joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

589 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Vicol lua bani ilegal din Nordis

Vicol lua bani ilegal din Nordis. Laura Vicol Ciorbă, fostă deputată PSD și șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, scotea ilegal bani din firme grupului Nordis, deși oficial nu avea nici o legătură cu acestea. Din datele procurorilor DIICOT rezultă că fosta deputată a încasat în jur de patru milioane de lei, echivalentul a 800.000 de euro, doar ca "avans" și "salarii" de la firmele Nordis Management și LAMPP Building Project, deși nu era angajata acestora. Împrumuturi de aproape șase milioane de lei Laura Vicol Ciorbă a declarat în decembrie 2020 două împrumuturi de la George Marian Ivan, om de bază în grupul Nordis: unul de 150.000 de euro și celălalt, de 1,774 milioane lei. În total, aproximativ 2,5 milioane de lei. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Procurorii au constatat, însă, că, banii nu au venit de la George Marian Ivan, ci de la mama acestuia, Maria Ivan. Astfel, în perioada 23.04.2019 – 25.02.2021, Vicol a primit de la Maria Ivan 5,929 milioane lei, adică cu 3,5 milioane de lei mai mult decât declarase. Potrivit extraselor de cont analizate de procurori, Vicol a înapoiat doar suma de 1,595 milioane lei. Aceasta a fost transferată în perioada 19.10.2020-25.02.2021, cu explicația "retur împrumut Ivan George". Sursa împrumuturilor, firme din grupul Nordis Pe scurt, Laura Vicol a primit aproape șase milioane de lei de la Maria Ivan și a returnat doar 1,6 milioane de lei. Citește și: Soții Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, reținuți în dosarul mega-escrocheriei Nordis. Procurorii vor cere arestarea lor Conform DIICOT, banii transferați de Maria Ivan în conturile Laurei Vicol Ciorbă au ca sursă încasări de la societățile Nordis Management SRL și Constrom Real Estate Management. În declarațiile de avere depuse de Laura Vicol în anii 2021, 2022, 2023 și 2024 este consemnat în continuare un împrumut către George Marian Ivan. Sumele, însă (150.000 de euro și 1,124 milioane lei), nu se suprapun nici peste împrumutul declarat inițial, nici peste sumele primite în mod real. Vicol lua bani ilegal din Nordis Laura Vicol Ciorbă a încasat din conturile Nordis Management suma de 2.870.550 lei cu justificări "avans" și "salarii", deși ea nu era angajata societății. La fel, a încasat 1,295 milioane lei de la LAMPP Building Project SRL. "Așa cum arată interceptările efectuate în cauză, inculpata se implică activ în activitatea grupului NORDIS, solicită situații contabilei Răileanu Sanda și validează punctele de vedere întocmite față de controalele ANAF. De remarcat că inculpata a menționat funcționarilor bancari că o parte a fondurilor constituie ajutor de la socrii săi Ciorbă Gheorghe și Ivan Maria, în condițiile în care Ivan Maria nu are această calitate (de soacră - n.r.)", susțin anchetatorii. Alte împrumuturi de la persoane fizice, nedeclarate Procurorii DIICOT au făcut treaba Agenției Naționale de Integritate, o instituție devenită nefuncțională în mandatul de președinte al Florin Ionel Mosie, și au analizat declarațiile de avere depuse de Laura Vicol Ciorbă în calitate de deputat de Dolj. Funcție în care a fost aleasă cu ajutorul Liei Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, și al soțului ei, europarlamentarul Claudiu Manda. Astfel, procurorii au constatat, în urma analizei declarațiilor de avere, că Laura Vicol Ciorbă nu a menționat nici un împrumut acordat de Bogdan Adalbert Șaitoș. Însă, așa cum rezultă din extrasul de cont aparținând acestuia, este identificată, în data de 06.05.2020, o plată în sumă de 100.000 lei către Laura Vicol Ciorbă. Ulterior, în data de 13.05.2020, suma îi este restituită în același cont. La fel a procedat și în cazul transferului de bani către Dorin Radu. În perioada 08.11.2019 – 20.05.2021, Laura Vicol Ciorbă a încasat de la Dorin Radu suma de 40.000 dolari cu explicația "restituire împrumut". Alți 5.000 de euro i-a încasat cu explicația "restituire parțială împrumut". Împrumuturile nu au fost menționate în declarațiile de avere.

Vicol lua bani ilegal din Nordis (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Grindeanu ia distanță de Vicol-Ciorbă, Ciolacu (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu ia distanță de Vicol-Ciorbă, Ciolacu

Grindeanu ia distanță de Vicol-Ciorbă, Ciolacu. Pesedistul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, s-a lepădat de Laura Vicol Ciorbă și de soțul ei, Vladimir Ciorbă, reținuți de DIICOT în dosarul Nordis. Ba chiar a dat vina pe Marcel Ciolacu pentru că nu a făcut publice facturile pentru zborurile cu jet-urile private plătite de compania controlată de Ciorbă. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Procurorii DIICOT au reținut 11 persoane în dosarul Nordis, inclusiv pe Laura Vicol Ciorbă, fostă deputată PSD de Dolj, și pe soțul acesteia, Vladimir Ciorbă, pentru acuzațiile de grup infracțional organizat, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe grave. Paguba a fost stabilită la peste 957 milioane lei, echivalentul a 195 milioane de euro. Cu Vicol și Ciorbă în cluburi Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a fost fotografiat alături de Laura Vicol Ciorbă în cluburi și restaurantele de lux. De exemplu, în noiembrie 2022, Sorin Grindeanu împreună cu Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au petrecut la clubul de fițe Nuba din nordul Bucureștiului. Un an mai târziu, pe 1 decembrie 2023, Sorin Grindeanu și Laura Vicol au petrecut la Ziua Națională a României la Nuba Chalet, în Poiana Brașov. Mai multe publicații online au relatat despre întâlnirile celor doi din restaurantele de lux din București. Acum, după ce Laura Vicol Ciorbă și Vladimir Ciorbă au de dat explicații în fața procurorilor DIICOT în dosarul Nordis, Sorin Grindeanu s-a lepădat de fosta lui colegă de partid. Grindeanu ia distanță de Vicol-Ciorbă, Ciolacu Pe holurile Parlamentului, ministrul Sorin Grindeanu a declarat că a cunoscut-o pe Laura Vicol în anul 2020, după ce a intrat în Parlament. "Nu eu am hotărât să devină șefă de comisie, nu eu am hotărât să fie cineva șef de comisie sau nu. Pot să vă spun următorul lucru, și vreau să trecem dincolo de aceste insinuări: dacă s-a făcut ceva ilegal de către mine, că nu îmi permit să vorbesc de altcineva, ăsta e un moment foarte bun să se spună acest lucru. Îndemn pe toată lumea, inclusiv familia amintită de dumneavoastră, dacă știe ceva ilegal făcut de Sorin Grindeanu să facă denunțuri, fiind într-un moment extraordinar de bun. Nu mă tem de nimic", a declarat ministrul Grindeanu, vizibil agitat. Spune că nu are nimic de ascuns, dar nu scoate facturile Premierul Marcel Ciolacu împreună cu ministrul Sorin Grindeanu și Alfred Simonis, actual președinte al CJ Timiș, au mers în vacanțe lux împreună cu Laura Vicol și Vladimir Ciorbă. Și nu oricum, ci cu avioane private închiriate de compania Nordis, cea care a păgubit peste 1.200 de persoane. După ce date legate de zborurile private au fost făcute publice de G4Media, premierul Marcel Ciolacu a promis că face publice facturile din care urma să rezulte că a plătit pentru călătoriile la Madrid și Monaco. Sorin Grindeanu susține acum că a intenționat să facă publice facturile, dar s-ar fi opus Marcel Ciolacu pentru că se afla în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. "Eu asta le-am propus și celorlalți doi colegi de partid (Marcel Ciolacu și Alfred Simonis – n.r.) în campania electorală. Eu am înțeles atunci să mă supun unei strategii a fostului candidat la președinție. Nu am nimic de ascuns, pot să le dau (facturile - n.r.)", a spus Sorin Grindeanu.

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR (sursa: Facebook/Marius Sorin Bota)
Eveniment

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR

Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR. Sorin Bota, fost parlamentar PSD, ajuns membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, a cerut și aprobat triplarea indemnizației sale: de la 8.591 lei, la 27.000 lei brut lunar. O decizie care l-a făcut pe prim-ministrul Marcel Ciolacu să anunțe nervos că Guvernul nu va aproba bugetul "niciunei companii sau regii care mai vine cu astfel de aberații". Ultima declarație de avere depusă de fostul parlamentar arată că acesta învârtea milioane de lei și sute de mii de euro în vara anului 2024. Secretar de stat pe vremea lui Mitrea Sorin Marius Ovidiu Bota a intrat în politică în anul 1997 ca membru al Partidului Social Democrat Român (PDSR), actualul Partid Social Democrat. A fost vicepreședinte al organizației județene Cluj, membru în Biroul Executiv central, secretar național cu probleme de imagine și comunicare, apoi coordonator al campaniilor electorale din anul 2000. Citește și: Gigi Becali dezvăluie planul lui Simion: așteaptă respingerea candidaturii lui Georgescu, după care va candida el personal În anul 2001, partidul l-a făcut secretar de stat în Ministerul Transporturilor, sub ministrul Miron Mitrea. Însă, în paralel cu activitatea zilnică de secretar de stat, Bota s-a specializat în Managementul Finanțelor Internaționale la Harvard Business University, a urmat cursurile Colegiului Național de Apărare și și-a luat doctoratul în inginerie la Universitatea Oradea. Culmea, toate în anul 2003. Trei mandate de parlamentar PSD A fost schimbat din funcția de secretar de stat la Transporturi în ianuarie 2005, iar ulterior s-a ocupat de propriile firme. Până în decembrie 2008, atunci când a fost ales senator de Maramureș pe listele PSD. După două mandate de senator, în decembrie 2016 a fost ales deputat de Maramureș. La finalul anului 2019 a votat moțiunea împotriva Guvernului Dăncilă. Partidul l-a considerat trădător, motiv pentru care Bota a fost exclus din PSD. Astfel, de la PSD, a ajuns membru în Partidul Ecologist Român. Ex-PSD, susținut de PNL pentru CA al CNIR La finalul anului 2022, Ministerul Transporturilor a organizat selecția membrilor pentru Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere în baza Ordonanței 109/2011. Printre cei care au participat la procesul de selecție a fost și Sorin Marius Ovidiu Bota. Surse din Ministerul Transporturilor au declarat pentru DeFapt.ro că fostul parlamentar PSD a fost susținut pentru funcția de membru în CA de liderii filialelor PNL Cluj și PNL Bihor. A semnat contractul de mandat în data de 14 februarie 2023, pe o perioadă de patru ani. Conform contractului, indemnizația de membru CA era de 8.591 lei brut lunar. Contactat de către DeFapt.ro, Sorin Bota a negat că ar fi fost susținut de PNL: "Mi-am depus candidatura pe 109! Nu m-a susținut nimeni. Nu m-a susținut nici Cluj, nici Bihor. Nu sunt membru de partid. I-am ajutat (pe ecologiști - n.r.) un an de zile." Milionarul vrea triplarea indemnizației CA CNIR Guvernul Ciolacu a adoptat "ordonanța trenuleț" la finalul anului 2024, document prin care salariile bugetarilor urma să fie înghețate în anul 2025. Doar două săptămâni mai târziu, Sorin Bota, împreună cu colegul său Cătălin Urtoi, președintele CA al CNIR, au solicitat și votat în Consiliul de Remunerare al Consiliului de Administrație majorarea indemnizațiilor de la 8.591 lei la 27.000 lei brut lunar. Decizia de triplare a indemnizațiilor a fost votată și de Ion Cosmin Petrescu. La solicitarea DeFapt.ro, Sorin Bota a negat că ar fi vorba despre triplarea indemnizației, deși documentele îl contrazic. "Nu este nici o triplare și mâine o să facem un comunicat. Nu comentez declarațiile premierului (Ciolacu a criticat decizia în termeni duri - n.r.). Mâine o să facem un comunicat. Nu este nici o triplare! Este o dezinformare. Mâine o să facem o comunicare și o să vă informați de acolo", a declarat Sorin Bota. Vile, terenuri, firme Sorin Bota, fostul parlamentar PSD, este unul dintre angajații statului care învârte milioane. Din declarația sa de avere depusă în iunie 2024, aflăm că deține împreună cu soția sa un teren intravilan de 3.712 mp în Oradea, trei terenuri agricole în Maramureș și un teren intravilan în Cluj. Tot împreună cu soția sa are 5/6 dintr-o casă de 329 mp în Cluj Napoca. Mai deține un spațiu comercial în Oradea, plus o casă de vacanță în localitatea Valea Dragului din Cluj. În perioada 1993 – 2007, a strâns bijuterii, ceasuri și tablouri evaluate la 30.000 de euro, dar în conturi are doar 5.348 lei. Este asociat în șase firme: Basis Management Solutin Office, Lapus Developers, Build PR Consulting, Basis Agro Plant, Intervalco și Provinalco SA. Primele două firme au fost împrumutate de Sorin Bota cu 162.671 lei, respectiv cu 402.227 euro. Tranzacții de milioane de lei La capitolul "active producătoare de venituri nete", Bota a menționat că a cumpărat o creanță bancară în valoare de 125.000 euro. A declarat alte două creanțe bancare: una de peste 624.000 lei, cealaltă - de 92.000 lei. A menționat și patru antecontracte de vânzare – cumpărare: unul în valoare de 1,537 milioane lei, un altul de 191.000 lei, cel de-al treilea - 2,113 milioane lei, al patrulea - 1,25 milioane lei. La "datorii", a pomenit un credit de 328.000 euro care trebuie achitat până în 2038. De la firma Build PR Consulting, Bota a încasat un salariu de 11.943 lei, de cinci ori mai puțin decât de la CNIR (52.500 lei). De la Build PR Consulting, a mai încasat dividende de 81.000 lei. Iar în baza unui alt antecontract de vânzare – cumpărare, a primit 1,165 milioane lei.

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman

Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman. În grupul format din foști șefi ai serviciilor secrete românești, masoni, politicieni, lideri ai societății civile se află și generalul SIE Gheorghe Dragomir, fostul adjunct al SIE în mandatul generalului Mihai Caraman. Kelemen Hunor, președintele UDMR, spunea într-un interviu că Călin Georgescu este un "om al vechiului sistem" și poate fi asociat cu rețeaua de spionaj condusă de generalul Mihai Caraman. Caraman, zece ani la Paris Generalul Mihai Caraman, fostul șef al Serviciului de Informații Externe, a murit la data de 25 iulie 2024, la vârsta de 95 de ani. El a fost șeful rezidenței de spionaj de la Paris în perioda 1958 - 1968, timp în care a spionat Organizația Nord-Atlantică (NATO) în favoarea României comuniste. Citește și: Călin Georgescu ar fi fost „acoperit” al SIE, ceea ce explică și documentul penibil al SIE din CSAT, dar și bâlbele autorităților, spune un expert în intelligence Aceasta fost una dintre cele mai enigmatice misiuni de spionaj care a bulversat NATO. Informațiile secrete plecau ulterior din România la Moscova. În ziua înmormântării sale, pe 27 iulie 2024, publicația Gândul semnala că familia Geoană nu a fost prezentă la înmormântare, dar ar fi trimis o coroană de flori. Mircea Geoană, pe atunci secretar general adjunct al NATO, a dat un drept la replică în care a menționat că nu a trimis nici o coroană și nu are nici o treabă cu "făcătura asta cu rușii". Călin Georgescu, în rețeaua DIE Caraman Însă mai mulți apropiați ai lui Mircea Geoană, inclusiv rezerviști din serviciile secrete, au ținut să-l conducă pe ultimul drum pe generalul Mihai Caraman. Citește și: SRI și SIE, acuzate că îl protejează pe Călin Georgescu: dosarul acestuia NU a fost transmis CNSAS, arată un cercetător, fostul disident Gabriel Andreescu Mai mult, acești susținători s-au încolonat în spatele lui Călin Georgescu. Kelemen Hunor, președintele UDMR, a dezvăluit într-un interviu acordat publicației Maszol că "în spatele lui Georgescu se află o rețea de rezerviști, care influențează societatea din multe direcții, care a găsit un candidat și au mobilizat resurse. Pe de altă parte, el (Călin Georgescu – n.r.) nu este anti-sistem, ci aparține vechiului sistem, fiindcă el deja, în 1986, studia la New York și Londra, ceea ce nu era posibil pentru oricine. El însuși a spus că mentorul său a fost Mircea Malița (diplomat comunist - n.r.), care poate fi asociat cu rețeaua Caraman". Alianța lui Călin Georgescu, girată de Celac De-a lungul ultimilor 30 de ani, Călin Georgescu a fost asociat cu activistul Mircea Toma, actual membru CNA, a făcut parte din anturajul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a ținut conferințe de presă împreună cu primarul Klaus Iohannis și a fost promovat de Dan Voiculescu. Mai mult, președintele Traian Băsescu a fost la un pas de a-l numi pe funcția de prim-ministru al României, dar în ultimul moment l-a preferat pe Mihai Răzvan Ungureanu, fostul șef al SIE. În anul 2009, Călin Georgescu a lansat manifestul Alianței Profesioniștilor pentru Progres, o organizație girată de diplomații Sergiu Celac și Mihnea Constantinescu, de Dan Puric, dar și de mai mulți profesori și academicieni. Rolul lui Geoană, protejatul lui Celac Printre ei se afla și politologul Cristian Pîrvulescu. La lansarea organizației a participat inclusiv Mircea Geoană, care a fost angajat în MAE de Sergiu Celac. Profesorul Cristian Pîrvulescu, decan azi al Facultății de Științe politice din cadrul SNSPA, s-a lepădat acum de Călin Georgescu. Acesta a declarat, potrivit hotnews.ro, că l-a cunoscut pe Călin Georgescu la recomandarea lui Mircea Geoană, în anul 2007, iar Geoană i-ar fi cerut să-l sprijine pe Georgescu motivând că actualul prezidențiabil era "un om interesat să contribuie la reformarea României". Adjunctul lui Caraman, generalul Dragomir DeFapt.ro a devăluit în exclusivitate că unul dintre susținătorii lui Călin Georgescu a fost generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir de la SIE, fost spion al României în regimul comunist și un apropiat al generalului Mihai Caraman. În anul 1990, după căderea regimului comunist, generalul Mihai Caraman a fost numit la conducerea Serviciului de Informații Externe. Ca adjunct, Caraman l-a numit pe generalul Gheorghe Dragomir. În anul 2019, istoricul Florian Banu a publicat volumul "Mihai Caraman, un spion în războiul rece". "Principalul element de noutate este adus de mărturia generalului Mihai Caraman, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Aceasta a fost completată cu informaţii extrase din arhivele desecretizate ale Securităţii, ale NATO şi ale CIA, dar şi cu mărturii ale altor protagonişti ai evenimentelor", se menționează pe site-ul Agenției Media a Armatei. Cristoiu "Coroiu", în indexul DIE Tot de acolo aflăm că prefața este semnată de jurnalistul Ion Cristoiu, în vreme ce postfața este girată de generalul de brigadă (r) Gheorghe Dragomir, fost adjunct al șefului SIE în perioada 1990-1992 și autor al lucrării în două volume "Recviem pentru spioni". Generalul (r) SIE Gheorghe Dragomir este membru în Consiliul Consultativ al Partidului LEU, o mică formațiune politică care îl susține pe Călin Georgescu. Mai mult, Călin Georgescu și-a făcut sediu de campanie într-o vilă din Izvorani deținută de Andy Constantin Lupu, președintele Partidului LEU. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu, sediu de campanie în vila președintelui Partidului LEU. În Consiliul Consultativ al partidului – fostul spion DIE (ex-adjunct SIE după ’89) Gheorghe Dragomir, și generalul Dan Voinea Tot în campania pentru prezidențiale, jurnalistul Ion Cristoiu a excelat în ridicatul de osanale candidatului Călin Georgescu. Este vorba de același Ion Cristoiu figurează în Indexul de colaboratori al DIE (Direcția de Informații Externe) 41448, cât și în Indexul de urmăriți. Numele său conspirativ: "Coroiu". Legăturile lui Ion Cristoiu cu Securitatea au fost dezvăluite de cercetătorul Mădălin Hodor.

Fondurile operative ale serviciilor, vămuite ilegal (sursa: Facebook/SRI - Serviciul Român de Informații)
Investigații

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal

Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal de ofițeri și șefi de structuri secrete de informații. Fondurile operative ale serviciilor, "vămuite" ilegal Ultimul caz făcut public este al unei angajate a Serviciului Român de Informații, cu gradul de locotenent colonel, care a furat 915.000 lei din fondurile operative. A trimis banii iubitului ei virtual, de care s-a îndrăgostit pe Instagram. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Dar au ajuns în fața procurorilor și angajați ai MApN, ai Internelor și ai Oficiului pentru Protecția Martorilor, pentru același fel de pagube. Dar toți au scăpat de pușcărie: clemenți, judecătorii au decis fie să-i condamne la pedepse minime cu suspendare, fie să trimită dosarele înapoi la procurori. Sereista îndrăgostită de un escroc de pe Instagram Lt. col. Ionela B. a băgat mâna adânc în vistieria fondurilor operative ale SRI, de unde a furat 915.741 lei și 38 de bani. Motivul: femeia s-a îndrăgostit pe Instagram de un așa zis medic neurochirurg american aflat într-o misiune în Damasc, fiind trimis acolo de guvernul american. După mai multe discuții, așa-zisul medic, care s-a dat și drept văduv, i-a spus că fiul său este bolnav de leucemie. Apoi i-a cerut sereistei bani pentru bilete de avion, pentru încetarea contractului de colaborare cu armata americană și pentru operația copilului bolnav, conform dezvăluirilor făcute de Libertatea. Cum nu avea bani pentru a satisface toate mofturile iubitului virtual, lt. col. Ionela B a apelat la fondurile pentru operațiuni secrete ale SRI. Banii furați din casierie i-a depus în contul ei personal, iar de acolo i-a virat în conturile mai multor cetățeni străini la cererea iubitului ei. Femeia a beneficiat de mila judecătorilor de la Tribunalul Militar, care au decis să o condamne la trei ani cu suspendare. Generalul Gherghe a dosit 180.000 de euro Nu este singurul caz în care fonduri operative sunt "subțiate" ilegal. Generalul Iulian Cristian Gherghe, adjunctul Direcției Generale de Informații a Armatei la data faptelor, a fost reținut pe 26 martie 2021 pentru că a furat 180.000 de euro dintr-un cont secret al serviciului de informații al Armatei. Conform anchetatorilor, generalul Iulian Gherghe a falsificat mai multe documente cu ajutorul cărora a scos banii din "contul de război", i-a ținut un an de zile în seiful din biroul său, apoi și-a cumpărat un teren și o vilă în Corbeanca. Oficial, a fost pus sub acuzare pentru delapidare, fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și uz de fals, fapte pe care le-a recunoscut după patru luni de arest preventiv. Judecătorii de la Curtea Militară de Apel București l-au condamnat la un an și cinci luni de închisoare cu suspendare. Acum, Gherghe este judecat într-un alt dosar, pentru acuzația de fals în declarații sub formă continuată pentru că nu a menționat în declarațiile de avere titluri de stat în valoare de 200.000 lei pe care le-a achiziționat în perioada 2018 și 2019. Generalul Iulian Cristian Gherghe s-a pensionat în februarie 2021, cu o lună înainte de a fi arestat. Cadouri pentru șefi din banii "Doi și-un sfert" De delapidarea fondurilor operative s-a uzat și la Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), serviciul secret de informații al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi și-un sfert". Direcția Națională Anticorupție a anunțat în vara anului 2016 că a început urmărirea penală împotriva generalului Gelu Oltean, șeful "Doi și-un sfert", pentru delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Concret, spun procurorii DNA, generalul Gelu Oltean a luat 15.000 lei din fondurile operative ale serviciului secret în anul 2014 pentru a cumpăra cadouri șefilor din Ministerul de Interne. În acest caz, generalul Oltean a trecut banii delapidați la "cheltuieli operative". Dosarul a fost clasat în noiembrie 2018 de procurorii DNA. Un an mai târziu, Oltean a fost arestat de procurorii DIICOT celebrul dosar "Ayahuasca". Protecția Martorilor prin furtul fondurilor Tot în curtea Ministerului de Interne se află și Oficiul Național pentru Protecția Martorilor (ONPM), o instituție care a fost devalizată sistematic. Generalul Adrian Augustin Bărăscu, șeful ONPM, a fost arestat preventiv în februarie 2016 pentru constituire a unui grup infracțional organizat, obținere ilegală de fonduri, deturnare de fonduri, abuz în serviciu și influențarea declarațiilor. Alături de el au fost acuzați mai mulți comisari de poliție. Direcția Națională Anticorupție anunța într-un comunicat de presă că, în perioada 2014 – noiembrie 2015, "din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, unor bunuri și servicii destinate înzestrării O.N.P.M., precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante". Prejudiciul adus statului a fost de peste 553.000 lei.

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. Daniel Jinga spune că așteaptă bani de la Ministerul Culturii (sursa: Facebook/Filarmonica de Stat Iasi / Iasi Philharmonic, Romania)
Investigații

Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați

Opera Națională București, sub conducerea dirijorului de cor Daniel Jinga, se află în centrul unui nou scandal: scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați. De data aceasta angajații au apelat la un executor judecătoresc pentru a-și recupera drepturile salariale câștigate în instanță. Executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini și pe mai multe piese de mobilier, inclusiv pe pianina și scaunul directorului Daniel Jinga. Citește și: EXCLUSIV Daniel Jinga, directorul Operei, și-a numit adjunctă o prietenă, apoi a primit de la aceasta 10.000 de euro. Prietena lucra la Agenția Medicamentului. Jinga, susținut de PSD Buzău Contactat de către DeFapt.ro, dirijorul de cor Daniel Jinga a recunoscut că mai există drepturi salariale neplătite în cuantum de 11 milioane de lei, bani care ar trebui alocați de ministerul Culturii. Salarii calculate greșit Angajații Operei Naționale București (ONB), inclusiv artiștii, se chinuie de aproape opt ani să-și recupereze drepturile salariale prevăzute de lege. Avocata Marcela Marinescu, cea care i-a reprezentat pe angajații ONB în instanță, a declarat pentru DeFapt.ro că drepturile salariale câștigate în ultimii în instanță rezultă din calcularea greșită a salariului de bază. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga "Nu e vorba despre sporuri. În urmă cu mai mulți ani, ONB a calculat greșit salariul de bază al angajaților. Drepturi salariale pe care ONB era obligată să le plătească”. "Reclamanții au menționat că, prin art. 1 din OUG nr. 83/2014, aprobată prin Legea 71/2015, s-a stabilit că salarizarea în anul 2015 pornește de la salariile de referință din decembrie 2014. La salarizarea începând cu 1 ianuarie 2015, angajatorul trebuia să respecte prevederile legilor (…). Prin Decizia civilă nr. 2505/07.05.2019 pronunțată de Curtea de Apel București (…) pârâta a fost obligată la recalcularea drepturilor salariale ale reclamanților.", se arată într-o decizie judecătorească în acest caz. Restanțe de 11 milioane de lei Pe scurt, instanța a decis ca Opera Națională București să recalculeze salariile conform legislației. Daniel Jinga, directorul ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că instituția pe care o conduce mai are de plătit drepturi salariale de aproape 11 milioane de lei, echivalentul a 2,2 milioane de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director "Până acum, am plătit jumătate din suma datorată. Eu personal am făcut o chestie, cred că unică la nivel național. Am investit din venituri proprii în plata unor datorii. Fără să mai stau cu mâna întinsă la minister pe acest capitol bugetar. Vreau să scap de povestea asta cât mai repede. Sunt artiști, angajați TESA, sunt foarte mulți în situația asta", a declarat Daniel Jinga. Scaunul directorului ONB, sechestrat de angajați În urma proceselor câștigate de angajații ONB, s-a decis ca drepturile salariale să fie plătite eșalonat. Însă, până acum, nu s-au plătit niciodată la termen. Astfel, angajații ONB au apelat la Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Șchiopu și Tetu pentru a-și recupera banii cuveniți. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că executorul judecătoresc a pus sechestru pe cinci mașini: două VW Passat, un VW Multivan, un Audi și un Iveco Daily. Cele cinci mașini au fost sigilate și lăsate în parcarea ONB. Totodată, s-a mai pus sechestru pe o masă de ședință și cele opt scaune aferente, dar și pe o canapea, un taburet, o servantă, două mese de cafea, ca și pe biroul și scaunul directorului Daniel Jinga. Bunuri ale ONB sechestrate pentru restanțe salariale (sursa: defapt.ro)

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic (sursa: YouTube/Politie Eenheid Noord-Nederland)
Eveniment

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic

Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic. Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu jaful de la Muzeul Drents, de unde s-au furat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia. Din imagini rezultă că la jaf au participat cel puțin trei persoane. Cei trei hoți au deschis inițial o ușă exterioară, au montat explozibilul, apoi au aruncat un perete în aer. Datele oficiale arată că polițiștii olandezi au fost sesizați în cursul dimineții de sâmbătă, în jurul orei 3:45. Anchetatorii olandezi au anunțat că au apelat la INTERPOL pentru a da de urma hoților, dar și a celor patru obiecte de patrimoniu inestimabile pentru cultura românească. Momentul exploziei dinaintea furtului tezaurului dacic Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice de la Sarmizegetusa Regia au fost furate din Muzeul Drents, aflat în orașul olandez Assen. Jaful ca-n filme a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie 2025, în jurul orelor 3:45. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Poliția olandeză a făcut publice primele imagini video cu trei hoți care au intrat în muzeu și au furat tezaurul dacic. În imagini se pot observa trei persoane care au deschis o ușă exterioară. Apoi au montat explozibilul pe un zid interior pe care l-au aruncat în aer. „Clădirea muzeului a fost avariată în urma exploziei. Nimeni nu a fost rănit și nimeni nu a fost încă arestat. Luăm în calcul că sunt mai mulți suspecți”, potrivit unui comunicat de presă al poliției olandeze. Autoritățile olandeze au găsit până acum o mașină incendiată, care probabil a fost folosită de hoți pentru a fugi de la muzeu. Mașina a fost incendiată în jurul orei 4:15 la intersecția dintre Grolloërstraat și Marwijksoord cu N33, lângă Rolle. „Luăm în calcul că această mașină ar putea avea legătură cu explozia și spargerea de la muzeu”, a mai transmis poliția.

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler (sursa: Facebook/Beatrice Mahler, Ministerul Sănătății)
Investigații

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler

Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler. Ministrul Sănătății a trimis o echipă de control la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a verifica activitatea fostului manager, dr. Beatrice Mahler, din ultimii trei ani. Doi controlori la "Sf. Pantelimon", cinci la "Marius Nasta" Rafila a trimis în control o echipă formată din cinci oameni, în timp ce la Spitalul "Sf. Pantelimon", acolo unde 17 pacienți au murit în condiții suspecte, a trimis doar doi. Citește și: Rețeaua de ex-ofițeri SRI, MApN, polițiști și funcționari publici care-l susțin pe Călin Georgescu și i-au organizat rețeaua din teritoriu Decizia lui Alexandru Rafila nu este deloc întâmplătoare, ci vine după ce Beatrice Mahler a depus o plângere penală pe numele ministrului, pe care l-a acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi blocat organizarea concursului pentru funcția de manager la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta". În plus, Mahler a atras atenția asupra pericolului reprezentat de boala X, ceea ce l-a înfuriat din nou pe ministru Rafila. DeFapt.ro a dezvăluit la începutul lunii decembrie a anului trecut că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o din funcția de manager pe dr. Beatrice Mahler cu pesedistul Gheorghe Popescu, un fost economist de CAP în perioada regimului comunist. Rafila se răzbună pe Beatrice Mahler Din echipa de control trimisă de Rafila la Institutul de Pneumoftiziologie fac parte Constantin Ilina, Nicoleta Carmen Ștefancu, Gabriela Apostol, Laura Elena Tănase și Cristina Matei, conform Ordinului Ministrului Sănătății 1/08.01.2025. Ministrul a cerut să verifice concursurile de angajare de la 1 ianuarie 2022 până în prezent, procedure operaționale, registrul de decizii, planurile anuale de formare profesională, documentele de control de la Curtea de Conturi și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, situația personalului care a primit vouchere de vacanță, achiziții și raportări, inclusiv ultimul contract de management al dr. Beatrice Mahler. Surse din cadrul Ministerului Sănătății au declarat pentru DeFapt.ro că scopul acestui control de fond este obținerea de "muniție" pentru o plângere penală pe numele medicului Beatrice Mahler. Noul director, economist de CAP DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a schimbat-o pe Beatrice Mahler din funcția de manager al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" pentru a-i face loc lui Gheorghe Popescu, un fost deputat PSD și economist la o CAP (cooperativă agricolă de producție). Numirea controversată făcută de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 6 decembrie 2024. Numele lui Gheorghe Popescu este strâns legat de haosul de la Spitalul "Sfântul Pantelimon" din anii 2016 și 2017. În acea perioadă, managerul Gheorghe Popescu a generat o criză a medicamentelor în spital, ceea ce a dus la demiterea sa din funcție. Decizia i-a aparținut ministrului Florian Bodog, după ce un pacient în vârstă de 66 de ani a murit în spital din cauza unei transfuzii de sânge greșite.

Condamnat, dar bun de director CNSAT (sursa: Facebook/Radu Popa)
Investigații

Condamnat, dar bun de director CNSAT

Condamnat, dar bun de director CNSAT. Radu Dan Septimiu Popa, actualul director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a delapidat în jur de 220.000 de lei de la Bursa Română de Mărfuri. Într-un alt dosar, Judecătoria Buftea l-a obligat în primă instanță să plătească despăgubiri de aproximativ 186.000 lei către Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, o altă instituție a statului român. Apelul se judecă la Tribunalul Ilfov din 2020, timp în care Radu Popa a beneficiat de zeci de amânări. Citește și: Partidele parlamentare și-au primit tainul de la buget, pe ianuarie 2025, puțin mai mult decât în ianuarie 2024. AUR, al doilea beneficiar al subvenției Numele lui Radu Popa este strâns legat de cel al lui Sorin Oprescu, respectiv de al lui Victor Ponta. Primul l-a înscăunat drept "regele parcurilor" din București, iar cel de-al doilea l-a numit președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu Radu Dan Septimiu Popa, instalat de liberali la conducerea Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf", a fost șeful Bursei Române de Mărfuri. Presa centrală relata că, la la sfârșitul anului 2009, Bursa Română de Mărfuri a depus o plângere la parchet împotriva lui Radu Popa pentru infracțiunile de înșelăciune, delapidare și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Pe scurt, Bursa Română de Mărfuri (BRM) susținea în plângere că, în perioada iunie – august 2008, în calitate de administrator și membru al Consiliului de Administrație, Popa a aprobat plata unor sume de bani pentru niște servicii care nu au fost prestate în beneficiu BRM. Operație estetică pentru iubită pe banii Bursei De exemplu, a aprobat plata unei sume de 14.800 lei pentru plata unei operații estetice la clinica Proestetica. Clinica a restituit banii. De operație ar fi beneficiat Victoria Baboi, iubita lui Popa din acea perioadă. Ulterior, în 2012, Victoria Baboi a recunoscut relația pe care a avut-o cu Radu Popa. "Este adevărat că am avut o relație cu Radu Popa. Știe toată lumea. M-am despărțit definiv de el în 2009", spunea Victora Baboi, citată de Cancan. Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Radu Popa la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri pentru un prejudiciu de aproximativ 220.000 lei. În primă instanță, Judecătoria Sectorului 5 îl condamnase pe Popa la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare și o muncă neremunerata în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul DGASPC Sector 4. Bun pentru Oprescu și Ponta După ce a fost dat afară de la Bursa Română de Mărfuri, Radu Popa a fost recuperat de Sorin Oprescu, primarul Capitalei, care l-a numit la conducerea Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Supranumit "regele parcurilor" din cauza achizițiilor extravagante făcute din bani publici, Radu Popa a intrat în atenția Curții de Conturi. Instituția de control a constatat un prejudiciu de zece milioane lei, echivalentul a două milioane de euro. Curtea de Conturi a cerut și suspendarea lui Popa din funcție, recomandare ignorată de primarul Sorin Oprescu. "Regele parcurilor" fost salvat de premierul Victor Ponta, care l-a numit în funcția de președinte al Administrației Fondului pentru Mediu. Primul CSN din carieră îi cere mulți bani Radu Popa a ajuns apoi la conducerea Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, acolo unde se antrenează loturile olimpice și naționale ale României. În 2017, a fost dat în judecată de Complexul Sportiv din Snagov pentru o pagubă de aproximativ 186.000 lei. În primă instanță, la 10 octombrie 2019, Judecătoria Buftea a decis că Radu Popa trebuie să plătească despăgubirile, plus dobânzi penalizatoare. Popa a făcut apel la Tribunalul Ilfov, unde dosarul este tergiversat de cinci ani: conform portalului instanțelor, în anul 2024 a avut un singur termen de judecată, în 2023, respectiv 2022, câte două termene, iar în 2021, alte patru. Întrebat de către DeFapt.ro despre cele două dosare, Radu Popa nu a vrut să comenteze a reacționat prost. "Măi, omul lui Dumnezeu, de asta îți arde ție acuma? Nu vrei să îmi dai un sms oficial cu ce îți trebuie? Nici nu te cunosc! Nu e, fratele meu, nici o delapidare. Ia-te de mână cu cin' te iei și du-te sănătos pe drumul tău. Nu este nici o delapidare. Nu este nimica! Sănătate! Pa!", a turuit Popa. Condamnat, dar bun de director CNSAT De la Complexul Sportiv Național "Nicolae Navasart" Snagov, Radu Popa a ajuns consilierul personal al ministrului Eduard Novak. Care, la recomandarea liberalului Ionuț Stroe, fostul ministru al Sporturilor, l-a detașat pe funcția de director al Complexului Cultural Sportiv "Sportul Studențesc". De acolo, Popa a fost numit, tot cu ajutorul liberalului Ionuț Stroe, în funcția de director al Complexului Sportiv Național "Arcul de Triumf". Ultima declarație de avere a lui Radu Popa a fost depusă în iunie 2024. Conform acestui document, Radu Popa deține două apartamente și o vilă (în Voluntari). Unul dintre apartamente, deținut împreună cu soția sa, Nicoleta Claudia Popa, se află în localitatea Regen din Germania. La capitolul venituri, Popa a menționat un salariu de aproximativ 60.000 lei anual, în timp ce soția sa primește două salarii de la Primăria Municipiului București. Unul de aproximativ 142.000 lei, pentru funcția de director al CREART. Al doilea, de 35.000 lei, de la Teatrul "Ion Creangă", acolo unde este angajată pe funcția de consilier juridic. Ea a mai încasat 5.733 lei de la Administrația Fondului Cultural Național. Radu Popa a menționat în declarația de interese că este asociat în firmele Conect Business Park SA, Uncensores Festival SRL, CMC Business Group și Popa & Asociații – Birou de mediatori.

Radu Marinescu, omul lui Doru "Măgaru'" (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Radu Marinescu, omul lui Doru Măgaru'

Radu Marinescu, omul lui Doru "Măgaru'". Numit ministru Justiției pe filiera pesediștilor Claudiu Manda – Lia Olguța Vasilescu, Marinescu s-a implicat direct în împărțirea averii lăsată în urmă de controversatul afacerist Dorel Petrescu, zis Doru "Măgaru'", mort în condiții suspecte în Craiova. Un deces investigat de procurorul Marin Rogoveanu, acuzat de moștenitori că a încercat să obțină "elemente compromițătoare" despre "Măgaru'" și "persoane din anturajul acestuia" (polițiști, judecători și politicieni locali). Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru'”, omul care punea interlopii la masă cu statul DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document care arată cum s-a împărțit averea de aproape zece milioane de euro lăsată în urmă de Dorel Petrescu. Măgaru', cu șeful SRI în apartament Afaceristul Dorel Petrescu a murit în dimineața zilei de 14 martie 2022, într-o zi de marți. Ionuț Doru Chelu, unul din apropiații afaceristului și cel care a depus plângerea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj pentru moarte suspectă, a reconstituit ultimele zile din viața prietenului său. "Doru

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". În imagine, șeful CJ Ilfov, Hubert Thuma (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Investigații

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul"

STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul". Daniel Istrate, instalat șef la Societatea de Transport București (STB) prin influența liberalului Hubert Thuma, a acordat un contract de 50.000 de euro unei firme controlate de Radu Budeanu, deținătorul trustului de presă "Gândul". STB și CJ Ilfov plătesc "Gândul" Tot firma lui Radu Budeanu a fost contractată de Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, pentru a publica minimum nouă articole în trei luni pe site-ul gandul.ro pentru suma de 12.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Biroul directorului STB, refăcut integral cu dotări de lux în valoare de 153.000 de euro. Sindicatele vor salarii mai mari Așadar, 1.333 de euro pentru fiecare articol publicat. DeFapt.ro a dezvăluit că STB, la finalul anului trecut, a contractat lucrări de 153.000 de euro pentru amenajarea "zonei biroului managerial", adică acolo unde își desfășoară activitatea liberalul Daniel Istrate. Banii pentru Budeanu trebuie să reducă accidentele Compania Gândul Media Network, controlată de afaceristul Radu Budeanu, a primit la finalul anului trecut un contract de 250.000 lei, echivalentul a 50.000 de euro, de la Societatea de Trasport București (STB). Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice arată că firma lui Radu Budeanu va oferi un pachet de servicii media în care sunt incluse: "servicii de creatie si productie video - campanii media online si TV - campanie social media - Facebook, Instagram, TikTok - Servicii productie media". Această campanie este justificată de STB prin faptul că a crescut numărul de accidente rutiere și al incidentelor cauzate de neatenția participanților la trafic. "Scopul principal al campaniei este prevenirea şi reducerea accidentelor în proximitatea mijloacelor de transport în comun şi promovarea unui comportament responsabil atât din partea călătorilor, câr şi a altor participanţi la trafic", susține STB în cererea de ofertă. Comunicate de presă în gandul.ro Societatea de Trasport București, aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului București, este condusă de Daniel Istrate, care a fost numit pe funcție la propunerea liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov. Instituția condusă de Hubert Thuma a contractat la rândul ei firma lui Radu Budeanu pentru a se promova pe site-ul gandul.ro. Contractul a fost atribuit la finalul lunii octombrie 2024, atunci când CJ Ilfov a cerut să îi fie publicate câte trei comunicate de presă lunar, timp de trei luni, pentru suma de 12.000 de euro. 1.333 de euro pentru un comunicat "Oferta lunara Minim 3 materiale de comunicare lunar redactate si difuzate pe platforma online www.gandul.ro Materiale de comunicare vor fi difuzate si pe pagina de Facebook a platformei online www.gandul.ro Materialele vor fi publicate pe Homepage-ul site-ului cu o pozitionare premium unde vor ramane 24 h, dupa care vor intra in sectiunea de comunicate de presa. Materialele vor fi marcate cu P ( publicitate) La sfarsitul fiecarei luni se vor trimite rapoarte cu monitorizarea materialelor publicate”, se menționează în anunțul de atribuire al contractului. Practic, CJ Ilfov a plătit câte 1.333 euro pentru publicarea unui comunicat de presă. În martie 2024, CJ Ilfov a atribuit firmei Gândul Media Network un alt contract în valoare de 28.000 de euro pentru servicii de informare și promovare on-line.

Biroul directorului STB, dotări de lux (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Biroul directorului STB, dotări de lux

Biroul directorului STB, dotări de lux. Daniel Istrate, directorul general al Societății de Transport București (STB), a comandat lucrări de amenajare interioară pentru "zona biroului managerial" în valoare de 153.000 de euro. Contractul a fost atribuit firmei Alcoor Smart Group, o societate care a trecut de la activități ale portalurilor web la lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea Contactat de către DeFapt.ro, directorul Daniel Istrate a spus inițial că este vorba de o lucrare mai amplă. Confruntat cu informații, directorul a refuzat să dea vreun detaliu motivând că este bolnav. Biroul directorului STB, dotări de lux Daniel Istrate a ajuns director general al STB în septembrie 2023 cu susținerea directă a liberalului Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, care în acea perioadă deținea și funcția de președinte interimar al PNL București. Situația financiară grea a Societății de Transport București nu l-a împiedicat pe directorul general Daniel Istrate să cheltuie pentru propriul confort la locul de muncă. Astfel, în data de 28 noiembrie 2024, STB a anunțat că a atribuit un contract de 767.000 lei, echivalentul a 153.000 de euro, pentru "lucrări de amenajare interioară etaj 7 – zona Birou managerial din sediu STB SA". Uși de sticlă, tapet texturat, tavan suspendat Contractul a fost atribuit firmei Alcoor Smart Group din Sectorul 6. Lucrările prevăd recompartimentarea spațiilor prin folosirea de pereți din gips carton, cât și de pereți din sticlă securizată. Tavanul fals va fi înlocuit cu un altul, suspendat, din lamele. Ușile din lemn vor fi înlocuite cu uși fără toc și cu uși din sticlă securizată. Se vor mai monta jaluzele din lemn la ferestre și uși, pe ziduri se va lipi un tapet texturat, mocheta și aparatele de aer condiționat vor fi înlocuite cu alte noi etc. "Acum m-ați nimerit și răcit" Contactat de către DeFapt.ro, directorul Daniel Istrate a dat de înțeles că nu ar ști ce lucrări se fac în zona biroului său de la etajul 7. "Ce birou amenajăm noi la etajul 7? Nu știu, acum sunt în medical și de aia… Trebuie să verific ce se face aici. Zugrăvim, am schimbat și jos la recepție, sunt mai multe lucrări în clădire", a declarat directorul STB. Întrebat dacă nu i se pare anormal ca într-o perioadă dificilă financiar să risipească 153.000 de euro, directorul Daniel Istrate s-a eschivat: "Nu știu ce să spun acum. O să verific, că nu știu exact pe dinafară. Acum m-ați nimerit și răcit. Vorbim când vreți dvs., vă aștept să stăm de vorbă de săptămâna viitoare". DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la primarul Nicușor Dan, dar fără succes.

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene

Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene. Proaspătul ministru al Justiției a reprezentat ca avocat interesele unor controversați afaceriști din Bănie. A fost "inventat" de milionarul Doru Petrescu "Măgaru'", un personaj controversat și discret colaborator al Poliției și serviciilor secrete locale, cu conexiuni puternice în justiție și politică. "Măgaru'" a murit în condiții suspecte. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj DeFapt.ro dezvăluie, într-un prim episod despre afacerile noului ministru al Justiției, un "tun" imobiliar de 4.000.000 euro. Doru Petrescu și familia lui Rodion Cămătaru, cu ajutorul avocatului Radu Marinescu (care l-a reprezentat în instanță pe un taximetrist care a revendicat o suprafață de 2,58 ha în municipiul Craiova), au orchestrat o tranzacție prin care terenul a ajuns la un fost membru PDL și un apropiat al lui Radu Berceanu, acuzat de procurorii DIICOT de mai multe infracțiuni legate de crimă organizată. Marinescu, pe urmele Laurei Vicol Craiova, orașul în care liderii lumii interlope stau la masă cu politicieni locali, procurori, judecători, șefi din serviciile secrete locale și poliție, l-a dat pe deputatul Radu Marinescu. Iar Partidul Social Democrat "pro-european" condus de premierul Marcel Ciolacu l-a făcut ministru al Justiției în România pe același Marinescu. Cu largul sprijin al primarului Lia Olguța Vasilescu și al soțului ei, europarlamentarul Claudiu Manda. Acum, Radu Marinescu va avea acces la secrete ale României, ale NATO și ale Uniunii Europene, în calitate de membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Și va aproba legalitatea documentelor guvernamentale. Premierul Marcel Ciolacu anunța de la sediul PSD că "ministrul Justiţiei… este un avocat, avocat de Înaltă Curte, un om cu foarte multă experienţă în domeniu. În acest moment era ales preşedinte al Comisiei juridice şi partidul îl susţine". În legislatura trecută, funcția de președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților a fost deținută de Laura Vicol, ajunsă deputat tot pe listele PSD Dolj. Radu Marinescu, omul mafiei imobiliare craiovene Pesedistul Radu Marinescu și-a construit cariera de avocat la umbra controversatului afacerist Doru Petrescu, zis "Măgaru'", liantul între liderii grupărilor interlope, mediul de afaceri, polițiști corupți, șefi ai serviciilor secrete locale și politicieni, dar și unul dintre cei mai mari "rechini" imobiliari din Craiova. A murit pe 14 iunie 2022, în condiții suspecte. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată o relație de lungă durată cu beneficii între actualul ministrul Radu Marinescu și Doru Petrescu. De exemplu, cei doi au fost implicați într-o afacere imobiliară controversată în 2007, atunci când Doru Petrescu i-a cerut avocatului Radu Marinescu să-l reprezinte pe taximetristul Marius Cornel Boangiu, care urma să revendice un teren agricol de 2,58 hectare din patrimoniul orașului Craiova. A dat în judecată două comisii Avocatul Marinescu, în numele clientului său, a dat în judecată Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar a Primăriei Craiova, dar și pe cea a Consiliului Județean Dolj. Motivul: cele două comisii respinseseră cererea de restituire a terenului în natură, pe care îl trecuseră pe o listă de despăgubiri. Judecătoria Craiova a respins cererea de chemare în judecată formulată de în numele lui Boangiu. A urmat recursul la Tribunalul Dolj, acolo unde președintele completului era judecătorul Gigi Trăistaru. Radu Marinescu l-a reprezentat pe Boangiu în procesul imobiliar (sursa: Tribunalul Dolj) Gazeta de Sud scria încă din anul 2004 că judecătorul Gigi Trăistaru a dat mai multe decizii favorabile mafiei retrocedărilor din Craiova. Primărița LOV a dat terenul Judecătorul Gigi Trăistaru, împreună cu judecătorii Stelian Aurelian Cadea și Rodica Steluța Gașpar, au decis ca Primăria Craiova să reconstituie dreptul de proprietate pe un teren din intravilanul municipiului. Primarul Lia Olguța Vasilescu, șefa avocatului Radu Marinescu pe linie de partid, execută întocmai decizia instanței și oferă cele 2,58 hectare pe strada Caracal. Terenul ajunge direct la Doru "Măgaru'" și la soții Corina și Rodion Cămătaru, celebrul fotbalist și câștigător al trofeului "Gheata de Aur a Europei", după ce Boangiu le cedase acestora drepturile litigioase pentru suprafață. La rândul lor, Doru Petrescu și familia Cămătaru, la data de 18 noiembrie 2021, au vândut terenul în rate, cu patru milioane de euro, firmei Centro Trans Corporation SRL, controlată de Constantin Iancu. Atât Doru "Măgaru'", cât și familia Cămătaru au primit fiecare câte un milion de euro iar diferența urma să fie achitată în cursul anului 2022. Toată afacerea a fost blocată, însă, după ce același teren a fost revendicat de un anume Dragoș Chiriac și de cumpărătorul drepturilor sale, Ionuț Doru Chelu. "Dom' Costel" vrea banii înapoi Afaceristul Constantin Iancu, cunoscut local ca "dom' Costel", a fost membru de bază al organizației PDL Craiova, controlată de Radu Berceanu. Partidul l-a pus în funcția de președinte al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. "Dom' Costel" și-a dat demisia după ce s-a aflat că ar fi sechestrat un afacerist din Oltenia pentru a-i prelua afacerea. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni legate de crimă organizată, dar judecătorii l-au achitat definitiv. După moartea lui Doru Petrescu, Constantin Iancu i-a dat în judecată pe moștenitorii acestuia, pe familia Cămătaru și Comisia de Fond Funciar, dar și pe Dragoș Chiriac, pentru a intra în posesia terenului sau a banilor plătiți. La rândul ei, familia Cămătaru se judecă cu moștenitorii lui Doru "Măgaru'", care au fost reprezentați de Radu Marinescu, actualul ministru al Justiției. Ministrul Radu Marinescu a răspuns apelurilor telefonice ale DeFapt.ro, a cerut întrebările "pe WhatsApp", dar a refuzat orice comunicare după ce le-a primit.

Cine-a girat ascensiunea lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Cine-a girat ascensiunea lui Călin Georgescu

Cine-a girat ascensiunea lui Călin Georgescu, personajul a bulversat România după ce a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Cine-a girat ascensiunea lui Călin Georgescu Majoritatea votanților, chiar și mulți dintre cei care l-au ales, se întrebau atunci cine este Călin Georgescu. Unii, însă, știau foarte bine cine e Călin Georgescu. De-a lungul ultimelor trei decenii, candidatul Georgescu a fost partener într-un ONG cu Mircea Toma (CNA), a făcut parte din anturajul guvernatorului Mugur Isărescu, a făcut conferințe de presă împreună cu primarul Klaus Iohannis și a fost promovat de Dan Voiculescu. Citește și: Noi probe că Ciolacu și-ar fi falsificat așa-zisele facturi pentru plimbările cu Nordis: „Nu au fost emise în 2022, an în care acesta a călătorit cu avioane private” La un moment dat, președintele Traian Băsescu a fost la un pas de a-l numi în funcția de prim-ministru al României, în timp ce Mircea Geoană se declara "un partener și un aliat" al Alianței Profesioniștilor pentru Progres, organizație condusă de același Călin Georgescu. Dezvoltare durabilă cu primarul Iohannis Activistul Mircea Toma, membru CNA, a fost asociat cu Călin Georgescu în asociația "Delta Dunării", fondată în 1996. DeFapt.ro a dezvăluit că din această asociație făceau parte mai mulți masoni din Loja "Delta Dunării". Citește și: EXCLUSIV Activistul Mircea Toma, de la CNA, și candidatul Călin Georgescu au fondat asociația „Delta Dunării” pentru promovarea „moștenirii poporului român”. Majoritatea fondatorilor, masoni În anii 2000, Georgescu se afișa și cu primarul de Sibiu Klaus Iohannis. Pe 5 martie 2003, cotidianul "Tribuna" arăta că Iohannis se întâlnea cu Călin Georgescu sub egida Agenda 21. Într-un articol cu titlul "ONU ne învață cum să atragem investițiile", ziariștii din Sibiu scriau că "reprezentantul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în România, Soknan Han Jung, și directorul Centrului Național de Dezvoltare Durabilă, Călin Georgescu, au discutat cu primarul Sibiului, Klaus Iohannis, despre implementarea . La conferința de presă, Călin Georgescu a explicat că menirea programului este de a dezvolta în administrația locală structuri capabile să atragă investiții majore în descentralizarea administrației și în parteneriate publice/private". Alianța Profesioniștilor pentru Progres Pe 14 iunie 2009, Călin Georgescu a lansat manifestul Alianței Profesioniștilor pentru Progres. Aceasta era o organizație care a luat naștere la inițiativa mai multor cetățeni influenți ai momentului: Justin Capră, Sergiu Celac, Florian Colceag, Mihnea Constantinescu, Dumitru Costin, Dragoș Frumosu, Călin Georgescu, Dan Gheorghiu, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, Bogdan Hossu, Cristian Pârvan, Cristian Pîrvulescu, Florin Pogonaru, Laurenţiu Plosceanu, Dan Puric, Septimiu Stoica, Vasile Stroe și Ștefan Varfalvi. Sergiu Celac este cel care l-a angajat pe Mircea Geoană în ministerul Afacerilor Externe. Găzduit de Academia Română Lansarea acestei organizații a avut loc în Aula Magna a Academiei Române, iar moderator al evenmentului a fost Călin Georgescu, pe atunci director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare. Prezent la dezbatere a fost și Mircea Geoană, în calitate de președinte al Senatului României. Acesta a salutat constituirea Alianței Profesioniștilor pentru Progres, sub conducerea lui Călin Georgescu, declarându-se "un partener și un aliat" al acestei noi organizații. La același eveniment a fost prezent și Attila Korodi, fost ministru al Mediului și Dezvoltării Durabile. Promovat de Dan Voiculescu, în calculele lui Băsescu Trei săptămâni mai târziu, Călin Georgescu era promovat în ziarul Jurnalul Național (JN), controlat de Dan Voiculescu, sub titlul "Profesioniștii strâng rândurile pentru România". Apoi, în august 2011, JN a preluat un interviu din romaniapress.ro în care Călin Georgescu era considerat "tehnocratul lui Băsescu". Potrivit lui Ioan Oltean, fost secretar general al PDL, chiar lideri ai acestui partid i-ar fi propus președintelui Traian Băsescu să îl numească premier pe Călin Georgescu. "Călin Georgescu nu este un personaj necunoscut. El este un personaj cunoscut pentru că a apărut de numeroase ori în viața publică din România. Prin anul 2012 el făcea parte dintr-un număr de personaje, personalități avute în vedere pentru o funcție de prim ministru", declara recent Ioan Olteanu.

Ministrul Justiției, contracte din bani publici (sursa: Facebook/Radu Marinescu)
Investigații

Ministrul Justiției, contracte din bani publici

Ministrul Justiției, contracte din bani publici. Cuplul Claudiu Manda și Olguța Vasilescu vor controla Ministerul Justiției prin intermediul lui Radu Marinescu, avocatul lor personal pe care l-au făcut deputat. De exemplu, pe europarlamentarul Claudiu Manda, Marinescu l-a reprezentat într-un dosar de corupție la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosar care s-a prescris în primăvara acestui an. Pe Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și soția lui Claudiu Manda, avocatul a apărat-o într-un alt dosar de corupție, în care aceasta a fost achitată. Citește și: Noul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, traseist prin cele mai toxice partide, promovat în PSD de fugarul Ionel Arsene Avocatul Radu Marinescu, viitorul ministru al Justiției, este beneficiarul a peste 20 de contracte publice în baza cărora a acordat asistență juridică mai multor administrații locale din județul Dolj, inclusiv Primăriei Craiova. Contracte cu Primăria Craiova, apărător al LOV Avocatul Radu Marinescu a depus o primă declarație de avere și interese în anul 2016, atunci când a candidat pe listele PSD pentru un mandat de consilier local. Din documentul respectiv rezultă că era beneficiarul direct a nouă contracte de achiziție directă pentru reprezentare juridică. Șase contracte i-au fost atribuite în perioada 2013 – 2014 de către Primăria Craiova, condusă de pesedista Lia Olguța Vasilescu. Mai avea contracte semnate și cu subordonatele SCM Craiova, SCU Craiova și Colegiul Național "Elena Cuza". Valoarea cumulată a înțelegerilor în anul 2016 era de 43.000 lei. În aceeași perioadă, primarul Lia Olguța Vasilescu se confruta cu o serie de probleme penale. Procurorii DNA au dispus atunci reținerea acesteia pentru 24 de ore (acuzațiile erau de luare de mită, spălarea banilor și folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite). Vasilescu a fost plasată sub control judiciar. Dosarul a fost clasat la finalul anului 2020. În toată această perioadă în care a avut probleme cu justiția, actuala primăriță l-a avut ca avocat pe subalternul ei pe linie de partid, avocatul Radu Marinescu. Ministrul Justiției, contracte din bani publici Până la finalul mandatului său de consilier local în Craiova, avocatul Marinescu semnase alte trei contracte de asistență juridică (cu Asociația Grupului de Acțiune Locală Sudul Gorjului, cu primăria Argetoaia, respectiv cu Consiliul Județean Dolj. Toate, cu o valoare cumulată de peste 42.000 lei). Radu Marinescu a încheiat contracte pe bani publici și după alegerile din 2020. De exemplu, Asociația Grupului de Acțiune Locală Sudul Gorjului i-a plătit în anul 2021 în jur de 18.000 lei pentru asistență juridică. Un an mai târziu, avocatul a primit un contract de opt ori mai mare de la primăria Malu Mare din județul Dolj (142.800 lei). Apoi, în 2023, a mai primit două contracte de la primăria Malu Mare, în valoare totală de 357.000 lei. Primăria Novaci, din Gorj, i-a dat un contract de aproape 6.000 lei. Primarul pesedist Dina Ion, cel care conduce localitatea Coțofenii din Dos, i-a dat un contract de aproximativ 6.000 lei. Pesedista Mihaela Mateescu, primarul localității Scăești, a semnat un contract de asistență juridică în valoare de 33.320 lei. Nicolae Tutunaru, primar pesedist de la Segarcea, a semnat un contract de asistență juridică de doar 1.190 lei cu avocatul Radu Marinescu. În anul 2024, pesedista Mihaela Mateescu i-a mai dat un contract, de 33.320 lei. Tot în 2024, Marinescu a mai primit un contract, de 5.950 lei, de la Primăria Novaci. L-a reprezentat și pe Claudiu Manda Alegerile parlamentare din acest an i-au adus avocatului Radu Marinescu primul mandat de deputat, ales pe listele PSD Dolj, filială condusă cu mână de fier de europarlamentarul Claudiu Manda. Același Radu Marinescu a fost avocatul lui Claudiu Manda în dosarul de corupție în care procurorii DNA l-au acuzat pe acesta din urmă de "folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000)". Pe scurt, potrivit procurorilor, Claudiu Manda a cerut plata ilegală a unor ajutoare sociale pentru localnicii din comuna Bratovoești în schimbul voturilor. Paguba constatată de DNA a fost de 315.850 lei. Curtea Supremă de Justiție a decis, în primăvara anului 2024, încetarea procesului penal pentru că faptele de corupție pentru care a fost trimis în judecată s-au prescris.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră