Georgescu, i-a plăcut că acesta a vorbit despre neamul strămoșesc și încetarea războiului din Ucraina. Susținători: părintele Calistrat, Gheorghe Zamfir Călin Georgescu a beneficiat de susținerea unor personalități mai mult sau mai puțin marcante în mediul online. Părintele Calistrat, actorul Dorel Vișan, naistul Gheorge Zamfir și afaceristul Gheorghe Mandachi sunt doar câțiva dintre susținătorii publici ai acestuia. "Mi-am ales conducătorul așa cum am reprezentat eu naiul și muzica. Am găsit numai un om. Unul singur. Un om magnific, un om cu picioarele pe pământ care are în el forță, dârzenie, cinste, domn'e. Și-am găsit pe acest om care poate să salveze totul, să-i reunească pe români, să le dea imboldul în piept, să sune a viforniță din aia puternică. Peste ele toate, le-am băgat într-un cerc, pun credința. Am găsit omul adevărat care poate să reprezinte România în persoana lui Călin Georgescu", a spus într-un video celebrul naist Gheorghe Zamfir. Actorul Dorel Vișan a fost un alt susținător al lui Călin Georgescu. "Binele nu vine din distrugere, vine din zidire. Domnul Călin Georgescu este un ziditor, este un om luminat care gândește românește. Ar trebui să ne trezim!", a spus actorul.

Politică

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici. Premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale, susține că a avut o convorbire telefonică cu Donald Trump, noul președinte al SUA. Mesajul cu acest subiect postat pe contul său de Facebook conține codul electoral 31240010, în baza căruia Autoritatea Electorală Permanentă va deconta cheltuielile pentru promovarea mesajului din bani publici. Ambasadorea SUA, invitată la Palatul Victoria Marcel Ciolacu, în calitate de prim-ministru, a primit marți la Palatul Victoria o delegație a Ambasadei SUA, condusă de ambasadoarea Kathleen Kavalec. Citește și: Nu există nici o dovadă că Trump a vorbit cu Ciolacu: președintele ales al SUA nu menționează nicăieri această conversație, nici ambasada SUA la București Oficial, s-a vorbit despre Parteneriatul Strategic cu SUA și procesul de evaluare pentru includerea României în Programul Visa Waiver. Teme discutate și în trecut, dar folosite asiduu de Marcel Ciolacu în campania electorală din acest an, mai ales că a promis în repetate rânduri că românii vor călători în SUA fără vize până la sfârșitul acestui an. O promisiune foarte greu de realizat, mai ales în contextul în care în această perioadă se transferă puterea de la președintele Joe Biden la Donald Trump. Iar a vorbit Ciolacu limbi străine La zece ore distanță de la întâlnirea cu ambasadoarea Kathleen Kavalec, Marcel Ciolacu a postat un mesaj pe Facebook în care anunța triumfător că a avut o discuție telefonică cu Donald Trump, noul președinte al SUA. „Am avut o conversație telefonică foarte bună cu președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. I-am transmis felicitări pentru victoria istorică și i-am spus că sunt întru totul dedicat dezvoltării Parteneriatului nostru Strategic. Președintele ales Donald Trump a dorit să transmit din partea domniei sale cele mai bune urări poporului român!”, conform spuselor lui Marcel Ciolacu. Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici A ținut apoi să spună că i-a promis lui Donald Trump că va aloca 2,5% din PIB pentru Armată, așa cum a cerut președintele american în repetate rânduri. La finalul postării lui Marcel Ciolacu a fost menționat codul electoral „CMF 31240010”. În baza acestui cod, Marcel Ciolacu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, respectiv PSD, vor cere decontarea banilor alocați pentru promovarea acestui mesaj de la Autoritatea Electorală Permanentă. Bani care vor fi decontați din taxe și impozite.

Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN (sursa: dailymail.co.uk)

Eveniment

Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN

Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN după ce Luis Elizondo, fostul șef al programului de identificare a amenințărilor aerospațiale din SUA, a pus România pe harta obiectelor zburătoare neidentificate. Totodată, a aprins imaginația pasionaților de OZN-uri atunci când a prezentat fotografia unei "nave-mamă" extraterestră pe care ar fi făcut-o în anul 2022 de pe clădirea Ambasadei SUA la București. Ministerul Apărării Naționale a infirmat teoria prezentată de americanul Luis Elizondo, susținând oficial că apariția OZN-urilor în spațiul aerian românesc nu a fost confirmată "prin mijloace proprii de supraveghere şi cercetare a spaţiului aerian". Elizonda, ambasada SUA și "nava-mamă" Luis Elizondo, un expert în contraspionaj și fost șef al unui program avansat de identificare a amenințărilor aerospațiale al armatei SUA, a participat la sfârșitul lunii octombrie, în Philadelphia, la un eveniment privat dedicat OZN. Citește și: Raport Finanțe: Guvernul trebuia să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune, dar a încasat zero în nouă luni În cadrul prezentării sale a spus: "Ghici ce am prins în România în 2022? Apropo, Ambasada SUA". Apoi a explicat, conform dezvăluirilor făcute de publicația Daily Mail, că în fotografie este surprinsă o "navă-mamă" extraterestră, un "mini oraș uriaș care plutește pe cer". Teoria OZN-ului prezentat de Luis Elizondo a atras imediat critici inclusiv din partea militarilor americani. Ca la Radio Erevan John Greenewald Jr, un avocat care militează pentru transparența guvernamentală și care conduce "The Black Vault", a descoperit fotografia la o postare din 2023 în grupul "Misterious Ancient Discoveries". Acesta a spus că, la prima vedere, pare că ar fi vorba de niște nori sau de reflexia unei lămpi de candelabru reflectată în sticla ferestrei. Altcineva a spus că fotografia a fost făcută la câteva sute de kilometri distanță de Ambasada SUA de la București, în zona Arad, de pe o clădire de lângă râul Mureș. În urma criticilor, Luis Elizondo nu și-a mai asumat fotografia și a spus că, de fapt, a primit imaginea de la un "prieten din guvern". Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN DeFapt.ro a solicitat Ministerului Apărării Naționale să comunice câte cazuri de obiecte zburătoare neidentificate au fost semnalate din 1990 până în prezent, inclusiv în 2022, atunci când susținea Luis Elizondo că ar fi fost făcută fotografia prezentată de el. "În legătură cu apariția OZN-urilor în spaţiul aerian naţional, vă comunicăm că la nivelul Ministerului Apărării Naționale nu există date confirmate prin mijloace proprii de supraveghere şi cercetare a spaţiului aerian. Vă facem cunoscut că procesul de observare sistematică a spaţiului aerian prin mijloace electronice specifice militare are ca scop principal identificarea şi determinarea evoluţiei aeronavelor şi rachetelor în spaţiul aerian aflat în observaţie", a transmis MApN. Oficialii MApN au mai precizat că "radarele respective sunt constructiv destinate descoperirii ţintelor aeriene reprezentate de mijloace de zbor clasice, suprafeţele efective de reflexie şi parametrii de evoluţie ale acestora influenţând direct capacitatea radarelor de a le identifica".

Investigații

Jandarmii, dezvoltați neuronal holistic de Botoș

Jandarmii, dezvoltați neuronal holistic de Botoș. Jandarmeria Română, condusă de generalul Alin Mastan, lucrează în secret la un proiect european evaluat la 30 de milioane euro pentru dezvoltarea conexiunilor neuronale ale cadrelor militare din Ministerul de Interne. Proiectul va fi implementat cu ajutorul unui grup select din care fac parte generalul (r) Ilie Botoș, fostul procuror general al României, Alexandru Ioan Rus, fiul fostului ministru de Interne Ioan Rus, dar și celebrul neurolog Fior Dafin Mureșan. Citește și: Isărescu, cu salariu de peste un milion de lei pe an, plus pensie, spune că „Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă” Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că deja s-a semnat un protocol între Jandarmeria Română și firma generalului (r) Ilie Botoș, ocazie cu care s-a demarat un proiect pilot în cadrul căruia opt jandarmi "voluntari" au beneficiat de dezvoltarea conexiunilor neuronale. Medicul Fior Dafin Mureșan susține că au fost în jur de 15-20 de jandarmi. Proiectul este promovat în cercurile Ministerului de Interne de către Paul Vasile Zai, consilierul tuturor miniștrilor de Interne din 2006 până în prezent, dar și beneficiarul unui program de dezvoltare neuronală la clinica medicului Mureșan. "Dezvoltarea și optimizarea potențialului operațional uman" Valentina Prodan, șefa Direcției Programe Finanțare Externă din cadrul Jandarmeriei Române, și Paul Vasile Zai, consilierul ministrului de Interne, trag sforile pentru a obține o finanțare europeană de 30 de milioane euro pentru proiectul "Platformă multimodală pentru dezvoltarea și optimizarea potențialului operațional uman al structurilor de aplicare a legii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne". Este vorba despre dezvoltarea unei platforme care ar integra rezultatele activităților de cercetare – dezvoltare multidisciplinară din domeniul neuro – științelor, a medicinei și a psihologiei operaționale. Platforma ar avea la bază tehnologii avansate precum inteligența artificială, realitatea virtuală și un câmp complex de senzori multimodali de bio-feedback. Considerați idioți de șefa de la Finanțări externe Pentru a justifica accesarea a 30 de milioane de euro, Valentina Prodan a enumerat în proiect o serie de vulnerabilități cu care se confruntă militarii de la Interne. De exemplu, se menționează că instrucția și pregătirea teoretică a "lucrătorilor din structurile de aplicare a legii" se realizează prin metoda clasică, o metodologie în care inserarea de elemente de noutate este greu de realizat. "Mai mult, frecvența sesiunilor de instrucție practică sau pregătire teoretică este una care nu poate asigura formarea unor deprinderi/automatisme care să susțină excelența. De asemenea, abordarea curentă a pregătirii personalului nu ia în calcul și nu poate susține din punct de vedere financiar abordarea holistică a acestui domeniu atât de vast cum este potențialul operațional uman. De aici apar o serie de neajunsuri care se traduc în acțiuni inadecvate, coordonare precară atât în interiorul echipelor cât și între diferite echipe care intervin comun, chestiuni de etică profesională, perspectiva apariției lipsei de motivare și o potențială stare de vulnerabilizare în rândul personalului", se menționează în proiect. Jandarmii, dezvoltați neuronal holistic de Botoș Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că în proiectul cu nume pompos au fost cooptate toate instituțiile de forță subordonate Ministerului de Interne care ar urma să asigure "subiecți" pentru testarea și dezvoltarea neuronală. Partea de specialitate a fi asigurată de firma Integrated Training Center International, deținută de generalul (r) Ilie Botoș, și Institutul RoNeuro al medicului neurolog Fior Dafin Mureșan. Pentru a-și securiza proiectul, firma lui Ilie Botoș a semnat cu Jandarmeria Română un protocol de colaborare la data de 31 mai 2024 pe o perioadă de un an, cu prelungire pe încă un an. La solicitarea DeFapt.ro, Jandarmeria Română a transmis că protocolul a fost semnat de adjunctul inspectorului general în numele inspectorului general al Jandarmeriei Române, generalul Alin Mastan, și de Cristina Ene, administratorul firmei Integrated Training Center International. Negociere la Botoș în birou Protocolul prevede derularea în comun a unor programe de pregătire care includ tehnici, tactici, proceduri și tehnologii inovative cu accent pe optimizarea potențialului operațional uman. Totodată, prevede și identificarea și accesare în comun a proiectelor cu finanțate prin fonduri externe nerambursabile sau rambursabile. Negocierea protocolului a fost făcută de Valetina Prodan, din partea Jandarmeriei Române, chiar în biroul firmei lui Ilie Botoș. "Doamna Valentina Prodan a participat în calitate de șef al Direcției Programe de Finanțare Externă la activități în locații din afara IGJR, în scopul discutării unor aspecte legate de protocolul de colaborare semnat între IGJR și S.C. Integrated Training Center International", a precizat Jandarmeria Română. Jandarmi obligați voluntar să intre în experiment În baza protocolului s-a desfășurat un prim program de pregătire al jandarmilor pentru creșterea abilităților motrice și cognitive. Jandarmeria Română a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că doar opt militari din unitățile subordonate au participat la acest "experiment". Aceștia s-ar fi oferit voluntari. Surse din cadrul Jandarmeriei au declarat, sub protecția anonimatului, că, în realitate, jandarmii au fost obligați să se înscrie în program. Creșterea abilităților motrice și cognitive în cazul celor opt jandarmi s-a desfășurat la Institutul RoNeuro din Cluj, sub supravegherea medicului neurolog Fior Dafin Mureșan. "Quantakinetic Operational Fitness" Jandarmeria Română a transmis că "modulele de pregătire au constat în tehnici, tactici și proceduri menite să ducă la perfecționarea capacităților operaționale, printr-o metodă de integrare a funcțiilor cognitiv-emoționale cu restul corpului și, în general, a individului cu mediul înconjurător". Metoda folosită a fost "Quantakinetic Operational Fitness", dar nu a fost detaliată pentru că dreptul de proprietate asupra acesteia a fost înregistrat la nivel european și se află în administrarea firmei deținută de Ilie Botoș. Am încercat să obținem un punct de vedere de la generalul (r) Ilie Botoș, dar acesta nu a răspuns la telefon. Declarații ale reprezentanților COSR țin loc de studii medicale Întrebați dacă există studii și cercetări medicale solide în ceea ce privește potențialele consecințe sau traume cu care s-ar putea confrunta jandarmii incluși în programul de pregătire, Jandarmeria Română a transmis că metoda Quantakinetic Operational Fitness este sigură. Aceasta "nu presupune consecințe negative asupra fizicului sau psihicului uman, această afirmație fiind probată prin rezultatele testelor clinice derulate de Centrul de Cercetare și Diagnostic a Bolilor Neurologice RoNeur, prin lucrarea prezentată de profesorul dr. Maurizio Bertollo din cadrul Universității G. D'Annunzio la cel de-al 15-lea Congres al Societății Internaționale de Psihologie Sportivă din Taipei, precum și prin declarațiile reprezentanților Comitetului Olimpic Român". Nu e clar cum declarațiile oficialilor COSR ar ține loc de studii și cercetări clinice. Procurorul Botoș, carte despre quantakinetică Jandarmeria Română mai susține că o descriere completă a acestui tip de pregătire poate fi studiată în cartea "IBQ Fitness Operational Quantakinetic", publicată de Ilie Botoș la editura Centrul Tehnic – Editorial al Armatei, în 2019. Surse din cadrul Ministerului de Interne susțin că jandarmilor "cobai" nu li s-a prezentat un cod etic al acestei metode și nici nu li s-au adus la cunoștință toate posibilele consecințe sau traume care ar putea să apară în viitor. Cu toate acestea, conducerea Jandarmeriei Române susține că a analizat studiul, declarațiile COSR și cartea lui Ilie Botoș înainte de "demararea sesiunilor de pregătire" și acestea "au stat la baza oportunității de colaborare" cu firma Integrated Training Center International. "E o metodologie absolut originală românească" Contactat de către DeFapt.ro, celebrul medic neurolog Fior Dafin Mureșan a spus că nu poate vorbi prea mult despre proiectul pilot și ne-a îndrumat către generalul Ilie Botoș. Însă a explicat pe scurt partea științifică a proiectului în care au fost implicați jandarmii. În jur de 15-20 de jandarmi, nu doar opt, cum a comunicat oficial Jandarmeria Română. "E o metodologie absolut originală românească, elaborată pentru a alinia mai bine mintea și trupul, da, pentru orice tip de performanță cognitivă și fizică care crește foarte mult integrarea holistică a corpului. Lucru care se poate măsura fizic, prin performanțe clare, măsurabile, și în parametri științifici complecși. Asta este! Performanțe cognitive infinite Este o chestiune absolut originală, excepțională, românească care ține de o zonă de antrenare și creativitate. Eu sunt un om de știință, v-am explicat principiile. Eu îmi fac doar partea mea de om de știință. Este o intervenție complexă care crește alinierea activității fizice, motorii, cu partea cognitivă și emoțională. Da? Ajungând ca individul, persoana să fie infinit mai performantă în tot ceea ce face, gândește și simte”, a declarat neurologul Mureșan. Pe scurt, a explicat medicul, crește performanța creierului "foarte, foarte mult". Crește performanța sistemului nervos al ființei umane. Totodată, nu ar exista posibile traume ulterior creșterii performanței creierului. Botoș și gașca lui Cocoș, pe quantakinetic toți Firma Integrated Training Center International este deținută în mod egal de generalul (r) Ilie Botoș și Cristina Ene. O altă firmă în care apare numele generalului (r) Ilie Botoș este Quantakinetic Multitasking Equipments. În această societate, Botoș este asociat cu afaceristul Adrian Ionel Petrache, fostul partener de afaceri al lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner. Totodată, în firma Human Development Tehnologies, generalul este asociat cu Ioan Alexandru Rus, fiul fostului ministru de Interne Ioan Rus, și cu Fundația pentru Studiul Nanoneuroștiințelor și Neuroregenerării, reprezentată de medicul Fior Dafin Mureșan. Această încrengătură de afaceri a fost dezvăluită de ziardecluj.ro. Din anturajul acestui grup face parte și Paul Vasile Zai, veșnicul consilier al miniștrilor de Interne. Neurologul Fior Dafin, enervat de asocierea cu fiul lui Ioan Rus Întrebat cum a ajuns să se asocieze cu generalul (r) Ilie Botoș și cu fiul lui Ioan Rus, medicul Fior Dafin Mureșan s-a enervat pe loc. "Ascultați-mă, eu nu am nimic cu domnul Rus. Domnul Rus nu este asociat în povestea asta. Fiul domnului Rus nu mai este de mult, de ani de zile. Nici domnul Rus, nici fiul lui, nu are legătură cu nimic. Domnul Rus nu are cea mai mică treabă. Nu m-am asociat cu fiul domnului Rus. Aia a fost cândva acum niște ani de zile. A fost o idee, el să facă ceva, a fost discuția domnului general. Omul se ocupa cu ceva IT, e un bun specialist IT. Probabil că făcea niște simulări, nu îmi dau seama. Nu avem, nu există nici un fel legătură sau asociere la momentul respectiv. Chiar m-a deranjat atunci, a fost tendențioasă și stupidă. La fel cum sunt majoritatea lucrurilor la noi", a declarat medicul. Zai, parodie neuronală totală Pe lângă jandarmi, pe mâna medicului Fior Dafin Mureșan a ajuns și consilierul Paul Vasile Zai. Acesta explica într-una din ședințele cu șefii Jandarmeriei Române că i s-a dezvoltat capacitatea neuronală atât de mult încât știa dinainte ce urmează să îi spună mai mulți interlocutori cu care a intrat în contact. DeFapt.to a încercat să obțină un punct de vedere de la Zai, dar acesta a refuzat orice dialog. Atunci când a fost întrebat de Paul Zai și implicarea acestuia în promovarea proiectului de 30 de milioane de euro, medicul Mureșan a spus că nu are nici o legătură cu acesta. "Eu mă pricep la creier în țara asta" „Domnul Paul Zai... nu am nici o legătură, nici o treabă cu domnul Paul Zai. Nu știu, n-am avut eu nici o treabă cu domnul Paul Zai. Aia e altceva, în mod privat, că i-am măsurat eu niște chestii în vară, dar nu în cadrul acestui proiect. Dar domnul Paul Zai nu are nici o treabă. Eu nu am treabă cu acel proiect european. Vă rog să mă înțelegeți. Da, apare numele meu în acel proiect pentru că dacă cineva se pricepe la creier în țara asta mă pricep eu. Că asta am făcut toată viața și m-au introdus ca potențial colaborator. Dar acel proiect nu s-a materializat. Eu nu lucrez în acel proiect. Eu lucrez cu lucrurile acestea de 30 de ani în țară și peste tot în lume", a mai spus medicul neurolog. Botoș, viața și opera Ilie Botoș a fost încadrat în toamna anului 1990 în funcția de procuror la Târgu Jiu. La 1 octombrie 1990, a fost detașat la parchetul Alba Iulia. În vara anului 1991, a fost avansat ca judecător militar la Tribunalul Militar Cluj. Apoi a revenit pe funcția de procuror militar la Parchetul Militar Cluj. A trecut pe la Parchetul Național Anticorupție, apoi a fost numit în funcția de procuror general al României. Se întâmpla la data de 3 august 2003. Trei ani mai târziu, a fost nevoit să își dea demisia din funcție ca urmare a fugii teroristului Omar Hayssam din România. A revenit în Ministerul Apărării Naționale, acolo unde a primit gradul de general de brigadă. Președintele Traian Băsescu i-a dat cea de-a doua stea de general. În cadrul ministrului Apărării a deținut funcția de director al Direcției Juridice, apoi a fost șeful Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA). De acolo, a fost luat de Gabriel Oprea și numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. La data de 6 noiembrie 2015 a fost numit ministru de Interne în locul lui Gabriel Oprea. A fost eliberat din funcție o lună mai târziu. Generalul (r) Ilie Botoș s-a pensionat la vârsta de 51 de ani.

Investigații

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați. Samuel Miclău, liderul AUR Caraș Severin, a mutat sediul partidului într-o clădire deținută prin interpuși de soții Adina și Valentin Armașu, afaceriști urmăriți internațional pentru grup infracțional organizat și evaziune fiscală, infracțiuni pentru care au fost condamnați la trei ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare cu executare. Adina Armașu este fiica consulului onorific al Tunisiei în Timișoara, Sevastien Armașu, un influent afacerist din zona Banatului. AUR Caraș Severin, sediu la condamnați Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul condus de George Simion, a împânzit presa locală în februarie a.c. cu anunțuri privind inaugurarea noului sediu al filialei din județul Caraș Severin. Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Imobilul din Caraș Severin a fost închiriat de la firma Maav Optimal SRL, deținută de Adelina Nicoleta Mihai și de societatea Durbau Axa Construct. Asociatul unic al firmei Durbau Axa Construct este tot Adelina Nicoleta Mihai. Numele firmei Maav Optimal este strâns legat de controversații soți Adina și Valentin Armașu. De exemplu, Primăria Municipiului Reșița a dat în judecată firma Maav Optimal, însă în dosar apar ca intervenienți Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Adina Armașu și Valentin Armașu. Întrebat de către DeFapt.ro cum a ajuns să închirieze sediul filialei de la o firmă aflată sub influența familiei Armașu, Samuel Miclău a aruncat responsabilitate pe foști parteneri politici. "Sediul a fost închiriat de aliații republicani, care de curând au părăsit alianța. Nu plătim (chiria - n.r.) nimănui, era deja plătit. Dar urmează să discutăm acest lucru cu doamna administrator și vom vedea după alegeri dacă mai rămânem sau nu la acel sediu", a declarat Samuel Miclău. Soții Armașu grup infracțional organizat Soții Adina și Valentin Armașu au fost condamnați pentru grup infracțional organizat și evaziune fiscală la trei ani, respectiv patru ani și șase luni de închisoare. Înainte de a fi condamnați definitiv, au fugit din țară, așa că au fost dați în urmărire internațională prin Interpol. În primăvara acestui an, au făcut recurs în casație pentru a scăpa de condamnări, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile. Mai mult, i-a obligat la plata a câte 300 de lei pentru cheltuieli judiciare către stat. În anul 2015, Valentin Armașu l-a denunțat pe liberalul Ionesie Ghiorghioni, vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin la acea dată, dar și pe nepotul acestuia, Cosmin Ghiorghioni. Valentin Armașu a declarat în sala de judecată că, după ce câștiga contracte publice de la CJ Caraș Severin, îi dădea 10% din valoarea contractelor lui Ionesie Ghiorghioni. "Nu mi s-a cerut în mod expres, dar fără acest procent nu puteam face nimic! Trebuia să dau cei zece la sută, ăsta era sistemul. Se dădea zece la sută domnului Ghiorghioni din tot ce se făcea. Înainte dădeam altcuiva! Dânsului îi dădeam, dânsul dădea ora exactă!", a spus în instanță Valentin Armașu, potrivit presei locale. Miclău: "Nu-l cunosc" Afaceristul penal Valentin Armașu, fost Stekla și fost Harbuzaru, a luat numele de familie al soției sale, Adina Armașu. Aceasta este fiica lui Sevastien Armașu, consulul onorific al Tunisiei la Timișoara, un afacerist discret cu puternice legături politice în zona Banatului. În vara anului 2020, Valentin Armașu a devenit președinte al organizației PER Caraș Severin. DeFapt.ro l-a întrebat pe Samuel Miclău dacă Valentin Armașu susține financiar filiala AUR Caraș Severin, însă liderul local al AUR a negat orice relație cu acesta. "Nu este implicat cu nimic, eu nu-l cunosc. Cu absolut nimic și așa cum spuneam, nu îl cunosc pe domnul Armașu", a spus Samuel Miclău.

Investigații

Aparate noi de radiologie, performante, nefolosite

Aparate noi de radiologie, performante, nefolosite. Medicul Hadrian Borcea, managerul UPU SMURD Bihor și un apropiat al secretarului de stat Raed Arafat, își bate joc de bani europeni și de pacienți: blochează ilegal recepția a șase aparate de radiologie cumpărate pentru spitalele din județul Bihor în urmă cu un an de zile. Argumentul său: vrea să controleze aparatele de radiologie de la distanță, deși Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) susține negru pe alb că "expunerea la distanță" nu este permisă în România fără ca pacientul să fie asistat de un specialist în domeniul radiologiei. Mai mult, această cerință inclusă în caietul de sarcini a fost anulată de Curtea de Apel Oradea. Borcea a vrut musai control de la distanță Medicul Hadrian Borcea conduce Unitatea Primiri Urgențe SMURD Bihor, unitate medicală din subordinea Consiliului Județean Bihor. În această calitate, medicul Hadrian Borcea a fost cooptat ca expert în cadrul unui proiect european de aproape zece milioane de euro. Citește și: ANALIZĂ DEUTSCHE WELLE Ciucă va profita, politic, de victoria lui Trump. Legătura, prin think tank-ul Heritage Foundation Banii au fost asigurați prin programul european Interreg V-A România – Ungaria pentru proiectul transfrontalier IPHEALTH 449 de Fondul European de Dezvoltare Regională. Printre multe tipuri de echipamente, cu bani europeni urma să se cumpere șase aparate de radiologie digitale. La solicitarea DeFapt.ro, medicul Hadrian Borcea a explicat cum s-au stabilit specificațiile tehnice. "Caietul de sarcini se face în baza unui studiu de piață. Studiu de piață în cadrul căruia am primit mai multe oferte. În baza ofertelor am încercat să preiau cât mai multe de la cât mai multe astfel (de specificații – n.r.) de la firme care au și venit după aceea la licitație", a declarat Hadrian Borcea. Printre multe alte specificații, medicul Borcea a cerut ca controlul complet al aparatelor radiologie să poată fi luat de la distanță pentru asistarea realizării expunerilor în unitățile sanitare cu deficit de personal. Caiet de sarcini croit pentru o firmă anume Ulterior, în ultima zi a anului 2020, primăria Oradea (în calitate de partener principal al liderului de proiect, adică al Consiliului Județean Bihor) a anunțat lansarea licitației pentru achiziția echipamentelor medicale. Unul dintre participanți la licitație, firma Proton Impex 2000, a cerut mai multe clarificări pentru că cerințele se pliau perfect pe echipamentele FUJI cu care licita firma PHM Conserv. Mai mult, a contestat și cerința privind preluarea controlului de la distanță a echipamentelor de radiologie. Într-un final, firma Proton Impex a apelat la instanță pentru a putea participa la licitație. Astfel, în mai 2021 s-au depus patru oferte. Comisia de licitație a evaluat ofertele timp de un an, apoi în vara anului 2022 au decis ca oferta câștigătoare este cea depusă de PHM Conserv, una dintre firmele care îi dăduse specificațiile tehnice medicului Borcea. Valoarea contractului a fost de aproape 600.000 de euro. O firmă concurentă a contestat și a câștigat Oferta depusă de Proton Impex a fost respinsă în special pentru că echipamentele firmei nu aveau funcția de expunere la distanță. Procedura de atribuire a licitației a fost contestată la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), dar Proton a pierdut. Însă a câștigat la Curtea de Apel Oradea, instanță care a stabilit ca oferta firmei Proton să fie reevaluată. Primăria Oradea a respins din nou oferta Proton din cauza că nu îndeplinea în principal condiția cu expunerea la distanță, deși aceasta fusese anulată și de judecătorii de la Curtea de Apel Oradea. Firma Proton a contestat decizia din nou la CNSC, instituție care i-a dat dreptate. S-a ajuns apoi iar la Curtea de Apel, pentru că primăria Oradea nu voia să respecte legea. Într-un final, s-a reevaluat oferta și s-a decis că Proton Impex a câștigat contractul pentru suma de 1,8 milioane lei, adică în jur de 360.000 de euro, fără TVA. Aparate noi de radiologie, performante, nefolosite Cele șase aparate de radiologie digitale au fost montate în Spitalul Județean Oradea, în Spitalul Municipal Oradea, dar și în spitalele din localitățile Marghita, Salonta, Aleșd, Beiuș. Medicul Hadrian Borcea, cel care a făcut parte și din echipa de evaluare a ofertelor, a refuzat să facă recepția aparatelor de radiologie invocând tot felul de pretexte. Cel mai important pretext a fost că nu poate prelua controlul asupra aparatelor de la distanță, deși instanța stabilise că cerința era ilegală. "Cerința cu controlul de la distanță nu a fost scoasă. E acolo în caietul de sarcini. Decizia instanței se referă punctual la primul punct din specificațiile tehnice. Dar dacă vă uitați la începutul caietului de sarcini, acolo e explicat cu expunerea de la distanță. Deci, decizia e punctuală pe ceea ce s-a cerut. Curtea de Apel Oradea nu răspunde decât la ceea ce e întrebată. Întrebarea a fost legată de punctul 1 de la specificații, și la aia se referă. Or, în caietul de sarcini este dată în mod explicit", a declarat medicul Hadrian Borcea. CNCAN interzice controlul de la distanță Deși cele șase aparate de radiologie pot fi controlate de la distanță, această cerință este ilegală pentru că Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN ) nu ar autoriza echipamentele pentru a fi folosite de la distanță. De ce? Aflăm dintr-o adresă a CNCAN, document semnat de directoarea Ruxandra Popescu, în care se menționează că "nu există posibilitatea aplicării procedurii radiologice medicale la distanță, fără implicarea personalului medical cu responsabilități" în acest domeniu sensibil. Răspunsul CNCAN nu a fost pe placul medicului Hadrian Borcea. Potrivit acestuia, conform standardelor actuale, CNCAN este o autoritate de reglementare. Borcea: CNCAN să se adapteze! "CNCAN spune în aceea adresă că în baza reglementărilor actuale nu există aparat certificat pentru expunere la distanță. Asta nu înseamnă că noi nu le putem cere și lor să se adapteze la astfel de situații. Noi, pasul următor, mă refer la Spitalul Județean Bihor, vom deschide procedura de certificare. Și noi ne asumăm! Dacă se poate, bine, dacă nu, rămâne la decizia CNCAN când se va putea. Nu legislația trebuie schimbată, standardele pe care le emite CNCAN. E autoritate de reglementare", a declarat medicul Borcea. Până când se va rezolva problema recepționării și autorizării, cele șase aparate de radiologie noi, de ultimă generație, stau abandonate în cele șase spitale din județul Bihor.

Eveniment

Nati Meir se dă agent Mossad

Nati Meir se dă agent Mossad. Controversatul afacerist Nati Meir, fost deputat PRM și PDL, a fost reținut în insula grecească Rodos. Pe numele lui exista un mandat de arestare internațional emis de România în 2017. Are o condamnare de 11 ani pentru înșelăciune. În încercarea de a preveni extrădarea în România, fostul parlamentar a dat o declarație pe propria răspundere în fața judecătorilor eleni în care a precizat că a operat în România ca agent al Mossad, serviciul secret de informații externe al statului Israel, în perioada 1996-2016. 11 ani de închisoare pentru înșelăciune Fugarul Nati Meir, fost parlamentar și candidat la alegerile prezidențiale, a fost reținut la finalul lunii octombrie în insula grecească Rodos în baza unui mandat de arestare internațional emis de autoritățile române. Citește și: VIDEO Bolojan, discurs dur în fața conducerii PNL: „Ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și unde nu sunt locuri de muncă” În România, are de executat o pedeapsă de 11 ani de închisoare pentru înșelăciune, dar Meir a fugit din țară la finalul anului 2016. Avocatul lui Meir, Nir Yaslovitzh, se opune extrădării deoarce consideră că România a început o "vânătoare de vrăjitoare", în contextul în care clientul său a ispășit deja o pedeapsă cumulată de cinci ani de închisoare. Mai mult, acesta susține că Nati Meir a părăsit România cu acordul autorităților care continuă să îl persecute fără temei legal, potrivit publicației ynet. Nati Meir se dă agent Mossad Nati Meir a dat o declarație în fața judecătorilor eleni în care a susținut că timp de 20 de ani a reprezentat interesele serviciului secret de informații israelian în țară. "Am fost un agent Mossad trimis în România, unde am locuit 20 de ani din 1996 până în 2016. Am fost ales în Parlamentul României în 2004, dar la scurt timp după ce legăturile mele cu Mossad au devenit evidente, o campanie necruțătoare a început să mă discrediteze cu acuzații penale false, punând capăt efectiv carierei mele politice", susține Nati Meir. Se invocă precedentul Dubai Ca drept dovadă, a spus avocatul Nir Yaslovitzh, în anul 2022 Nati Meir a fost reținut în Dubai pentru a fi extrădat în România, dar statul Israel a intervenit și l-a eliberat. Acum, Yaslovitzh cere sprijinul Ministerului de Externe al Israelului pentru ca Meir nu nu fie extrădat în România. Cazul lui Nati Meir va fi judecat în această săptămână de tribunalul din Rodos. Declarația lui Nati Meir potrivit căreia ar fost trimis de Mossad în România, dacă se dovedește adevărată, poate pune în dificultate contraspionajul românesc. Identificarea spionilor străini de pe teritoriul României este în sarcina legală a serviciului de Contraspionaj din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). Două condamnări în Israel pentru escrocherii Aventura pe meleagurile românești a lui Nati Meir a început, oficial, în 1996. Atunci, la vârsta de 41 de ani, ar fi părăsit pentru prima dată Israelul. Absolvise Facultatea de Matematică și de Inginerie Mașini din Beer Șeva, lucrase ca profesor de matematică și își făcuse stagiul obligatoriu în armata israeliană. În 1987, a fost găsit vinovat de 80 de infracțiuni de escrocherie și a fost condamnat la 30 de luni de închisoare de Tribunalul din Tel Aviv. A continuat cu escrocheriile în anii 1993 – 1995 (a falsificat inclusiv sentințele unor instanțe de judecată). Tribunalul Haifa l-a condamnat în anul 2003 la 36 de luni de închisoare cu suspendare și plata a 500.000 de șekeli. Odată ajuns în România, s-a adaptat rapid la vremurile tulburi de după decembrie 1989. A început să recruteze români pentru a-i trimite la muncă în Israel. Apoi și-a construit o aură de milionar și a obținut cetățenia română în anul 1999. Pe lângă firma de plasare a forței de muncă în Israel, Orwalsam Trading, a înființat și firma de pază și protecție Defense Group. Un evreu la curtea antisemitului Vadim A intrat rapid în grațiile lui Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare (PRM). Acesta l-a numit consilierul său personal pentru probleme de politică externă la data de 27 noiembrie 2003. A primit misiunea să facă din Partidul România Mare un partid frecventabil, dar și să îl scape de etichetele "antisemit" și "extremist". La alegerile din 2004, Nati Meir a fost ales deputat de Tulcea pe listele PRM. Relația de dragoste dintre Vadim Tudor și Nati Meir a durat până în februarie 2005. "Tribunul" publicase în ziarul Tricolorul, editat de PRM, un articol care nega existența Holocaustului. Nati Meir a luat poziție, dar Vadim Tudor l-a exclus din partid. Apoi, la finalul anului 2006, a început să aibă probleme cu justiția. Nati Meir a fost acuzat că a dat o țeapă statului de 11.000 de euro pentru că nu a înregistrat corect în contabilitate contractele unor muncitori români pe care urma să îi trimită la muncă în Israel. Ulterior, s-a aflat că "țepuise" 129 de muncitori cărora le luase banii pentru a-i trimite la muncă în străinătate. S-a ocupat inclusiv cu acordarea de împrumuturi în bani falși. Hârtii fără valoare date inclusiv lăutarilor, printre care și Adrian Minune. Trei condamnări în România Nati Meir și-a anunțat candidatura ca independent la alegerile prezidențiale din 2009. Însă a fost arestat în octombrie 2009 pentru țepele date muncitorilor români. Judecătorii l-au condamnat la patru ani de închisoare în primăvara anului 2010. A fost eliberat condiționat în aprilie 2011. A fost condamnat din nou la patru ani de închisoare în 2014 pentru că lua bani de persoane arestate cărora le promitea că intervine la judecători pentru a le obține pedepse cu suspendare. Pe poarta închisorii a ieșit în martie 2016. Și-a luat tălpășița și a fugit din țară în Israel înainte de a primi o nouă condamnare: judecătorii de la Brașov l-au condamnat la 11 ani de închisoare pentru înșelăciune. Apoi, în martie 2017, autoritățile române au emis un mandat de arestare internațional pe numele lui Nati Meir. Cinci ani mai târziu, Nati Meir a părăsit Israelul și a ajuns în Dubai. A fost reținut în vederea extrădării în România, dar a reușit să evite asta.

Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament) (sursa: Facebook/Sergiu Crețan)

Politică

Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament)

Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament). Sergiu Ionuț Crețan a câștigat un mandat de consilier județean pe listele AUR în Caraș Severin. Acum candidează pentru un loc de deputat pe listele aceluiași AUR. În documentele oficiale s-a declarat șomer, și de profesie, profesor. Din declarația lui de avere din aprilie 2024 aflăm că a primit un ajutor de șomaj în cuantum de 4.500 de euro din partea statului german. Șomaj în Germania Sergiu Ionuț Crețan a fost la muncă în străinătate în ultimii nouă ani, dar a revenit acasă pentru a se înrola în Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor Ultima oară a lucrat ca motostivuitor la o firmă din Germania. De acolo a încasat un salariu cumulat de 15.200 de euro. Apoi a intrat în șomaj. Statul german i-a plătit 4.500 de euro. Sub sigla partidului a candidat pentru funcția de primar al localității Bocșa din județul Caraș Severin, pe lista de consilieri locali, dar și pe cea de consilieri județeni. Când a fost nevoit să își declare ocupația, a spus că este șomer. Iar la capitolul profesie a menționat "profesor". "Am treabă, de cărat, am treabă la partid" Întrebat de către DeFapt.ro de cum a ajuns un profesor să se declare șomer în România, Sergiu Ionuț Crețan a explicat, dar s-a și întristat. "Eu momentan m-am întors din diaspora unde am lucrat ca orice cetățean român. Am lucrat în logistică, în mai multe domenii. Am terminat Facultatea de Sport, dar nu sunt profesor de sport. Am calificare de profesor de sport. Am fost plecat din țară de peste nouă ani de zile. Am revenit în 2023. Eu acum am treabă, de cărat, am treabă la partid. Nu înțeleg de ce să scrieți despre mine. Nu putem să avem discuția asta altădată ca să stau și eu liniștit jos. Mâine? Avem de cărat niște materiale, pe urmă avem de constituit o organizație locală, apoi o ședință de partid". Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament) Tânărul șomer din Caraș Severin candidează acum la alegerile parlamentare din partea AUR. În cazul în care AUR va strânge suficiente voturi în județ, Crețan urmează să îi reprezinte pe români în parlament. Lângă Sergiu Crețan se afla, în momentul discuției cu DeFapt.ro, Samuel Miclău, liderul AUR din județul Caraș Severin. Crețean i-a pasat telefonul lui Miclău, care a explicat ce urmează. "Va face publică decizia într-o conferință de presă. În principiu, își va da demisia, atâta timp cât și-a depus candidatura la deputați", a declara Samuel Miclău. Întrebat dacă, până atunci, Crețan ar putea fi ales vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin, Miclău a negat. "Cum să fie ales vicepreședinte? Nu s-a ținut nici o ședință. Nu s-a depus nici jurământul. Cred că pe data de 5 va alea loc depunerea jurământului", a mai spus Miclău.

Investigații

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pus în pericol viața a cel puțin 100 de pacienți care urma să fie operați la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" în încercarea de a prelua controlul asupra spitalului și de a o schimba din funcție pe managerul Beatrice Mahler. Totul, cu ajutorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) București, instituție condusă de dr. Luminița Cristina Pelin, care a refuzat să emită Autorizația Sanitară de Funcționare a spitalului timp de aproape două luni și jumătate. În toată această perioadă, cei peste 100 de pacienți care erau programați pentru a fi operați și-au amânat intervențiile chirurgicale sau le-au făcut la alte spitale. Citește și: Ciolacu evită să spună dacă a cazat-o pe Docuz în vila Guvernului: la întrebarea lui Ciucă, răspunde că SPP nu are evidența vizitatorilor DSP București refuză în continuare să autorizeze alte trei săli de operații modernizate cu bani din donații, nouă paturi ATI și Laboratorul de Diagnostic Genetic al Tuberculozei până când spitalul nu obține avizul favorabil de la Ministerul Sănătății. Fără autorizare, spitalul riscă să piardă acreditarea națională și internațională a Laboratorului de Bacteriologie. Control DSP la "Marius Nasta" Luminița Cristina Pelin, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică București, a trimis doi inspectori din subordinea sa în control la Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" pentru a verifica implementarea proiectului european "Modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de gaze medicale, a rețelelor de energie electrică și a sistemelor pentru securitatea la incendiu în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta". Se întâmpla în data de 7 martie 2024. Lider de proiect a fost Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, iar spitalul "Marius Nasta" avea calitate de beneficiar. Chiar ministerul a fost instituția care a aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenție din proiect. În paralel cu schimbarea țevilor de gaze și a rețelei electrice, se modernizau și trei săli de operații cu bani obținuți din donații. Mahler a cerut asistență pentru autorizare Beatrice Mahler, managerul spitalului "Marius Nasta", a solicitat, pe 14 mai 2024, acordarea de asistență de specialitate în vederea obținerii unei noi autorizații sanitare de funcționare de la DSP București. Asistență pe care nu a primit-o. Ulterior, în data de 11 iulie 2024, managerul Beatrice Mahler a depus documentația pentru a obține o nouă Autorizație Sanitară de Funcționare (ASF) care urma să expire în luna august. Procedura prevede că managerul fiecărui spital trebuie să transmită toată documentația necesară la DSP pentru a obține o nouă autorizație sanitară cu o lună de zile înainte de a expira cea în vigoare. DSP a ignorat cererea de autorizare DSP București, respectiv directorul executiv Luminița Cristina Pelin, avea obligația ca în termen de cinci zile lucrătoare de la depunerea solicitării să răspundă dacă emit sau nu noua autorizație pentru spitalul "Marius Nasta". În cazul în care răspunsul ar fi fost negativ, DSP trebuia să menționeze și ce documente trebuie refăcute. Dar DSP nu a răspuns în nici un fel. Obligativitatea trimiterii unui răspuns în cinci zile este menționată de Ordinul de ministru nr. 1030 din 20 august 2009, modificat și completat prin Ordinul 251 din 16 martie 2012, prin care se aprobă procedurile de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației (art. 10, alin. 2). Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție Institutul de Pneumoftiziogie "Marius Nasta" a rămas fără autorizație sanitară de funcționare în luna august: DSP București, sub conducerea Luminiței Cristina Pelin, nu a eliberat noua autorizație. Argumentul DSP: regimul de înălțime din sălile de operație, respectiv în sala de bronhoscopie, nu respectă prevederile OMS nr. 914/2006. Un alt motiv invocat de DSP București a fost că managerul Beatrice Mahler a depus dosarul de acordare a asistenței de specialitate în vederea obținerii autorizației după finalizarea lucrărilor. Pentru a emite, totuși, autorizația, DSP București a cerut modificarea de structură a Compartimentului de Bronhologie Intervențională. Trebuie sau nu modificat blocul operator? "Bronhologia intervențională presupune anestezie generală, prezența medicului de terapie intensivă, iar în cazuri selecționate, participarea inclusiv a medicului de chirurgie toracică dacă manevrele endoscopice nu au succes sau sunt urmate de complicații care impun intervenție deschisă. Prin urmare, o astfel de activitate nu poate fi desfășurată decât în Bloc operator, ceea ce nu impune modificarea de structură", a replicat într-o adresă transmisă de spital către DSP București. Mai mult, modificarea destinației spațiilor dintr-un spital se face de către Ministerul Sănătății, numai după obținerea unei notificări emisă de către DSP București ca urmare a unei solicitări făcute de unitatea sanitară. 100 de pacienți, neoperați DSP București a emis într-un final Autorizația Sanitară de Funcționare în data de 15 octombrie 2024, dar fără să anunțe spitalul. De abia pe 23 octombrie s-a aflat că s-a emis autorizația. În toată această perioadă de aproape două luni și jumătate în care Institutul de Pneumoftiziogie „Marius Nasta” a rămas fără Autorizația Sanitară de Funcționare, peste 100 de pacienți au fost nevoiți să își amâne intervențiile chirurgicale programate anterior sau să le facă în altă parte. Mai mult, DSP a refuzat autorizarea celor trei săli de operație, a celor nouă paturi ATI, și a Laboratorului de Diagnostic Genetic al Tuberculozei. Pentru ca toate acestea să fie funcționale, DSP București a cerut spitalului "Marius Nasta" să obțină un acord favorabil de la Ministerul Sănătății. "Laboratorul Național de referință pentru diagnosticul tuberculozei din IPMN face parte din rețeuau europeană de laboratoare de referință pentru tuberculoză, motiv pentru care anual este obligat să participe la control extern al calității în cadrul rețelei. Lipsa acestui aviz compromite toată activitatea Laboratorului", a atras atenția managerul Beatrice Mahler într-o adresă transmisă DSP București. DeFapt.ro a transmis mai multe întrebări în legătură cu acest subiect ministrului Alexandru Rafila, cât și Luminiței Cristina Pelin, directorul executiv al DSP București, dar aceștia nu au răspuns încă solicitărilor.

Investigații

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis în care sunt cercetate infracțiuni de grup infracțional organizat și delapidare până când se va știi cine a câștigat alegerile parlamentare și prezidențiale. Audieri-maraton în acest dosar erau programate să înceapă în urmă cu două săptămâni, dar conducerea DIICOT ar fi decis să le amâne pentru a nu influența campania electorală. Citește și: EXCLUSIV Când a luat Nordis un Mercedes Benz Maybach GLS de 220.000 de euro pentru Laura Vicol: ianuarie 2023, când Nordis avea deja sute de procese și executări silite în curs Motivul, evident: unul dintre principalii asociați ai Nordis, Vladimir Ciorbă, este soțul deputatei Laurei Vicol, cea care și-a dat demisia de la șefia Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, dar și din PSD. Mai mult, Laura Vicol și Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și mâna dreaptă a premierului Marcel Ciolacu, au o relație foarte apropiată, concretizată prin participarea comună la mai multe chermeze. Ciolacu a făcut-o șefa Comisiei Juridice pe Vicol Avocata Laura Vicol ocupă un post de deputat după ce, la alegerile parlamentare din toamna anului 2020, a fost aleasă pe listele PSD Dolj, organizație controlată de Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu. Vicol și Vasilescu au făcut campanie electorală la braț prin întregul județ. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Ulterior, cu sprijinul lui Marcel Ciolacu, liderul PSD și șeful Camerei Deputaților, Vicol a ajuns șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Deputata Laura Vicol este soția lui Vladimir Ciorbă, unul din principalii asociați ai firmei Nordis. Potrivit unei anchete a Recorder, o parte din apartamentele construite de Nordis, antamate de cumpărători de bună credință în baza unor promisiuni de vânzare – cumpărare, erau vândute ulterior altor cumpărători. DIICOT ține la sertar dosarul Nordis În urma scandalului public, Laura Vicol și-a dat demisia de la șefia Comisie Juridice, iar ulterior, și din PSD. Independent sau nu de dezvăluirile de presă, la DIICOT s-a deschis un dosar penal "in rem" privitor la afacerea Nordis. Citește și: ANALIZĂ Datoriile firmelor din grupul Nordis au explodat când Laura Vicol a ajuns deputat PSD și șefă a Comisiei juridice. Nordis, controlat de Vladimir Ciorbă, soțul lui Vicol Anchetatorii investighează infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat și delapidare. DeFapt.ro a aflat că procurorii DIICOT care au în lucru dosarul Nordis intenționau să înceapă audierile în urmă cu două săptămâni. Numai că, spun sursele DeFapt.ro, întreaga operațiune a fost suspendată temporar la cererea conducerii DIICOT, care "nu vrea să se implice în jocuri politice". Practic, s-a decis ca audierile să înceapă după finalizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale. Parchetul General nu spune nici câte plângeri au fost depuse Mai mulți păgubiți au declarat că au depus plângeri la parchet împotriva companiei Nordis. DeFapt.ro a solicitat Parchetului General, condus de Alex Florența, să comunice câte plângeri au fost depuse împotriva companiei Nordis, câte au fost clasate și câte s-a început urmărirea penală și pentru ce fapte. Parchetul General a refuzat să comunice aceste date pe motiv că nu sunt publice în timpul urmăririi penale. "Cu referire la cererea adresată instituției noastre, înregistrată la Biroul de informare şi relaţii publice cu numărul de mai sus, vă comunicăm faptul că, având în vedere caracterul nepublic al procedurii în timpul urmăririi penale, astfel cum statuează art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală, precum și prevederile Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 197 din 17 septembrie 2019, informații de tipul celor solicitate nu pot fi furnizate", a transmis Parchetul General.

Afacerile din România, creștere foarte mare (sursa: ING)

Economie

Afacerile din România, creștere foarte mare

Afacerile din România, creștere foarte mare: au generat venituri totale de peste 2.600 de miliarde lei în anul 2023, de 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când au fost raportate venituri totale de doar puțin peste 400 de miliarde de lei. De-a lungul ultimelor trei decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul și construcții. Citește și: Datoria publică a ajuns la un nivel uriaș: peste 876 de miliarde de lei, adică 52% din PIB. Dar Ciolacu nu se oprește: a decis creșterea cel puțin până la 53% Alexandru Ghiță, unul dintre experții de la Impact Hub care au realizat raportul "30 de ani de antreprenoriat în România", a avertizat că această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare vine cu riscuri semnificative pentru economia românească. De exemplu, o scădere în aceste două domenii ar putea destabiliza economia. Un alt semnal de alarmă a venit din partea lui Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, care a atras atenția că peste 260.000 de firme românești au capitaluri proprii negative. În acest context, Mihaela Bîtu, CEO ING România, a spus că, chiar dacă băncile au datoria de a credita economia, acestea trebuie să dea dovadă de prudență financiară. Profil de antreprenor (studiu ING/Impact Hub) Mediul de afaceri din România ultimilor 30 de ani a fost subiectul studiului "Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România", realizat de Impact Hub și ING România. Studiul arată că România a înregistrat o creștere majoră a numărului de afaceri în ultimele trei decenii. Conform datelor publicate de Registrul Comerțului cu referire la numărul de persoane fizice si juridice active, în luna aprilie 2024 în evidența ONRC se regăseau 1,9 milioane de entități înregistrate, dintre care 1,67 milioane erau active din punct de vedere juridic. Cele mai multe afaceri, adică 68%, sunt în orașe și municipii (19% sunt în București). Restul de 32% au fost dezvoltate în mediul rural. Business-ul urban se mișcă mai repede "Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban", conform raportului. Afacerile din România, creștere foarte mare Datele statistice arată că toate afacerile din România au generat venituri cumulate de 2.634 miliarde lei, echivalentul a 527 de miliarde euro, în anul 2023. De 6,5 ori mai mult față de anul 2008, atunci când veniturile declarate au fost de doar 407 de miliarde de lei, adică în jur de 82 de miliarde de lei. Expertul Alexandru Ghiță a arătat că creșterea medie anuală a veniturilor raportate de firmele înregistrate în România a fost de 148 miliarde de lei. Contribuția afacerilor din București la venitul total variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național. Profitul a crescut de zece ori în 15 ani "Veniturile afacerilor din România sunt puternic polarizate, centrele urbane majore contribuind la peste 60% din veniturile naționale, în timp ce doar 17% provin din cele 2.862 de comune, unde se află 32% din afaceri", a spus Alexandru Ghiță. Profitul cumulat al companiilor în anul 2023 a fost de 223 miliarde lei, de zece ori mai mare față de anul 2008. Afacerile din mediul urban au raportat profituri de 184 miliarde lei în anul 2023, iar diferența de 39 miliarde lei a fost generată de cele din mediul rural. "Regiunile din Dobrogea, dar și alte zone, continuă să înregistreze profituri foarte mici sau pierderi, semnalând provocări economice persistente și dificultăți în dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sustenabil", se menționează în studiu. Paradoxul firmelor cu capital negativ, dar care fac profit Florian Neagu, director stabilitate financiară în cadrul BNR, a declarat la lansarea studiului că în anul 1994 existau în România aproximativ de 300.000 de firme active. Acum, după 30 de ani, numărul acestora depășește 800.000. Neagu a atras atenția asupra unui fenomen paradoxal: există în jur de 260.000 de societăți care raportează capitaluri negative anual, dar o parte dintre acestea raportează în același timp profituri. "Legea spune clar, în momentul în care ai profit, să îți folosești aceste surse pentru a-ți capitaliza firma și a o aduce, conform legii, măcar la pragul minim social de 200 de lei. Ce constatăm însă este că multe din asemenea firme obțin profituri, însă acționarii sau asociații preferă să distribuie aceste profituri sub formă de dividende", a spus directorul Florian Neagu. Cele trei lecții ale IMM-urilor profitabile Pe lângă partea sumbră a economiei românești, Florian Neagu a menționat că există 2.600 de companii, cele mai multe IMM-uri, care se pare că au găsit rețeta succesului în afaceri. Aceste firme de succes au raportat creșterea constantă a cifrei de afaceri timp de trei-cinci ani, au indicatori de lichiditate și o rată a profitului peste media sectorului în care activează. "Trei lecții merită popularizate. Peste 90 la sută dintre ele sunt conduse de persoane cu studii superioare. Managerii acestor companii au studii superioare și cred că această educație suplimentară face diferența. A doua este că aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. (...) Și a treia lecție, că aici voiam să ajung când m-am uitat la aceste povești de succes, nimeni nu a fost singur în această călătorie. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze: o bancă, un IFN, piața de capital, un creditor, pentru că rolul acestuia nu este doar să dea bani. Este și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente", a precizat Florian Neagu. Zona bancară de prudență financiară Mihaela Bîtu, CEO ING România, consideră că firmele care sunt subcapitalizate, adică cele 260.000 de societăți, nu se califică pentru a fi creditate de către bănci. „Nu ne putem propune să schimbăm lumea cu totul: procesul de transformare al companiilor este complicat peste tot în lume. Întradevăr, companiile de succes au nevoie de creditare. S-a demonizat faptul că băncile nu oferă credite și că ele nu aduc capital de risc. Băncile au o datorie de a credita economia, dar și una față de deponenți, trebuie sa ne situăm în niște parametri într-o zona de prudență financiară", a declarat Mihaela Bîtu. PIB-ul României s-ar putea dubla Estimările ING România arată că PIB-ul României, de aproximativ 357 de miliarde euro în 2024, ar putea să ajungă în următorii zece ani la aproximativ 700 de miliarde euro. Valentin Tătaru, economistul șef al ING România, a estimat că "în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3,0 – 3,5% în următorii zece ani, estimările noastre arată că PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană". România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români. Pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul "Profil de antreprenor" - o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton de la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră aici.

Investigații

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice. Gheorghe Bolintineanu, cumătrul Sorinei Docuz, femeia cu care prim-ministrul Marcel Ciolacu are o relație "normală", candidează pe lista de senatori a PSD Ilfov. Fost președinte al PSD Ilfov, cu master la Academia SRI, Gheorghe Bolintineanu este un apropiat al interlopilor din clanul Sportivilor, alături de care s-a afișat la mai multe evenimente politice, dar și la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l susține și proteja pe Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. Citește și: Cum a tocat George Simion 14 milioane de euro, subvenția de la contribuabili: o uriașă bucată, șpaga la presă Bolintineanu a fost "uns" director general al SMART SA, companie deținută de stat prin Transelectrica, după ce vreme de șapte ani a administrat baza RAAPPS Scroviștea, acolo unde politicieni de seamă organizau chiolhanuri discrete. DeFapt.ro a dezvăluit că și finul Sorinei Docuz (adică fiul lui Gheorghe Bolintineanu), Ionuț Alexandru Bolintineanu, a prins o sinecură de la PSD: a fost director general al Biroului de Turism și Tineret. Șef la Transport Public în Ilfov Gheorghe Bolintineanu a intrat în câmpul muncii în anul 1998 direct ca director transporturi. Doi ani mai târziu, a început facultate de inginerie economică la Agronomie. În timpul facultății, a mai lucrat ca administrator la Elcom și mecanic șef la Electrotranscom. Ulterior, după ce a devenit inginer cu patalama la mână, a fost angajat ca administrator al firmei Centrum Transport. Apoi a început să cocheteze cu politica iar PSD l-a pus director general la Autoritatea de Transport Public Ilfov. Dar, în paralel, lucra și ca director general la Voom SRL. Stăpânul domeniului RAAPPS de la Scroviștea Cariera avea să i se schimbe definitiv în anul 2013. Atunci, partidul l-a făcut director de sucursală la RAAPPS: i-a dat pe mână domeniul de protocol de la Scroviștea, acolo unde politicieni de rang înalt organizează diverse chermeze. Tot atunci, Bolintineanu a început un master la Academia Națională de Informații Mihai Viteazu a SRI. Citește și: FOTO Cine este feblețea lui Ciolacu, ale cărei legături cu statul încep să apară: poza seminud la 17 ani, s-a măritat cu Robert Negoiță la 22 de ani, iar la 27 de ani cu „Mădălin de la Giurgiu” La Scroviștea, cumătrul Sorinei Docuz și-a dezvoltat relația de prietenie cu Liviu Dragnea, fostul lider PSD, care l-a pus șef peste organizația PSD Ilfov în anul 2019. S-a înconjurat rapid de reprezentanții clanurilor interlope din Bucureșt,i care dețineau puterea politică în Ilfov. Petre Iacob, primarul orașului Popești Leordeni, acuza în 2020 că "PSD, astăzi, este condus în Ilfov de clanurile interlope ale Capitalei". Făcea referire la faptul că Gheorghe Bolintineanu era mereu însoțit de interlopi afiliați Clanului Sportivilor. Într-un final, după ce Marcel Ciolacu a preluat șefia PSD, Gheorghe Bolintineanu a fost schimbat din funcție. Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice Chiar dacă l-a schimbat din funcția politică, partidul lui Marcel Ciolacu l-a pus pe Bolintineanu senior director general la compania de stat SMART SA, deținută de Transelectrica, cunoscută ca "cimitirul elefanților": acolo ajung unii membri de partid care își pierd funcțiile politice. Gheorghe Bolintineanu este cumătrul Sorinei Docuz: când aceasta era căsătorită cu Robert Negoiță, l-a nășit pe Ionuț Alexandru Bolintineanu, fiul lui Gheorghe Bolintineanu. Și finul Bolintineanu junior a beneficiat de generozitatea Sorinei Docuz: a fost instalat director general la Biroul de Turism pentru Tineret. Citește și: Finul Sorinei Docuz, feblețea lui Marcel Ciolacu, numit director al Biroului de Turism și Tineret din subordinea Ministerului Familiei Coincidență sau nu, în urma dezvăluirilor DeFapt.ro, Bolintineanu a fost retras de pe funcție la sfârșitul lunii februarie a.c. Tatăl său, însă, Gheorghe Bolintineanu, se află pe locul 2 pentru Senat pe lista PSD Ilfov.

Investigații

Armata nu mai primește Watchkeeper X

Armata nu mai primește Watchkeeper X. 300 de milioane de lei a încasat în avans firma israeliană Elbit Systems Ltd. de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru a furniza primele trei sisteme de drone Watchkeeper X. Aceste urmau să fie recepționate etapizat până în vara anului 2025. DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că israelienii de la Elbit Systems Ltd nu mai pot onora contractul în termen, chiar dacă au încasat bani în avans. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei În acest sens, au solicitat MApN să recunoască un "Eveniment de Forță Majoră": "războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract". Avans de 300 de milioane de lei Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a semnat la finalul anului 2022 un acord-cadru în valoare de 1,891 miliarde lei (380 de milioane de euro) pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkeeper X de la compania israeliană Elbit Systems Ltd. Ulterior, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat un prim contract subsecvent în baza căruia au fost comandate trei sisteme de drone Watchkeeper X. Valoarea contractului a fost de aproximativ 825 milioane lei. Conform contractului, MApN a plătit un avans de aproape 300 de milioane de lei, echivalentul a 60 de milioane de euro, companiei israeliene. În schimbul banilor, Elbit Systems Ltd. s-a obligat să onoreze complet comanda până la data de 19 iunie 2025. Testele, prevăzute pentru primăvara 2025 Înainte ca sistemele de drone să fie recepționate de partea română, Elbit Systems Ltd. era obligată să le testeze pentru a putea fi omologate. "Omologarea produselor este o etapă care urmează efectuării testării și evaluării de acceptanță a acestora și precedă recepția lor. Aceste activități sunt planificate să înceapă cu trei luni înainte de termenul de livrare prevăzut în contract", a potrivit unui răspuns transmis de către Biroul de Presă al MApN. Armata nu mai primește Watchkeeper X Israelienii de la Elbit Systems Ltd. nu mai pot respecta termenele de livrare a celor trei sisteme de drone Watchkeeper X care urmau să intre în dotarea Armatei române în vara anului viitor. Motiv pentru care au cerut clemență din partea MApN invocând războiul din Fâșia Gaza. "Compania Elbit Systems Ltd a transmis autorității contractante o solicitare de recunoaștere a unui Eveniment de Forță Majoră, precizând că războiul din Fâșia Gaza a afectat modul de îndeplinire de către Elbit a obligațiilor asumate prin contract. Elbit: No comment Această solicitare se află în prezent în proces de analiză", potrivit Biroului de Presă al MApN. Până în prezent, MApN nu a impus penalități de întârziere. DeFapt.ro a cerut un punct de vedere companiei Elbit Systems Ltd. în legătură cu această decizie, mai ales că statul român a plătit un avans de aproape 300 de milioane lei. Reprezentanții Elbit au transmis prin intermediul firmei de consultanță Șerban & Musneci Associates, cea care îi reprezintă în România, că nu vor să facă nici un comentariu în legătură cu acest subiect. Pe scurt, acum nu se știe nici dacă vor mai livra sistemele de drone, nici când vor restitui banii, în caz contrar.

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut (sursa: Inquam Photos/George Călin)

Investigații

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut. Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, figurează cu dosar Fond Rețea la Securitate, dar Serviciul Român de Informații susține că "dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Istoricul Mihai Demetriade a explicat pentru DeFapt.ro că această sintagmă se referă la faptul că dosarul a fost distrus, adică nu mai există fizic. Cel mai probabil, dosarul a fost distrus în decembrie 1989 la ordinul generalului Iulian Vlad, care a ordonat distrugerea arhivei Securității. Însă a rămas numărul de dosar: 7259/Vaslui. Citește și: Șeful CCR câștigă anual din trei pensii speciale mai mult decât din salariul de la Curtea Constituțională. Total: peste 100.000 de lei lunar. Pe ce a „spart” Marian Enache 135.000 de euro în 2023, an în care s-a însurat La solicitarea DeFapt.ro, judecătorul Marian Enache a negat orice colaborare cu Securitatea înainte de decembrie 1989. Mai mult, se consideră o victimă a Securității: susține că el și familia sa au fost supravegheați pentru că aveau rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Motiv pentru care nu a fost lăsat să plece în străinătate. Avocat înainte de 1989 Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale a României, și-a început cariera la vârsta de 23 de ani, în anul 1977, ca avocat în Baroul Iași, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Al. I. Cuza” din Iași. Ulterior, a activat ca avocat în Baroul Vaslui, până în 1990. În toată această perioadă, studenții de la Drept, avocații și angajații din sistemul de justiție erau în atenția specială a Direcției I a Securității. Istoricul Mihai Demetriade a explicat, la solicitarea DeFapt.ro, că Direcția I a Departamentului Securității Statului (DSS) avea printre atribuții și supravegherea domeniului justiție. "De la studenți la drept până la avocați, procurori, toți cei care lucrau în zona asta. Grefieri, habar n-am, toată lumea. Supravegherea presupunea forme de urmărire, forme de supraveghere în dosarul de obiectiv. De exemplu, dacă lucrai la Tribunalul Bârlad, Tribunalul Bârlad avea un dosar de obiectiv în care erau urmăriți toți cei care lucrau acolo. De la stenodactilografă până la președintele tribunalului", a precizat Mihai Demetriade. Mai mult, Justiția avea propria rețea informativă. Astfel, în calitate de student la Drept, respectiv de avocat la Iași și Bârlad, Marian Enache nu avea cum să scape de atenția specială a Securității. Membru CPUN, FSN, juristul lui Iliescu Imediat după Revoluția din Decembrie 1989, îl regăsim pe avocatul Marian Enache membru în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Apoi, pe 11 iunie 1990, a ajuns vicepreședinte al Adunării Deputaților în calitate de deputat din partea Frontului Salvării Naționale (FSN). O lună mai târziu, a fost desemnat de FSN să facă parte dintr-o echipă de 28 de parlamentari pentru a redacta proiectul Constituției României. Tot în anul 1990, deputatul Marian Enache a fost trimis într-un stagiu de documentare în Drept constituțional comparat în Franța, Spania și Italia. Ulterior, pe 15 ianuarie 1993, președintele României Ion Iliescu l-a numit în funcția de consilier de stat, director al Direcției juridice. A stat pe funcție până la data de 18 iunie 1993, dată la care a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Meleșcanu, Voiculescu, Oprea Trei ani mai târziu a fost rechemat în țară, ocazie cu care a câștigat un mandat de deputat la Iași pe listele Partidului Democrației Sociale din România (PDSR). În anul 1997, a lăsat partidul lui Ion Iliescu pentru a ocupa funcția de vicepreședinte al Alianței pentru România, formațiune politică condusă atunci de Teodor Meleșcanu. Marian Enache a activat ca avocat în Baroul București în perioada 1998 – 2010, dar în paralel a continuat să cocheteze cu politica. În 2008, a fost recuperat de Dan Voiculescu, care l-a înregimentat în Partidul Conservator. A candidat pentru o funcție de senator, dar nu a fost ales. Apoi a ajuns în UNPR, partid condus de generalul Gabriel Oprea, care l-a făcut deputat în anul 2012. La finalul mandatului, în anul 2016, a fost numit judecător la Curtea Constituțională pe o perioadă de nouă ani, cu sprijinul PSD. Președintele CCR Enache, dosar Secu pierdut În urma candidaturii la Senat din 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință în care se menționează că "nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau colaborator al Securității". Dar, în baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, întocmită de către Direcția de Specialitate, din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele informații: "SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (Fond Rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă". Întrebat ce înseamnă că Marian Enache a avut un "dosar Fond Rețea", istoricul Mihai Demetriade a explicat: "Neștiind ce era în coperțile alea, nu ne putem pronunța. Ce putem spune este ce putea însemna un dosar de rețea. Un dosar de rețea putea însemna construcția unui instrument de intimidare și șantaj. Adică să fi fost un dosar de… nici nu știm ce a fost… de informator. Sunt mai multe forme de colaborare. Putea să constituie un real dosar de informator și atunci avem de a face cu un exponent al poliției politice. Dar și aici este o discuție. Această calitate e probată doar dacă documentele din acel dosar privesc încălcarea unor drepturi și libertăți. Altminteri nu vorbim de asta". SRI spune că a predat tot ce a primit Serviciul Român de Informații, instituția care a informat CNSAS că dosarul nu s-a păstrat în arhivă, a transmis la solicitarea DeFapt.ro următoarele: "Instituţiei noastre i s-a atribuit sarcina preluării spre conservare şi folosinţă a fondurilor de arhivă ce priveau securitatea naţională ale fostelor organe de informaţii cu competenţă pe teritoriul României. Astfel, au fost preluate de către SRI toate documentele existente la acea dată, create de către structurile interne ale Securității". Ulterior, documentele preluate de la Securitate au fost transferate către CNSAS, conform legislației care reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste și Securității. Pe scurt, dosarul 7259/Vaslui nu a fost preluat de SRI. Demetriade: "Dosarul a fost distrus" Întrebat dacă există poibilitatea ca dosarul să nu fi fost predate către CNSAS, istoricul Mihai Demetriade a spus că este exclus. "De ce spun ? Pentru că un deținător legal de materiale de arhivă, când spune expresia , asta înseamnă că el nu mai există fizic la deținător. Nu cred, adică nu cred, aproape aș spune cu certitudine e cu totul și cu totul implauzibil să crezi că SRI are acest dosar și nu l-a păstrat pentru că ai presupune că o instituție a statului minte într-un act oficial. (…) Rezultă de acolo că dosarul ăsta s-a distrus, nu mai există fizic. Nu a fost identificat fizic, s-a distrus. S-a distrus masiv în 1989 și nu avem o evidență exhaustivă, deplină, totală a dosarelor distruse. Aici e o problemă". Operațiune dictată de generalul Iulian Vlad Istoricul a explicat și contextul care a dus la distrugerea dosarelor Securității. "Practic, a fost o operațiune coordonată de șeful Departamentului Securității Statului (DSS), fostul general Iulian Vlad, de distrugere sistematică a arhivei. Ofițerii de Securitate au început să ardă dosare în toate județele țării. Au făcut asta fie în incinta inspectoratelor, fie în afara orașelor, fie le-au îngropat. În diverse formule. Pentru că România nu avea o tehnică de distrugere, adică mașini de tocat la tot pasul, au preferat să le ardă în sobe, în butoaie de tablă, le-au ars în afara municipiilor și așa mai departe. Din cauza asta, multe dosare nu se mai află fizic în arhiva CNSAS", a declarat Mihai Demetriade. Enache nu știe cum opera Securitatea Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, a transmis la solicitarea DeFapt.ro că nu are cunoștință de existența concretă a vreunui dosar cu referire la o potențială colaborare a sa organele de Securitate înainte de 1989. "În ceea ce privește adeverința eliberată de CNSAS, prin care SRI a comunicat că figurez cu un dosar care nu s-a păstrat în arhivă, precizez că nu am cunoștință de modul de lucru prin care își desfășura activitatea această instituție", a precizat judecătorul Marian Enache. Mai mult, președintele CCR a negat orice legătură cu Securitate. Inclusiv că ar fi fost recrutat de Securitate sau că ar fi dat și semnat note informative. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate" Enache a mers chiar mai departe: susține că avut de suferit atât el, cât și familia sa, de pe urma abuzurilor făcute de Securitate în regimul comunist. "Eu însumi și familia mea am fost supravegheați de fosta Securitate, motivat de faptul că aveam rude în străinătate și presupuse legături cu cetățenii străini. Nu am primit niciodată aprobare până în 1989 să merg în străinătate pentru a-mi vizita rudele. Deși aveam documentația legală necesară de chemare din partea acestora, cererile depuse oficial în acest sens nu mi-au fost aprobate. În acest context, după 1989 nu am primit explicații în privința acestor refuzuri de aprobare a cererilor de plecare în străinătate", a mai transmis Marian Enache. Răspunsul președintelui CCR pentru DeFapt.ro (sursa: CCR)

Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii. Victima, modelul Claudiu Vlad Ivan (sursa: X/ivanclaudiuvlad)

Eveniment

Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii

Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii. Manechinul Claudiu Vlad Ivan a fost bătut în culisele Mercedes – Benz Bucharest Fashion Week, un eveniment pentru pasionații de modă, de iubitul fotomodelului Nara Jackson. A fost lovit cu pumnii în cap și s-a ales cu un hematom extra cranian, plus dureri de maxilar. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Până în prezent nu a depus plângere împotriva agresorului, deși la fața locului au ajuns atât ambulanța, cât și un echipaj de poliție. Totuși, Claudiu Vlad Ivan a menționat într-un mesaj postat pe instagram că "legea își va urma cursul pentru a gestiona toate repercusiunile acestei experiențe. Mă aflu sub îngrijire medicală și sunt optimist că mă voi reface curând. Stay safe!". Roxana Voloșeniuc, unul dintre organizatorii evenimentului din Capitală, a negat inițial că ar fi fost vreo bătaie, dar ulterior a recunoscut că tânărul Claudiu Vlad Ivan a fost bătut de iubitul unei manechine. Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii Nu se știe de la ce a plecat scandalul dintre cei doi, dar cert este că bătaia a avut loc în culise, acolo unde se schimbau manechinele. Locul respectiv era păzit de firma privată care avea obligația să asigure paza și protecția evenimentului. După ce a fost snopit în bătaie, printr-un apel la 112 s-a cerut intervenția de urgență a ambulanței și poliției. Surse din cadrul Poliției Capitalei au declarat pentru DeFapt.ro că incidentul a fost raportat la 112, dar manechinul Claudiu Vlad Ivan a refuzat să depună plângere împotriva agresorului. La scurt timp după intervenția autorităților, Claudiu Vlad Ivan a scris pe instagram următoarele: „am primit multe mesaje la care nu pot răspunde, dar vreau să mulțumesc sincer tuturor celor care mi-au oferit sprijin și ajutor în cadrul Fashion Week București, permițându-mi să îmi continui activitatea profesională în ciuda unei situații dificile. Știu și înțeleg câtă muncă este depusă pentru un asemenea proiect, iar profesionalismul mi se pare că ar trebui să primeze! "Mă aflu sub îngrijire medicală" Din păcate, ceea ce ar fi trebuit să fie o celebrare a unui vis, a artei, a muncii unei întregi echipe, a fost marcat de un accident regretabil, cauzat de comportamentul violent al unor persoane care nu ar trebui să facă parte din această industrie, punând în pericol nu numai sănătatea și siguranța mea, ci și a celor din jur, precum și munca depusă”. Într-un final, a spus că vrea ca legea să își urmeze cursul pentru a gestiona toate repercusiunile acestei experiențe. "Mă aflu sub îngrijire medicală și sunt optimist că mă voi reface curând. Stay safe!", a scris Claudiu Vlad Ivan. Ulterior, a șters mesajul postat. "Vreau să se ocupe legea" Contactat de către DeFapt.ro, Claudiu Vlad Ivan a spus că nu vrea să vorbească despre bătaie pentru că avocatul lui se ocupă "de toate investigațiile și de tot". "Eu sunt... nu vreau să vorbesc despre asta. Nu vreau să vorbesc despre asta cu presa. Vreau să fiu... să se ocupe legea de tot ceea ce se întâmplă. Nu doresc să apară nimic în presă. Aș dori să nu se scrie absolut nimic, nu este normal! Pentru că nu vreau să se scrie. Vreau să se ocupe legea, nu trebuie să se știe în presă", a spus Ivan, deși chiar el vorbise public despre incident. "A venit și echipa de prim ajutor" Afectat de întâmplare, manechinul Ivan a mai precizat că "se știe foarte bine ce s-a întâmplat acolo. Incidentul știu că există, nu vreau să îmi fie afectată imaginea, nu vreau să fiu pus într-o lumină proastă. Chestia a fost făcută publică pe Instagram, am scris ceea ce aveam de scris". Claudiu Vlad Ivan a fost angajat de organizatorii Mercedes – Benz Bucharest Fashion Week pentru a prezenta mai multe colecții ale designerilor în cadrul evenimentului. Printre aceștia s-a aflat și designerul Amalia Săftoiu. Contactată de către DeFapt.ro, Amalia Săftoiu a spus că știe despre altercația de la eveniment. "A venit și echipa de prim ajutor, după care știu că a mers și la poliție. După care am înțeles că se ocupă cei de acolo de lucrul acesta. A venit echipa de prim-ajutor, a vorbit, el a dorit să vină în continuare. I-au dat ok-ul pentru asta. I-au spus ce să facă. Nu este angajat. Au fost câteva spectacole de modă. Ni s-a pus la dispoziție câteva modele, el este unul dintre aceștia", a arătat Săftoiu. "Știu că a fost bătut de iubitul unei manechine" Roxana Voloșeniuc, unul dintre cei doi organizatori ai Mercedes – Benz Bucharest Fashion Week, a încercat să nege, apoi să minimalizeze bătaia din cadrul evenimentului. Ulterior a explicat că atât victima, cât și agresorul aveau o relație de prietenie mai veche cu multe probleme din trecut nerezolvate. "Cred că și unul și altul o să... mă rog... o să profite de această ocazie ca să se răzbune unul pe altul. Dar nu sunt în măsură să vorbesc foarte accurate despre asta pentru că nu am fost de față. Am auzit doar ce mi s-a povestit așa, de la unul, de la altul. Și mâine (azi - n.r.) am o întrevedere cu toată echipa, nu era acesta motivul, dar dacă tot mă văd o să pun întrebările. Știu că a fost bătut de iubitul unei manechine, dar în egală măsură a ieșit pe catwalk, seara s-a distrat la petrecere, s-a... nu știu", a spus Voloșeniuc. Organizatoarea a mai spus că locul în care a avut loc bătaia, adică în culise/backstage, era păzit. Iar bodyguardul a crezut că agresorul era model, motiv pentru care a fost lăsat să intre. Ce este Bucharest Fashion Week "Este o răfuială între ei și profită de acest lucru să facă ceva mai mare decât a fost. Sincer! Ivan a fost la petrecere, a băut, am vorbit. Eu am fost mirată ulterior când am auzit de lucrul ăsta. Sigur, apoi mi s-a spus că e o răfuială între ei, nu știu cum a stat la el în casă. Nu am intrat în discuții pentru că mi-am dat seama că e o chestie privată. Nu încerc să minimalizez, dar atunci când sunt 1.000 de oameni și sunt doi prieteni care au o răfuială între ei și decid să o facă în public, nu știu dacă este problema noastră. Dacă iubitul modelului avea să îi spună ceva, să îi dea ceva, backstage-ul nu este un spațiu închis", a declarat Roxana Voloseniuc. Mercedes – Benz Bucharest Fashion Week s-a desfășurat în Capitală în perioada 15 – 18 octombrie 2024. Evenimentul a fost organizat de Roxana Voloșeniuc și avocatul italian Mario Antico, un personaj influent, dar discret în mediul oamenilor de afaceri italieni din România. Partenerul principal a fost Mercedes Benz, în timp ce printre partenerii instituționali s-au numărat Ambasada Italiei la București, Primăria Municipiului București, Confindustria România, Camera Națională de Modă din Italia, Italian Trade Agency, dar și ambasadale statelor Moldova, Ucraina și Georgia.

Autor: Petru Zoltan

Mulți tineri au votat Călin Georgescu

Promovarea convorbirii cu Trump, bani publici

Teoria OZN-ului românesc, infirmată de MApN

Jandarmii, dezvoltați neuronal holistic de Botoș

AUR Caraș Severin, sediu la condamnați

Aparate noi de radiologie, performante, nefolosite

Nati Meir se dă agent Mossad

Șomer, consilier județean, candidat AUR (Parlament)

Rafila riscă viețile pacienților pentru funcție

DIICOT ține la sertar dosarul Nordis

Afacerile din România, creștere foarte mare

Finul, cumătrul Sorinei Docuz, funcții publice

Armata nu mai primește Watchkeeper X

EXCLUSIV Marian Enache, șeful CCR, avut dosar de turnător, dar susține că a fost victima Securității

Bucharest Fashion Week, bătaie cu pumnii

Ultima oră

Afganistanul, deconectat de la internet și telefonie mobilă pentru a doua zi consecutivă

Bonusurile de pensionare de la Romsilva, limitate la un salariu. Noi reguli pentru angajați

„Străzile vorbesc de el acum /Împotriva vântului ce poartă fum”: noul partid PNRR-Piedone are imn

Temerile oamenilor după tragedia de la Spitalul de Copii din Iași: părinții caută alternative

Moldovenii au scris viitorul țării prin vot și speranță, reportaj de la Chișinău

Accident aviatic la Tătărași, ancheta oficială urmează să stabilească motivele tragediei

Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși”

Trump și-a dat acordul ca Ucraina să lovească Rusia în profunzime cu rachete americane

Horațiu Potra, fiul și un alt membru de familie se află într-o închisoare din Emiratele Arabe Unite

Război online între Ucraina și Ungaria: blocări reciproce de site-uri și acuzații de cenzură

Suma uriașă pe care Guvernul o alocă, la rectificare, pentru pensiile de la MApN, Interne și SRI

AEP primește, la rectificare, 169 de milioane lei, rambursarea cheltuielilor de la prezidențiale

Vandalizarea de moschei și sinagogi în Franța, opera unor sârbi la comanda unui serviciu secret

Averea nejustificată de 2,6 milioane de lei a fostului primar Cătălin Cherecheș, confiscată

A câștigat la loto 15 milioane de euro, dar și-a dat seama după jumătate de an