duminică 19 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Petru Zoltan

663 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA. Cristian Valentin Eniță, pus de PSD în funcția de director general adjunct la Garda Națională de Mediu, este cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru că a efectuat controale ilegale la două societății din județul Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miza controalelor o reprezintă un contract de peste un milion de euro anual pentru colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase de la fabrica de frigidere a chinezilor de la Haier Tech din județul Prahova. La solicitarea Defapt.ro, șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a declarat că subalternul său cu rang de subsecretar de stat nu are atribuții de control, motiv pentru care a sesizat Corpul de Control de la Ministerul Mediului. Fabrică chinezească de frigidere Grupul Haier, condus de chinezul Zhang Ruimin - unul dintre cei mai de vază membri ai Partidului Comunist Chinez și un afacerist recunoscut la nivel mondial, a investit peste 70 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Producția frigiderelor a început în anul 2021. Deșeurile periculoase și nepericuloase rezultate de la fabrica de frigidere erau preluate în baza unui contract de firma Recop Recycling, patronată în acte de Ana Cătălina Mureșan. De afacerea cu colectarea și tratarea deșeurilor se ocupă și soțul Anei Mureșan, Cătălin Mureșan, un afacerist controversat pe plan local. Peste un milion de euro anual Cătălin Mureșan a declarat pentru Defapt.ro că în vara anului 2022 avea un contract de preluare a deșeurilor de la Haier Tech. "Colectam mai multe tipuri de deșeuri recilabile: plastic, carton, fier și foarte puțin deșeuri periculoase. Contractul este destul de ok dacă îl gestionezi cum trebuie. Noi am investit în jur de un milion de euro ca să gestionăm contractul cum trebuie. Momentan nu mai avem contract de preluare a deșeurilor cu fabrica de frigidere. În 2022 aveam contract cu ei", a precizat afaceristul prahovean. Întrebat care a fost valoarea contractului de colectare a deșeurilor de la fabrica de frigidere, Cătălin Mureșan a spus că "undeva la peste un milion de euro" pe an. Controale, deși nu avea atribuții Afacerea cu deșeuri de un milion de euro i-a făcut cu ochiul comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de premierul Nicolae Ciucă la propunerea Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Motiv pentru care a decis la data de 27 iunie 2022 să facă inspecții și controale la cele două firme. Complet ilegale. Șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a explicat de ce controalele efectuate de subalternul său sunt ilegale. "Nu are atribuții de control! Doar comisarii au atribuții de control. Știu că a fost în control, a fost o plângere depusă la Garda Națională de Mediu. Mai departe, eu am redirecționat-o către Corpul de Control al Ministerului Mediului. Fiind demnitar (subsecretar de stat - n.r.), am considerat că Corpul de Control al Gărzii nu poate chestiona un demnitar. Și mai departe Corpul de Control al ministrului s-a ocupat de soluționarea acelei plângeri. Mai departe s-a ocupat de sesizarea instituțiilor abilitate să facă lumină pe subiect", a declarat comisarul general Aurelian Păduraru. Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA Defapt.ro a obținut un document din care rezultă că Direcția Națională Anticorupție a solicitat Gărzii Naționale de Mediu mai multe informații despre atribuțiile comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță în dosarul de corupție 216/P/2022. Adresa DNA către Garda de Mediu (sursa: defapt.ro) De exemplu, în aprilie 2023, anchetatorii au cerut Ordinul nr. 1910 din 07.07.2022 prin care s-au stabilit atribuțiile de serviciului ale acestuia. Totodată, s-a mai cerut ordinele de serviciu și de deplasare ale comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță din data de 25.07.2022, atunci când a fost în control la cele două firme. Întrebat dacă Cristian Valentin Eniță știa ce atribuții are în fișa postului, comisarul general Aurelian Păduraru a răspuns că ar trebui să rămână o întrebare retorică: "Aici trebuie să răspundă la întrebare în mod direct atunci când va fi întrebat. Da, da, există și un dosar la DNA. Așa este! Au fost solicitate niște precizări și documente. Ne-am conformat. Atâta timp cât este o instituție a statului care face o urmărire penală, trebuie să ne conformăm. Nu este suspendat din funcție. Fiind demnitar, cu rang de subsecretar de stat, noi am sesizat Corpul de Control al ministrului. Nu am luat nici o măsură la momentul respectiv.". Susținut de PSD Defapt.ro l-a întrebat pe comisarul general dacă Cristian Valentin Eniță a fost susținut de PSD pentru a ocupa funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu. Răspuns a fost simplu și direct: "Da!". Cristian Valentin Eniță a refuzat să facă orice comentariu legat de ancheta aflată în lucru DNA cu privire la controalele efectuate la cele două companii. "(...) având în vedere susținerea dumneavoastră , va rog să vă adresați instituției nominalizate. Nu am cunoștințe despre măsurile dispuse de Corp Control al MMAP", a transmis Cristian Valentin Eniță. A lucrat șase ani la "Doi și-un sfert" Cristian Valentin Eniță susține în propriul CV că a intrat în câmpul muncii în anul 2000, direct pe funcția de inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, fără să aibă studii superioare. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat sub protecția anonimatului că, pentru ocuparea funcției de inspector, era obligatoriu să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență. Eniță a menționat că a început Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Petrol și Gaze de abia în anul 2004. Adică, la patru ani distanță după ce a fost angajat ca inspector. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze "Este o eroare de dactilografiere. O să verific acum CV-ul. Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. O să verific și o să modific cu siguranță", a declarat Cristian Valentin Eniță. Ulterior a transmis printr-un e-mail că nu există nici un document oficial din care să "rezulte aspect legale referitoare la angajarea mea la DGFP Prahova". La finalul anului 2006, Cristian Valentin Eniță a renunțat la funcția de inspector pentru a lucra la Direcția Generală de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne. A rezistat până în februarie 2012. Întrebat dacă a fost dat afară de la "Doi și-un sfert", Cristian Valentin Eniță a spus că nu l-a dat nimeni afară pentru că a plecat de bună voie. Apoi a lucrat ca administrator al unei firme din Germania și economist la două firme românești. A revenit la stat în aprilie 2021, atunci când a fost angajat pe funcția de consilier achiziții publice la Primăria Băltești, din județul Prahova. De acolo, a fost luat de PSD și pus adjunct la Garda Națională de Mediu.

EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții
Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate
Investigații

Sute de ventilatoare, sute de mii de halate și milioane de teste COVID, în stocurile IGSU, după achiziții exagerate decise de Arafat. Avansuri de milioane de euro, produse nerecepționate

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU. 2,5 milioane de dolari a plătit în avans Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi, unei companii din Coreea de Sud pentru achiziția a 200 de ventilatoare medicale. Echipamentele nu au mai ajuns, dar nici banii statului nu au fost recuperați până în prezent. Aceasta este una din numeroasele achiziții controversate girate în pandemie de generalul Iamandi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nereguli extrem de grave au fost descoperite de Curtea de Conturi și în cazul achizițiilor făcute în pandemie de Departamentul pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea directă a secretarului de stat Raed Arafat. De exemplu, au fost contractate în plus 4,2 milioane de teste rapide față de cele 70 de milioane de teste aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Arafat, cinci refuzuri să se prezinte la Comisia de anchetă Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost chemat de cinci ori de politicienii din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României pentru a fi audiat cu privire la achizițiile din pandemie. Dar de fiecare dată a refuzat invitația. De ce era importantă audierea secretarului de stat Raed Arafat? Pentru că acesta, în calitatea sa de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a solicitat Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) să facă achizițiile de echipamente și materiale sanitare, inclusiv cele în care beneficiar era Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, DSU nu a fundamentat, conform prevederilor OUG 11/2020, valorile estimate transmise ONAC în vederea organizării și derulării procedurilor de achiziții. "Au fost comunicate prețuri de 5 - 6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate (în cazul festelor nazo-faringiene); au fost comunicate prețuri mai mari decât ofertele contractate prin proceduri anterioare (în cazul cutiilor de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS)", se menționează în raportul Curții de Conturi. DSU dădea comenzi ONAC-ului Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea 83 din data de 8 octombrie 2021 prin care se stabileau "noi categorii de produse, stocuri de urgență medicală de strictă necesitate, necesare pentru asigurarea monitorizării permanente și eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităților de învățământ". Practic, urma să se cumpere o cantitate maximă de 70 de milioane de teste rapide din probă de salivă. În urma achiziției, s-a declanșat un scandal public între Ministerul Educației și Departamentul pentru Situații de Urgență legat de sincopele de aprovizionare a unităților școlare, dar și a prețurilor de achiziție mult mai mari. Curtea de Conturi a constatat că DSU a transmis către ONAC o valoare estimată nefundamentată care a "avut drept consecință contractarea prin acord cadru a unei cantități de 4.200.000 buc., peste nivelul aprobat prin HCNSU nr. 83/2021". Legat de această problemă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, să dispună o analiză punctuală. Penalități "uitate" de 22 de milioane de lei Curtea de Conturi a României nu a fost la fel de indulgentă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi. În cazul achiziției de măști de protecție FFP2 și FFP3 de la compania Romwine & Coffe SRL, controlată de afaceristul Cătălin Hideg, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Motivul: IGSU a acceptat nejustificat situația de "forță majoră" invocată de Romwine în livrarea cu mare întârziere a produselor față de termenele de livrare prevăzute în contract. Mai mult, nu a calculat, nu a pretins și nu a urmărit încasarea penalităților aferente. Ulterior controlului, IGSU a calculat, facturat și înregistrat penalități de întârziere de peste 2,72 milioane de lei. Totodată, a fost obligată să ceară penalități și de alți furnizori de echipamente medicale în valoare de peste 19,27 milioane lei. În total 22 de milioane lei, echivalentul a peste 4,5 milioane de euro. Avans de 2,45 milioane USD, nimic în schimb IGSU a plătit firmei Medi Consulting Korea un avans de 2,45 milioane de dolari pentru achiziția a 200 de ventilatoare. Se întâmpla în aprilie 2020, la începutul pandemiei. Nu se știe pe ce filieră a ajuns să fie contractată firma sud-coreeană și nici motivele pentru care IGSU a plătit avansul cu ochii închiși. Cert este că ventilatoarele nu au mai ajuns, iar IGSU a rămas cu banii dați. Curtea de Conturi a constatat că IGSU nici nu a executat garanția de bună execuție, în valoare de 40.800 dolari, nici nu a calculat și pretins penalități. Într-un final, IGSU a fost nevoită să dea firma sud-coreeană în judecată. Tribunalul București a decis în iulie 2022 ca firma Medi Consulting Korea să restituie avansul și să plătească dobânzi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și penalităț de 0,01% pe zi până la achitarea integrală a debitului. "În cazul nerecuperării avansului de la furnizor, pentru stabilirea răspunderii materiale se va sesiza conducătorul entității verificate pentru dispunerea cercetării administrative în acest sens", se menționează în raport. Adică generalul Dan Paul Iamandi trebuie să demareze o anchetă internă pentru a-i trage la răspundere pe subordonații responsabili de această achiziție. Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU IGSU a achiziționat în regim de urgență, prin negociere directă fără publicarea unui anunț prealabil, aparate și echipamente medicale care stau în stoc sau deja au expirat. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a stabilit că termenul de livrare este determinant, fiind principalul factor de evaluare în atribuirea contractelor. Urgența invocată de Raed Arafat a fost atât de mare încât echipamentele medicale achiziționate nici nu au părăsit depozitele. Printre acestea se află ventilatoare, teste nazofaringiene, injectomate și halate impermeabile. Valoarea acestora a fost calculată la suma de 45,86 milioane lei. Adică, în jur de 9,3 milioane de euro. Citește și: Uluitoarele șpăgi de la RAR: cum trec bombe pe roți prin stații ITP – cu numere false și poze trucate De exemplu, în aprilie 2022, IGSU a avea în stoc o cantitate de 252 de ventilatoare medicale în valoare de 28,08 milioane lei, cumpărate în regim de urgență în noiembrie 2020. Ulterior, în stocul IGSU au rămas 143 ventilatoare. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție dată de furnizor a fost de doi ani, adică până în decembrie 2022. Astfel, IGSU a rămas în stoc cu ventilatoare expirate în valoare de aproape 16 milioane lei. În noiembrie 2020, IGSU a mai cumpărat 800 de injectomate în regim de urgență, în valoare de 1,31 milioane lei. Până în aprilie 2022, atunci când a avut loc controlul Curții de Conturi, nu se utilizase nici o bucată. Ulterior, au fost distribuite 238 de bucăți. În stocurile IGSU se mai află peste 1,5 milioane de teste nazofringiene și aproape 470.000 de halate impermeabile. Toate, cumpărate în regim de urgență.

Incredibilă risipă generată de corupție la Unifarm: produse medicale expirate și deteriorate de 105 milioane de euro în depozitele companiei de stat
Investigații

Incredibilă risipă generată de corupție la Unifarm: produse medicale expirate și deteriorate de 105 milioane de euro în depozitele companiei de stat

Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm. 105 de milioane de euro. Atât este valoarea echipamentelor medicale expirate și deteriorate aflate în stocurile Unifarm, companie deținută de Ministerului Sănătății. Informațiile apar în raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Mai mult, statul român urmează să plătească alte milioane de euro pentru a distruge echipamentele medicale achiziționate în mandatul de director general al lui Adrian Ionel, condamnat în primă instanță la șase ani și opt luni de pușcărie pentru mai multe fapte de corupție. Achiziții de un miliard, prejudicii de peste 20% Compania Unifarm, deținută integral de Ministerul Sănătății, a fost în centrul unui scandal referitor la mai multe achiziții ilegale făcute în pandemie, în mandatul de director general al lui Adrian Ionel. Raportul Comisiei parlamentare a scos la iveală că Unifarm a făcut achiziții de 1,076 miliarde de lei, 15,7 milioane euro și puțin peste 2.000 de dolari. În total 235,5 milioane de euro. Culmea, achizițiile făcute din bani publici s-au efectuat fără a se supune niciunei norme referitoare la derularea de achiziții publice, deoarece în accepțiunea reprezentanților companiei "Unifarm nu s-a considerat autoritatea contractantă în accepțiunea Legii 98/2016, aceasta nu a derulat niciodată proceduri de achiziție publică în temeiul Legii 98/2016 privind achizițiile publice". Curtea de Conturi a stabilit că valoarea cumulată a prejudiciilor se ridică la peste 231 milioane de lei. Adrian Marius Dobre, actualul director general al Unifarm, a declarat în fața Comisiei parlamentare că, "urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, s-au demarat demersuri legale pentru recuperarea tuturor prejudiciilor suferite de companie prin neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractelor aferente perioadei COVID, într-un număr de 21 de dosare, cu prejudicii totale în sumă de 230.538.215,30 lei și 192.162,34 euro". Produse medicale expirate, deteriorate la Unifarm Dintr-un proces-verbal din data de 24 iunie 2022 rezultă că în depozitele Unifarm se aflau produse medicale expirate în valoare de 449.811.403,63 lei. Tot acolo se aflau produse deteriorate în cuantum de peste 603.000 lei. Dar și minusuri de inventar în valoare de peste 25,6 milioane lei. Ce s-a întâmplat cu produsele dispărute din inventar nimeni nu știe. Ultima inventariere a produselor din depozitele Unifarm a avut loc pe 13 ianuarie 2023. Atunci s-a constatat că valoarea produselor expirate este de peste 435,4 milioane lei, în timp ce valoarea produselor deteriorate a crescut la peste 83,72 milioane lei. În total, peste 105 milioane de euro. Achiziții de la intermediari, plăți ilegale Curtea de Conturi a constatat că Unifarm a cumpărat echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, deși putea să le achiziționeze direct de la producători externi. Astfel, s-au plătit în plus nu mai puțin de 175,2 milioane de lei. Într-un alt caz au fost achiziționate 20 de aparate RT PCR și 300 de ventilatoare în valoare de 80,08 milioane lei. Produsele nu au fost livrate de către furnizor până la data de 15 mai 2020. Mai mult, au fost identificate documente încheiate între Insectoratul pentru Situații de Urgență, aflat sub controlul secretarului de stat Raed Arafat, și Unifarm, cu date nereale de predare a unor medicamente și echipamente medicale. Adrian Ionel, condamnat la puțini ani, nedefinitiv Totul a culminat cu plățile duble făcute de către Unifarm, sub conducerea lui Adrian Ionel. De exemplu, s-a achitat o sumă nedatorată de peste 17,3 milioane de lei unei firme. Într-un alt caz au fost înregistrate nejustificat unele datorii suplimentare în valoare de peste 19,8 milioane lei. S-au efectuat și plăți fără bază legală în cuantum de 107,3 milioane lei. Citește și: În prețul mare al RCA intră și costuri de limuzină cu șofer pe care firmele de daune le solicită companiilor de asigurări Adrian Ionel, fostul director general al Unifarm, a fost condamnat de judecătorii de la Tribunalul București la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Alți trei ani i-a primit pentru luare de mită (a acceptat un comision de 760.000 de euro). Tot trei ani a primit pentru complicitate la trafic de influență, plus un an pentru instigare la fals. Din contopirea pedepselor a rezultat o condamnare de șase ani și 8 luni de închisoare. Decizia judecătorilor de la Tribunalul București nu este definitivă.

Moftul Olguței Vasilescu, festivalul IntenCity de la Craiova, va costa 20 de milioane de lei în 2023. În 2022, a scos de zece ori mai puțin din bilete
Eveniment

Moftul Olguței Vasilescu, festivalul IntenCity de la Craiova, va costa 20 de milioane de lei în 2023. În 2022, a scos de zece ori mai puțin din bilete

IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, va plăti peste patru milioane de euro din banii municipaliății pentru moftul de a organiza cea de-a doua ediție a festivalului IntenCity, deși prima a fost considerată un eșec. De organizarea evenimentului se va ocupa Opera Română Craiova, condusă de Antoniu Zamfir, unul din protejații primarului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Promovarea festivalului din acest an va costa aproximativ 500.000 de euro, contract câștigat de firma Nosce Grup, care susține că va folosi inteligența artificială pentru "depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă". A băgat 22 de milioane, a scos două Primarul Lia Olguța Vasilescu și-a dorit un festival de muzică la Craiova care să concureze cu Untold de la Cluj. Prima ediție a festivalului IntenCity a fost organizată anul trecut de Opera Română Craiova, o instituție de cultură din subordinea Consiliului Local Craiova, cu bani de la municipalitate. Primăria Craiova a alocat atunci peste 22,5 milioane de lei, adică în jur de 4,5 miloane de euro. Antoniu Zamfir, managerul Operei Române Craiova, estima că va încasa din vânzarea biletelor și abonamentelor în jur de cinci milioane de lei. Dar s-a încasat jumătate din suma preconizată. Pentru a acoperi eșecul, primarul Lia Olguța Vasilescu s-a lăudat pe Facebook cu alte câștiguri. "Dacă e să facem un calcul simplu după gradul de ocupare de sută la sută a camerelor de hotel, cu o medie de 100 euro pe zi, deși știu că duminică s-a închiriat și cu 500 de euro apartamentul în unele hoteluri, cazările au fost la peste 1,5 milioane de euro. (…) Apoi, cu o medie de 50 de euro cheltuiți pe zi pentru mâncare, a turiștilor cazați, plus o estimare a celor veniți din împrejurimi doar pentru ziua respectivă la minimum o mie, avem încă cel puțin un milion de euro. La aceștia se adaugă încasările din bilete, sponsorizări și vendori, pe care le estimez la 1 milion de euro. (…) Eu estimez un minimum de 5 milioane de euro care au intrat în oraș, deci suntem pe plus", contabiliza Olguța Vasilescu "din pix". IntenCity, 20 milioane din bugetul Craiovei Anul acesta se va organiza o nouă ediție a festivalului IntenCity pe stadionul "Ion Oblemenco" și la Sala Polivalentă din Craiova. Nu se știe cât va costa în total evenimentul care se va desfășura în perioada 30 iunie – 2 iulie 2023. Însă primăria condusă de Lia Olguța Vasilescu a alocat pentru Opera Română Craiova un buget de 32,21 milioane lei, bani cu care vor fi finanțate mai multe proiecte, inclusiv IntenCity 2023. Defapt.ro l-a întrebat pe managerul Antoniu Zamfir câți bani va costa festivalul IntenCity din acest an, dar acesta a declarat că nu știe exact pentru că până în prezent se discută doar de costuri estimate. "Nu știm cât costă festivalul de anul acesta. Avem niște estimări. Dar tot în jur de 25 de milioane de lei, plus-minus. Banii vin de la primărie, din vânzarea de bilete, din sponsorizări. De la primărie vin în proporție de 70-80%. Toate aceste informații le putem da după ce se termină festivalul. Atunci o să știm câte bilete am vândut, câte sponsorizări au intrat…", a declarat Antoniu Zamfir. Din ce spune Antoniu Zamfir se poate înțelege că Primăria Craiova va subvenționa festivalul acesta cu cam 20 de milioane de lei, echivalentul a peste patru milioane de euro. Numai promovarea, 500.000 de euro Opera Română Craiova va cheltui aproape 500.000 de euro pentru promovarea festivalului IntenCity. Contractul pentru marketing și publicitate a fost adjudecat de firma Nosce Group, patronată și administrată de Georgiana Stoica. Societatea Georgianei Stoica trebuie să facă strategia de promovare care va include printre altele și identificare audienței și publicul țintă target-at din România, Bulgaria și Serbia. Citește și: Kara-Murza, doar vârful piramidei de opozanți ai lui Putin care au sfârșit fie asasinați, fie în închisoare. Lunga istorie de crime comandate de Kremlin Strategia trebuie să mai cuprindă analiza celor mai bune practici de targeting și remarketing, inclusiv "big data" cu ajutorul inteligenței artificiale pentru depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă. O parte din bani vor ajunge și la televiziuni, radiouri și publicații online. De exemplu, contractul prevede "crearea, producția și difuzarea unui spot TV, cu o durată de aproximativ 30 de secunde, format full HD/4K. Crearea, producția și difuzarea a minim 4 publireportaje TV diferite pentru România care vor fi difuzate înainte de eveniment (nu mai târziu de 29 iunie 2023), format full HD/4K, cu o durată între 40 și 60 de secunde care vor fi difuzate la posturile TV menționate anterior, în prime-time, în intervalul orar 18.00 –23.00".

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează producătorul rachetelor Raytheon SkyCeptor: administratora județului Prahova, în CA la Electromecanica Ploiești
Investigații

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează producătorul rachetelor Raytheon SkyCeptor: administratora județului Prahova, în CA la Electromecanica Ploiești

Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica. Uzina de arme de la Ploiești ar urma să producă rachetele SkyCeptor în colaborare cu americanii de la Raytheon, este controlată politic de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din Consiliul de Administrație al fabricii de arme de la Ploiești face parte Anna Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova. Dar ministrul Virgil Popescu a numit-o și în conducerea altor două companii de stat: Distribuție Energie Electrică România și Depogaz. Tot la fabrica de arme de la Ploiești îl regăsim în funcția de director general pe liberalul Cristian Popescu, fost consilier județean la Prahova. Baronul liberal Iulian Dumitrescu controlează Electromecanica Compania Electromecanica Ploiești, deținută de Ministerul Economiei, a anunțat în urmă cu un an de zile că a semnat un memorandum cu americanii de la Raytheon pentru a produce în România rachetele interceptoare SkyCeptor. La semnarea documentelor au participat Wesley D. Kremer, președintele Raytheon, ministrul Economiei Florin Spătaru, ministrul Apărării Vasile Dîncu, dar și Gabriel Țuțu, directorul de atunci al Romarm. Plin de entuziasm, ministrul Florin Spătaru spunea atunci că mai sunt câțiva pași pentru a începe producția de rachete la Ploiești. "Producţia înseamnă şi investiţii din partea română şi ceea ce l-am asigurat pe directorul Electromecanica şi directorul general al Romarm e că Ministerul Economiei este hotărât să investească, să aloce bani pentru dezvoltarea acestei capabilităţi astfel încât România să se poziţioneze atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, ca un furnizor stabil şi ca un furnizor de încredere în acest domeniu", spunea atunci ministrul Florin Spătaru. De atunci a trecut un an de zile, timp în care ministrul Florin Spătaru a uitat de promisiunea făcută atât industriei de apărare, cât și partenerilor americani. Surse din cadrul companiei au declarat sub protecția anonimatului că, de la semnarea memorandumului, nu s-a alocat nici un leu pentru dezvoltarea acestei companii. Am încercat să obținem un punct de vedere legat de investiții de la Cristian Popescu, directorul general al Electromecanica Ploiești, dar de la secretariatul companiei ni s-a transmis că nu este la serviciu. Liberalul Cristian Popescu, pus director de liberalul Virgil Popescu Liberalul Cristian Popescu a fost numit în funcția de director general la Electromecanica Ploiești în ianuarie 2020, apoi și-a dat demisia din Consiliul Județean Prahova. Numirea în funcție a fost făcută cu acordul lui Virgil Popescu, ministrului Economiei din acea perioadă. Cristian Popescu absolvit Facultatea de Drept "Titu Maiorescu" în anul 2000 și, după cinci ani, a intrat în câmpul muncii. Oficial, a fost administratorul societății Denner, pe care o patronează și în prezent, împreună cu Daniela Bianca Popescu, soția sa. Societatea are ca obiect principal de activitate repararea calculatoarelor și obiectelor periferice. În anul 2009, a fost numit director general al companiei strategice Electromecanica Ploiești. Deși nu avea experiență deloc în domeniu, a rezistat pe funcție timp de patru ani. Apoi, în anul 2013, a fost retrogradat pe funcția de șef structură de securitate, funcție pe care a stat până în ianuarie 2020. Triunghiul Băluță - Viorica Dăncilă - Iulian Dumitrescu În ultima zi de ministru al Economiei, liberalul Virgil Popescu a decis să o numească în Consiliul de Administrație (CA) al companiei Electromecanica Ploiești pe Anna Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova. Cariera acesteia în administrația publică este strâns legată de primarul pesedist Daniel Băluță, de premierul Viorica Dăncilă și de liberalul Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova. Conform CV-ului ei, Anna Maria Vasile a lucrat în perioada 1999-2009 la primaria Los Barrios, din Spania. Revenită în țară, a fost angajată direct ca director executiv la Direcția Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Sector 3. De la Sectorul 3 s-a mutat la Sectorul 5. În august 2017, primarul pesedist Daniel Băluță a decis să o numească în funcția de administrator public al Sectorului 4. Șefă fără număr A stat pe funcție până în decembrie 2018, atunci când a fost detașată la Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. După doar două luni a revenit în Primăria Sector 4 pe funcția de director executiv. A stat doar o lună pe acest post, apoi iar a fost detașată pe funcția de șef serviciu în Corpul de Control al premierului Viorica Dăncilă. De data aceasta, a stat pe funcție până în martie 2020. De la Corpul de Control al Guvernului, a aterizat direct pe funcția de comisar șef al Gărzii de Mediu Prahova, iar de acolo s-a transferat la Agenția de Mediu Prahova. În noiembrie 2020, liberalul Iulian Dumitrescu a angajat-o pe postul de director executiv al Direcției Proiecte cu Finanțare externă a Consilului Județean Prahova. Apoi, după două luni, a decis să o numească în funcția de Administrator Public al județului Prahova. Din această postură conduce județul atunci când liberalul Iulian Dumitrescu este plecat cu treburi politice la București. Două CA-uri de la ministrul Virgil Popescu Liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei, a decis să o numească pe Anna Maria Vasile și în funcția de președinte al Consiliului de Administrație la Distribuție Energie Electrică România, societatea care asigură distribuția energiei pentru aproape patru milioane de locuri de consum. Tot ministrul Virgil Popescu a decis să o numească pe subalterna liberalului Iulian Dumitrescu și în Consiliul de Administrație al Depogaz Ploiești, filiala de înmagazinare a gazelor naturale a Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz SA. Citește și: Firea l-a dat afară, de urgență, pe activistul Vișinel Bălan de la Protecția Copilului, după ce acesta a vorbit public despre sinuciderile copiilor din centrele de plasament Anna Maria Vasile nu a menționat în declarațiile de avere veniturile pe care le încasează lunar de la cele trei companii de stat. De exemplu, membrii CA de la Electromecanica Ploiești primesc lunar o indemnizație de 3.300 lei brut. În timp de indemnizația lunară la Depogaz este echivalentul a două salarii medii brute, adică în jur de 12.000 lei. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Anna Maria Vasile, dar aceasta a refuzat orice discuție legată de activitatea sa. "Luați legătura cu cei de la Electromecanica. Nu am ce comentarii să fac. Trimiteți o solicitare la Electromecanica și o să vă răspundă purtătorul de cuvânt", a spus Anna Maria Vasile.

EXCLUSIV Fost căpitan de Securitate, plătit de PSD cu 66.000 de lei și numit de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al IAR Brașov. CNSAS i-a dat verdict de poliție politică
Investigații

EXCLUSIV Fost căpitan de Securitate, plătit de PSD cu 66.000 de lei și numit de ministrul Economiei în Consiliul de Administrație al IAR Brașov. CNSAS i-a dat verdict de poliție politică

Căpitan de Securitate, plătit de PSD. Haralambie Voicilaș, un fost căpitan de Securitate care a făcut poliție politică, a fost angajat de Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Salariul primit de la social-democrați a fost de 66.000 lei, echivalentul a 13.500 de euro. Mai mult, ministrul Economiei, Florin Spătaru, l-a plasat în Consiliul de Administrație al IAR Brașov, o companie de stat cu tradiție în istoria aviației. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități a decis în ocotombrie 2005 că Haralambie Voicilaș, fostul avocat al lui Valentin Ceaușescu, a semnat mai multe rapoarte și note prin care s-au încălcat drepturile cetățenilor. Faianțar-mozaicar, ofițer Secu, judecător, "Ștefan Gheorghiu" Haralambie Voicilaș și-a început cariera în anul 1963 ca faianțar–mozaicar la Întreprinderea de construcții Ploiești. A lucrat acolo până în 1967, an în care a intrat la Facultatea de Drept din București. După terminarea facultății, în anul 1972, a fost încadrat ca ofițer la Ministerul de Interne. Apoi și-a început ascensiunea în structurile de Securitate. În perioada 1974-1978, Haralambie Voicilaș a avut gradul de locotenent–major de Securitate la București. Apoi, în perioada 1983-1985, a fost căpitan la Securitatea Municipiului București, serviciul 120, potrivit informațiilor făcute publice de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități. Însă, în CV-ul său, Voicilaș Haralambie susține că, între 1984 și 1988, a activat ca judecător la Judecătoria Sector 2. De la judecătoria Sector 2, a ajuns lector la Academia "Ștefan Gheorghiu", acolo unde se făcea pregătirea cadrelor de conducere din Partidul Comunist Român. După Revoluția din 1989, Voicilaș Haralambie și-a început cariera de avocat în Baroul București. Verdict de poliție politică, definitiv din 2007 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a emis decizia 186 în octombrie 2005 în care se menționează că, în urma probelor examinate, în activitatea de ofițer de Securitate a lui Voicilaș Haralambie a desfășurat activități de poliție politică: "Astfel, s-a reținut că acesta a semnat rapoarte, note de analiză și adrese prin care s-au încălcat drepturile cetățenești prevăzute de Constituția României din 1965 (libertatea cuvântului și a presei – art. 28, inviolabilitatea – art. 32, secretul corespondenței – art. 33) și Pactul privind Drepturile Civile și Politice (dreptul la viață private – art. 17, libertatea de exprimare și libertatea de opinie – art. 19)". Decizia CNSAS în dosarul Haralambie Voicilaș (sursa: CNSAS) Decizia CNSAS a rămas definitivă și irevocabilă prin Sentința civilă nr. 3/29.03.2007 a Curții de Apel București. "Am fost ofițer de Securitate. Așa!" La solicitarea Defapt.ro, Haralambie Voicilaș a declarat că nu știe să fi făcut poliție politică. "M-o fi declarat că am făcut poliție politică. Eu nu vă contrazic. Nu am cunoștință de așa ceva. Am fost ofițer de Securitate. Așa! Eu am fost într-o perioadă a vieții mele... am lucrat în Ministerul de Interne la Departamentul Securității până în 1983. Cum să fac poliție politică dacă am ieșit în '83? O zice (CNSAS – n.r.). Conform principiului democrației fiecare este liber să vorbească. Așa au zis și ei. Nu am argumente să vă contrazic. Nu știu că m-au declarat că am făcut poliție politică. În 1983 eram judecător la judecătoria Sector 2", a declarat Haralambie Voicilaș. Căpitan de Securitate, plătit de PSD. Salariul: 66.000 de lei Pe Haralambie Voicilaș l-am găsit în Consiliul de Administrație al companiei IAR Brașov, una dintre companiile strategice a statului român la care este acționar majoritar Ministerul Economiei. Din documentele postate pe site-ul IAR Brașov rezultă că Haralambie Voicilaș a fost numit membru în Consilul de Administrație în data de 28 decembrie 2022. Apoi, în februarie 2023 i-a fost prelungit mandatul. Numirea și prelungirea mandatului s-au făcut la cererea ministrului Economiei Florin Spătaru, vicepreședinte la PSD Galați. Pentru această funcție Haralambie Voicilaș este renumerat lunar cu suma de 4.720 de lei brut. Tot pe site-ul IAR am găsit și declarația de avere a lui Haralambie Voicilaș. Din documentul citat rezultă că a încasat de la Partidul Social Democrat un salariu de 66.000 de lei, adică în jur de 13.500 de euro. Voicilaș a primit salariu de la PSD (sursa: IAR Brașov) În plus, mai primește două pensii. Una de la Baroul București, iar cealaltă de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Întrebat cum a ajuns în CA al IAR Brașov, Haralambie Voicilaș a spus că a fost ales de Adunarea Generală a Acționarilor. "Cineva te propune, dar asta nu înseamnă că, dacă te-a propus, ești membru în Consiliu", a spus cu tâlc Voicilaș. Voicilaș: "Iubesc această țară" Haralambie Voicilaș nu a vrut să spună dacă este sau nu membru PSD. Însă, atunci când a fost întrebat de cei 66.000 declarați ca salariu încasat de la PSD, Voicilaș s-a arătat tare mirat. "O fi niște bani de la PSD. Eu nu știu. Nu am voie să uit? 66.000 lei? Ce bine ar fi! Auziți, de ce nu ziceți 600.000 de lei?", a mimat uimirea Voicilaș. Cât despre relația sa cu liderii PSD, inclusiv cu Marcel Ciolacu, Haralambie Voicilaș nu a vrut să facă nici un comentariu. Totuși, a spus că îl cunoaște pe Ion Popa, președintele Organizației Pensionarilor Social Democrați, din din anii '78-'79, de când era activist de partid la București. "Puteți să scrieți ce doriți. Am iubit, iubesc această țară și o voi iubi tot timpul. Oriunde m-am dus n-am luptat împotriva țării și împotriva poporului român. Să îmi demonstreze cineva că am încălcat un drept al unei persoane. Ce drept am încalcat eu?", a adăugat Haralambie Voicilaș. Șeful pensionarilor PSD: "Care-i problema că a fost căpitan de Securitate?" Ion Popa, șeful pensionarilor PSD, a spus că Haralambie Voicilaș este secretar executiv la organizația națională a pensionarilor a PSD. Întrebat dacă l-a susținut pentru funcția de membru CA la IAR Brașov, Ion Popa a spus că Voicilaș a fost propus de partid. "A fost propus. Care-i problema? Haideți, domnule, vedeți-vă de treabă. A avut mai multe funcții. A fost și avocat, a fost și șef de instanță. Și care-i problema că a fost căpitan de Securitate? Alții nu au fost? Nu e nici o problemă! Nu știu de ce vă îngrijorează pe dumneavoastră că a făcut poliție politică. Asta nu știu eu", a declarat Ion Popa. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la Marcel Ciolacu, liderul PSD, pentru a afla care a fost motivul pentru care partidul pe care îl conduce i-a plătit salariul lui Haralambie Voicilaș. Dar Ciolacu a refuzat să comenteze. La fel a procedat și Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei.

Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI
Investigații

Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI

Florin Spătaru, ministrul Economiei, a numit la conducerea companiilor de armament ale statului politruci fără nici o legătură cu domeniul. De la secretare până la foști vânzători, bibliotecare, lăcătuși, polițiști, profesori, pensionari, chiar și patroni de discoteci. Majoritatea, susținuți politic de PSD și PNL, principalele partide de guvernământ. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero. Consilierii ministrului Florin Spătaru au preluat președinția Consiliilor de Administrație de la Avioane Craiova și Romaero, două companii strategice din industria de apărare. La Romaero au ajuns și oamenii ministrului Gabriela Firea, colonelul SRI Alexandru Roland Săvulescu și Alexandru Hanzem Kansou. Cei care conduc Avioane Craiova, Romaero Ministerul Economiei, condus în prezent de pesedistul Florin Spătaru, coordonează activitatea industriei de apărare de stat prin compania Romarm, acționar majoritar la 15 fabrici de armament în întreaga țară. Separat, în portofoliul Ministerului Economiei se mai află șase companii: Avioane Craiova, IAR, IOR, Romaero, Șantierul Naval Mangalia și Uzina Mecanică Orăștie. Alte două companii strategice, Uzina de Produse Speciale Făgăraș și Construcții Aeronautice, se află în faliment din anul 2008, respectiv 2014. Pe lângă ministrul Florin Spătaru, de industria de apărare răspunde oficial și secretarul de stat Daniela Nicolescu, numită în funcție de liberali. De altfel, industria de apărare a și fost împărțită între PSD și PNL când a venit vorba de funcții de conducere. Agentul de vânzări și silvicultorul Avioane Craiova, una dintre societățile deținute de Ministerul Economiei, a fost înființată în anul 1972 cu scopul de a produce avioane militare pentru Forțele Aeriene Române. Consiliul de Administrație format din cinci membri. Liberalul Mădălin Romeo Voicinovschi, unul dintre membrii CA, a fost agent și manager de vânzări. În prezent, este administrator public al comunei Teasc, din județul Dolj. Cosmin Lucian Gherghe, alt membru CA, este lector universitar la Universitatea din Craiova. Tot în Consiliul de Administrație la Avioane Craiova îl regăsim pe silvicultorul Eugen Gioancă, fost senator PSD în perioada 2019-2020. El a intrat în Parlament în locul lui Claudiu Manda, care a renunțat la mandat pentru post de europarlamentar. Gioancă s-a pensionat anticipat, dar continuă să lucreze și pe post de consilier parlamentar. Un alt pesedist plasat la conducerea Avioane Craiova este inginerul Marius Cosmin Pantilimon, consilier județean și consilier parlamentar. Lăcătuș mecanic din 1987 În funcția de președinte al Consiliului de Administrație de la Avioane Craiova a fost numit Viorel Beleuzu, consilierul personal al ministrului Florin Spătaru. La începutul acestui an, ministrul Spătaru l-a plasat și în CA al Șantierului Naval 2 Mai SA. Viorel Beleuzu a intrat în câmpul muncii ca lăcătuș mecanic în anul 1987. După cinci ani, a făcut pasul spre administrația publică, unde a deținut mai multe funcții: de la expert la Avocatul Poporului, până la director adjunct al AVAS. În perioada 2017 - 2018 a fost încadrat pe postul de consilier relații la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. De acolo, s-a detașat la Departamentul pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor statului, din subordinea Ministerului Economiei. Ministrul de atunci, Dănuț Andrușcă, l-a plasat în Consiliul de Supraveghere al Șantierului Damen Mangalia. Din această postură, Beleuzu a votat intrarea în directoratul șantierului a lui Florin Spătaru, pe atunci director de resurse umane la compania Damen. Actualul ministru, funcție de la consilier Contactat de către Defapt.ro, Viorel Beleuzu a spus că a votat intrarea în directorat a lui Florin Spătaru, dar nu i-a fost șef direct actualului ministru. El a precizat că ședințele Consiliului de Administrație le ține la sediul ministerului, acolo unde îi convoacă pe toți membrii. „Partea asta de administrare a societăților nu presupune prezența fizică acolo. Nu tot timpul. Când este nevoie și sunt situații mai delicate, ca să înțeleg mai bine care este situația, mă duc acolo câteva ore. Fac destule ore suplimentare care acoperă cu vârf și îndesat perioada în care sunt plecat”, a declarat Viorel Beleuzu. Totodată, Beleuzu a declarat că cele două companii din a căror conducere face parte nu au primit bani de investiții anul acesta. PSD, cu pensionari speciali La Romaero SA, fosta Întreprindere de Avioane București, ministrul Florin Spătaru l-a impus în funcția de președinte CA pe consilierul său Costel Enache, ieșit la pensie în decembrie 2021 din Ministerul Apărării Naționale. El a lucrat la Departamentul pentru Armamente, instituție care s-a ocupat și de organizarea licitației pentru achiziția de corvete. PSD București, organizație condusă de ministrul Gabriela Firea, i-a impus în CA pe Alexandru Roland Săvulescu și pe Alexandru Hanzem Kansou. Primul este un fost colonel, pensionat din Serviciul Român de Informații și candidat la Camera Deputaților din partea PSD București. Citește și: Rareș Bogdan, audiat la DNA. Dar nu în dosarul șpăgilor de pe Otopeni, ci în cel al lui Pițurcă – Romarm Iar Alexandru Hanzem Kansou, secretarul general al PSD București, este finul cuplului Gabriela Firea – Florentin Pandele. Tot pe această filieră, Kansou a fost numit director al Societății Naționale de Radiocomunicații, o altă companie strategică a statului și unul dintre principalii furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice din România. PSD Buzău, organizație condusă de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, l-a impus în CA al Romaero pe Alexandru Buscu, consilier județean și fost director executiv la societatea Piețe, Târguri și Oboare Buzău.

EXCLUSIV Șpăgarul-șef din dosarul Otopeni, Bălan, a făcut numai afaceri falimentare, dar se lăuda că e fost "James Bond de la SIE" și prieten cu ambasada Rusiei la București
Investigații

EXCLUSIV Șpăgarul-șef din dosarul Otopeni, Bălan, a făcut numai afaceri falimentare, dar se lăuda că e fost "James Bond de la SIE" și prieten cu ambasada Rusiei la București

Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion". Cristian Dumitru Bălan, considerat "creierul" șpăgii de 22,4 milioane cerute pentru închirierea spațiilor de pe Aeroportul Otopeni, este văzut drept o legendă vie a spionajului românesc de către afaceristul Radu Laurențiu Tănăsescu, unul dintre inculpații în dosarul de corupție. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Legenda vie" a SIE se lăuda într-o convorbire telefonică că este un apropiat al Ambasadei Rusiei de la București, care ar fi înlăturat de pe internet un articol de presă compromițător despre el. Numele controversatului Cristian Dumitru Bălan apare în șase societăți înregistrate în România, din care doar una este în funcțiune. Printre foștii asociați se află Alexandru Cătălin Macovei, ex-președinte al Agenției Naționale de Integritate, dar și afaceristul Cezar Florin Golumbeanu, trimis în judecată de DIICOT pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Fetișul Mikonos La finalul lunii martie a.c., procurorii DNA i-au reținut pentru 24 de ore pe George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, și pe afaceriștii Cristian Dumitru Bălan, Radu Laurențiu Tănăsescu și Cătălin Lăscuț. Motivul: Cristian Dumitru Bălan ar fi cerut direct și prin intermediul directorului George Alexandru Ivan o șpagă de 22,4 milioane de euro pentru a facilita închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni. Intercepările din dosarul de corupție arată o Românie paralelă, controlată de afaceriști meschini care învârt zeci de milioane de euro sub ceea ce pare a fi protecția rezerviștilor din serviciile secrete românești. O lume în care se devoalează povești cu "spioni" români care ar fi sub protectoratul Ambasadei Rusiei de la București. Într-una dintre discuțiile interceptate de procurori, Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul și unul dintre asociații companiei Millenium Pro Design, îi povestește lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, că și-a petrecut una dintre vacanțe la Mikonos, nu la Saint – Tropez, alături de Cristian Dumitru Bălan. Șpăgarul spațiilor din Otopeni, escroc "spion" În timpul discuției, directorul Hardan Saadeh își întreabă interlocutorul cu ce se ocupă mai exact Cristian Bălan, deși părea că îl cunoaște destul de bine. Directorul Tănăsescu îi spune că Bălan a lucrat în Serviciul de Informații Externe, acolo unde făcea parte dintr-un grup care a părăsit sistemul pentru a se dedica afacerilor în Viena, cunoscută drept capitala mondială a spionilor. Tănăsescu adaugă că România a avut o echipă de 15-20 de agenți în stilul lui James Bond care s-au ocupat cu crime plătite și au dărâmat guverne. "Au grupul ăla! Fond de investiții cu nu știu ce, sunt niște securiști periculoși, ei mai au niște firme, de exemplu… ca să înțelegi… ă… nu știu dacă știi că România a avut o echipă de 15-20 de James-i Bonzi, care au renunțat la ei… agenții ăia! Crime plătite, nu știu ce, dărâmări de guverne", descrie grupul Tănăsescu, potrivit interceptărilor din dosar. Deși la un moment dat părea neinteresat despre activitatea spionilor români, Hardan Saadeh a încercat să mai stoarcă câteva informații despre activitatea acestora de la Tănăsescu. Într-un final îi spune că Cristian Dumitru Bălan "e pericol! Ăla te bagă la portbagaj, mori sigur. Dacă n-ai…". Pălăvrăgeală de escroci Ca orice "spion" de talie internțională care se respectă, Cristian Dumitru Bălan și-a devoalat într-o convorbire telefonică legătura cu Ambasada Rusiei de la București. Cui i-a povestit despre conexiunile sale cu rușii? Chiar lui Hardan Saadeh, directorul firmei Dnata Catering, cel care nu părea interesat de activitatea acestuia. De exemplu, într-una din convorbiri, "spionul" Bălan îi spunea lui Saadeh, martor în dosarul de corupție, că este apropiat de Ambasada Rusiei în România. Pentru a-și întâri spusele, i-a dat ca exemplu faptul că rușii au "înlăturat de pe internet un articol de presă compromiţător pentru sine prin această relaţie cu ambasada". Articolul cu pricina l-a deranjat atât de tare pe "spionul" Bălan încât le-a spus celor care știau de subiect: "Bă! Creanța mea morală, pe subiect, e la nașul fetelor. E la ambasadă, la ruși. Dacă voi scăpați de ăștia, sunteți campioni mondiali.". Ulterior i s-a destăinuit lui Saadeh că "prietenii" de la Ambasada Rusiei l-au asigurat că nu va mai avea probleme. Serviabil ca întotdeauna, dar aparent deloc neinteresat, Hardan Saadeh l-a întrebat la finalul discuției dacă vrea să îl ducă undeva. Afacerist de carton Chiar dacă pare că Cristian Dumitru Bălan este influent, afacerile sale au eșuat rând pe rând. Numele lui Bălan apare ca asociat în șase firme. Cinci au fost radiate de la Registrul Comerțului, iar cea de a șasea nu a avut activitate în anul fiscal 2021. Cristian Bălan a fost asociat cu Alina Bianca Bălan în firmele Bucur Techno Plus Exim SRL și Bucur Tehno Plus. Prima avea ca obiect de activitate comercializarea materialului lemnos și construcții, iar cea de-a doua, doar construcții. Ambele au fost radiate în anul 2002. Alte două societăți controlate de Cristian Bălan, Scwartzpunct Import-Export și Ximpo Trans, au fost radiate în 2002, respectiv 2007. Citește și: Stenogramele dosarului Otopeni: „Păi da’ n-oi face afacere cu statu’! Se fură la stat, nebunule!”. Cum erau descriși liderii politici: Ciolacu – un țăran de Buzău, Rareș Bogdan – un măscărici O altă societatea în care Cristian Bălan a fost asociat este Romconnection Trade Consulting, firmă înființată în anul 2013. Ceilalți patru parteneri de afaceri au fost Cristian George Badea, Neculai Roșca, Alexandru Cătălin Macovei, fostul șef al Agenției Naționale de Integritate, dar și Cezar Florin Golumbeanu. Ultimul a fost acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani de procurori DIICOT în același dosar în care a fost arestat Călin Tatomir, fostul director al Microsoft România. Singura firmă activă în care Bălan apare ca asociat cu 15% este Cloud Grid SRL, care are ca obiect de activitate dezvoltarea de soft-uri. Restul părților sociale sunt deținute de Gabriel Ovidiu Neacșu. Această societate nu a raportat angajați sau vreo activitate comercială în anul fiscal 2021.

Extremist american periculos, arestat la București. Robert Rundo conduce Mișcarea Rise Above care militează pentru reinstaurarea nazismului și a supremației albe
Eveniment

Extremist american periculos, arestat la București. Robert Rundo conduce Mișcarea Rise Above care militează pentru reinstaurarea nazismului și a supremației albe

Extremistul american Rundo, arestat la București. Americanul Robert Rundo, liderul Mișcării Rise Above (un grup de extremă dreaptă descris ca "un colectiv de neo-naziști și fasciști violenți"), a fost arestat în București în baza unui mandat de arestare internațional emis de autoritățile din SUA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform cererii de arestare provizorie, Robert Rundo a fost dat în urmărire internațională pentru că "ar fi conspirat cu alte persoane să se deplaseze la mitinguri cu caracter politic și să folosească tactici de luptă și violență fizică împotriva persoanelor și grupurilor care nu au susținut ideologia lor". Extremistul american Rundo, arestat la București Poliția Română a anunțat că americanul Robert Rundo (33 de ani) a fost prins în București de polițiștii Direcției de Investigații Criminale – Serviciul Urmăriri. La acțiunea de prindere a extremistului american au participat și luptătorii Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale. "Față de persoana menționată, autoritățile judiciare americane au transmis o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, din care rezultă că, în intervalul decembrie 2016 – octombrie 2018, în Districtul Central al Statului California și în alte părți ale S.U.A., bărbatul ar fi conspirat cu alte persoane să se deplaseze la mitinguri cu caracter politic și să folosească tactici de luptă și violență fizică împotriva persoanelor și grupurilor care nu au susținut ideologia lor", potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române. Americanul Robert Rundo a fost arestat pentru 30 de zile urmând să fie extrădat în SUA. În prezent se află încarcerat în Arestul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, cunoscut informal ca "Beciul Domnesc". California albă, misogină, militarizată Americanul Robert Rundo a înființat grupul de extremă dreapta "Do It Yourself Division" pe care l-a transformat în anul 2017 în Mișcarea Rise Above. Noua organizație extremistă este considerată un grup militant de luptă stradală din sudul Californei, descris ca "un colectiv liber de neo-naziști și fasciști violenți" care militează pentru supremația albă. Heidi Beirich, fost director de proiect la organizația Southern Poverty Law Center's, consideră că membrii Mișcării Rise Above "cred că țin de vechea California, care era albă, care era conservatoare, care era condusă de bărbați, care era conectată la armată. Și acum acea cultură se pierde și se luptă să o readucă înapoi". Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic La 27 august 2018, patru lideri ai mișcării conduse de Robert Rundo au fost arestați de FBI pentru actele violente de la mitingul Unite the Right din 2017. În urma perchezițiilor la locuința lui Michael Miselis, unul dintre arestați, autoritățile americane au găsit arme de asalt, fumigene și rachete de incendiu, dar și un afiș pe care era imprimat numărul 88, codul pentru "Heil Hitler". În vizită la grupările extremiste din Balcani Robert Rundo a fost pus sub acuzare în octombrie 2018 pentru violențele din timpul mitingului Unite the Right din Charlottesville, dar a fugit în Mexic și apoi în America Centrală. A fost arestat și extrădat în SUA. Însă instanța a decis că Legea Anti – Revolte era neconstituțională, deoarece era excesiv de amplă și încălca Primul Amendament. În martie 2021, o instanță superioară a anulat decizia și a permis reluarea urmăririi penale. Astfel, în ianuarie 2023, Robert Rundo a fost reinculpat. În tot acest timp, Robert Rundo a fost liber să plece din SUA. Conform BIRN, în februarie 2020 se afla la Budapesta, capitala Ungariei, acolo unde a participat la evenimentele dedicate Zilei Onoarei. La acest eveniment, grupările de extremă dreapta și neonaziste aduc un omagiu forțelor naziste. Potrivit ADL, aici Rundo a fost prezentat grupului sârbesc Kormilo. Ulterior, tot în februarie 2020, Robert Rundo și-a anunțat prezența la Belgrad, capitala Serbiei. Într-un mesaj transmis public, Rundo a salutat "trezirea spiritului sârbesc" și îndemna la boicotarea alegerilor parlamentare.

Suspectați de "blat" la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei
Economie

Suspectați de "blat" la stabilirea prețurilor la ulei de floarea soarelui, primii patru producători din România au o cifră de afaceri de șase miliarde de lei și profituri de 250 de milioane de lei

Mari producători români de ulei, "blat". Consiliul Concurenței, condus de Bogdan Chirițoiu, a anunțat că a declanșat o investigație pentru a verifica dacă marii producători de ulei de floarea soarelui au făcut înțelegeri ascunse pentru a stabili prețul uleiului pe piața din România. Investigația îi vizează pe americanii de la Bunge, francezii de la Expur și românii de la Prutul și Ardealul. Cumulat, cele patru societăți au o cifră de afaceri de peste 1,25 de miliarde de euro și profituri de peste 50 de milioane euro. Mari producători români de ulei, "blat" Cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui de pe piața românească este compania Bunge România, producătorul uleiurilor Floriol, Unisol, Ulvex și Rază de Soare. Parte a grupului american Bunge, filiala românească este deținută de alte două societăți, Bunge Biocombustibil SRL și Koninklijke Bunge BV din Olanda, și persoana fizică Arie Johannes De Lange. Ultimul este directorul a două companii off shore ale grupului Bunge, înregistrate în paradisuri fiscale din Cipru și Marea Britanie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform informațiilor fiscale, compania Bunge România a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 1,94 miliarde lei și pierderi declarate de peste 71 milioane lei. Însă, în anul fiscal 2021, cifra de afaceri a producătorului de ulei a crescut la peste 3,03 miliarde lei, în timp ce pierderile au depășit suma de 126 de milioane lei. Compania mama Bunge, fondată în anul 1818 în Amsterdam, este înregistrată în Insulele Bermude, în timp ce sediul operațional este în statul american Missouri. La finalul anului 2022 a avut venituri globale de 67,23 miliarde dolari și 23.000 de angajați. În România, a declarat un număr mediu de 586 angajați. Creșteri financiare pe toată linia Pe locul secund în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui se află compania Expur, deținută de francezii de la Saipol, filială a grupul Avril. Expur vinde pe piața românească celebrul ulei Untdelemn de la Bunica, dar și uleiurile Olpo, Marisol și Ulcom. Directorul general al companiei Expur, investigată de Consiliul Concurenței, este bulgarul Nikolay Valeriev Belchev. Datele financiare ale companiei arată că cifra de afaceri a crescut de la peste 1,156 miliarde lei în 2020, la peste 1,692 miliarde lei în 2021. Iar profitul net a crescut de la peste 16,32 milioane lei, la peste 125,8 milioane lei în anul fiscal 2021. Adică o creștere de aproape opt ori. Prutul de la Galați Investigația Consiliului Concurenței vizează și compania românească Prutul SA, deținută de afaceristul gălățean Marian Andreev. Fabrica de ulei Prutul a fost înființată în Galați în anul 1893 sub numele Fleming Oil. Compania lui Marian Andreev deține un terminal de ulei cu punct de încărcare la Dunăre, în Portul Comercial Galați. Aflată pe locul trei în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui din România, firma Prutul comercializează uleiurile Spornic, Spornic Profesional, Bonatello, Boniflor, Surâsul Soarelui și Prutul. Firma lui Marian Andreev a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 648 milioane lei și un profit net de aproape 16 milioane lei. Totul, cu 418 angajați. Un an mai târziu, cifra de afaceri a depășit 1,03 miliarde lei, în timp ce profitul net a depășit suma de 63,72 milioane lei. Discretul afacerist gălățean Marian Andreev susține pe site-ul companiei sale că "misiunea procompetitivă a S.C. PRUTUL S.A. se bazează pe premisa fundamentală a legislaţiei în domeniul concurenţei potrivit căreia concurenţa produce cele mai bune produse şi servicii la cele mai mici preţuri, încurajează eficienţa şi inovaţia şi întăreşte economia în ansamblul ei. Restricţiile asupra concurenţei afectează toate părţile implicate, de la consumatori la angajaţi. Dorinţa mea este de a ne asigura că acționăm corect într-o piaţă care funcţionează pe baze concurenţiale prin eliminarea restricţiilor nerezonabile și prin prevenirea comportamentelor anticoncurenţiale.". Ardealul din Satu Mare Ultima companie aflată sub investigația Consiliului Concurenței este Ardealul SA, din județul Satu Mare. Aceasta comercializează uleiurile Ardealul, Floarea de Aur și Helios. Datele de la Registrul Comerțului arată că societatea este deținută de 4.178 de acționari, dar are un Consiliu de Supraveghere condus de președintele Angela Lupșica Negrean. Din consiliu mai fac parte Pop Diana Lupșica Negrean și Zsolt Dula. Funcția de președinte al directoratului este deținută de Simona Maria Nuna. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic Datele fiscale arată că Ardealul SA a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 258,8 milioane lei și un profit de este 21,5 milioane lei. Dar, un an mai târziu, cifra de afaceri a crescut la peste 416,4 milioane lei și profitul, la peste 57,5 milioane lei.

EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj "greu". Averea lui Ivan arată că e doar un pion
Investigații

EXCLUSIV Ivan, fostul director de pe Otopeni reținut pentru că ar fi cerut mită de 22,4 milioane de euro, era doar intermediarul pentru un personaj "greu". Averea lui Ivan arată că e doar un pion

Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar. George Alexandru Ivan, fostul director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, ar fi cerut de la doi afaceriști o șpagă de 22,4 milioane euro pentru exploatarea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni susținând că că poate influența deciziile ministrului Sorin Grindeanu și ale directorului Sorin Radu Păun. Motiv pentru care a fost reținut de procurorii DNA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În același dosar au mai fost reținuți doi dintre acționarii Millenium Pro Design, Cătălin Lăscuț, supranumit "Regele duty free", și Radu Laurențiu Tănăsescu, dar și controversatul afacerist Cristian Dumitru Bălan. În schimb, directorul direcției Management Facilități Aeroportuare a fost pus sub control judiciar pentru că ar fi primit o șpagă de "doar" 15.000 de euro. Șpăgarul de pe Otopeni, doar intermediar Licitația pentru spațiile comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni a scos la suprafață șpăgile colosale percepute de angajații statului. Conform procurorilor DNA, o persoană fizică a cerut direct sau prin intermediul lui George Alexandru Ivan (fostul director general și director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București - CNAB), de la un afacerist, inculpat în dosar, nu mai puțin de 22,4 milioane de euro. În schimbul acestei sume, George Alexandru Ivan a promis prelungirea contractelor pentru spațiile comerciale din incinta Aeroportului Otopeni, susținând că poate influența în acest sens decizia ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, și pe cea a directorului CNAB, Sorin Radu Păun. Mai mult, George Alexandru Ivan ar fi dat un caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță unei afacerist, căruia i-a explicat cum să câștige licitația. Deși documentul nu era încă public. Avere bunicică, de funcționar "orientat" George Alexandru Ivan a fost numit la conducerea CNAB în aprilie 2019 de către ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, aflat sub protecția lui Ionel Arsene de la PSD Neamț. Anterior, același ministru Răzvan Cuc îl plasase pe George Alexandru Ivan în Consiliul de Administrație al CNAB. În acea perioadă, Răzvan Cuc a fost numit ministru al Transporturilor cu sprijinul PSD Giurgiu, organizație condusă atunci de Niculae Bădălău. În declarația de avere depusă la încetarea mandatului de director al CNAB în ianuarie 2020, George Alexandru Ivan a menționat că fusese director comercial la RADET și membru în Consiliile de Administrație ale companiilor DNATA și CFR SA. Soția sa, Georgiana Adriana Ivan, era angajată la ICI, Transgaz, ASE și era membru în Consiliul de Administrație al Palatului CFR. Pe numele Georgianei Adrian Ivan se aflau două apartamente, cumpărate în 2011, respectiv 2015. Tot ea avea în conturi peste 550.000 lei și 3.000 de euro. Ultima declarație de avere a lui George Alexandru Ivan datează din iunie 2021, atunci când deținea funcția de șef birou Contracte Operare Aeronautice la CNAB. Soții Ivan și-au cumpărat în acel an un apartament de 141 mp în București. George Alexandru Ivan a menționat că a primit cadou suma de 240.000 lei de la Anca și Ionel Ivan. În timp ce soția sa a primit 28.000 de euro și 20.000 de lei de la Elena Tărășilă. Lițoi, multe imobile scumpe Bogdan Șerban Lițoi, directorul Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul CNAB, a fost pus sub control judiciar de procurorii DNA pentru acuzația de luare de mită. Concret, spun procurorii DNA, directorul Lițoi a primit 15.000 de euro de la asociatul unei firme care deținea spații comerciale în Aeroportul Otopeni. Banii i-a primit pentru aprobarea unui caiet de sarcini pentru achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB. Consultanță în urma căreia urma să fie întocmit caietul de sarcini pentru scoaterea la licitație a spațiilor comerciale. Pentru funcția de director al Direcției Management Facilități Aeroportuare, Bogdan Șerban Lițoi a menționat în declarația de avere că primea un salariu anual de peste 185.000 lei. În plus, era asociat la firma M&I Construct Development, din Bragadiru. Conform declarației de avere depuse în iunie 2020, Bogdan Șerban Lițoi împreună cu soția sa, Georgeta Lițoi, au obținut două vile în anul 2011 în baza unor contracte de întreținere. În perioada 2011 -2018, cei doi soți au cumpărat patru spații comerciale și un apartament. Unul dintre spații este închiriat cu 18.000 euro companiei Mega Image, altul, cu 30.000 lei, la Apă – Canal Ilfov. Pentru un alt spațiu comercial mai primește 14.880 euro. În anul 2019 a înstrăinat mai multe bunuri. Unul dintre bunuri a fost vândut firmei sale cu peste 166.000 lei. De la Cătălin Andrei Harnagea a primit jumătate din 95.500 euro, Ionuț Stancu i-a plătit jumătate din suma de 97.000 de euro, Eva Alexe jumătate din 99.000 euro. A mai vândut un bun cu 35.000 euro lui Eduard Cătălin Hill. Firma lui Lăscuț, 70 de milioane de euro pe an Cătălin Lăscuț, fiul Pavel Lăscuț, fostul șef al Directiei de Supraveghere si Control din Directia Generala a Vamilor, este supranumit „Regele duty free”. Procurorii DNA au emis pe numele lui un mandat de reținere pentru 24 de ore urmând să fie dus în fața judecătorilor pentru un mandat de arestare de 30 de zile. În dosarul de corupție de la Aeroportul Otopeni a mai fost reținut și Radu Laurențiu Tănăsescu, partenerul de afaceri al lui Cătălin Lăscuț. Cei doi sunt asociați cu câte 20% în firma Millenium Pro Design, care are mai multe puncte de lucru în incinta Aeroportului Otopeni. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Heinrig Impex SRL, Ion Olteanu și Emil Roșca. Firma are ca obiect de activitate vânzarea produselor cosmetice și de parfumerie. Pe lângă punctele de lucru de la sosiri și plecări din Aeroportul Otopeni, firma controlată de Cătălin Lăscuț este prezentă pe majoritatea aeroporturilor din România. De exemplu, mai are puncte de lucru pe aeroporturile din Suceava, Cluj, Timișoara, Iași, Oradea, Arad, Tuzla, Satu Mare, Bacău și Craiova. În anul fiscal 2021, firma Millenium Pro Design a avut o cifră de afaceri de peste 358,7 milioane lei și un profit net de peste 11 milioane lei. Cătălin Lăscuț și Radu Laurențiu Tănăsescu figurează ca asociați în mai multe societăți. De exemplu, ei sunt asociați în Hawk ATC SRL alături de Dorin Catană și britanicul Stear Andrew Clive. Britanicul are instituit sechestru asupra părților sociale din martie 2022. Cei patru parteneri de afaceri dețin în mod egal și părțile sociale ale firmei Logifly Hub, care are ca obiect de activitate alte activități poștale și curier. Dar și societatea Cannaabiz Pharm, care are ca obiect principal de activitate cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale şi a plantelor de uz farmaceutic. Miza: contractele pentru spații comerciale Surse apropiate anchetei au precizat sub protecția anonimatului că afaceristul Cătălin Lăscuț ar fi vrut prelungirea automata a contractelor de închiriere a spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Otopeni pe o perioadă de zece ani. Însă Consiliul Concurenței a transmis CNAB că aceste contracte pot fi prelungite cu maximum cinci ani, doar în anumite condiții. Într-un final, s-a decis contractarea unei firme de consultanță pentru întocmirea caietului de sarcini, iar ulterior spațiile să fie scoase la licitație. Dar decizia a fost tergiversată astfel încât conducerea CNAB a decis prelungirea contractelor cu șase luni, până la finalizarea licitației. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea Mai mult, spun surse din cadrul CNAB, Cătălin Lăscuț ar fi vrut să fie contractat pe post de consultant pentru întocmirea caietului de sarcini. Conducerea CNAB s-a opus inițial, dar Cătălin Lăscuț a obținut o decizie judecătorească care îi permitea să participe la realizarea caietului de sarcini.

Arafat se grăbește să cheltuie câteva sute de milioane de la UE: IGSU are termen până la finalul anului sau pierde banii. Cea mai recentă achiziție: trei șalupe multirol turcești
Economie

Arafat se grăbește să cheltuie câteva sute de milioane de la UE: IGSU are termen până la finalul anului sau pierde banii. Cea mai recentă achiziție: trei șalupe multirol turcești

Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe. Zece milioane de euro va plăti Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea secretarului de stat Raed Arafat, pentru achiziția a trei șalupe multirol. Licitația cu un singur ofertant a fost câștigată de o companie din Turcia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Banii pentru această achiziție provin din proiectul european "Viziune 2020", finanțat cu aproape 682 milioane de euro din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare. În cadrul aceluiași proiect au mai fost cumpărate două nave multirol pentru stingerea incendiilor și salvarea de vieți omenești de la compania olandeză Damen. Contractul în valoare de 45 de milioane euro a fost semnat cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte. Arafat trebuie să cheltuie sume uriașe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), condus de generalul Dan Paul Iamandi, subordonatul secretarului de stat Raed Arafat, a anunțat că a finalizat achiziția pentru trei șalupe multirol printr-o licitație deschisă accelerată. Contractul în valoare de 48,79 milioane lei, echivalentul a zece milioane de euro, a fost atribuit în urma licitației cu un singur ofertant companiei turcești Ada Denizcilik ve Tersane Isletmeciligi AS. Șalupele multirol vor fi folosite pentru stingerea incendiilor pe mare și salvarea de vieți omenești. Autoritatea contractantă a justificat alegerea acestui tip de procedură prin faptul că "finanțarea produselor încetează la data de 31.12.2023 (termen ce include și efectuarea recepțiilor și a plăților), termenul maxim de implementare a proiectului Vizune 2020 prin intermediul căruia sunt finanțate cele 3 (trei) șalupe multirol". Ceea ce înseamnă că recepția și plata celor trei șalupe trebuie să se facă până la sfârșitul anului pentru a nu se pierde finanțarea europeană. 45 milioane de euro pentru Damen În flota maritimă a IGSU urmează să intre alte două nave multirol contractate în octombrie 2022. Contractul a fost atribuit companiei olandeze Damen și a fost semnat cu o zi înainte de vizita la București a premierului olandez Mark Rutte. În acea perioadă, Olanda se opunea aderării României la spațiul Schengen. Citește și: Lavrov, amenințare nu foarte subtilă la adresa Moldovei: pomenește trupele ruse transnistrene care „păzesc uriaşul depozit de muniţii din Kobasna”. Noi acuzații la adresa Maiei Sandu Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a menționat atunci că valoarea navelor de căutare salvare, ajutor medical și stingere este de 20.866.651 de euro și, respectiv, 24.831.315 euro. "Amândouă sunt nave de cautare salvare și recuperare oameni. Una dintre ele este clasificată ca navă intervenție de pompieri", a spus Raed Arafat. Cele două nave vor fi construite la șantierul naval Damen Galați în termen de 14 luni de la semnarea contractului. Adică vor intra în dotarea IGSU la finalul anului 2023, la fel ca cele trei șalupe multirol.

VIDEO Au înjunghiat într-o parcare din Cancun o "cârtiță" a FBI. Șase membri ai grupării celui mai periculos interlop român, Florian Tudor "Rechinu'", închis în Mexic, au fost condamnați în România
Investigații

VIDEO Au înjunghiat într-o parcare din Cancun o "cârtiță" a FBI. Șase membri ai grupării celui mai periculos interlop român, Florian Tudor "Rechinu'", închis în Mexic, au fost condamnați în România

Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism. Trei "locotenenți" din gruparea interlopului Florian Tudor, zis "Rechinu'", au fost condamnați definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel București la câte 12, respectivi 13 ani de închisoare pentru tentativă de omor și constituirea unui grup infracțional organizat. Ei au avut misiunea de a-l executa pe Sorin Constantin Marcu, bodyguardul și șoferul lui Florian Tudor, după ce s-a aflat că Marcu ar fi vrut să colaboreze cu agenții FBI. Alți trei membri ai grupării au fost condamnați pentru șantaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și conducere fără permis. Din Craiova, la Cancun Craioveanul Florian Tudor, zis "Rechinu'", a reușit să contruiască în stațiunea mexicană Cancun un adevărat imperiu al crimei organizate (VIDEO). Subalternii lui, în special membri ai grupărilor interlope din Craiova, și-au extins tentaculele în întreaga lume. Banda lui "Rechinu'" se ocupa de fraudarea cardurilor și trecerea ilegală a frontierei cu SUA. Se estimează că gruparea acestuia ar fi obținut în jur de un miliard de dolari în urma activităților ilegale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Unul dintre cei care a ajuns să lucreze în Mexic pentru Florian Tudor a fost Sorin Constantin Marcu, în timp ce avea probleme cu legea în România. Acesta era dat în urmărire pentru tentativă de omor pentru că-l înjunghiase în gât pe un cetățean pe nume Dragoș Țăndărescu. Florian Tudor l-a angajat ca șofer și bodyguard, dar Marcu răspundea și de supraveghea bancomatele care aveau instalate aparatura de skimming în zona Playa del Carmen. Relațiile dintre cei doi s-au deteriorat pe parcursul anilor din cauza banilor. Sorin Marcu voia să lucreze pe cont propriu, dar Florian Tudor s-a opus. Mai mult, Florian Tudor i-a cerut să părăsească Mexicul. În replică, Marcu a transmis amenințări din care rezulta că urmeze să se "spovedească" la FBI pentru a-i distruge gruparea "Rechinului". Hăcuit într-o parcare din Cancun În data de 2 aprilie 2018, Sorin Marcu s-a dus la sediul DHL din Cancun pentru a ridica un colet. Pe urmele lui se aflau mai mulți "bodyguarzi" de-ai lui Florian Tudor: Alin Poenaru, zis "Patrian", Răzvan Alin Ghiță și Mihai Mincă. Aceștia au intrat cu mașina în parcare, apoi au sărit pe Sorin Marcu. Răzvan Ghiță l-a pus la pământ, timp în care Alin Poenaru a cerut un cuțit de la Mihai Mincă. Poenaru l-a lovit de câteva ori cu cuțitul, spun procurorii. Marcu a fost lăsat într-o baltă de sânge, dar un mexican i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului pentru a opri sângerearea. Apoi, Marcu și-a pierdut cunoștința și s-a trezit la un spital privat. Marcu fusese înjunghiat în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în zona claviculei, dar și într-o mână. Câteva luni mai târziu, în noaptea 11 iunie 2018, Sorin Marcu a fost găsit împușcat într-o mașină foarte aproape de casa lui Florian Tudor. Oficial, Sorin Marcu a fost împușcat de un agentul de securitate privat, Sergio Cabrera Ramón Ruiz. Acesta a declarat polițiștilor care anchetau crima că l-a împușcat pe Marcu pentru că voia să îl asasineze pe șeful lui, Gabriel Stroe Alin. Adică pe unul din bodyguarzii lui Florian Tudor. Membrii grupării "Rechinului", închisoare pentru mafiotism Potrivit minutei sentinței date de Curtea de Apel București, condamnările definitive au fost mai mari decât cele de la fond. Răzvan Alin Ghiță a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și opt ani pentru tentativă de omor calificat. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să mărească pedepsele pentru cele două infracțiuni la șase ani, respectiv zece ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, judecătorii au decis să îl condamne definitiv la 12 ani de închisoare. Mihai Adrian Mincă a primit la fond aceeași pedeapsă ca Răzvan Alin Ghiță: aceleași două capete de acuzare, aceleași pedepse, aceeași pedeapsă definitivă prin contopire de 12 ani de închisoare. Alin Gabi Poenaru, zis "Patrian", a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare pentru constituirea de grup infracțional organizat și la nouă ani de închisoare pentru tentativă de omor. Curtea de Apel a decis să majoreze pedepsele la șase ani, respectiv 11 ani de închisoare. În urma contopirii pedepselor, a rezultat o condamnare definitivă de 13 ani. Ce a făcut "Lalae a' lui Caran" În același dosar a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare și Nicolae Adrian Ilinca, zis "Lalae a' lui Caran". Acesta a fost achitat pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat. Ce a făcut Nicolae Adrian Ilinca, vărul fraților interlopi Caran din București? I-a cerut lui Cătălin Răducanu, cumnatul interlopului Ion Pârnică, zis "Vilifort", să renunțe la drepturile litigioase cumpărate pentru un imobil de pe strada Ghiocelul, din comuna doljeană Pielești, aflată în vecinătatea orașului Craiova. "Băi, cumetre, eu sunt Lalae. Vărul lui Costel, a' lui Aurel. (..) Pe lângă faptul că m-ai făcut șoferu lu' verii mei, dar nu-i o problemă, ai mai făcut niște afirmații că băiatul ăla nu scapă, că îl ai tu la mână. Nu vrei tu să îți vezi de treaba ta? Uite, o să te bag în conferință ca să te convingi când sună verii ăștia ai mei mai târziu, o să te bag cu unul din ei, cu care vrei tu, cu care te cunoști sau nu știu. Da? (...) Voiam doar să știi că nu sunt nici șoferu' și nu e nici intervenție aiurea, Florin ăsta e cumătru cu verii mei, da?", îi spunea Nicolae Adrian Ilinca lui Răducanu, potrivit unor stenograme din dosar. În Bali, cu treabă: fraude cu carduri Sorin Velcu, zis "Lordes", a devenit cunoscut opiniei publice după ce a fost arestat în Bali. Acolo a fost au mai fost arestați Alisa Serdaru, Alin Serdaru, zis "Dansică", Izabela Serdaru și Sorinel Miclescu. Toți se ocupau cu fraude cu carduri. O dată ajuns în România, Sorin Velcu a fost săltat de procurorii DIICOT. El era unul dintre principalii interlopi din Craiova aflați în anturajul lui Florian Tudor. Pe 13 ianuarie 2020, a fost trimis în judecată pentru șantaj și constituire a unui grup infracțional organizat. În primă instanță, Sorin Velcu a scăpat de acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat din lipsă de probe. Însă a fost condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare pentru infracțiunea de conducere unui vehicul fără permis. Alți doi ani de închisoare a primit pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În total, a primit o pedeapsă de trei ani, patru luni și 20 de zile. Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis să îl condamne definitiv în urma contopirii pedepselor la trei ani și 20 de zile România - Mexic - SUA și retur Florin Miclescu, zis "Bruce Lee", fiul interlopului Stazian din Craiova, a ajuns împreună cu familia sa în Mexic în 2011. La scurt timp, cu ajutorul unor mexicani, a trecut ilegal frontiera și a ajuns în SUA. A stat câteva luni și a revenit în România. Apoi a plecat din nou în Mexic. De data aceasta în Cancun, acolo unde își stabilise cartierul general Florian Tudor. Se întâmpla în perioada 2013 – 2014. A încercat din nou să intre ilegal în SUA din Mexic, dar a fost prins de autoritățile americane care l-au expulzat în România. Citește și: FOTO Aici poate avea loc următorul accident grav pe calea ferată din România: șinele trec peste un pod dărăpănat care stă în proptele de lemn. CFR știe, dar susține că nu e nici o problemă În 2018, a ajuns din nou pe Aeroportul Internațional din Cancun, dar autoritățile mexicane i-au interzis accesul în tară. În urma perchezițiilor, la domiciliu acestuia s-a găsit îngropat un dispozitiv skimming folosit pentru copierea datelor bancare. Procurorii DIICOT l-au trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și șantaj. În primă instanță a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare. Dar judecătorii de la Curtea de Apel București au constatat că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat nu există în cazul acestuia. Motiv pentru care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Țepuiții care au investit în TerraUSD și Luna, criptomonede prăbușite, se pot consola slab cu arestarea în Muntenegru a lui Do Kwon, creierul operațiunii. Zeci de miliarde de dolari, daune
Economie

Țepuiții care au investit în TerraUSD și Luna, criptomonede prăbușite, se pot consola slab cu arestarea în Muntenegru a lui Do Kwon, creierul operațiunii. Zeci de miliarde de dolari, daune

Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru. Cel mai căutat fugar din lume, coreeanul Do Kwon, fondatorul criptomonedelor TerraUSD și Terra Luna, a fost arestat în Muntenegru, pe aeroportul din Podgorica. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe numele său real Do-Hyung Kwon, aștepta să se îmbarce cu documente false spre Dubai. Autoritățile din Coreea de Sud au emis un mandat de arestare internațional pentru un prejudiciu de peste 40 de miliarde de dolari generat de fraudarea pieței de capital. Prin inducerea în eroare zeci de milioane de investitori la nivel internațional care au cumpărat cele două criptomonede. Autoritățile din SUA l-au acuzat pe coreean și compania sa, Terraform, de orchestrarea unei fraude cu valori mobiliare de mai multe miliarde de dolari. Până în prezent, nu se știe unde va fi extrădat fugarul Do Kwon: îl vor atât autoritățile din Coreea de Sud, cât și cele din SUA. Cripto-mogul la doar 32 de ani Coreeanul Do-Hyung Kwon (32 de ani) a lucrat ca inginer de software pentru Microsoft și Apple. În ianuarie 2018, a fondat compania Terraform Labs Pte. Ltd. împreună cu antreprenorul Daniel Shin. În acel an compania celor doi au lansat criptomoneda Luna. Doi anu mai târziu au început să vânda TerraUSD, pe care cei doi o considerau o monedă virtuală stabilă. Acest tip de monede își fixează de obicei valoarea în funcție de un activ mai sigur, cum ar fi dolarul american. Paritatea unei monede TerraUSD a fost stabilită la un dolar american. Acesta a fost un proiect riscant pentru că moneda nu era susținută de activ de rezervă, cum ar fi numerarul. Criptomoneda Luna a crescut vertiginos la peste 116 USD în aprilie 2022. Aceasta era strâns legată de TerraUSD, cealaltă monedă a lui Do Kwon. Cele două monede au intrat în colaps în mai 2022. Valoarea lor a continuat să scadă, ceea ce a generat pierderi de 60 de miliarde de dolari. Compania Terraform Labs a încercat să-și liniștească investitorii cu un nou proiect cripto, dar a fost prea târziu. Cripto-mogulul TerraUSD, Luna, arestat în Muntenegru Grupurile de investitori coreeni au anunțat că vor deschide un proces colectiv. Alți 350 de investitori au deschis un proces colectiv în Singapore pentru pierderea a 57 de milioane de dolari după prăbușirea monedei TerraUSD. Alte procese colective au fost deschise în SUA. Autoritățile din Coreea de Sud îl investighează pentru fraudă și infracțiuni financiare. Totodată, anchetatorii coreeni au cerut INTERPOL să transmită o "alertă roșie" pe numele lui Do Kwon la nivel mondial pentru a da de urma fugarului. Do Kwon se ascundea în Serbia, de unde a fugit în Muntenegru împreună cu un alt bărbat. Cu pașapoarte false de Costa Rica, cei doi bărbați s-au dus la aeroportul din Podgorica pentru a se îmbarca spre Dubai. Ministrul de Interne din Muntenegru, Filip Adzic, a anunțat pe Twitter că „poliția din Muntenegru a arestat o persoană despre care se crede că este unul dintre cei mai căutați fugari, cetățeanul sud-coreean Do Kwon”. Ministerul de Justiție din Coreea de Sud a confirmat vineri arestarea lui Kwon și a unei alte persoane neidentificate și a adăugat că va continua cu măsurile de extrădare a acestora în Coreea de Sud. Coreea de Sud și SUA nu au semnate acorduri de extrădare cu Muntenegru. Însă atât Coreea de Sud, cât și Muntenegru sunt semnatare ale Convenției Europene de extrădare. "Declarații false și înșelătoare" Comisia de Valori Mobiliare din SUA (SEC) l-a acuzat pe Do-Hyung Kwon și compania acestuia, Terraform Labs, de orchestrarea unei fraude de "mai multe miliarde de dolari" care implică o monedă stabilă algoritmică și alte criptoactive. Conform comunicatului de presă din 16 februarie 2023, din aprilie 2018 până la prăbușirea schemei în mai 2022, Terraform și Kwon au strâns miliarde de dolari de la investitori oferind și vânzând o suită interconectată de valori mobiliare criptoactive. Multe, în tranzacții neînregistrate. "Acestea au inclus , swap-uri bazate pe valori, concepute pentru a plăti profituri prin oglindirea prețului acțiunilor companiilor americane și TerraUSD (UST), o valoare criptoactivă denumită care se presupune că și-a menținut legătura cu Dolarul american fiind interschimbabil cu un alt titlu de cripto active ale inculpaților, LUNA", se menționează în comunicatul SEC. Citește și: Forțele ruse, măcelărite și demoralizate la Bahmut, ofensiva este aproape oprită. Ucraina pregătește o contraofensivă În plângerea formulată de SEC se menționează că Terraform și Kwon au oferit și vândut investitorilor alte mijloace pentru a investi în imperiul lor cripto, inclusiv jetoanele de securitate cripto-active MIR — sau jetoanele "oglindă" — și LUNA în sine. "Terraform și Do Kwon nu au reușit să ofere publicului o informare completă, corectă și veridică, așa cum este necesar pentru o serie de titluri de cripto active, în special pentru LUNA și Terra USD. De asemenea, susținem că au comis fraude prin repetarea declarațiilor false și înșelătoare", a declarat președintele SEC, Gary Gensler. Plângerea SEC a fost depusă la Tribunalul Districtual SUA pentru Districtul de Sud din New York.

EXCLUSIV Percheziții DNA și acasă la directorul de la Ape Minerale, liberalul Alin Udriște. Procurorii au informații că unele achiziții au fost trucate și unele deconturi de deplasări, fictive
Investigații

EXCLUSIV Percheziții DNA și acasă la directorul de la Ape Minerale, liberalul Alin Udriște. Procurorii au informații că unele achiziții au fost trucate și unele deconturi de deplasări, fictive

Percheziții DNA acasă la directorul SNAM. Liberalul Alin Udriște, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a intrat în atenția procuroriilor DNA pentru achiziții controversate, deplasări și deconturi fictive. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că anchetatorii au făcut ieri percheziții la sediul SNAM, o companie strategică deținută de Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru. Totodată, au fost făcute percheziții și la domiciliile mai multor foști și angajați din cadrul SNAM, inclusiv la locuința directorului Alin Udriște. Printre cei vizați de ancheta DNA se află și Diana Gășpărel, soția inspectorului șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel. Până în prezent nu a fost pusă sub acuzare nici o persoană. Dosar "in rem" Procurorii DNA au deschis dosarul 483/D/P/2022 "in rem" în care se investighează achizițiile făcute de Societatea Națională a Apelor Minerale începând cu anul 2020 până în prezent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Perioada coincide cu mandatul de conducere al actualului director, Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți. Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar au fost audiate mai multe persoane în calitate de martor, inclusiv Alina Bogus, fosta șefă de la Achiziții și o protejată a directorului Alin Udriște. Dar nu înainte de a i se face o percheziție domiciliară. Ea a girat o mare parte din achizițiile controversate făcute la cererea directorului Alin Udriște. Însă, la finalul anului trecut, relațiile dintre cei doi s-au răcit. Motiv pentru care i s-a cerut să plece de pe funcție cu un bonus de șase salarii compensatorii. Acum este consilier achiziții publice la Institutul Național de Administrație. O altă persoană audiată a fost Monica Ifrim, fosta șefă de la Resurse Umane, pe care directorul Alin Udriște a vrut să o retrogradeze. Și ea a fost una dintre persoanele vizate de percheziții. Percheziții DNA acasă la directorul SNAM În același dosar au fost puse în aplicare mai multe mandate de percheziții la locuințele unor foști și actuali angajați ai Societății Naționale Apele Minerale (SNAM). Totodată, a fost luat la puricat și sediul companiei de stat la care unic acționar este Ministerul Economiei. Surse apropiate anchetei susțin că s-au făcut percheziții la locuința directorului Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, și la cea a lui Alin Nicolicea, fost angajat al SNAM. Citește și: EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare Anchetatorii au ridicat de la sediul Societății Naționale a Apelor Minerale mai multe documente legate de achiziții și delegații. Totodată, susțin sursele, de la șefa de operațiuni Diana Gășpărel s-au ridicat telefonul și laptopul de serviciu pentru a se efectua ulterior percheziția informatică. Directorul economic Laurențiu Zainea nu s-a aflat la serviciu în timpul percheziției. Din biroul acestuia s-au ridicat mai multe documente din fișetul personal. Decont la Suceava, alimentare la Mehedinți Ancheta procurorilor DNA vizează și deplasările săptămânale ale șefilor SNAM, decontate din bani publici. De exemplu, se menționează într-un denunț, directorul Alin Udriște s-a deplasat la Suceava în perioada 11 – 14 decembrie 2020. Însă mașina de serviciu cu care a plecat directorul în delegație la Suceava a fost alimentată la o benzinărie din județul Mehedinți. Plata carburantului s-a făcut cu cardul emis de SNAM. Aceasta este una dintre deplasările pentru care s-a depus plângere și la Secția 4 Poliție. Citește și: EXCLUSIV Percheziții DNA la Ape Minerale, societate de stat condusă de liberalul Udriște, politicianul care face tranzacții de sute de mii de euro dar nu are cont bancar Conform denunțului, directorul Alin Udriște le-a spus polițiștilor că în perioada respectivă s-a deplasat cu mașina de serviciu la Sucursala Nord (Suceava), pentru a preda doisprezece dispozitive antiincendiu. În acest sens a prezentat un ordin de deplasare, întocmit de către Laurențiu Zainea. Culmea, cu o zi înaintea acestei deplasări, reprezentanții Sucursalei Nord veniseră la sediul central al SNAM SA, de unde ridicaseră circa 25 de dispozitive antiincendiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră