joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

589 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane lei de la o firmă pe care o fondase. Suma, nedeclarată

Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși: suma a fost cerută de pesedistul Radu Ștefan Oprea, actualul secretar general al Guvernului, la masa credală a firmei Urban Electric SRL. Această societate comercială a fost fondată de Oprea, dar a intrat în faliment în 2022. Suma colosală nu a fost menționată niciodată în declarațiile de avere depuse în ultimii 16 ani de politicianul din Prahova. A intrat în politică cu multe proprietăți Radu Ștefan Oprea este unul dintre cei mai influenți și discreți milionari ai Partidului Social Democrat din Prahova. În urmă cu 15 ani, atunci când a intrat oficial în politică, deținea singur sau împreună cu familia nu mai puțin de șapte terenuri, cinci vile, trei apartamente, o garsonieră, plus un imobil de 1.259 de metri pătrați. Mai avea acțiuni și părți sociale la 13 societăți comerciale. Câteva dintre acestea au fost creditate cu aproape 800.000 de euro și 450.000 lei de către politician. Printre companiile creditate de Oprea figura și firma Urban Electric SRL, căreia îi împumutase puțin peste 406.383 lei, potrivit unei declarații de avere. Oprea a ieșit formal din firmă în 2012 În toamna anului 2012, Radu Oprea a vândut jumătatea sa de firmă Valentinei Harpău pentru suma de 265.000 lei. Cealaltă jumătate de firmă a rămas în continuare pe numele principalului său asociat, Mihai Ștefănescu. Ulterior, procurorii i-au acuzat pe Radu Oprea și Mihail Ștefănescu de evaziune fiscală și spălarea banilor. Dosarul a fost trimis în instanță, dar judecătorul de caz a trimis rechizitoriul înapoi la parchet. Citește și: EXCLUSIV Radu Oprea (SGG) minte grosolan când susține că nu a fost amendat penal pentru evaziune fiscală. Parchetul General îl contrazice DeFapt.ro a dezvăluit că ancheta a fost îngropată după ce acuzații au plătit prejudiciul și o amendă administrativă cerută de procurori. Datorii de 2.000.000 EUR la ANAF și Finanțe Locale Ploiești Firma lui Radu Oprea și Mihail Ștefănescu, Urban Electric SRL, a intrat în insolvență, apoi în faliment. Citește și: EXCLUSIV Firma înființată de Oprea (SGG), gaură de 65 de milioane de lei creditorilor. Dar pesedistul și-a răscumpărat un hotel și un restaurant de fițe Din tabelul definitiv actualizat și consolidat al creditorilor, publicat în Buletinul Insolvenței în iulie 2022, aflăm că valoarea totală a datoriilor cerute de creditori a fost de 177,66 milioane lei, echivalentul a 35,5 milioane euro. Lichidatorul a acceptat creanțe de 104,63 milioane lei, echivalentul a 21 milioane euro. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești s-a înscris la masa credală cu 4,43 milioane de lei, din care statul a recuperat în jur de două milioane de lei. Practic, firma fondată de Oprea și Ștefănescu mai avea de plătit la ANAF Ploiești în jur de 2,41 milioane de lei în acel moment.   Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești s-a înscris la masa credală cu suma de 8,37 milioane de lei. Până în vara anului 2022, încasase 1,13 milioane de lei din suma datorată de Urban Electric SRL, care mai avea de plătit în 2022 alte 7,2 milioane de lei. Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși Surpriza din tabelul creditorilor ai firmei Urban Electric SRL este pesedistul Radu Ștefan Oprea. În anul 2022, după zece ani de când își vânduse oficial părțile sociale, Radu Oprea s-a înscris ca persoană fizică la masa credală cu suma enormă de 24.019.492 de lei, echivalentul a 4,8 milioane de euro. Radu Oprea a cerut 24 de milioane de lei din firma falimentară pe care a fondat-o (sursa: Buletinul Insolvenței) Cu o sumă identică s-a înscris la masa credală și partenerul său de afaceri, Mihail Ștefănescu.  Lichidatorul nu a acceptat toată suma cerută de Radu Oprea și Mihai Ștefănescu, însă a fost de acord ca fiecare să înregistreze o creanță de 7,2 milioane de lei. Singura explicație pentru care cei doi au cerut înscrierea la masa credală este că finanțaseră firma, ca proprietari ai acesteia. A declarat un împrumut de 60 de ori mai mic Radu Oprea era pe atunci senator și purtătorul de cuvânt al PSD. În declarațiile de avere nu menționase această sumă de bani pe care a cerut-o de la firma Urban Electric SRL. DeFapt.ro a analizat toate declarațiile de avere ale pesedistului Radu Ștefan Oprea, dar singurele referiri la Urban Electric SRL apar în anul 2010, respectiv 2013. În 2010, Oprea a menționat un împrumut de 406.383 de lei lei acordat firmei Urban Electric SRL. În 2013, politicianul a pomenit cesionarea părților sociale către Valentina Harpău pentru suma de 265.000 de lei. Oprea: „Eu nu m-am înscris la nici o masă credală” Contactat de către DeFapt.ro, Radu Oprea a declarat: „Nu știu despre ce vorbiți, eu nu m-am înscris la nici o masă credală.” Însă, când i s-a transmis documentul din Buletinul Insolvenței, a precizat sec: „Mulțumesc pentru informație. Nu știam de așa ceva.” Întrebat dacă bănuiește că s-ar fi înscris cineva la masa credală folosindu-se de numele său, pesedistul Radu Oprea a adăugat: „Am răspuns, nu știam de așa ceva. Asta înseamnă că nu au avut încuviințarea mea. O să încerc să văd despre ce a fost vorba.” 

Oprea (SGG), 24 milioane lei ascunși (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Firma - falimentară, bunuri - la Oprea (SGG) (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Firma înființată de Oprea (SGG), gaură de 65 de milioane de lei creditorilor

Firma - falimentară, bunuri - la Oprea (SGG): pesedistul Radu Ștefan Oprea, actualul secretarul general al Guvernului, a răscumpărat de la lichidator Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe cu suma de 1.243.000 euro, fără TVA. Cele două stabilimente de fițe din Ploiești erau locurile preferate de Sebastian Ghiță, fost coleg de partid cu Radu Oprea, pentru chermeze private și întâlniri discrete cu afaceriști.   Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Hotelul Angelo D'oro și restaurantul Vienna Caffe erau deținute de firma Urban Electric, una din firmele înființate de pesedistul Radu Oprea. Urban Electric a intrat în insolvență, apoi în faliment, după ce a fost acuzată de evaziune fiscală. „Îi este scârbă de banul public” Radu Oprea este unul dintre cei mai discreți și influenți „baroni” roșii din Prahova. Tatăl său, Nicolae Oprea, un fost comunist devenit după 1989 un prosper om de afaceri, a ajuns viceprimarul Ploieștului. Într-un interviu acordat ziarului Jurnalul Național în 2004, Nicolae Oprea declara: „Vă garantez pe onoarea vârstei mele că fiul meu nu are absolut nici o legătură cu banul public din Ploiești. Îi este scârbă de banul public. El are un portofoliu de circa 50 de milioane de euro, din comenzi pe construcții în afara Ploieștiului.” Urban Electric SRL, înființată în 2000 Cu patru ani înainte de interviu, Radu Ștefan Oprea înființase împreună cu un partener, Mihail Ștefănescu, firma Urban Electric SRL. Societatea comercială a început cu activități de hoteluri și restaurante, dar a continuat cu colectarea deșeurilor periculoase, tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase, apoi s-a ocupat și de balastiere. În anul 2005, Radu Ștefan Oprea și Mihail Ștefănescu au decis să mărească capitalul social al firmei de la 2.000 lei la 538.000 lei. Un an mai târziu, societatea comercială raporta o cifră de afaceri netă de aproape 57,5 milioane lei. În februarie 2009, Oprea a fost numit prefect al județului Prahova, motiv pentru care a fost nevoit să renunțe la administrarea societății pentru câteva luni. A revenit pe funcția de administrator la finalul anului 2009. Senatorul Oprea, acuzat de evaziune fiscală Primul mandat de senator l-a câștigat în toamna anului 2012, pe listele PSD. Atunci, Radu Ștefan Oprea a renunțat strategic la jumătatea sa din firma Urban Electric SRL. Documente oficiale arată că și-a cedat cele 50 de procente din firmă Valentinei Harpău pentru suma de 265.000 lei. O sumă infimă, raportat la valoarea societății.  Pe 8 ianuarie 2016, Parchetul General i-a acuzat pe senatorul Radu Ștefan Oprea și pe asociatul său, Mihail Ștefănescu, de evaziune fiscală. Dosarul a fost trimis în instanță, de unde rechizitoriul a fost trimis înapoi la Parchetul General. Citește și: EXCLUSIV Radu Oprea (SGG) minte grosolan când susține că nu a fost amendat penal pentru evaziune fiscală. Parchetul General îl contrazice DeFapt.ro a dezvăluit că dosarul a fost clasat după ce inculpații au plătit prejudiciul, iar anchetatorii i-au sancționat cu amendă administrativă. Faliment în 2020, bunuri vândute de lichidator Problemele generate de ancheta procurorilor pentru evaziune fiscală și spălarea banilor s-au răsfrânt și asupra companiei Urban Electric. Firma a intrat în insolvență în februarie 2017, apoi în faliment, în octombrie 2020. Documentele publice arată că lichidatorul judiciar a scos la licitație, în data de 28 aprilie 2021, restaurantul Vienna Caffe, situat pe strada Ana Ipătescu, nr. 3, din Ploiești. În cadrul aceleiași licitații a fost scos la vânzare Hotelul Angelo D'oro, aflat pe strada Maramureș, nr. 9, din Ploiești. Separat, au fost scoase la licitație mobilierul aferent restaurantului și hotelului. Toate cele patru active au fost adjudecate la licitație de firma Estate Aricesti Imob SRL pentru suma de 1.243.000 euro, fără TVA. Bunurile extrase din faliment de compania controlată de Oprea (sursa: Buletinul Insolvenței) Firma - falimentară, bunuri - la Oprea Firma Estate Aricesti Imob SRL, cea care a cumpărat restaurantul și hotelul deținute de falimentara Urban Electric SRL, face parte din portofoliul de firme înființate de pesedistul Radu Oprea și de asociatul său Mihail Ștefănescu. Documentele oficiale arată că Estate Aricesti Imob a fost înființată de cei doi parteneri de afaceri în mai 2014. Ulterior, în decembrie 2018, Mihail Ștefănescu și-a trecut jumătatea de firmă pe numele Ruxandrei Șefănescu. Tot atunci s-a decis ca firma să fie administrată de Valentina Harpău, cea care preluase pe numele ei părțile sociale ale firmei Urban Electric de la Radu Oprea în 2012. La rândul ei, Ruxandra Ștefănescu, cu ocazia majorării capitalului social din data de 7 octombrie 2019, și-a cedat părțile sociale lui Radu Oprea. Totodată, au fost cooptate în firmă Anca Maria Georgescu și Daniela Anca Turcanu, care au primit 16,67%, respectiv 16,66% din societate. În același timp, Valentina Harpău a fost înlocuită din funcția de administrator cu o anume Cornelia Anghelache. O săptămână mai târziu s-a retras din firmă și Radu Oprea care și-a cesionat părțile sociale celor două noi asociate ale sale. Afaceri în familie Relația dintre Radu Oprea și Daniela Anca Turcanu este mult mai strânsă. De exemplu, Radu Oprea împreună cu tatăl său, Nicolae Oprea, și Daniela Anca Turcanu au cumpărat în anul 2002 un teren intravilan în comuna prahoveană Paulești. Cei trei au construit împreună în comună o vilă de 308,91 metri pătrați, cu o valoare impozabilă de 210.000 lei.  Țeapa dată de Urban Electric SRL prin faliment: 65 de milioane de lei Executorul judecătoresc a publicat tabelul creditorilor firmei Urban Electric SRL în Buletinul Insolvenței din iulie 2022. Conform acestui document, s-au solicitat creanțe de 177,66 milioane lei, echivalentul a 35,5 milioane euro, însă au fost acceptate creanțe în cuantum de aproape 105 milioane lei. Practic, firma Urban Electric SRL avea de restituit datorii de 21 milioane de euro. După ce s-au distribuit banii din vânzarea celor mai valoroase bunuri (case, terenuri, hotelul și restaurantul etc.), creditorii, inclusiv statul, mai aveau de recuperat puțin peste 65 de milioane lei, echivalentul a 13 milioane euro.  Radu Oprea nu a răspuns nici unei solicitări a DeFapt.ro de a comenta acest subiect.    

Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș (sursa: Inquam Photos/Gyozo Baghiu)
Politică

EXCLUSIV Bolojan, doi noi consilieri pe mâna lui Cioloș, dar nici măcar ei nu știu ce atribuții au

Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș: premierul a decis să-i numească în funcția de consilieri de stat pe Oana Cambera și Răzvan Lupu, recomandați și susținuți politic de Dacian Cioloș. Bolojan, doi noi consilieri via Cioloș Nu se știe, însă, ce atribuții vor avea cei doi în cadrul Cancelariei. Citește și: Eșec uriaș al PNRR: Guvernul abandonează proiecte de peste șapte miliarde de euro. Printre ele: metroul, spitale și căi ferate În martie 2025, liberalul Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar al României, l-a numit pe Dacian Cioloș în funcția de consilier onorific al președintelui, deținută și în prezent. La solicitarea DeFapt.ro, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogiou, a transmis că, după ce își vor prelua mandatele, celor doi li se vor comunica și atribuțiile concrete în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Cambera, de la USR-PLUS, la REPER Oana Alexandra Cambera, avocat și antreprenor în turism, a fost aleasă în anul 2020 deputat pe listele alianței USR – PLUS. În iunie 2022, în urma scandalului dintre Cătălin Drulă, pe atunci președintele USR, și Dacian Cioloș, fondatorul PLUS, deputata Oana Alexandra Cambera și-a dat demisia din partid pentru a se alătura partidului REPER, o nouă formațiune politică înființată atunci de Dacian Cioloș. Conform decizei semnate de prim-ministrul Ilie Bolojan, Oana Alexandra Cambera a devenit consilier de stat în cadrul Cancelariei începând cu data de 14 august 2025. Despre Cioloș: „Suntem într-un contact” Întrebată de către DeFapt.ro ce atribuții va avea în această nouă postură politică, Oana Cambera a declarat că „atribuțiile au fost stabilite prin decizia de numire. Când vor fi stabilite, vor fi probabil publicate. Pot să vă zic pe ce domenii am lucrat eu, pe ce domenii am expertiză”. Totodată, ea a mai declarat că nu a avut nici o susținere din partea USR pentru că nu mai e membra acestui partid din 2022. Întrebată direct dacă a fost susținută de Dacian Cioloș, Oana Cambera a spus râzând că nu poate să confirme acest aspect. „Există această asociere care se face în mod firesc, atunci când faci parte dintr-un partid. Nu ar fi putut să mă susțină USR! Nu am avut discuții specifice înainte de a fi numită (cu Dacian Cioloș – n.r.), dar, normal, suntem într-un contact”. Lupu, despre atribuții: „Deocamdată, nu există nimic formal” Andrei Răzvan Lupu, avocat și cadru didactic asociat la Facultatea de Drept, a fost ales deputat în anul 2020 pe listele Alianței USR – PLUS. La fel ca Oana Alexandra Cambera, Lupu a părăsit USR, după ce Cătălin Drulă a preluat partidul, pentru a se alătura formațiunii REPER, condusă atunci de Dacian Cioloș. Acum a fost numit consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Ilie Bolojan și își va începe mandatul pe data de 22 august. DeFapt.ro l-a întrebat ce atribuții va avea în noua funcție, dar Lupu a spus că nu știe: „Deocamdată, nu există nimic formal, pe ce anume o să am competențe. Informal, pe chestiuni juridice, de care mă ocup în mod normal. Formal, vom vedea atunci când va începe mandatul”. „Nu am avut un final fericit cu USR” Cât despre susținerea politică care i-a adus numirea în funcția de consilier de stat, Andrei Răzvan Lupu a admis că e posibil să fi fost recomandat de Dacian Cioloș. „Nu fac parte din niciun partid în acest moment. Am fost la PLUS, USR, REPER, dar mi-am dat demisia. Nu m-a propus USR. Dacă veți căuta o să vedeți că nu am avut un final fericit cu USR. Deci, slabe șanse. E posibil ca domnul Cioloș să fi făcut o recomandare, dar nu e ca și cum are niște locuri rezervate ale lui acolo”, a declarat Andrei Răzvan Lupu.     

Finul lui Ivan, patron de cârciumă (sursa: bistriteanul.ro)
Investigații

EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă

Finul lui Ivan, patron de cârciumă: ministrul Bogdan Ivan a vrut să-l numească pe Ioan Alin Demian în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. A renunțat după ce subiectul a devenit public. Citește și: G4Media, cumpărat de un penal apropiat PSD. Tapalagă și Pantazi, poză cu noul proprietar, Budeanu Pesedist cu carnet, Ioan Alin Demian era în urmă cu nouă ani secretar general al organizației TSD Bistrița Năsăud, consilier parlamentar al lui Victor Negrescu și patron al unei firme care avea ca unic obiect de activitate baruri și servirea băuturilor. Apoi a prins gustul funcțiilor publice și al contractelor cu statul. Finul lui Ivan, patron de cârciumă Pesedistul Ioan Alin Demian a candidat în 2016 la funcțiile de consiler local al comunei Coșbuc, respectiv la cea de consilier județean în Bistrița Năsăud. Conform declarației de avere, era angajat pe funcția de consilier parlamentar al pesedistului Victor Negrescu, de unde a încasat puțin peste 7.000 lei. A mai încasat 3.452 lei pentru niște servicii prestate pentru APIA Bistrița Năsăud, plus 360 de lei de la Raiffesein Bank Bistrița, în calitate de consultant financiar. Dar era și patron: unic asociat al firmei Naimed Life, o societate care avea ca obiect de activitate baruri și servirea băuturilor. Viceprimar în comuna Coșbuc Din postările ministrului Bogdan Ivan, aflăm că pesedistul Ioan Alin Demian a ajuns ulterior viceprimarul comunei Coșbuc. În anul 2020, la fel ca în anul 2016, tânărul pesedist a candidat la Consiliul Local Coșbuc, dar și la Consiliul Județean Bistrița Năsăud. Potrivit declarațiilor sale de avere, împreună cu soția sa, Ioana Demian, și-a cumpărat o vilă de de 183 mp, în anul 2019, în localitatea Unirea. Mai avea un Seat Toledo și salariul de 54.756 lei de la Primăria Coșbuc. Soția sa, Ioana Eudochia Demian, primea o indemnizație anuală de creșterea a copilului în cuantum de 22.000 lei. Între timp, Alin Demian a ajuns și președinte al filialei PSD Coșbuc. Cum i s-a mutat vila din Unirea în Bistrița Ioan Alin Demian a ajuns consilier județean în Bistrița Năsăud în noiembrie 2020. Dar declarația sa de avere era un pic rectificată față de cea depusă înainte alegerilor. De expemplu, vila de 183 metri pătrați avea în a doua variantă doar 153 metri pătrați. Și nu se mai afla în localitatea Unirea, ci în orașul Bistrița.  Mai mult, nu mai era cumpărată așa cum declarase anteror, ci avea doar un contract de promisiune. Cârciuma s-a transformat în firmă de construcții Între timp, Alin Demian a trecut firma pe numele lui George Nicușor Nicolae, care i-a schimbat denumirea (în NG Fabi Buiding Life SRL) și obiectul de activitate (a trecut pe amenajări interioare și construcții). În februarie 2024, firma înființată de Demian a câștigat un contract de 50.000 de euro pentru reparația și reabilitatea căminului cultural din comuna Nimigea, condusă atunci de pesedistul Mircea Rurcan. Din Coșbuc, la Casa de Asigurări de Sănătate În calitate de șef al PSD Coșbuc, Alin Demian a fost angajat de primarul Ioan Pavelea, colegul său de partid, pe funcția de administrator public al comunei Coșbuc. Pentru această funcție, era remunerat cu 43.800 lei anual. Totodată, a prins și un post în Consiliul de Administrație al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița Năsăud. Conform declarației de avere din 2023, primea un salariu de 43.800 de la Primăria Coșbuc și trei indemnizații: una pentru consilier județean (13.140 lei), o alta de la ATOP Bistrița (6.564 lei), plus 688 de la CA al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița.   Consilier la Digitalizare și membru CA la Radio În anul 2024, pesedistul Bogdan Ivan, în calitatea sa de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, l-a angajat pe Ioan Alin Demian pe funcția de consilier la minister. Nu se știe pe ce domeniu îl consilia, dar cu siguranță nu pe cercetare, inovare sau digitalizare. Apoi, Ivan l-a plasat pe Demian în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radiodifuziune. Declarația de avere depusă în iunie 2025 arată că pesedistul Ioan Alin Demian a încasat un salariu și patru indemnizații, toate de la statul român. Cumulat, veniturile lui Ioan Alin Demian au fost de aproape 132.000 lei, plus vouchere de vacanță.     

Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Politică

La câteva ore după o solicitare a DeFapt.ro, Bolojan le-a cerut miniștrilor declarațiile de avere

Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro: premierul Ilie Bolojan le-a solicitat miniștrilor să își facă publice declarațiile de avere la câteva ore după ce DeFapt.ro a adresat câteva întrebări purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Declarații de avere, după solicitarea DeFapt.ro DeFapt.ro a cerut să afle dacă premierul Ilie Bolojan și membrii cabinetului își vor face publice declarațiile de avere, așa cum au promis după decizia Curții Constituționale a României, potrivit căreia publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului încalcă Constituția României. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens DeFapt.ro a verificat dacă miniștrii din cabinetul Bolojan și-au depus declarațiile de avere. Rezultatul: doar liberalul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, și useristul Liviu Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, și-au făcut publice declarațiile de avere pe site-urile ministerelor pe care le conduc. O bilă albă au și miniștrii Alexandru Rogobete și Cseke Attila, care și-au făcut publice declarațiile de avere pe site-ul Camerei Deputaților, respectiv pe cel al Senatul României. Dogioiu a promis că va da un răspuns luni Curtea Constituțională a României a decis că publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor statului încalcă Constituția României. O decizie controversată, dar care a fost pe placul multor politicieni și funcționari publici. Deși, la nivel declarativ, majoritatea politicienilor susțin publicarea declarațiilor de avere, documentele au dispărut complet de pe site-urile instituțiilor publice. De exemplu, premierul Ilie Bolojan nu și-a făcut publică declarația de avere pe site-ul Guvernului, deși susținea că este promotorul transparenței. DeFapt.ro a întrebat-o vineri pe Ioana Dogioiu, purtătoare de cuvânt a Guvernului, dacă premierul Ilie Bolojan și cabinetul său își vor face publice declarațiile de avere. După câteva ore, Dogioiu a transmis că vom primi un răspuns în cursul zilei de luni. Guvernul a dat comunicat vineri seara Ulterior, vineri seara, Guvernul României a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că premierul Ilie Bolojan „a solicitat tuturor miniștrilor să transmită către Cancelaria Prim-Ministrului declarațiile de avere și de interese depuse după numirea în funcție, împreună cu acordul pentru publicarea acestora pe site-ul Guvernului României. De asemenea, premierul face apel către membrii cabinetului să publice aceste documente și pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc și să încurajeze aplicarea aceleiași măsuri și în cazul celorlalte persoane cu funcții de demnitate publică din instituțiile respective”. Bolojan invocă necesitatea transparenței Solicitarea premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparență și integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament.  „Deși, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025 s-a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate aduce atingere dreptului la viață intimă, familială și privată, prim-ministrul Ilie Bolojan consideră că existența unei obligații morale și politice prevalează în exercitarea unei funcții publice”, se menționează în comunicatul de presă. Premierul Ilie Bolojan consideră, conform comunicatului de presă, că „transparența în exercitarea funcției publice nu este doar o obligație legală, ci un principiu care stă la baza funcționării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declarațiilor de avere și de interese este un gest de responsabilitate în fața cetățenilor și o dovadă de respect față de valorile democratice”.   

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei (sursa: Digi24)
Eveniment

EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariu

Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei: judecătoarea Elena Costache menționează doar că este alte vorba de "alte surse" din bugetul CSM. Șefa CSM, secretomanie pentru 81.000 lei Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Costache a câștigat peste 689.000 de lei. Conform documentului citat, Costache a încasat peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale) și peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 de lei - salariu, 81.816,22 lei - "alte surse", neprecizate). Citește și: Șefa CSM pune deoparte 200.000 de lei pe an din salariul de la CSM și cheltuie 40.000 de lei lunar Formularul de declarare a averilor cere ca, în cazul oricărui venit, să se precizeze "Serviciul prestat/Obiectul generator de venit". Veniturile din alte surse ale șefei CSM (sursa: CSM) Or, șefa CSM, Elena Costache, a evitat aceste mențiuni în cazul sumei de 81.816,22 lei, preferând formularea "alte surse". Răspuns delirant-lemnos al CSM DeFapt.ro s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii și a cerut detalii în legătură cu aceste "alte surse". Răspunsul CSM este abracadabrant: Răspunsul CSM la întrebările DeFapt.ro (sursa: CSM) Practic, CSM a refuzat să răspundă pentru ce anume primește judecătoarea Costache aproape 82.000 de lei anual.

Sinecurist PSD-Ciolacu, beat la volan (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

EXCLUSIV Marcu (Rotary), prieten al lui Ciolacu, numit în CA la TAROM și CNAIR, prins beat la volan

Sinecurist PSD-Ciolacu, beat la volan: Mirel Alexandru Marcu, prietenul pesedistului Marcel Ciolacu și director la Rotary Construcții, o firma abonată la contractele cu statul, a împrumutat PSD cu 445.000 lei. Și a fost recompensat cu numirea în două consilii de administrație: TAROM și CNAIR, companii de stat deținute de Ministerul Transporturilor. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii Fără să aibă nici o legătură cu aviația, Mirel Alexandru Marcu a fost selectat în CA al TAROM, pe o perioadă de patru ani, în iunie 2024, la o lună după ce a fost condamnat de Judecătoria Buzău la un an și trei luni de închisoare pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, cu amânarea executării pedepsei. Prima sinecură: Nuclearelectrica Mirel Alexandru Marcu a absolvit Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole din București în anul 1996. Încă din 1993 s-a angajat ca inginer la Rotary Construcții, o firmă controlată de buzoianul Mihai Rotaru, un alt prieten al lui Marcel Ciolacu, fost prim-ministu al României și șef al PSD. În 2001, Mirel Alexandru Marcu a plecat de la Rotary Construcții și a devenit director tehnic la firma Eurosol. După alți patru ani, a trecut la firma North Point, tot pe o funcție de director tehnic. De acolo, a ajuns la Seven Hills pe un post de director de producție. Prima sinecură la stat a primit-o în 2018, când a fost numit membru în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. A fost schimbat din CA în 2019, iar un an mai târziu avea să preia funcția de director la Rotary Construcții. Împrumuturi grele pentru PSD-ul lui Ciolacu În 2020, după ce Marcel Ciolacu a preluat conducerea PSD, Mirel Alexandru Marcu le-a dat social-democraților un împrumut de 445.000. Conform Monitorului Oficial, împrumutul a fost acordat în data de 12 noiembrie 2020, iar PSD trebuia să returneze banii la data de 6 martie 2021. Tot în aceeași perioadă, soții Daniela și Mihai Rotaru (care controlează Rotary Construcții), au acordat împrumuturi de 445.000 lei partidului condus de Marcel Ciolacu.  Recompensa: locuri în CA la TAROM și CNAIR Partiul Social Democrat, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, nu a rămas dator față de Mirel Alexandru Marcu: în iulie 2022, Marcu a fost mandatat să facă parte din Consiliul de Administrație al TAROM, de unde încasa o indemnizație brută de 12.500 lei. Dar nu a fost singura recompensă: tot pe filieră politică, Marcu a fost numit și în Consiliul de Administrație al CNAIR, de unde încasa o indemnizație asemănătoare. Totul, cu acordul lui Sorin Grindeanu, ministrului Transporturilor din acea perioadă și actual președinte interimar al PSD.     Nevasta, bani tot de la stat (Exim Bank) Din declarație de avere depusă în anul 2024 reiese că Mirel Alexandru Marcu era remunerat cu câte 89.600 lei anual atât de către TAROM, cât și de către CNAIR. În total: 179.200 lei anual, echivalentul a aproximativ 36.000 de euro. Pe lângă acești bani, mai primea un salariu anual de 300.000 lei, aproximativ 60.000 de euro, de la Rotary Construcții. Soția, Cătălina Gabriela Marcu, figura angajată ca economist la Exim Bank, de unde încasa un salariu anual de 90.000 lei. Sinecurist PSD-Ciolacu, beat la volan Mirel Alexandru Marcu a fost trimis în judecată în februarie 2024 pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Magistrații de la Judecătoria Buzău s-au mișcat rapid: pe 23 mai 2024 l-au condamnat pe Mirel Alexandru Marcu la o pedeapsă de un an și trei luni de închisoare. Decizia de condamnare a lui Mirel Alexandru Marcu (sursa: portal.just.ro) Totodată, judecătorii au decis să amâne executarea pedepsei pe durata termenului de supraveghere de doi ani. Pe perioada măsurii de supraveghere, Mirel Alexandru Marcu este obligat să se prezinte la serviciul de probațiune Buzău. Condamnatul a fost obligat și să execute 60 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul Primăriei Sector 1 sau Primăriei Sector 6 București. Marcu: „Sunt prieten cu Marcel Ciolacu de 15 ani” Contactat de către DeFapt.ro, Mirel Alexandru Marcu a recunoscut că pedeapsă a rămas definitivă. „E o condamnare cu amânare. Da, este definitivă”, a declarat Mirel Alexandru Marcu. Întrebat cum a ajuns să fie numit în CA ale TAROM și CNAIR, Mirel Alexandru Marcu a răspuns cu o altă întrebare: „Știți ce am făcut eu profesional în viața mea, în cei 35 de ani de muncă?”. Apoi a spus că a ajuns în cele două consilii de administrație după ce a găsit niște cereri de aplicații pe internet, apoi și-a depus dosarul. „Sunt prieten cu Marcel Ciolacu de 15 ani. Dar nu m-a susținut el. Sunt aplicații pe internet, mi-am depus dosarul. În paralel lucrez și la Rotary Construcții. Tot așa a fost anunț (când a fost numit în CA al Nuclearelectrica – n.r.). Mi-a zis un coleg de facultate să particip. Am fost un parcă un an, dar nu mai știu. Parcă a fost pe perioadă determinată”, a declarat Mirel Alexandru Marcu. „Am mutat mașina 800 de metri” Ulterior a explicat cum a ajuns să fie condamnat pentru că a condus sub influența alcoolului. Potrivit spuselor sale, în timp ce se afla la un restaurant, a decis să mute mașina în parcarea unei pensiuni aflată la o distanță de 800 de metri. „Am mutat mașina 800 de metri de la un restaurant la o pensiune, am și o fundație de caritate. Asta s-a întâmplat! Am mutat mașina 800 de metri. Sigur, băusem! Numai că veneam după un an mai multe operații. Ficatul meu era praf. Băusem două-trei pahare de vin, ceva de genul ăsta. Din cauza aia am și condus”, a încercat să se justifice Marcu.   

Profesoară, 60.000 euro - sponsorizare pentru PNL (sursa: Facebook/Cătălina Dumitrașcu)
Investigații

EXCLUSIV Cum a ajuns o profesoară de gimnaziu să dea 60.000 de euro la PNL. Ce funcții a primit

Profesoară, 60.000 euro - sponsorizare pentru PNL. Maria Cătălina Dumitrașcu, care predă franceză la gimnaziu, a contribuit cu această sumă la campaniile electorale ale liberalilor din Argeș.  Două treimi din bani i-a împrumutat de la senatorul liberal Mihai Coteț, liderul PNL Pitești, pentru a-și plăti contribuția la alegerile parlamentare. Nu a ajuns în Parlament, dar a prins un fotoliu de consilier local în Pitești. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici În plus, partidul a recompensat-o încă din anul 2020 cu funcția de inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Argeș. O profesoară devine membră PNL. Cu beneficii Maria Cătălina Dumitrașcu este profesoară de limba franceză în județul Argeș. În 2007, a devenit membră de partid. Prima numire politică de care a beneficiat a fost în anul 2009. După un an, însă, a fost retrasă de pe funcția de inspector general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), dar a continuat ca inspector de specialitate până în 2012. În acel an, Maria Dumitrașcu a fost nevoită să revină pe funcția de director al Școlii Gimnaziale „Ion Minulescu” din Pitești.  Numiri politice în învățământ Norocul i-a surâs din nou în anul 2020, la scurt timp după ce PNL a intrat la guvernare: filiala PNL Argeș a susținut din nou numirea profesoarei de franceză în funcția de inspector general adjunct al ISJ Argeș. Tot în 2020, Maria Dumitrașcu a candidat pe listele PNL și a câștigat un mandat de consilier local la Pitești. Întrebată de către DeFapt.ro dacă a fost numită politic, profesoara a răspuns sincer și direct: „Da!”. De altfel, numirile politice pe funcții în Inspectoratele Școlare este o practică veche. „E corect! Ce aș putea să completez? În general sunt... baza de date a fiecărui partid. Există astfel de baze de date la fiecare partid, se face o selecție. Și, da, într-adevăr, în ultimii zece ani așa s-au făcut numirile”, a declarat Maria Cătălina Dumitrașcu pentru DeFapt.ro. Profesoară, 60.000 euro - sponsorizare pentru PNL Alegerile locale din anul 2024 i-au adus un nou mandat de consilier local profesoarei Maria Cătălina Dumitrașcu. Pentru candidatura sa, Dumitrașcu a contribuit cu aproape 100.000 de lei la campania electorală. Adică aproximativ 20.000 de euro, echivalentul salariului său anual încasat de la ISJ Argeș. În toamna anului trecut, liberalii au pus-o pe profesoară și pe lista de candidați la Camera Deputaților, pe un loc neeligibil. Context în care Dumitrașcu a fost nevoită să împrumute partidul cu suma de 198.000 lei, aproape 40.000 de euro. Afaceristul Coteț, omul cu banii Banii i-a obținut, tot ca împrumut, de la candidatul liberalilor la Senat, actualul senator Mihai Coteț, un afacerist local care comercializează lubrifianți auto și industriali. Profesoara Maria Cătălina Dumitrașcu a explicat că banii împrumutați la partid nu sunt sponsorizare, deși așa apar menționați în Monitorul Oficial. „Da, i-am recuperat (banii – n.r.). Da, așa este, am luat de la domnul Coteț pentru campania la parlamentare. Eram pe loc semieligibil”, a arătat profesoara Dumitrașcu pentru DeFapt.ro.  ISJ Argeș, afacere penelistă Senatorul Mihai Coteț a acordat mai multe împrumuturi în campania electorală. În nume personal, a împrumutat PNL cu suma de 198.000 de lei. Alți 198.000 de lei au fost împrumutați candidatei Alina Ramona Manea, care la rândul ei i-a împrumutat partidului. Și Alina Ramona Manea este profesoară, dar la Colegiul Național „Ion C. Brătianu” din Pitești, insector școlar la ISJ Argeș și consilier local în Pitești din partea PNL. În iulie 2021, penelista Alina Ramona Manea a fost numită inspector general al ISJ Argeș, în urma unui scandal în sânul PNL Pitești care a făcut ca inspectoarea generală Liliana Murguleț, de asemenea penelistă, să fie schimbată din funcție de ministrul liberal Sorin Câmpeanu. Cu elevii la vot pentru șefia PNL Motivul: penelista Alina Gorghiu a acuzat-o pe Murguleț că ar fi adus elevi de liceu ca să voteze la alegerile pentru șefia PNL Pitești, în favoarea lui Gelu Tofan. În replică, Liliana Murguleţ a postat un mesaj dur pe pagina personală de Facebook, lansând un atac la adresa Alinei Gorghiu şi a premierului de atunci, Florin Cîţu, pe care i-a acuzat de comportament dictatorial în partid. „Doamnă senator Gorghiu, domnule premier Cîțu, așa am ajuns în PNL! Să ne temem! Să ne fie frică! Să știm că, deși suntem profesionisti, deși avem o carieră, dacă avem o opțiune politică, alta decât a domniilor voastre, vom fi dați afară de la locul de muncă, fără nicio evaluare profesională. Doamnă senator Gorghiu, domnule premier Cîțu, nu mai vorbiți despre dictatură, dumneavoastră aplicați dictatura!”, scria atunci Liliana Murguleţ.  

Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală de către Parchetul General (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

EXCLUSIV Radu Oprea minte grosolan când susține că nu a fost amendat pentru evaziune fiscală

Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală: secretarul general al Guvernului neagă că ar fi fost sancționat, dar Parchetul General îl contrazice. Oprea: "Niciodată nu am fost sancționat" "Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD Așa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale. Niciodată nu am fost sancționat si nu am plătit vreo amendă penală.", a scris Oprea într-o postare pe Facebook. Radu Oprea, amendat pentru evaziune fiscală Afirmația lui Radu Oprea este contrazisă de Parchetul General. Instituția, într-un răspuns oficial pentru DeFapt.ro, arată că Radu Oprea și Mihai Ștefănescu au fost sancționați cu amendă administrativă în baza articolului 10 din Legea 241/2005 pentru infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată.  Răspunsul Parchetului General poate fi consultat integral, în facsimil, aici. Cu toate acestea, Sorin Grindeanu l-a apărat luni pe colegul său de partid: "L-am sunat pe Radu Oprea, mi-a spus că este o exagerare".

Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI (sursa: Facebook/Vladimir Plahotniuc)
Eveniment

MAI neagă că ar fi eliberat documente de identitate pentru Plahotniuc, oligarhul moldovean capturat

Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI, după ce oligarhul moldovean, urmărit internațional la cererea autorităților de la Chișinău, a fost capturat pe Aeroportul Internațional „El. Venizelos” din Atena. Vladimir Plahotniuc încerca să fugă în Dubai însoțit de un fost coleg de partid, ex-deputatul Constantin Țuțu. MAI, verificări în regim de urgență Autoritățile din Grecia au descoperit că Vladimir Plahotniuc deținea nu mai puțin de 21 de documente de identitate diferite, inclusiv permise de conducere, buletine și pașapoarte românești. În același timp, Constantin Țuțu avea, pe numele Sîli Andrie, permis de conducere, buletin și pașaport românești.       Citește și: EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește trei milioane de euro către Constanda pentru Parcul Bordei Ministerul Afacerilor Interne a demarat o analiză în regim de urgență pentru a verifica autenticitatea documentele românești folosite de oligarhul Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu. Până în prezent, potrivit MAI, nu s-a confirmat autenticitatea documentelor, dar verificările continuă, inclusiv pentru a se afla dacă cei doi au intrat în România cu identitate falsă. Voia să fugă din Grecia în Dubai Oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost dat în urmărire internațională prin INTERPOL la cererea autorităților din Republica Moldova. El este acuzat de înființarea și coordonarea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor. Organizația criminală, condusă de Vladimir Plahotniuc, ar fi fraudat cu 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, toate din Republica Moldova. Fugarul Vladimir Plahotniuc se ascundea într-o vilă luxoasă din sudul Atenei, aflată într-o zonă exclusivistă de pe malul Mării Egee. Dar, pe 22 iulie 2025, a încercat să fugă din Grecia cu ajutorul unor documente de identitate pe alt nume. Autoritățile din Grecia l-au capturat pe Aeroportul Internațional „El. Venizelos” din Atena, în timp ce încerca să ajungă în Dubai. În același timp, l-au prins și pe un fost coleg de partid, ex-deputatul Constantin Țuțu. Acum, amândoi se află într-o închisoare de maximă siguranță din Grecia. 21 de documente de identitate, șase nume Poliția din Republica Moldova a fost informată de autoritățile din Grecia că oligarhul Vladimir Plahotniuc deținea nu mai puțin de 21 de documente de identitate, pe cel puțin șase nume. „În timpul perchezițiilor corporale la Aeroport, dar și la domiciliu, au fost găsite o serie de documente cu identități diferite. Unele dintre ele aparțin aceluiași stat, dar au identitate diferită, fotografie diferită, data/luna/anul nașterii diferit”, a anunțat Poliția într-un comunicat citat de zdg.md. Printre documentele folosite de Vladimir Plahotniuc se aflau două permise de conducere cu numele Antohe Mihai. Pe același nume, Plahotniuc avea un pașaport românesc, eliberat la data 25 februarie 2020, potrivit mențiunilor din document.  Totodată, Plahotniuc mai avea și două cărți de identitate românești cu numele Antohe Mihai, documente care aveau ca dată de emitere 19 martie 2024. Documentele lui Plahotniuc - false, susține MAI DeFapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Interne din România să comunice dacă respectivele documente sunt autentice. Reprezentanții MAI au transmis că în acest moment se fac mai multe verificări, dar din primele rezultate pare că documentele sunt false. Adică nu ar fi fost emise de autoritățile din România. Surse din cadrul MAI au mai declarat că autoritățile de la București așteaptă să primească copii după documentele folosite de oligarh, pentru a continua cercetările. 

Probabil cel mai mare jaf bucureștean: afacerea Constanda-Bordei (sursa: Digi24)
Investigații

EXCLUSIV Probabil cel mai mare jaf din București: lunar, PMB plătește 3 milioane EUR către Constanda

Probabil cel mai mare jaf bucureștean: Primăria Capitalei îi plătește lunar despăgubiri și dobânzi de aproape trei milioane de euro afaceristului Costică Constanda pentru Parcul Bordei. Totul, pentru a-i achita lui Constanda, în 50 de rate, suma de 126.277.929 de euro. Din care 50,5 milioane euro reprezintă doar dobânzi. De la Marmorosch Blank la interdicția lui Ceaușescu Parcul Bordei a fost amenajat pe o suprafață de 3,3 hectare, în anul 1936, pe malul lacului Floreasca, în aval de ecluza care îl leagă de lacul Herăstrău din București. Citește și: Șeful monopolului Transgaz, cu cinci secretare și șapte șoferi, a fost reconfirmat în funcție. Transgaz, controlată de SGG, condus de pesedistul Radu Oprea Terenul fusese cumpărat încă din anul 1933 de muncipalitate de la banca Marmorosch Blank, cu suma de 16 milioane lei. În anul 1980, bucureștenilor li s-a interzis accesul în parc, deoarece acesta se afla lângă reședința dictatorului Nicolae Ceaușescu. După 70 de ani, PMB pierde Bordeiul în favoarea lui Constanda La câțiva ani după căderea regimului comunist, afaceriști mai mult sau mai puțin controversați au început goana după terenurile din București. Astfel, în septembrie 2003, atunci când Traian Băsescu era primarul general al Capitalei, Parcul Bordei a devenit proprietatea omului de afaceri Costică Constanda, care a obținut terenul respectiv în schimbul altor terenuri pe care le cumpărase de la foștii proprietari. Cum? Cu ajutorul Consiliul General, care a adoptat  o hotărâre, în septembrie 2003, prin care Parcul Bordei a fost trecut în proprietatea privată a municipalității. După ce terenul din Parcul Bordei a fost prădat cu ajutorul Consiliului General, Primăria Capitalei și Costică Constanda au început un șir lung de litigii. Instanța: 93,5 milioane de euro pentru Constanda de la PMB În anul 2007, soții Maria și Costică Contanda au obținut printr-o decizie a Curții de Apel București despăgubiri de 69.312.000 de euro pentru terenul din Parcul Bordei, o sultă de aproximativ 6,5 milioane euro, plus alte 17.757.210 euro despăgubiri. Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „Municipiul București a încheiat  Acordul nr. 1373 cu soții Constanda la data de 10 martie 2020. Acordul a prevăzut plata sumei de 17.757.210 Euro aferente deciziei nr. 1146/21.06.2007 în mai multe tranșe până la 12 iunie 2020. Plata a fost efectuată în 4 tranșe”. Deci, Primăria Capitalei, sub conducerea Gabrielei Firea, a fost nevoită să plătească despăgubirile stabilite de instanță. Dar nu a plătit nici un leu din contravaloarea terenului și a sultei soților Constanda. Adică, 75.724.951,55 euro. Cum s-a ajuns la peste 126 de milioane de euro după ce PMB plătise peste 17 milioane În toamna lui 2020, Nicușor Dan a câștigat alegerile pentru Primăria București. În primăvara anului 2022, soții Constanda, prin executorul SCPEJ Peticaru, Iordache și Asociații, au blocat conturile Primăriei Capitalei pentru a-și recupera zecile de milioane de euro. Mai mult, între timp, soții Constanda au cerut și plata dobânzii pentru suma de aproape 75,8 milioane de euro.  Informațiile furnizate de Primăria Capitalei arată că, la data de 1 iunie 2022, valoarea dobânzii a fost calculată la suma de 50.522.977,45 de euro. În total, peste 126 de milioane de euro. Plata, în 50 de tranșe lunare  Primarul Nicușor Dan, actualul președinte al României, a vrut să-i ofere lui Costică Constanda mai multe terenuri din patrimoniul Capitalei pentru a scăpa de o parte din datorie.  În urma negocierilor eșuate, familia Constanda și Primăria Capitalei, prin primarul Nicușor Dan, au semnat acordul nr. 73129/03.06.2022. Potrivit acestuia, părțile au decis ca plata să se facă în 50 de tranșe lunare consecutive, către SCPEJ Peticaru, Iordache și Asociații. Până în prezent, s-au plătit 117 milioane de euro Prima plată, în valoare de trei milioane de euro, s-a făcut la data de 8 iunie 2022. O săptămână mai târziu, s-au virat în conturile lui Costică Constanda alte 2,5 milioane de euro. Primăria Capitalei a plătit până la finalul anului 2022 nu mai puțin de 20,55 milioane de euro. În cursul anului 2023 s-au plătit alte 30 de milioane euro. Din conturile PMB au zburat încă 39,28 milioane euro în 2024. De la 20 ianuarie 2025 și până la începutul lunii martie, municipalitatea a mai vărsat în conturile soților Constanda aproape 9,2 milioane euro. În total, 99 milioane euro în 35 de tranșe. Dacă punem la socoteală și cele 17,75 milioane de euro plătite de primarul Gabriela Firea rezultă aproape 117 milioane de euro, bani plătiți din bucureștenilor pentru un teren pe care l-a cumpărat municipalitatea în 1933. Probabil cel mai mare jaf bucureștean Primăria Capitalei mai are de plătit în 15 tranșe suma de 27,2 milioane euro. DeFapt.ro a încercat să afle de la liberalul Stelian Bujduveanu, noul primar interimar al Capitalei, dacă municipalitatea va încerca să recupereze paguba de la foștii consilieri generali. Bujduveanu a refuzat să răspundă. 

Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: Facebook/CFR Infrastructura)
Economie

DOCUMENT Reduceri de 20% la salarii în CFR. Afectați de măsură, 1.431 de angajați

Reduceri de salarii (20%) la CFR: Ion Simu-Alexandru, directorul CFR SA și omul de încredere al pesedistului Sorin Grindeanu, și-a informat subalternii că li se vor tăia salariile cu 20%, iar programul de lucru se va reduce de la cinci la patru zile de muncă pe săptămână. Prin implementarea acestei măsuri de austeritate, șefii CFR vor face o economie de 3,25 milioane pe lună. Reduceri de salarii (20%) la CFR Ion Simu-Alexandru a fost adus de la Sucursala Regională CF Timișoara și numit director general al CNCF CFR SA, în mai 2023, de pesedistul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor atunci.  Acum, omul lui Sorin Grindeanu a dat startul tăierilor salariale la CNCF CFR SA. Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu, șef peste un aeroport bine subvenționat, responsabil de ratarea finanțării UE, salariu cu 40% peste Bolojan Pe 18 iulie 2025, Simu-Alexandru a emis o notă prin care își informa subalternii că, „din motive economice”, se va reduce programul de muncă de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu diminuarea corespunzătoare a salariului.      Reduceri de salarii (20%) la CFR (sursa: CFR) Economie de peste 100.000 de lei pe zi  „Luând în calcul un câștig mediu brut de 11.126 lei/salariat, la care se aplică contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, ceea ce determină o valoare totală de 11.376 lei/salariat, economiile la fondul de salarii rezultate prin aplicarea măsurii de reducere a programului de lucru cu 1 zi pe săptămâni, respectiv reducerea cheltuielilor salariale cu 20% / salariat, sunt de 2.275 lei/salariat/lună/brut (aplicând 20% la 11.376 lei / salariat, rezultă un venit diminuat la 9.101 lei/salariat)/brut”, se menționează în Nota asumată de directorul general. CFR SA vrea să facă economii de 3,25 milioane lei pe lunăMăsura dispusă de directorul general Simu Alexandru Ion se va aplica începând cu data de 4 august până la 31 decembrie 2025 personalului de exploatare, personalului încadrat în districte de intervenții feroviare și personalului încadrat la două laboratoare. 1.431 de angajați cu lefuri tăiate În total, vor fi afectați 1.431 de angajați.  „Pentru zilele de suspendare a CIM nu se vor acorda concedii de odihnă și zile libere plătite. În situațiile în care salariatul se află în concediu medical în ziua de suspendare a CIM, acestuia i se va emite o decizie de anulare a suspendării CIM pentru acea zi”, se menționează în documentul citat.   

Web Win, exclusă din licitație MDLPA (sursa: Facebook/Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei)
Investigații

EXCLUSIV Firmă îmbogățită din contracte cu statul, exclusă de la o licitație la Dezvoltare

Web Win, exclusă din licitație MDLPA. O firmă cu sute de contracte publice în IT, Web Win Group Net, a fost exclusă dintr-o licitație organizată de Ministerul Dezvoltării pentru că „și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice”. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Printre instituțiile publice cu care a avut contracte se numără Ministerul Apărării Naționale, Poliția Română, Inspectoratul de Stat în Construcții, dar și mai multe consilii județene și primării din țară. Web Win, exclusă din licitație MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a organizat o licitație pentru achiziția de servicii necesare pentru realizarea „sistemului informatic și dezvoltarea aplicației personalizate care să faciliteze comunicarea și consultarea MDLPA cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale”. Un contract de aproape 700.000 de euro, dar care a scos în evidență mai multe nereguli din industria IT. DeFapt.ro a dezvăluit că firmele ASEE și Zipper Services au depus declarații false în speranța că vor câștiga contractul. O altă firmă din industria IT, Web Win Group Net, a participat la licitație în asociere cu Fabulosos, în calitate de terț și subcontractant. Comisia de evaluare a ofertelor a decis să excludă oferta Web Win Group Net pentru că aceasta „și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiat anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune interese sau alte sancțiuni comparabile”. Web Win, exclusă din licitație MDLPA (sursa: MDLPA) Stanache: „Firma a primit trei constatatoare negative” Firma Web Win Group Net a fost înființată la finalul anului 2009, în Craiova, de Bogdan Cristian Stanache. În februarie 2010, Stanache a vândut jumătate din firmă americanului Ryan Matthew Lebsock. Conform unei procuri autentificată la notarul Savici Ligia Maria, Bogdan Cristian Stanache avea dreptul de a-l reprezenta pe asociatul său american. Câțiva ani mai târziu, în iulie 2024, americanul Ryan Matthew Lebsock i-a vândut jumătatea de firmă înapoi lui Bogdan Cristian Stanache pentru suma de 2.272 euro. Contactat de către DeFapt.ro, afaceristul Bogdan Cristian Stanache a recunoscut că a avut probleme în derularea contractelor cu instituțiile statului. „Noi avem în sistemul acesta de licitații… atunci când din diverse motive se întârzie o livrare sau se întâmplă ceva cu contractul și nu mai au ei finanțare ca să plătească, se dau niște certificate constatatoare negative. Chiar dacă proiectul ulterior este încheiat cum trebuie și noi plătim niște penalități. Firma asta a primit trei constatatoare negative la licitațiile astea, de când lucrăm noi de 20 de ani. Cumva avem trei referințe negative. În sensul că nu ne-am îndeplinit la timp contractul sau au fost ceva probleme pe parcurs”, a declarat Bogdan Cristian Stanache. Câte instituții, atâtea obiceiuri Însă, a adăugat afaceristul, licitațiile la care participă pot fi câștigate de sau nu de firma sa în funcție de cât de indulgentă este autoritatea contractantă. Unele autorități acceptă explicațiile pe care le oferă cu privire la cele trei certificate negative, altele - nu. „Cele trei certificate negative au fost luate de-a lungul timpului, de la alte autorități. Avem două de la Universitatea Timișoara și unul de la Municipiul Sebeș sau Onești. Ceva de genul. Contractele le-am dus la capăt, dar am primit penalități”, a mai declarat Bogdan Cristian Stanache.

Gruia Stoica trimite bani în Rusia după ce-i ia de la STB/PMB (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Omul de afaceri Gruia Stoica taxează cu 300.000 de euro pe zi Bucureștiul ca să finanțeze Rusia

Gruia Stoica trimite bani în Rusia dacă reușește să încaseze cel puțin 61 de milioane de euro de la Primăria București pentru un contract controversat și disputat în instanță. Omul de afaceri Gruia Stoica, nașul ministrului Muncii Florin Manole, a câștigat un contract de 61 de milioane de euro la o licitație a Societății de Transport București (STB) pentru achiziția de tramvaie. Afacerea a fost parafată de pesedistul Alexandru Hazem Kansou, omul de încredere al Gabrielei Firea și coleg de partid cu Florin Manole. Citește și: Noul pod peste Mureș, din Arad, riscă să se prăbușească, afirmă un consilier local USR În urmă cu trei ani ani, primarul Nicușor Dan, actualul președinte al României, a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție, dar despre progresul acelui dosar nu există nici o informație.  Licitație STB de minimum 307 milioane de lei Alexandru Hazem Kansou a ajuns consilier general pe listele PNL în anul 2016. Însă, la finalul mandatului, în primăvara anului 2020, a trădat PNL și a votat bugetul Primăriei Capitalei, condusă atunci de Gabriela Firea. Liberalii l-au exclus din partid, dar Kansou a fost înregimentat rapid în rândul membrilor PSD. Noul pesedist a fost numit în mai 2020 în funcția de director general al Societății de Transport București. Cu un an înaintea acestei numiri, STB demarase o licitație pentru achiziția a minimum 40 și maximum 100 de tramvaie. Valoarea contractului era de 307 milioane lei pentru primele 40 de tramvaie și putea crește până la 763 milioane lei.   Tramvaie produse în Rusia Electroputere VFU Pașcani, o firmă din grupul Grampet, controlat de afaceristul Gruia Stoica, a depus o ofertă prin care voia să vândă STB produse în Rusia. Publicația Club Feroviar a dezvăluit că, în decembrie 2019, directorul adjunct al Electroputere VFU, Claudiu Hîrbu, a dat o declarație pe propria răspundere în care menționează „că producătorul de tramvaie noi din gama de 18 metri cu podea total coborâtă este PK Transport System SRL cu sediul în Moscova”. Firea a lăsat STB fără bani pentru tramvaie Dar, înainte de finalizarea procedurii de licitație, Primăria Capitalei, aflată atunci sub conducerea primarului Gabriela Firea, a cerut Consiliului General al Municipiului București (CGMB) o rectificare bugetară. Astfel, a fost tăiată finanțarea pentru licitația aflată în curs.  Cu toate acestea, la scurt timp după ce a preluat funcția de director general al STB, pesedistul Alexandru Hazem Kansou a semnat decizia comisia de licitație prin care contractul a fost câștigat de Electroputere VFU Pașcani. Prin urmare, pe 31 iulie 2020, STB a comunicat oficial firmei Electroputere VFU că a câștigat licitația. De ce șeful STB a semnat că e de acord cu desemnarea câștigătorului, deși nu mai avea banii Contactat de către DeFapt.ro, Alexandru Hazem Kansou, actualul city manager al Sectorului 4, condus de pesedistul Daniel Băluță, a spus că a semnat desemnarea câștigătorului licitației în baza hotărârii luate de comisia de licitație. „Ești obligat să atribui ce hotărește comisia pentru că altfel faci un abuz. Înseamnă că nu ești de acord. În anul 2020, la 15 mai, adică la un an, am ajuns eu director general acolo. Procedura era în derulare, comisia era aceeași. Eu nu am intervenit asupra comisiei. La o lună după instalarea mea acolo, mi-a venit la semnat atribuirea câștigătorului. Câștigător a reieșit VFU Pașcani”, a declarat pesedistul Alexandru Hazem Kansou. Totodată, acesta a mai spus că după ce s-a stabilit câștigătorul licitației, a făcut mai multe „hârtii” către Primăria Generală, condusă de Gabriela Firea, prin care a informat că STB este în faza de atribuire a contractului și are nevoie de refinanțare a licitației. „Nu puteam să anulez o procedură aproape finalizată. Când se semna contractul, angajai societatea în datorii și într-o relație contractuală”, a spus Alexandru Hazem Kansou. Primarul Nicușor Dan a anulat licitația Licitația a fost anulată la data de 31 decembrie 2020, la o lună după instalarea noului primar, Nicușor Dan, care a explicat că nu sunt bani pentru această investiție.  În apărarea sa, Nicușor Dan a invocat Curtea de Conturi care a spus că STB nu putea organiza licitații pe banii altei instituții, dacă nu avea bani alocați special în acest sens. Dar, folosindu-se de hârtia semnată de Alexandru Hazem Kansou din care rezulta că Electroputere VFU câștigase licitația și de o informare emisă din care rezulta că contractul se afla la semnat, firma lui Gruia Stoica a contestat anularea licitației. Penalități de 300.000 de euro pe zi În aprilie 2021, STB a pierdut toate procesele cu Electroputere VFU. Apoi, Electroputere VFU a cerut executarea STB la Tribunalul București și a câștigat. Printr-o decizie a Judecătoriei Sector 1, din data de 5 decembrie 2024, firma lui Gruia Stoica a obținut penalități de 0,5% pe zi de întârziere din valoarea contractului de peste 307 milioane lei, echivalentul a 61 milioane de euro. Penalitățile de 0,5% pe zi înseamnă în jur de 300.000 de euro. Până acum (de la câștigarea procesului), s-au strâns penalități de aproape 70 de milioane de euro, cu mult peste valoarea contractului. Trei ani de când Nicușor Dan a făcut plângere la DNA În toamna anului 2022, primarul Nicușor Dan a anunțat că a depus o plângere la Direcția Națională Anticorupție în urma verificărilor făcute de Corpul de Control la STB. „Obiectul sesizării este achiziția de tramvaie noi din gama de 18 metri printr-o procedură demarată de STB în anul 2019 și încheiată în anul 2020 cu declararea firmei Electroputere VFU Pașcani drept câștigătoare a licitației. Întrebările la care sunt sigur că bucureștenii ar dori să afle răspunsul sunt: 1. De ce conducerea STB reprezentată de la acea dată a continuat demersurile pentru finalizarea procedurii de achiziție, deși la momentul aprobării raportului de procedură nu avea alocate fondurile necesare în conformitate cu prevederile legale?;  2. De ce STB a decis încă din anul 2019 să achiziționeze tramvaie de 18 metri în contextul în care fluxul de călători ar justifica o nevoie de tramvaie mai lungi?”, scria primarul Nicușor Dan pe contul său de Facebook.   DNA a îngropat plângerea DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexandru Hazem Kansou dacă a fost audiat până în prezent de Direcția Națională Anticorupție, în urma plângerii făcute de Nicușor Dan, actualul președinte al României. „Nu m-a chemat DNA la audieri. Nu este un dosar de corupție. Depinde către cine a făcut denunțul. Nu e autosesizare, nu e un dosar deschis de către DNA. Este un denunț făcut. Nu este un denunț împotriva mea. La momentul respectiv denunțul a fost făcut de primarul general Nicușor Dan. Nu e un denunț, e o plângere penală împotriva procedurii”, a declarat Alexandru Hazem Kansou. Ex-șeful STB: „Contractul nu l-am semnat”  Fostul șef al STB susține că nu a încălcat cu nimic legislația. „Eu cred că acolo s-a greșit când s-a anulat procedura. Directorul STB nu avea voie să anuleze procedura. A anulat-o printr-o dispoziție de director. Nu ai voie să anulezi fără comisie, nu ai voie nici să atribui fără comisie. Din punctul meu de vedere, a făcut-o totalmente greșit. Primarul a arătat cu degetul spre mine, dar eu nu aveam ce să fac din punct de vedere juridic. Contractul nu l-am semnat, iar denunțarea contractului nu putea fi făcută de directorul general”, a mai spus Alexandru Hazem Kansou. Gruia Stoica trimite bani în Rusia, dar vrea și contracte în Ucraina În cazul în care STB va semna, totuși, contractul cu Electroputere VFU Pașcani, mare parte din bani vor ajunge în Rusia, la PK Transport System SRL, constructorul tramvaielor. Practic, Gruia Stoica va pompa câteva zeci de milioane de euro în economia Rusiei, țară care are nevoie de bani pentru a continua invazia în Ucraina. Pe de altă parte, tot Gruia Stoica, prin Grupul Grampet, vrea să participe la reconstrucția Ucrainei: numele companiei apare pe lista societăților înscrise pe platforma Rebuilding Ukraine a Camerei de Comerț Bilaterale România – Ucraina care doresc să se implice activ în procesul de reconstrucție al Ucrainei.  DeFapt.ro i-a solicitat un punct de vedere afaceristului Gruia Stoica. Acesta a cerut întrebările pe e-mail, dar a refuzat să răspundă, deși au trecut 60 de zile de când le-a primit. 

Cosmin Enea (stânga), asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă (sursa: Facebook/Cosmin Enea, Claudiu Manda)
Investigații

EXCLUSIV Partener de afaceri al lui Claudiu Manda, 56.000 EUR generalului SRI Dumbravă, spune DNA

Asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă: liberalul Constantin Cosmin Enea a plătit 278.256 lei, echivalentul a 56.000 de euro, în contul firmei patronate de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Informația apare în rechizitoriul DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă, pentru infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și spălare a banilor. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Contactat de către DeFapt.ro, Enea a declarat că firma sa, Coliseum SA, nu a avut nici un contract cu firma Wise Line Consulting, patronată de generalul Dumitru Dumbravă. Donații considerate penale de către DNA Constantin Cosmin Enea a fost unul dintre cei mai influenți politicieni liberali din Dolj până în anul 2014, atunci când a avut probleme cu legea. Împreună cu colegul lui de partid, liberalul Mihai Voicu, care conducea atunci filiala PNL Dolj, a cerut „donații” de la liberalii care voiau să candideze pe locuri eligibile la alegerile locale și parlamentare din 2012. Direcția Națională Anticorupție susține că cei doi au cerut bani inclusiv pentru numirile politice la conducerea unor instituții publice. Liberalii au cotizat, cel puțin pe hârtie, cu 290.450 lei.   „Din această sumă de bani, inculpatul Enea Constantin Cosmin a primit 156.680 lei pentru a fi folosiți la achiziționarea de materiale promoționale ce urmau a fi folosite în campania electorală din vara anului 2012. Din această sumă, în realitate au fost folosiți în scopul menționat mai sus doar 24.873 lei, restul fiind însușiți de inculpatul Enea Constantin Cosmin prin intermediul SC Coliseum SA”, se menționează într-un  comunicat al DNA. Trei ani de închisoare, transformați în achitare Lotul liberalilor de la Dolj a fost trimis în judecată în anul 2017. Mihai Voicu a fost acuzat de folosire a influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Constantin Cosmin Enea a fost acuzat de spălare de bani. Aceeași acuzație a fost adusă și companiei Coliseum SA. Mihai Voicu și Constantin Cosmin Enea au fost condamnați la trei ani de închisore cu suspendare, dar au fost achitați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Liberalul Enea, asociatul preferat al pesedistului Manda Retras de pe scena politică din cauza problemelor penale, Constantin Cosmin Enea a devenit principalul asociat al europarlamentarului PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, primărița orașului Craiova. Pentru început, Enea a preluat 2,5% din firma-fanion a lui Claudiu Manda, Imoband Oltenia, prin care europarlamentarul deține părți sociale sau acțiuni la mai multe firma din domeniul agriculturii. În martie 2025, prin firma Coliseum SA, a cumpărat 15% din firma Util Agro Noot de la Imoband Oltenia. Cu un an înainte, își cesionase participația din Roso Agriculture firmei patronate de Claudiu Manda. Întrebat de către DeFapt.ro cum a ajuns să se asocieze cu Claudiu Manda, Constantin Cosmin Enea a spus că mai e asociat într-o singură firmă cu europarlamentarul. „Tocmai am cumpărat 10% din acțiuni, da, sau 5% din firma Util Agro Noot. Da, 15%. Nu știu exact cine lucrează pământul. Nu eu! Dacă nu ia subvenții, poate are legătură cu alte prestări agricole. Eu sunt acționar minoritar, suntem prieteni. Nu sunt eu asociat cu domnul Manda, firma e asociată”, a declarat Constantin Cosmin Enea. „Doamne ferește, nu arunc cu banii fără să mă intereseze. Cu siguranță mă interesează, chiar mă pricep și știu ce fac”, a spus afaceristul.   Asociatul lui Manda, bani pentru Dumbravă, spune DNA  Firma Coliseum SA, controlată de Constantin Cosmin Enea, este una din cele mai importante companii de distribuție a băuturilor din Oltenia. În anul fiscal 2024, cu 114 angajați, a avut o cifră de afaceri de aproape 183 milioane lei, echivalentul a 36,6 milioane euro, și un profit de 6,5 milioane lei. Numele firmei apare în dosarul de corupție al DNA prin care au fost trimiși în judecată generalii SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, dar și avocatul Doru Trăilă. Conform rechizitoriului, firma generalului Dumitru Dumbravă, Wise Line Consulting, a avut încasări de aproape 19 milioane lei, în perioada octombrie 2018 – aprilie 2024. Firma Coliseum SA a contribuit cu suma de 278.256 lei, echivalentul a 55.600 de euro.   Enea spune că nu-l cunoaște pe Dumbravă Întrebat ce servicii a prestat firma generalului Dumbravă pentru societatea sa, Constantin Cosmin Enea a negat orice relație. „Nu-l cunosc pe domnul general Dumbravă. Acuma, poate mai avem de-al lungul timpului colaborări cu diferite case de avocatură. Dar nu avem, nu ne cunoaștem, nu avem nici o legătură. 100%! Nu doar că nu mi l-a recomandat cineva. De domnul general Dumitru Dumbravă am auzit acum vreun an de la televizor. 100% înseamnă că noi nu am făcut un contract cu firma dânsului de consultanță. Trebuie să verific chestiunea asta. Va trebui să verific dacă e reală în primul rând. E posibil să nu fie reală. Adică, nu sunt sigur, vă spun cu toată sinceritatea, dacă este reală sau nu”, a declarat Constantin Cosmin Enea. „Nu există așa ceva!” După ce a verificat în contabilitate dacă a făcut vreo plată către Wise Line Consulting, afaceristul Constantin Cosmin Enea a venit cu noi clarificări. Mai hotărât ca niciodată, afaceristul a declarat direct: „Nu avem nici un contract cu această firmă în ultimii zece ani. 100%! Tranzacțiile într-o companie se văd foarte clar. Nu avem nici o factură de la această companie.” Dar când i s-a spus că numele firmei sale apare în rechizitoriu, chiar dacă nu are nici o calitate de inculpat sau martor, Constantin Cosmin Enea a sugerat că ar putea cere daune de la DNA.  „Dacă consider că e o chestiune de prejudiciu de imagine o sa fac o adresă la DNA... și să ceară... Din 2017 de când sunt eu aici, 100% nu este nici o factură. Adică, nu este. Să ne înțelegem foarte clar, tocmai am verificat. Eu, 100%, de când sunt aici nu am semnat un contract de genul acesta. Eu știu ce am semnat! Nu există așa ceva! Dacă o fi mai veche, habar nu am. Nu-l cunosc nici pe domnul general Dumbravă, nici pe domnul Trăilă. Nu știu cine e domnul Trăilă. N-am vorbit nicio dată cu ei”, a mai declarat afaceristul Enea. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră