Petru Zoltan

663 articole

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Economie

Codul Rutier, modificări importante: imaginile filmate de șoferi pot fi folosite de Poliție pentru amenzi, mașina se poate reține dacă se refuză testarea pentru substanțe, camera polițistului ține loc de semnătură pe procesul-verbal

Sancțiuni pe baza filmărilor din trafic. Codul Rutier a fost modificat din nou printr-o Ordonanță de Urgență. Cea mai importantă modificare constă în faptul că polițiștii de la Rutieră pot sancționa șoferii agresivi în baza înregistrărilor audio – video surprinse de ceilalți participanți la trafic. Citește și: EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava O altă modificare a Codului Rutier prevede că șoferii pot rămâne fără permisul de conducere și mașină în cazul în care refuză să fie testați pentru alcool și droguri. Dar, dacă acceptă să fie testați, șoferii pot solicita polițiștilor rutieri o a doua testare după 15 minute de la primul test în cazul în care concentrația aerului expirat a fost de până la 0,10 mg/L alcool pur în aerul expirat. Se poate cere repetarea testului 1. Instituirea unor situații obiective în care polițistul este obligat să efectueze testarea conducătorilor auto, respectiv: -în vehicul sunt observate recipiente ce pot conține băuturi alcoolice, care prezintă urme de consum, sau substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive; -șoferul a săvârșit în mod repetat în ultimii trei ani contravenția prevăzută la art. 102 alin. (3) lit. a) ori a fost condamnat pentru cel puțin una dintre infracțiunile prevăzute la art. 336, art. 3361, art. 337 sau art. 338 din Codul Penal, infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, ori infracțiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. 2. O altă noutate privește testarea conducătorilor de vehicule: este instituită posibilitatea persoanei testate de a solicita polițistului rutier o a două testare după 15 minute, dar nu mai mult de 20 de minute de la primul test, în cazul în care concentrația aerului expirat a fost de până la 0,10 mg/L alcool pur în aerul expirat. Valoare juridică este reprezentată de rezultatul celei mai mici concentrații de alcool pur în aerul expirat. Nu faci test pentru substanțe, pleci fără mașină 3. Instituirea măsurii retragerii permisului de conducere până la data primirii rezultatului analizei mostrelor biologice în cazul persoanelor care refuză sau nu pot să se supună testării în vederea verificării consumului de băuturi alcoolice sau substanțe psihoactive. 4. Reglementarea posibilității de a dispune imobilizarea vehiculului atunci când un conducător de vehicul refuză sau nu poate să se supună testării în vederea stabilirii prezenței în organism a alcoolului sau a substanțelor psihoactive, iar conducerea acestuia nu poate fi asigurată pe loc de o altă persoană. 5. Posibilitatea ca determinarea prezenței în organismul unei persoane a substanțelor psihoactive să poată fi realizată și în cadrul laboratoarelor de specialitate ale IGPR acreditate sau în unitățile sanitare publice acreditate și autorizate. Sancțiuni pe baza filmărilor din trafic 6. Indicarea în concret a categoriilor de încălcări pentru care nu se poate aplica sancțiunea contravențională a avertismentului, respectiv pentru faptele contravenționale prevăzute cu aplicarea suspendării exercitării dreptului de a conduce. 7. Extinderea capacității de constatare a contravențiilor la regimul circulației pe drumurile publice în sensul instituirii unui mecanism prin care participanții la trafic pot transmite sesizări cu privire la posibile situații de condus agresiv, surprinse în înregistrări video sau audio-video. Nu contează dacă nu semnezi procesul-verbal 8. Înlăturarea necesității de a confirma unele împrejurări legate de întocmirea procesului-verbal de constatare a contravenției de către un martor în situația în care acestea au fost înregistrate cu mijloacele audio-video din dotarea agentului constatator. 9. În cazul în care contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, refuză primirea și aceste împrejurări sunt înregistrate cu mijloace audio-video ale organului din care face parte agentul constatator, acesta se consideră comunicat pe loc.

Investigații

EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava

Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT). Liberalul Marius Andrei Niță, actualul comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu și protejatul lui Gheorghe Flutur, a fost audiat de două ori de procurorii DIICOT în dosarul de crimă organizată în care judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, cea care se droga cot la cot cu interlopii, a fost trimisă în judecată. Citește și: INTERCEPTĂRI Judecătoarea drogată de la Suceava lua cocaină sintetică diluată: „Odată am consumat și nefăcută cumva că nu au avut timp s-o prepare… și… mi-o rupt nasu’… (…) rană” Procurorii susțin în rechizitoriu că Marius Andrei Niță ar consuma droguri de mare risc, cu care s-ar fi aprovizionat de la unul dintre liderii grupării de traficanți de droguri. Contactat de către DeFapt.ro, comisarul general adjunct Marius Andrei Niță a recunoscut că a fost audiat de procurori în calitate de martor, dar susține că nu e consumator de droguri. Mai mult, procurorii nu ar avea nici o probă că el ar fi consumator de droguri de mare risc. Judecătoarea Chirilă se droga cu interlopii pe care-i ajuta Judecătoarea Ana Maria Chirilă, de la Tribunalul Suceava, a fost trimisă în judecată de procurorii Secției speciale de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru luare de mită și deținere de droguri. Pe scurt, judecătoarea judecătoarea se droga cu cocaină nediluată, cot la cot cu dealerii de droguri din Suceava. Citește și: ANALIZĂ Imperiul festivalier al clujeanului Buta se clatină: Untold și Neversea – datorii de zeci de milioane, Massif – necunoscut și fără impact comercial Unul dintre inculpații pe care îi judeca, Mihai Pînzari, zis "Tonici", i-a dat în direct și prin intermediari mai multe bijuterii, mașini, bani de vacanțe, inclusiv servicii de pază și protecție. La schimb, judecătoarea Ana Maria Chirilă oferea diverse servicii grupărilor de crimă organizată din Suceava. De exemplu, în perioada 11-14 noiembrie 2022, a fost informată despre actele de urmărire penală și măsurile dispuse de DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava într-un dosar de crimă organizată, inclusiv despre perchezițiile care urmau să aibă loc. Înainte de punerea în aplicare a mandatelor de percheziție, judecătoarea i-a informat despre acțiunea DIICOT pe Ciprian Cotoară, care la rândul lui l-a informat pe Mihai Pînzari, un interlop din Rădăuți. Niță, susținut de Flutur pentru Garda de Mediu Liberalul Marius Andrei Niță, comisar la Garda de Mediu Suceava, a fost impus comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu de șeful său pe linie de partid, Gheorghe Flutur, președintele PNL Suceava. Decizia de numire în funcție a fost semnată de pesedistul Marcel Ciolacu, în calitate de premier al României, și contrasemnată de Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, pe 29 august 2023. Adjunctul Gărzii de Mediu, droguri (DIICOT) Numele lui Marius Andrei Niță apare în dosarul de crimă organizată al traficanților de droguri din Suceava, cei care o alimentau cu cocaină pe judecătoarea Ana Maria Chirilă. Mai mult, Niță a fost audiat de două ori în dosarul DIICOT. Prima dată, la structura centrală a DIICOT, apoi la Serviciul Teritorial Suceava. Procurorii DIICOT au concluzionat că "numitul Niță Marius-Andrei ar consuma droguri de risc și de mare risc, aprovizionându-se cu astfel de substanțe de la C. P., precum și de la alte persoane cu astfel de preocupări, de pe raza orașului Gura Humorului", conform presei locale, care citează rechizitoriul DIICOT. "Nu am declarat că sunt consumator" La solicitarea DeFapt.ro, comisarul Marius Andrei Niță a recunoscut cu greu că a fost audiat ca martor de două ori de DIICOT. Cu toate acestea a sugerat că ar putea fi victima unui complot pe plan local pentru că el nu ar fi consumat niciodată droguri. "Nu am declarat că sunt consumator, nu știu de unde a apărut așa ceva. Nu am consumat, sunt niște chestii cu care nu am nici o legătură", a spus comisarul Niță. "De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri" Întrebat care au fost motivele pentru care a fost audiat, Marius Andrei Niță a spus că procurorii DIICOT l-au întrebat dacă o cunoaște pe judecătoarea de la Suceava și pe traficanții de droguri. "M-au întrebat, nu o cunosc! Nu am văzut-o în viața mea. Nu știu de unde au făcut ei legăturile astea. Eu v-am spus, erau niște persoane din Gura Humorului de unde sunt eu de loc, care au fost chemate să dea declarații de altă persoană, nu de judecătoare. M-au întrebat dacă o cunosc, dacă am legături. M-a întrebat de foarte multă lume. De unul pe care îl cunosc de mic am spus că consumă droguri. Știți cum, orășelul micuț, am auzit. Nu am nici o prietenie cu el. Salut, salut, și atâta tot", a precizat Marius Andrei Niță pentru DeFapt.ro. "Am văzut în ziare ce făceau ei" Adjunctul de la Garda Națională de Mediu a mai spus că, în timpul audierilor de la DIICOT Suceava, a fost întrebat legăturile sale cu mai mulți interlopi din zonă. "M-am dus și m-au întrebat: Îl cunoșteam pe un băiat din Gura Humorului, Cătălin... nu îi mai știu numele de familie. După aia am văzut în ziare ce făceau ei", a spus Niță. Întrebat cum a ajuns procurorul să constate că ar fi consumator de droguri de mare risc, Niță a spus că nu știe. "M-au întrebat doar dacă am cumpărat" "Voi afla când va fi timpul. Pe mine m-au întrebat dacă îi cunosc și știu cu ce se ocupă. Le-am spus ce am auzit. Orașul e micuț, e cât jumate de cartier. Toată lumea se cunoaște. Cu băiatul ăla, Cătălin, mă vedeam cu el la sala de sport. Fac sport și eu, la sala de forță. Venea foarte des pe acolo. Salut, salut, nu aveam treabă. Exact ce v-am spus dvs. le-am spus și lor. M-au întrebat dacă am cumpărat de la ei droguri și le-am spus că nu există așa ceva. M-au întrebat doar dacă am cumpărat. Dar nu am cumpărat. Când faci niște acuzații trebuie să fie întemeiate. Niște aberații. Toată lumea și-a dat seama că au ceva cu mine, probabil e ceva politic", a declarat Niță. "Asta s-a vrut! Să facă rău!" Cât despre amicul său, Cătălin, mai știe că a făcut închisoare pentru că bătuse un bărbat și era să-l omoare. Cu toate acestea, comisarul Niță a readus în discuție faptul că ar putea fi o miză politică în contextul în care a fost susținut de PNL Suceava pentru funcția de general adjunct la Garda Națională de Mediu. "Eu sunt de la PNL. M-a susținut partidul pentru funcție. Asta s-a vrut! Să facă rău! Arătați-mi și mie niște fapte dovedite că am cumpărat de la ăla. În data de am cumpărat substanța aia. În rechizitoriu trebuie să scrii, nu poți să scrii că eu aș fi consumator", s-a apărat comisarul Niță.

Investigații

EXCLUSIV MApN cumpără drone de spionaj de un milion de euro bucata, o afacere intermediată de germanul care a adus în România blindatele Piranha V

MApN, drone de spionaj din Germania. 18,5 milioane de euro a plătit Ministerul Apărării Naționale pentru achiziția directă a 22 de sisteme de drone cu aripă fixă companiei germane Quantum Systems. Citește și: Armata obligatorie: MApN spune că legea care a suspendat serviciul militar obligatoriu a avut „impact asupra structurii sistemului național de apărare” și cere reglementări noi Afacerea a fost intermediată de consultantul Christian Goettfert, fostul director de afaceri internaționale al General Dynamics European Land Systems, companie de la care MApN a cumpărat transportoarele blindate Piranha V în valoare de 1,54 miliarde de euro. Piranha V de 1,5 miliarde de euro Christian Goettfert era în anul 2018 directorul de afaceri internaționale al companiei General Dynamics European Land Systems (GDELS). La începutul acelui an, sărbătorea semnarea celui mai important și bănos contract atribuit de Ministerul Apărării Naționale din România: 868 de milioane de euro pentru furnizarea a 227 de blindate Piranha V. Apoi, s-a mai semnat un contract, de 674 milioane de euro. Aceasta a fost una din marile afaceri cu armament intermediate de Călin Constantin, un afacerist discret din București, de pe urma căreia acesta a încasat un comision de câteva milioane de euro. Christian Goettfert a participat ulterior la conferința Armoured Vehicles Eastern Europe, acolo unde a ținut un scurt discurs despre afacerile cu armament din Europa de Est. Audieri la DNA după achiziție "Suntem mândri că la începutul acestui an ne-a fost acordat, probabil, cel mai mare contract care a fost acordat vreodată în această ţară unei companii private de după revoluţie (...) În mod clar, o problemă este că în Europa de Est, nu aș zice că lipsesc, însă încă nu sunt complet dezvoltate cele mai bune standarde privind achizițiile, în unele țări nu există uneori transparența pe care o dorim”, spunea atunci Christian Goettfert, conform mediafax.ro. Într-adevăr, avea dreptate cu privire la standardele de achiziții aplicate de Ministerul Apărării Naționale: mai mulți ofițeri de la Departamentul pentru Armamente au fost audiați de procurorii DNA – Secția Militară în legătură cu achiziția celor 227 de transportoare. În plus, Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA) ar fi transmis decidenților mai multe rapoarte legate de costurile supraevaluate ale unor componente cu care urmează să fie echipate transportoarele. Dar ancheta procurorilor militari a fost închisă subit fără a găsi vreun vinovat. Goettfert, intermediarul De atunci au trecut aproape cinci ani, timp în care Christian Goettfert a dezvoltat compania germană IBCG Engineering, care oferă oficial consultanță la nivel internațional pentru industriile de apărare și aerospațiale. Adică vinde arme și tehnică militară în schimbul unui comision. De pe site-ul companiei aflăm că firma condusă de Christian Goettfert se bazează "pe o rețea internațională de primă clasă de factori de decizie politici și economici relevanți". Parte din această rețea, Departamentul pentru Armamente al Ministerului Apărării Naționale, condus de generalul - maior Teodor Incicaș. Căruia Goettfert i-a făcut o ofertă privind vânzarea unor sisteme de drone produse de compania germană Quantum Systems. Generalul – maior Teodor Incicaș a decis, în urma unei analize profunde, că Armata are nevoie de drone și a cerut companiei Romtehnica, deținută de Ministerul Apărării Naționale, să se ocupe de achiziție. MApN, drone de spionaj din Germania Romtehnica a demarat apoi procedura privind achiziția de sisteme Mini UAS Clasa I – aripă fixă. Conform datelor făcute publice în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, Romtehnica a estimat valoarea contractului la peste 101 milioane lei, adică în jur de 20,5 milioane euro. Singura ofertă depusă pentru câștigarea contractului a fost cea a companiei Quantum Systems, care l-a avut consultant pe Christian Goettfert. Contractul a fost adjudecat într-un final la valoarea de 91,7 milioane lei, echivalentul a 18,5 milioane euro. Quantum Systems s-a obligat să livreze 22 de sisteme de drone cu aripă fixă într-o perioadă de 36 de luni. Confidențialitate totală DeFapt.ro l-a contactat pe Christian Goettfert pentru a obține un punct de vedere legat de această achiziție, dar și cum se va achita Quantum Systems de obligațiile de offset. Adică cele prin care ar trebui să investească în economia românească în jur de 4-5 milioane de euro. "Din motive de confidențialitate, nu vă putem oferi informații cu privire la solicitarea dumneavoastră. Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să consultați portalurile generale de licitații sau autoritățile responsabile", a transmis Christian Goettfert. "Lordul german al dronelor" Firma germană Quantum Systems este condusă de directorul executiv Florian Siebel, un fost pilot german, care consideră că războaiele viitorului vor fi purtate de roboți autonomi, capabili să acționeze și să ucidă fără control uman. Publicația Politico îl consideră pe Florian Siebel "lordul german al dronelor", după ce acesta a fondat compania Stark Defense, specializată pe construirea de drone de atac care pot opera fără control uman. Ucraina a primit deja 400 de drone de la Quantum Systems, care va livra încă 800 de drone în august, conform contractului încheiat în timpul unei misiuni organizate în aprilie de vicecancelarul german Robert Habeck. Compania Quantum Systems și-a asumat că va deschide o fabrică de drone în Ucraina. Datorită inteligenței artificiale și a cipurilor Nvidia, dronele Quantum System pot interpreta situația de pe câmpul de luptă și pot identifica ținte fără a depinde de GPS sau de un ghidaj uman. Acestea pot zbura apoi într-un loc fără bruiaj pentru a trimite date despre ținte militare ruse pentru a fi lovite de artilerie, potrivit unui articol publicat de Politico.

Investigații

EXCLUSIV Pensionarii, jecmăniți fără milă de firmele de arhivare pentru copiile după actele pentru recalcularea pensiilor: taxe de 6.000 de lei pentru un singur dosar

Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte. Cartelul arhivarilor este investigat de Consiliul Concurenței după ce a stors de bani de la zeci de mii de pensionari care au cerut documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Citește și: EXCLUSIV SAGA Festival, „țeapă” uriașă: olandezii organizatori au abandonat firma care se ocupa de concertele de la Romaero, cu pierderi și datorii de zeci de milioane, și au înființat alta pentru 2024 DeFapt.ro a aflat în exclusivitate că au fost cazuri în care pensionarilor li s-au cerut taxe chiar și de 6.000 de lei pentru a li se elibera copiile după documente. În centrul investigației se află Patronatul Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER), condus de Florin Cuc, dar și reprezentanții mai multor firme aflați în conducerea acestei organizații. Mai mult, numele lui Florin Cuc apare ca administrator al unei firme investigate în aceeași speță. Sesizări la Ministerul Muncii Pensionarii s-au plâns în aprilie a.c. la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale că sunt storși de bani de către firmele de arhivare atunci când cer copii după documentele necesare pentru recalcularea pensiilor. Surse din cadrul ministerului Muncii au declarat pentru DeFapt.ro că pensionarii au depus mai multe sesizări în care reclamau, pe de-o parte, tarifele mari percepute de firmele de arhivare pentru eliberarea copiilor. Pe de altă parte, s-a reclamat și perceperea unor tarife mult mai mari decât cele stabilite de Casa de Pensii. Recalcularea pensiilor - taxe uriașe pentru acte "Tarifele maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii. Dar și astea erau, oricum, foarte mari. Unor pensionari li s-a băgat niște tarife aberante, complet aiurea. De exemplu, tarife pentru cercetare, încă o taxă pentru interogare, una pentru nu știu ce... Le-au venit facturi și de 5.000 lei, și de 6.000 de lei. Cam astea sunt sumele maxime pe care le cereau pensionarilor", au declarat surse din Ministerul Muncii pentru DeFapt.ro. Aceleași surse spun că firmele de arhivare au făcut bișniță cu pensionarii: "Ministerul Muncii a sesizat pe 29 aprilie Arhivele Statului și Consiliul Concurenței. E un cerc vicios, pentru că oricum nu ai concurență pe piața de arhivare. Aici, dacă eu ca pensionar am arhiva la tine, ce să fac? Nu pot să o mut! S-a mai descoperit o chestie. Unii dintre arhivatori au dat documentele neconforme. Cei de la Casele de Pensii nu puteau să le valorifice, să le bage în sistem. Nu erau datele cerute pe ele. Arhivatorii și-au și bătut joc de oameni". Care sunt tarifele oficiale Și premierul Marcel Ciolacu a menționat problema sumelor aberante cerute de firmele de arhivare. "Am văzut că se încearcă specularea de către anumite firme de arhivare a acestei conjuncturi privind recalcularea pensiilor. Au fixat un preţ maximal, aranjat pentru copiile din arhivă de care au nevoie pensionarii. Aşa ceva este ilegal şi imoral şi cei responsabili trebuie sancţionaţi cu toată severitatea prevăzută de lege", a declarat Ciolacu la jumătatea lunii iunie. Prețurile maximale au fost stabilite prin ordin de șeful Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu. Conform ordinului, o cerere este tarifată cu 101 lei fără TVA. Tariful de cercetare pentru un an de sporuri este stabilit la 63 de lei, iar pentru eliberarea documentului se percep încă 14 lei. În cazul în care se cer sporurile pe o perioada de zece ani, fiecare pensionar plătește 644 lei. Pentru eliberarea de copii se cere o taxă de 14 lei pentru cercetare și cinci lei pentru eliberare de copii. Atenție, prețurile sunt stabilite pentru fiecare pagină. Se suspectează o înțelegere pentru fixarea prețurilor La scurt timp după declarația premierului, Consiliul Concurenței a anunțat că a declanșat o investigație privind o posibilă înțelegere pentru fixarea prețurilor de către companiile care furnizează servicii arhivistice cetățenilor care solicită eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor. "Autoritatea de concurență are indicii că o serie de firme active pe această piață și-au coordonat comportamentul comercial prin acces la informații sensibile (tarife, cheltuieli indirecte și marje de profit) cu implicarea Patronatului Întreprinderilor de Arhivare Fizică și Electronică din România (PIAFER). O parte dintre indiciile care au stat la baza declanșării investigației au fost transmise de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile PIAFER și ale companiilor Arhivatorul CBMS SRL, Danielle Digital SRL, Viltehnica SRL, Stefadina Comserv SRL, Uberum SRL, SDA - Servicii De Depozitare Și Arhivare SRL și Global Archive Management SRL", a anunțat Consiliul Concurenței. Ce este PIAFER PIAFER este condus de președintele Florin Cuc, în calitate de fondator și manager al companiei Depozitul Arhivele Transilvania din satul Luncani, județul Cluj. În documente, firma este patronată și administrată de o anume Flavia Alexandrina Fertea. Documentele de la Registrul Comerțului arată că părțile sociale au fost puse sub sechestru de către Direcția Națională Anticorupție în data de 11 iunie 2024, în dosarul 78/P/2017. Numele lui Florin Cuc apare și în firma Arhivatorul CBMS SRL, care la rândul ei este investigată de Consiliul Concurenței. Datele publice arată că această societate are sediul social tot în satul Luncani, județul Cluj, și este deținută în mod egal de alte două firme: Arhivatorul Plus și CBMS Software. Administratorii firmei Arhivatorul CBMS sunt Florin Cuc și Cristian Olimpiu Maier. Oamenii din conducerea Patronatului Părțile sociale ale asociatului Arhivatorul Plus, actuala Danielle Digital SRL, se află sub sechestru în dosarul 512/2022, la cererea BEJ Sortan Ioan Calin. Mai mult, și firma Danielle Digital, patronată în acte de Daniela Cristina Cuc, este vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Cealaltă firmă asociată în Arhivatorul CBMS, CBMS Software SRL, este deținută de Food Os Tech SA și este administrată de Liviu Chertes. La rândul ei, Food Os Tech SA este deținută de alte două societăți și 13 persoane fizice, printre care se află Silviu Bogdan Mihalcea Călinescu, Ștefan Alexandru Ursan și Cosmin Țîrvuloiu. Cifre de afaceri de zeci de milioane O altă societate investigată de Consiliul Concurenței, Global Archive Management, este condusă de Harfaș Ștefan Ecxarcu, vicepreședintele PIAFER. Conform datelor de la Registrul Comerțului, vicepreședintele Ecxarcu are pe numele său o treime din firma Global Archive Management, restul părților sociale fiind deținute de societate olandeză Romhold BV. Datele financiare ale firmei arată că societatea a avut în 2023 o cifră de afaceri de 15,33 milioane lei și un profit net de doar 18.231 lei, cu 64 de angajați. Un alt membru al consiliului director al PIAFER este Mihai Nicolae, patronul și administratorul firmei Stefadina Comserv. Datele financiare ale firmei lui Nicolae arată că, în anul fiscal 2023, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 18,7 milioane lei și un profit net de aproximativ 180.000 lei. Totul, cu 93 de angajați. Dorel Marian Bîtcă, patronul și administratorul firmei Uberum, este un alt membru al consiliului director al PIAFER. Firma sa a avut în anul fiscal 2023 o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane lei și un profit de 37.363 lei. Cu un an înainte, a avut o cifră de afaceri de 4,62 milioane lei și un profit de peste 750.000 lei. Dosare pentru evaziune fiscală Firma Viltehnica este și ea vizată de ancheta Consiliului Concurenței. Înființată în anul 2006, firma este patronată în acte de tânăra Karina Bojan. Dar de administrarea firmei se ocupă Mariana Bojan. În anul fiscal 2022, a raportat o cifră de afaceri de peste 4,4 milioane lei și un profit de aproximativ 2,8 milioane lei. Însă afacerile și profitul au scăzut considerabil în 2023, an în care a raportat o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane lei și un profit de aproape 800.000 lei. Ultima societate investigată de Consiliul Concurenței, SDA Servicii de Depozitare și Arhivare, este patronată și administrată de Liviu Gheorghiță Tacu. Numele afaceristului Liviu Gheorghiță Tacu apare în mai multe dosare intrumentate de procurorii din Brașov. De exemplu, în anul 2017 a scăpat de acuzațiile de evaziune fiscală după ce judecătorii de la Tribunalul Brașov au constat prescripția răspunderii penale. Apărare formală a firmelor acuzate PIAFER a anunţat că a luat act de investigaţia demarată de Consiliul Concurenţei vizând un posibil schimb de informaţii între membri şi a arătat că tarifele care fac obiectul investigaţiei sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, conform unui comunicat de presă citat de Agerpres. "Precizăm faptul că tarifele care fac obiectul investigaţiei mai sus menţionate sunt reglementate prin Ordinul Preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice nr. 299/29.05.2023, cu avizul Arhivelor Naţionale ale României", potrivit comunicatului. "Atât PIAFER, cât şi membrii săi vor colabora pe deplin cu autoritatea de concurenţă pentru a lămuri toate aspectele vizate de această investigaţie", se mai spune în comunicat.

Investigații

"Baronul roșu" de Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), reales șef al CJ: recrutat de Securitate în '70, azi milionar, și-a făcut ginerele șef în partid, fiicele fac bani cu firmele care iau licitații la CJ

Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei. Șef al PSD Hunedoara și președinte al Consiliului Județean Hunedoara, proaspăt reales, a fost recrutat de Securitate cu numele de cod "Nistorescu Lucan" în urmă cu 54 de ani. Laurențiu Nistor, stăpânul absolut al Hunedoarei În zilele noastre, este considerat unul dintre cei mai puternici și bogați baroni locali. Citește și: EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii Alegerile locale i-au adus pesedistului Laurențiu Nistor un nou mandat președinte al Consiliului Județean Hunedoara, în timp ce statul român îi plătește două pensii, din care una specială de parlamentar, în cuantum de 142.000 de lei anual. Ca să nu piardă controlul asupra partidului la nivel local, Laurențiu Nistor l-a făcut pe ginerele său, Jean Florin Bălan, consilier local la Deva, vicepreședinte PSD Deva și secretar PSD Hunedoara. Fiica sa, soția lui Jean Florin Bălan, Ioana Liana Bălan, este legătura cu controversatul hunedorean Gabriel Teodor Doda, ale cărui firme sunt abonate la contractele publice ale Consiliului Județean. Recrutat de Securitate, nu există angajament și note Laurențiu Nistor (73 de ani) a fost recrutat oficial de Securitate în anul 1970, la vârsta de 19 ani. Pe atunci lucra ca operator la Electrocentrale Deva – Mintia. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securități (CNSAS) a menționat într-o adeverință emisă în februarie 2014 că Laurențiu Nistor este titular al dosarului de fond rețea R.375938. "Domnia sa a fost recrutat în perioada 1970 -1971 pentru acoperirea informativă a barajului de la CTE Mintia. Nu există un angajament semnat, iar numele conspirativ atribuit a fost de Nistorescu Lucan. A fost scos din rețeaua informativă la 08.09.1971 cu mențiunea: în colaborarea cu organele noastre nu a dat randamentul scontat, fiind lipsit de calitățile necesare unui colaborator", menționează CNSAS. Primar, deputat, șef de CJ Direcția de Specialitate a CNSAS nu a identificat informații transmise Securității de Laurențiu Nistor, motiv pentru care nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității. De la Electrocentrale Deva – Mintia, Nistor a plecat în anul 1976, an în care s-a agajat ca tehnician principal Casial Deva, actuala Carpatcement. Apoi, începând cu anul 1990, a câștigat fotoliul de primar al localității hunedorene Șoimuș, post pe care l-a ocupat până în 2008. Ulterior, a câștigat trei mandate de deputat. A revenit în Hunedoara în octombrie 2020, atunci când s-a înscăunat președinte al Consiliului Județean. Pensii de aproape 3.000 de euro lunar Pentru întreaga activitate în câmpul muncii, Laurențiu Nistor s-a pricopsit cu două pensii. Una este specială, de 76.657 lei anual, pe care o primește de la Camera Deputaților. Cealaltă este de aproape 67.000 lei anual și este primită de la Casa de Pensii Hunedoara. În total, 142.000 lei, adică în jur de 2.850 de euro lunar. Pe lângă cele două pensii, Laurențiu Nistor mai primește un salariu anual de peste 203.000 lei de la Consiliul Județean Hunedoara. Conform declarației de avere, în anul 2023 și-a rotunjit veniturile cu dividende de 207.000 primite de la firma Reparații Serv Cim, plus 32.000 lei obținuți din vânzarea de cereale. Toate veniturile i-au adus anul trecut în jur de 585.000 lei. Economii de milioane Tot din declarația de avere mai aflăm că Laurențiu Nistor deține șapte terenuri agricole, două forestiere și unul intravilan. Dar și două vile moștenite de soția sa, Minodora Nistor, de 378 mp, respectiv 212 mp. Soții Nistor mai dețin nu mai puțin de 13 depozite bancare și conturi curente în care se află în jur de 1,6 milioane lei, aproape 100.000 de dolari și 115.000 euro. Minodora Nistor contribuie la veniturile anuale ale familiei cu o pensie de peste 67.000 lei, un salariu de aproape 70.000 lei primit de la Reparații Cim Serv, plus alți 4.571 lei încasați pentru funcția de coordonator transport la firma Trak Trans. Afacerile, mână în mână cu politica Afacerile și politica i-au mers ca unse pesedistului Laurențiu Nistor. El deține 60% din societate de trasporturi Bejan Serv, acolo unde îi are ca asociați pe Marcela Lucaci (20%) și Alexandru Gabriel Goia (20%). De administrarea firmei se ocupă Claudiu Florin Lucaci și ginerele Jean Florin Bălan. În anul fiscal 2023, firma lui Nistor a avut o cifră netă de afaceri de 5,48 milioane lei și un profit net de peste 574.000 lei. Cei doi asociați ai lui Nistor, Marcela Lucaci și Alexandru Gabriel Goia, au pe numele lor o altă societate, Trak Trans SRL. La această societate figurează angajată soția lui Nistor, Minodora Nistor, care a încasat în anul 2023 suma de 4.571 lei de aici. Ginerele lui Nistor a menționat în declarația de avere că a încasat de venituri salariale de la Trak Trans în cuantum de 3.942 lei. O altă firmă la care Laurențiu Nistor deține jumătate din părțile sociale este Reparații Cim Serv, de la care Minodora Nistor a încasat anul trecut un salariu de aproape 70.000 de lei. Cealaltă jumătate din firmă este deținută de Ioan Mariș. Ginerele, instalat șef în PSD Jean Florin Bălan, ginerele lui Laurențiu Nistor, s-a pricopsit cu funcțiile de vicepreședinte al PSD Deva și secretar al filialei județene a PSD. În plus, deține și funcția de consilier local al orașului Deva. Împreună cu soția sa, Ioana Liana Bălan, deține două apartamente în București, ultimul cumpărat în 2024, dar și două construcții în localitatea hunedoreană Bejan. Fiica lui Nistor mai are, separat, un apartament în Deva. Soții Bălan mai au pe numele lor nu mai puțin de 16 conturi bancare în care se află în jur de 750.000 lei și 29.000 de euro. Firme și patru locuri de muncă Mai mult, Jean Florin Bălan a preluat integral de la soția lui părțile sociale ale firmei BKI Fincont, în care au investit peste 110.000 lei. Pe lângă propriile afaceri și politică, ginerele lui Laurențiu Niștor mai are și patru locuri de muncă. De la Deva Gold a încasat anul trecut un salariu de peste 52.000 lei, de la firma socrului său, alți 117.032 lei. Propria firmă i-a plătit un salariu de 4.571 lei, în timp ce de la Trak Trans a încasat alți 3.942 lei. Consiliul Local Deva l-a remunerat cu doar 14.509 lei anul trecut. Soția lui a fost remunerată cu suma de 74.302 lei, dar a anonimizat locul actual de muncă. Cum fac bani fiicele șefului CJ Interesele financiare ale familiei Nistor se intersectează cu afacerile așa-zișilor "băieți deștepți" din Hunedoara. În anul 2010, în timp ce Laurențiu Nistor se afla la primul mandat în Parlament, fiica sa, Ioana Liana Bălan (fostă Nistor), a cumpărat pentru doar 200 de lei firma Drum Test SRL de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda, controversatul patron al grupului Drupo. După doi ani, Ioana Liana Bălan a returnat integral părțile sociale ale firmei. Potrivit Ziarului Văii Jiului, cealaltă fiică a lui Nistor, Irina Laura Nistor, a reprezentant în calitate de consilier juridic interesele aceluiași grup de firme controlat de Gabriel Teodor Doda. Firma de casă, 322 de milioane de lei Grupul de firme Drupo este abonat la contractele publice scoase la licitație de Consiliul Județean Hunedoara. Cel mai mari acorduri-cadru au fost câștigate în primăvara anului 2020. De exemplu, firma Proactiv a câștigat trei licitații pentru lucrări de întreținere pe timp de vară pe rețeaua de drumuri modernizate a CJ Hunedoara, pe sectoarele de drum Orăștie, Hunedoara și Hațeg. Valoarea cumulată a celor trei acorduri-cadru a fost de peste 322 milioane lei, echivalentul a 65 de milioane de euro. Profitul, milioane de euro anual În anul fiscal 2022, firma Proactiv a avut o cifră de afaceri de peste 99 milioane lei și un profit de peste 6,12 milioane lei. Compania fanion a grupului, Drupo SRL, a avut în anul fiscal 2022 o cifră de afaceri de peste 122,4 milioane lei și un profit net de aproae 15,7 milioane lei. Numele afaceristului Gabriel Teodor Doda apare într-un dosar de grup infracțional organizat, evaziune sau delapidare. În anul 2016, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare pentru complicitate la delapidare. Magistrații de la Curtea de Apel București au decis, însă, să-l achite definitiv în anul 2022

Investigații

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a confirmat dezvăluirea DeFapt.ro: România va cumpăra obuziere K9 Thunder din Coreea de Sud pentru aproape un miliard de euro

Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene. DeFapt.ro a dezvăluit în septembrie 2023 că Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere 54 de obuziere K9 Thunder în urma unei achiziții cu dedicație pentru compania sud-coreeană Hanwha Aerospace. Valoarea achiziției se învârte în jurul sumei 850 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Încă aproape un miliard de euro pe arme: MApN cumpără 54 de obuziere pe șenile și muniția aferentă. Licitația pare dedicată unui producător sud-coreean, partener al Poloniei Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat, la întâlnirea pe care a avut-o cu ministrul Apărării din Republica Coreea, Won-sik Shin, dezvăluirea făcută de către DeFapt.ro acum nouă luni. Tîlvăr a salutat, în contextul menționat, "desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. drept câştigătoare a procedurii competitive pentru achiziţionarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion". Achiziția a fost precedată de o campanie puternică de lobby făcută de Ambasada Republicii Coreea la București. Dezvăluire DeFapt.ro confirmată: România, obuziere sud-coreene Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a anunțat miercuri, 19 iunie a.c., că s-a întâlnit cu omologul său din Coreea de Sud, Won-sik Shin, cu care a discutat la modul general despre situația de securitate internațională și perspectivele cooperări în domeniul apărării. La finalul discuțiilor generale, ministrul Angel Tîlvăr a salutat desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. "drept câștigătoare a procedurii competitive pentru achiziţionarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion, incluzând 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, echipamente de sprijin şi o cantitate iniţială de muniţii specifice". Ministrul Tîlvăr nu a făcut vreo referire la valoarea finală a contractului. Oficialii MApN au estimate costurile acestei achiziții la 4,18 miliarde lei, echivalentul a 850 de milioane de euro. Trei sisteme a câte 18 obuziere pe șenile Fiecare sistem obuzier este compus din 18 obuziere pe șenile cal. 155 mm, nouă bucăți de țeavă de rezervă cal. 155 mm, 12 mașini specializate de transport și încărcat muniții, nouă posturi de observare artilerie autopropulsat, o autostație meteorologică, trei mijloace tehnice de evacuare a echipamentelor avariate și trei sisteme de cercetare acustică. Pentru fiecare sistem se va asigura muniția aferentă. Adică: lovitură 155 mm cu proiectil exploziv – 17.352 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil fumigen – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil iluminare – 324 bucăți, lovitură 155 mm cu proiectil inert pentru instruire – 720 de bucăți. Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), termenul de livrare pentru cele trei sisteme de obuziere este cuprins între 30 și 60 de luni de la semnarea contractului.

Investigații

EXCLUSIV Magie cu copaci tăiați ilegal: primăria comunei care deține pădurea declară, fără probe, că buștenii au fost găsiți pe marginea unui drum, deci nu există pagubă, deci dosarul penal se închide

Cum dispar copacii din pădurea Polovragi (jud. Gorj): arborii sunt tăiați ilegal, dar nimeni nu răspunde pentru asta. Județul Gorj, de care aparține administrativ și localitate Polovragi, s-a aflat în ultimii zece ani în topurile județelor din România la tăieri ilegale de arbori. Pădurarii au mai găsit doar cioatele Pădurarul Liviu Bădiță răspunde din partea Ocololul Silvic Polovragi de o bucată din pădurea primăriei Polovragi, localitate condusă de pesedistul Gheorghe Epure. Citește și: Babasha, huiduit pe gratis pe scena Coldplay de pe Arena Națională. Ce crede manelistul că se întâmplă cu banii încasați pe bilete Prima tăiere ilegală de arbori din acest an a descoperit-o pe 29 februarie. Atunci, a găsit cinci cioate de salcâm care avea fiecare un diametru cuprins între 60 și 80 de cm. Urmele din pădure arătau că arborii au fost trași cu tractorul până la drumul auto. Pădurarul Liviu Bădiță a făcut un raport către Ocolul Silvic Polovragi prin care informa că găsise cioatele în cantonul său. "De unde să știu eu cine a tăiat?" Contactat de către DeFapt.ro, pădurarul Liviu Bădiță a spus că, atunci când a ajuns în canton, a găsit doar cioatele arborilor tăiați ilegal. "Eu nu știu, domnule, ce să vă spun. Eu când m-am dus nu mai era nimic pe teren. Eu am făcut documentația, mi-am făcut raportul și am… l-am dat spre ocol. Eu sunt gestionar, îmi fac treaba", a declarat pădurarul Bădiță. Atunci când a fost întrebat despre posibile presiuni făcute asupra sa pentru a nu raporta ce descoperise în pădure, Liviu Bădiță a tras aer în piept și a tăcut. Apoi a spus: "De unde să știu eu dacă a tăiat ăla sau cine a tăiat? Eu habar nu am. Am fost plecat la munte. Am venit după amiaza pe la patru jumătate, am dat un tur și pe aici pe zonă. Am văzut cioatele, am făcut raportul. Nu știu, domnule, ce a zis Poliția… nu am stat de vorbă cu nimeni. Eu am depus raportul la Ocolul Silvic Polovragi". Primăria a găsit copacii, dar nu i-a văzut nimeni Ocolul Silvic Polovragi a făcut imediat o sesizare la postul de poliție Polovragi. Dosarul a stat în fișet până când o parte din arborii tăiați ilegal au fost găsiți pe marginea unui drum comunal, lângă groapa de gunoi a localității. Cel puțin așa s-a menționat scriptic. Arborii tăiați ar fi fost luați de acolo și dați în custodie Ocolului Silvic Polovragi. "Există suspiciunea că procesul verbal de dare în custodie a fost făcut în fals pentru că acesta trebuia să aibă atașat un inventar al materialului lemnos pe sortimente, inventar care nu este și de aici întrebarea cum au estimat volumul materialului lemnos", a spus unul din pădurarii de la ocol sub protecția anonimatului. Tot el a mai menționat că Ocolul Silvic trebuia să păstreze materialul lemnos până la finalizarea dosarului de furt, dar lemnul a fost înstrăinat, în acte, doar ca să se acopere faptul că nu ar fi existat fizic. Cum dispar copacii din pădurea Polovragi Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Primăria Polovragi nu a vrut să se constituie parte civilă. "Menționăm că întregul material lemnos a fost transportat în depozitul de lemne al Primăriei comunei Polovragi (administrat de Ocolul Silvic - n.r.). De asemenea, având în vedere că prejudiciul a fost recuperat în totalitate, Primăria nu se constituie parte civilă, neavând pretenții materiale sau penale", a menționat primarul Gheorghe Epure într-un document transmis Direcției Silvice Gorj. Adresa Primăriei Polovragi către Ocolul Silvic (sursa: defapt.ro) Edilul Epure nu a răspuns la solicitările repetate ale DeFapt.ro de a oferi un punct de vedere.

Investigații

EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii

Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții. La zece milioane de euro a estimat Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, că se ridică frauda cu fonduri europene într-un dosar de corupție transfrontalieră în care sunt vizați afaceriști din anturajul pesedistului Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara. Citește și: Oligopolul PSD-PNL-UDMR controlează peste 94% dintre primari și toți președinții de consilii județene Procurorii europeni au făcut mai multe percheziții, inclusiv la afaceristul hunedorean Ovidiu Daniel Draia, patronul firmei Metalprod West, care a câștigat împreună cu spaniolii de la Masecons 2010 SL două licitații organizate de Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Licitațiile, finanțate din fonduri europene, ar fi fost câștigate cu ajutorul unor documente și declarații false care atestau că firma din Spania are experiență tehnică și capacitatea de a executa proiectele. Fondatorul firmei din Spania, Carlos Alberto Gonzales Alvarez, a fost condamnat de Curtea de Apel Cluj la trei ani de închisoare pentru o fraudă de 4,2 milioane de euro. Culmea, tot pentru complicitate la obținerea de fonduri europene cu documente ori declarații false, inexacte sau incomplete. Dosar al EPPO Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 7 iunie 2024 că au fost efectuate șase percheziții în județul Hunedoara și una în provincia spaniolă Andaluzia, în cadrul unei anchete transfrontaliere privind o fraudă de zece milioane de euro. Bani europeni. "Din probele strânse rezultă că, în cadrul procedurilor de achiziție publică, un grup de firme care au aplicat pentru executarea lucrărilor au prezentat documente și declarații false, în vederea atribuirii contractelor. În special, aceștia au atestat că grupul de companii ar include o societate cu sediul în Spania, care deținea cunoștințele tehnice și capacitatea profesională de a executa proiectul – ceea ce era esențial pentru îndeplinirea cerințelor procedurii publice. Cu toate acestea, conform anchetei, compania din Spania nu a îndeplinit de fapt aceste cerințe", se menționează în comunicatul EPPO. Două licitații, suspecte Anchetatorii fac referire la două licitații câștigate de societatea hunedoreană Metalprod West, cu terț susținător - firma spaniolă Masecons 2010 SL. Prima licitație a fost atribuită de Spitalul Municipal Orăștie în anul 2018. Iar cealaltă, de Apa Serv Valea Jiului SA, companie la care acționar majoritar este Consiliul Județean Hunedoara. Documentele cu care s-au câștigat cele două licitații au fost ridicate de anchetatori de la Spitalul Orăștie și Apa Serv Valea Jiului. Totodată, susțin procurorii, sunt cercetate trei persoane și două companii, dar s-a pus și sechestru pe bunuri de zece milioane de euro Singura ofertă depusă, câștigătoare Spitalul Municipal Orăștie a organizat o licitație în anul 2018 pentru îmbunătățirea eficienței energetice, proiect finanțat cu bani europeni prin Programul Operațional Regional. Atunci au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă. Singura ofertă câștigătoare a fost depusă de firma Metalprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Titularul contractului câștigat, Metalprod West, urma să vină cu munca și utilajele, iar Masecons 2010 SL, cu expertiza. Lucrarea a fost finalizată și recepționată la finalul anului trecut. Maria Lăcrămioara Uibariu, actualul manager al Spitalului Municipal Orăștie, a declarat pentru DeFapt.ro că "nu au fost percheziții la spital. Lucrările sunt finalizate. S-au încheiat la finalul anului trecut. Era vorba de inițierea procedurii, nu era vorba de derularea contractului. Se fac verificări, habar nu am. Le-am dat documentele." Compania CJ, contract de 7,2 milioane de euro Cel de-al doilea proiect la care fac referire procurorii europeni prevedea reabilitarea rețelelor de apă și canalizare în localitățile Aninoasa și Vulcan. Licitația spartă în două loturi a fost atribuită la începutul anului 2020 de compania Apa Serv Valea Jiului tot firmei Metatlprod West, cu terț susținător Masecons 2010 SL. Valoarea cumulată a proiectului a fost de 36,6 milioane lei, echivalentul a 7,32 milioane euro, bani asigurați prin Programul Operațional Infrastructură Mare al Fondului de Coeziune. Cristian Andrei Ionică, director general al Apa Serv Valea Jiului, a declarat pentru DeFapt.ro că nu au fost percheziții la societatea pe care o conduce. Contractul, finalizat și recepționat "Au fost niște documente pe care le-am predat la Poliție. Atât! Nici un fel de percheziție. Documente pe care le-au mai cerut și în 2022. Le-am predat ca de fiecare dată când ne cer documente. E contractul cu Metalprod. Contract finalizat din punctul nostru de vedere, recepționat de jumătate de an", a declarat Cristian Andrei Ionică. Întrebat despre documentele false la care fac referire anchetatorii, directorul Ionică a spus că "lucrarea e finalizată, e funcțională, e auditată. Noi nu am avut nici o problemă din punctul acesta, al derulării lucrărilor. E o anchetă legată de constructor. Normal că ne-am cerut și nouă documente. Eu nici nu știu cine sunt ăia (spaniolii – n.r.). Nici nu i-am cunoscut. Nu pot eu să dau răspuns dacă documentele sunt false sau nu. Ele au fost verificate. Dacă constată că sunt false… din punctul nostru de vedere, noi am avut contract cu Metalprod". Draia l-a băgat în firmă pe Doda Firma Metalprod West este patronată în acte de controversatul afacerist hunedorean Ovidiu Daniel Draia. La câteva zile după ce a câștigat licitația de la Apa Serv Valea Jiului, Ovidiu Daniel Draia a cedat 49% din părțile sociale ale Metalprod unei alte societăți, Proactiv SRL. Această din urmă societate este patronată de Gabriel Teodor Doda. Pe 25 aprilie 2023, firma lui Doda i-a returnat părțile sociale lui Ovidiu Daniel Draia și s-a retras din acționariatul Metalprod West. Gabriel Teodor Doda este un apropiat al lui Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și șeful PSD Hunedoara. Doda, afaceri cu fiica șefului CJ Fiica pesedistului Laurențiu Nistor, Ioana Liliana Bălan, a preluat în anul 2010 societatea Drum Test SRL Călan de la Proactiv SRL și Gabriel Teodor Doda. Doi ani mai târziu, fiica lui Nistor a returnat părțile sociale. Aceasta este doar una dintre afacerile care îl leagă pe Gabriel Teodor Doda de familia Nistor. Afaceristul Gabriel Teodor Doda nu a vrut să răspundă la întrebările DeFapt.ro legat de această speță. "Faceți dumeavoastră anchetă? Lăsați că fac procurorii anchetă. Am fost asociat la Metalprod. Ce tot îl băgați pe domnul Nistor, nu aveți altceva de cercetat? Ce întrebări sunt astea? Numai cu Iohannis am relații, da?", a răspuns ironic Gabriel Doda. Șeful CJ Hunedoara, anturaj sub percheziții Contactat de către DeFapt.ro, hunedorean Ovidiu Daniel Draia a recunoscut că procurorii i-au percheziționat casa și sediul firmei. "Nu s-a întâmplat nimic. Și eu nu sunt acuzat de nimic. Nici nu m-au audiat pe mine. Au făcut percheziții la sediul firmei, la mine acasă. S-au făcut! Dar nimeni nu m-a audiat în nici o calitate. Nici de suspect, nici de martor, nici de nimic. Procurorul mi-a spus în ce dosar se fac percheziții, mi-a spus despre ce este vorba, dar nu am fost audiat. Mai multe nu știu să vă spun pentru că nu știu ce este în dosar", a declarat Ovidiu Draia. Tot el a ținut să precizeze că "nu există Consiliul Județean în dosarul ăsta. S-au făcut percheziții în Spania la asociații noștri. Probabil, ei sunt suspecți, au făcut ceva fraude, se zice". Draia nu știe dacă actele erau false Întrebat cine a depus documentele false la licitațiile pe care le-a câștigat, afaceristul Draia a spus că documentele veneau de la spanioli pe e-mail-ul societății sale, dar fără să vadă originalele. "Dacă este problema acolo să se ia măsurile legale către ei. După o copie nu pot să îmi dau seama dacă îi legală, nu-i original, nu am de unde să-mi dau seama. Păi, și acuma, am fost la o licitație săptămâna trecută cu niște firme din Bulgaria. Aceleași acte, aceleași documente. Poate nici alea nu-s bune, eu de unde să știu?", a spus nemulțumit Draia. Spaniolul a și fost condamnat într-un alt caz, similar Firma din Spania la care a apelat Ovidiu Daniel Draia pentru a câștiga cele două licitații este Masecons 2010 SL. Această societate a fost înființată în anul 2010 de spaniolul Carlos Alberto Gonzales Alvarez în orașul Cadiz. Un an mai târziu, firma a deschis o sucursală în Deva, pe Bulevardul 1 Decembrie, nr. 14. Primul "tun" avea să îl dea în anul 2014, la scurt timp după ce Consiliului Județean Hunedoara i se aprobase finanțarea europeană pentru proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara". Atunci, două asocieri de firme care aveau nevoie de "experiență similară" și "capacitate profesională" au apelat la firma spaniolului Alvarez pentru a le ajuta să câștige licitațiile pentru închiderea depozitului urban neconform Orăștie și închiderea depozitului urban neconform Deva. Valoarea licitațiilor câștigate a fost de peste 20,6 milioane lei. Firma lui Alvarez a primit pentru contribuția sa în câștigarea licitațiilor aproximativ 750.000 lei. Trei ani cu suspendare Procurorii Direcției Naționale Anticorupție aveau să constate șase ani mai târziu, în decembrie 2020, că spaniolul Alvarez "ar fi remis reprezentanților celor două asocieri mai multe documente false și inexacte (procuri, angajamente, diplome de studii, cv-uri etc.) ajutând astfel la îndeplinirea condițiilor pentru câștigarea licitațiilor. Ulterior, reprezentanții celor două asocieri, fără să cunoască caracterul acelor înscrisuri, le-au depus la autoritatea contractantă Consiliul Județean Hunedoara". Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Carlos Alberto Gonzales Alvarez la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de participație sub forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Sentința a fost menținută în octombrie 2022 de Curtea de Apel Cluj. Spaniolii și românii, aceeași contabilă Afaceriștii Ovidiu Daniel Draia și Gabriel Teodor Doda par a nu fi străini de activitatea firmei din Spania cu ajutorul căreia au câștigat contractele de cel puțin zece milioane de euro. De exemplu, Ramona Marcău a lucrat în perioada septembrie 2009 – septembrie 2011 ca economist la firma Drupo, controlată de Gabriel Teodor Doda. Din septembrie 2011, Marcău s-a mutat pe postul de director economic al firmei Masecons 2010, funcție pe care o deține și în prezent. Informațiile apar pe contul ei de LinkedIn, acolo unde menționează că din postura de director economic se ocupă de contabilitatea firmei. Mai trebuie menționat că sucursala din Deva a Masecons este condusă de un alt spaniol, Estudillor Ortiz Francisco Andres, care nu a depus situațiile financiare ale firmei pentru anii fiscali 2020, 2021 și 2022.

Investigații

EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la "Sf. Pantelimon": a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor

Rafila minte în scandalul morților suspecte. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, fuge de cei 17 pacienți morți în condiții suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon", după ce medicii le-au administrat incorect dozele de Noradrenalină. Ministerul Sănătății a confirmat pentru DeFapt.ro că nu a făcut nici un control cu privire la morțile suspecte de la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon, deși ministrul Alexandru Rafila se lăuda public că a trimis o echipă de control împreună cu un profesor specialist de la Colegiul Medicilor București pentru a verifica situația scandaloasă. Citește și: Familia specială Melintescu: doi pensionari de la Interne, angajați la cabinete de miniștri. La pensia de 5.000 de euro a soților, bonus de 2.000 de euro din salariu Pentru a mușamaliza scandalul izbucnit la Spitalul "Sf. Pantelimon", ministrul Alexandru Rafila i-a trimis la spital pe Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control, chipurile pentru a "documenta și verifica" scandalul dintre cadrele medicale și nu morțile suspecte. Pacienți de la ATI lăsați să moară La începutul lunii aprilie a.c., s-a aflat că pacienții aflați în stare critică sunt lăsați să moară de către o parte din medicii de la Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfântul Pantelimon din București. În perioada 4-6 aprilie 2024, nu mai puțin de 20 de pacienți au decedat în mod suspect. Personalul medical declara sub protecția anonimatului pentru Cetateanul.net că pacienților cărora le-a fost prescrisă pe foaia de observație administrarea a 15 sau 20 miligrame de noradenalină primeau în realitate doar un miligram. O decizie controversată luată de medici, care a dus la moarte subită a pacienților. Rafila anunță că trimite Corpul de control Pe 11 aprilie au fost sesizați procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Tot atunci, ministrul Alexandru Rafila a anunțat public că va trimite Corpul de Control împreună cu un profesor de la Colegiul Medicilor pentru a verifica situația scandaloasă de la Spitalul Sf. Pantelimon. O zi mai târziu, pe 12 aprilie, la sediul spitalului s-au prezentat în control pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul personal al ministrului Alexandru Rafila. Cel din urmă, fost polițist, a fost adjunct al Direcției Generale Anticorupție, motiv pentru care statul român îi plătește o pensie de lux de 3.000 de euro lunar. Echipa de control: șeful și un consilier fără atribuții Prezența lui Octavian Melintescu a ridicat primele suspiciuni de mușamalizare a deceselor suspecte de la Spitalul "Sf. Pantelimon". Motivul: legal, Melintescu nu poate face parte din echipa de control deoarece nu este funcționar public și nu este angajat al niciunui serviciu din Direcția Corp Control. Nici ministrul Alexandru Rafila nu poate să-i dea legal atribuții de control. Mai mult, într-un asemenea caz de o gravitate extremă, cu 20 de decese suspecte, nici un alt angajat al Direcției Corp Control nu a fost inclus în "echipa" trimisă de ministrul Rafila la Spitalul "Sf. Pantelimon". Rafila minte în scandalul morților suspecte DeFapt.ro i-a solicitat ministrului Alexandru Rafila în data de 18 aprilie 2024 să comunice care a fost misiunea de control a lui Luca Sorin Ion, șeful Corpului de Control, la Spitalul "Sf. Pantelimon", dar și de ce acesta nu a fost însoțit de subalternii săi. Răspunsul stupefiant al ministrului Alexandru Rafila a venit pe 10 iunie, la aproape două luni de la solicitare: "directorul Corpului de control al ministrului nu a efectuat o acțiune de control la nivelul Spitalului Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon București". Rafila și-a încălcat propriul ordin ca să trimită consilierul Mai mult, ministrul Alexandru Rafila recunoaște că și-a trimis consilierul personal, adică pe Octavian Melintescu, la Spitalul "Sf. Pantelimon" nu pentru a verifica cele 20 de decese supecte, ci la "o acțiune de documentare și verificare a unor aspecte administrative". Legal, consilierul personal al oricărui ministru nu poate participa la o asemenea acțiune. În plus, trimiterea lui Melintescu în control încalcă inculsiv Ordinul de aprobarea al Regulamentului de Organizare și Funcționare al Ministerului Sănătății, aprobat în iunie 2022 chiar de ministrul Alexandru Rafila. Nu au fost cercetate cauzele deceselor Întrebat cum explică faptul că în urma controlului efectuat de Luca Sorin Ion si Octavian Melintescu s-a concluzionat că acuzatiile privind morțile suspecte de la "Sf. Pantelimon" nu se susțin, ministrul Alexandru Rafila a ținut să precizeze încă odată că "obiectul acțiunii de documentare și verificare de la nivelul Spitalului Clinic de Urgență București nu a cuprins și verificarea cauzelor care au condus la decesul pacienților internați la ATI, fapt despre care Ministerul Sănătății a transmis un comunicat oficial". Răspunsul Ministerului Sănătății pentru DeFapt.ro (sursa: Ministerul Sănătății) Numărul morților, mult mai mare Au trecut două luni de când 17 pacienți au murit în condiții suspecte pe paturile Spitalului "Sfântul Pantelimon". Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a declarat pentru DeFapt.ro că e o mare problemă legată de numărul de decese suspecte pentru că în realitate ar fi vorba de 29 de persoane. "17 au zis ei că doar la acele persoane s-a folosit noradrenalină. Atunci au fost 29 de persoane decedate într-un weekend. În ianuarie, au fost 22 de decese într-o zi. Parchetul a extins cercetările și în celelalte cazuri de decese. Majoritatea sunt din neglijență în serviciu și nepăsarea actului medical", a declarat Vasile Barbu. Spitalul încasează bani pentru morți Tot Vasile Barbu a explicat ce ar fi putut să descopere Corpul de Control al ministrului Alexandru Rafila dacă nu închidea ochii la cum se cheltuie banii în Spitalul "Sf. Pantelimon": "Noi am verificat și stocurile de medicamente, materiale sanitare. Ei nu puteau să asigure asistență medicală pe acțiuni prioritare. Au luat și o groază de bani. Au murit niște oameni, dar pe seama lor au luate peste 5.000 de lei pe zi de fiecare. De ce? Pentru că îi băgau în ATI chiar dacă erau decedați. În astfel de cazuri se decontează de către CNAS peste 5.000 lei în loc de 1.900 lei. Ei erau foarte interesați să adune de peste tot oameni cu probleme. Erau foarte multe cazuri de pacienți care erau lăsați aproape să moară. Și acum dacă mergeți în spitalul și intrați în Terapie Intensivă, miroase a cadavre. Nu sunt cadavre, sunt oameni care au escare, neîngrijiți, nespălați, neaspirați traheal".

Investigații

EXCLUSIV Șeful vameșilor le cerea angajaților corupți să-i plătească hainele de la branduri de lux. A fost pedepsit exemplar: acum este secretar general adjunct al ANAF, iertat de DNA

Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați. Ion Cupă, secretarul general adjunct al ANAF și fost șef al Autorității Vamale Române, a fost iertat de procurorii DNA, deși le-ar fi cerut subalternilor săi, adică vameșilor corupți, să-i plătească o factură de 2.000 de euro pentru hainele de lux pe care le comandase de la firma CANALI. Citește și: EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția - de PMP La solicitarea DeFapt.ro, DNA a transmis că Ion Cupă nu are nici o calitate în dosarul de corupție al vameșilor șpăgari. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a refuzat să comunice ce atribuții are Ion Cupă ca secretar general adjunct al ANAF, dar și dacă a luat vreo măsură împotriva acestuia. Adjunct la Fisc, cerut de PSD șef la Vămi Pesedistul Adrian Câciu, în mandatul său de ministru al Finanțelor, l-a numit pe Ion Cupă în funcția de secretar general adjunct al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Se întâmpla în iulie 2022. Ulterior, filiala PSD Mehedinți, condusă de Aladin Georgescu, i-a transmis o depeșă ministrului Adrian Câciu prin care îl informa că social – democrații îl recomandă și îl susțin pe Ion Cupă pentru funcția de președinte al Autorității Vamale Române. Ministrul Câciu a luat recomandarea și s-a dus la premierul Nicolae Ciucă, căruia i-a cerut să-l numească pe Ion Cupă pe funcția solicitată de PSD. Ordinul a fost executat: premierul Ciucă a emis decizia în data de 30 mai 2023. Ceea ce nu știa Ion Cupă la preluarea mandatului de președinte al Vămii era faptul că procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi filau pe mai mulți vameși corupți din subordinea sa. Printre aceștia se afla și Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București. Șeful vameșilor, haine plătite de subordonați Interceptările din dosarul de corupție arată că, pe 28 decembrie 2023, vameșul șef Paul Petrof se afla în biroul lui împreună cu patru subalterni și cu evazionistul Cătălin Bucura. Vameșul Paul Petrof și-a exprimat nemulțumirea față de cei prezenți în biroul său că trebuie să suporte mai multe cheltuieli făcute de Ion Cupă, șeful Autorității Vamale. Cea mai recentă cheltuială atunci era legată de plata unor articole de îmbrăcăminte de lux: costum, cămașă, pantofi, fular și curea. Valoarea cumulată a acestora era de aproximativ 2.000 de euro. Vameșii Paul Petrof și Răzvan Cosmin Stamatescu i-au sugerat, apoi i-au cerut afaceristului evazionist Cătălin Bucura să suporte o parte din costuri. Evazionistul nu voia să apară pe cameră "Acesta (Bucura - n.r.) își arată disponibilitatea să remită suma de 5.000 de lei, dar solicită să nu participe la momentul plății pentru a nu fi surprins de camerele de luat vederi în magazin sau în apropierea acestuia. De asemenea, din aceste discuții reiese că Bucura Cătălin („Nepotu”) a mai contribuit cu sume de bani în favoarea lui Petrof Paul sau/și a lui ION CUPĂ („Păduraru”) (acest aspect reiese din indicarea de către Petrof Paul pe o hârtie a unor sume de bani, afirmând către Stamatescu Răzvan Cosmin: i-am arătat ce-ai făcut tu. RĂZVAN, ți-am arătat ce-a făcut el ieri? – indicând biletul din mână)", susțin procurorii DNA, potrivit referatului de reținere din speță. DNA a "uitat" complet de Cupă Vameșii corupți au fost reținuți, apoi arestați la jumătatea lunii februarie a acestui an. Între timp, Ion Cupă a revenit pe funcția de secretar general adjunct al ANAF. DeFapt.ro a solicitat DNA să comunice ce acuzații i se aduc lui Ion Cupă, în contextul în care acesta a abuzat de funcție pentru a beneficia de diverse foloase necuvenite de la subalternii săi și evazioniști. În răspunsul sec primit de la DNA se menționează că "în acest moment, persoanele la care faceți referire nu au calitatea de suspect sau inculpat în cauza menționată". Cupă și Boloș, no comment Am încercat să obținem un punct de vedere și de la Ion Cupă în legătură cu mențiunile făcute cu privire la persoana sa de procurorii anticorupție în referatul de arestare al vameșilor corupți, dar Cupă nu a răspuns. DeFapt.ro a solicitat în plus un punct de vedere oficial din partea ministrului Marcel Boloș, în subordinea căruia se află ANAF, respectiv Ion Cupă. Nici ministrul Marcel Boloș nu a vrut să răspundă.

Investigații

EXCLUSIV Octavian Barbu, tânărul candidat PSD la primăria orășelului Tălmaciu: firme prin rude, afaceri imobiliare grele, merge des în Dubai și are multe vile cu proveniență incertă

Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă. Octavian Constantin Barbu, candidatul PSD la primăria Tălmaciu, a primit ca donație trei terenuri, două vile și o casă de vacanță. Una dintre vile i-a fost donată de tatăl său, Constantin Barbu, fostul primar pesedist al aceleiași comune în perioada 2004 – 2016. Citește și: VIDEO Șefa de promoție de la cel mai mare liceu din Arad, discurs dur: „Ce m-a învăţat şcoala? Să mă conformez, să mint…” Tânărul candidat lucrează pe un salariu de 1.000 de euro ca expeditor internațional la filiala românească a companiei germane de expediții Karl Heinz Dietrich. Dar banii buni vin din firme deținute prin paravane: prin intermediul cumnatului și a socrului său, Barbu controlează două societăți de transport mărfuri care au raportat cumulat profituri de aproape două milioane lei cu un singur angajat. Când nu se ocupă de firme și de administrarea averii, familia și afinii lui Barbu junior postează în mediul online fotografii din vacanțele extravagante din Dubai, acolo unde familia extinsă deține cel puțin o proprietate. Tatăl, primar cu trei mandate Constantin Barbu, fostul vicepreședinte al organizației județene PSD Sibiu, a condus localitatea Tălmaciu timp de 12 ani (2004 -2016). Cea mai veche declarație de avere a fostului primar datează din vara anului 2012. Conform documentului citat, atunci avea șapte terenuri, din care trei agricole și patru în intravilan. Pe lângă terenuri, mai avea trei vile (de 244, 287, respectiv 101 mp), un apartament și un spațiu comercial. În conturi avea în jur de 7.000 lei, dar se lăuda că a dat împrumut unei persoane fizice suma de 40.000 de euro. Un alt împrumut, de aproape 70.000 lei, fusese dat firmei Anta Comimex SRL (deținută de fostul primar, dar radiată între timp). Salariu mic de primar, proprietăți imobiliare consistente La capitolul venituri, Constantin Barbu menționa atunci că este remunerat cu 30.000 lei pe an pentru funcția de primar. Soția sa, Ștefania Barbu, era angajată la Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane Handicap Tălmaciu, instituție locală care îi plătea un salariu anual de 22.500 lei. Soții Barbu își rotunjeau veniturile anuale cu alți 15.000 de lei din subvenții și închirierea spațiului comercial. Suma veniturilor declarată era în total de 67.500 lei. Un an mai târziu, primarul avea să își vândă apartamentul cu 39.400 euro și unul dintre terenuri, cu 15.000 de euro. Totodată, casa de 101 mp a fost donată. Banii încasați din vânzarea apartamentului i-a împrumutat unei persoane fizice, iar alteia i-a împrumutat alți 20.000 de euro. În iunie 2013 și februarie 2014, Barbu senior a mai vândut două imobile, cu câte 15.000 de euro fiecare. Tatăl donează, fiul lotizează Ultima declarație de avere a lui Constantin Barbu, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, este din februarie 2017. În acest document, fostul primar a menționat sub semnătură private că i-a donat vila de 244 mp fiului său, Octavian Constantin Barbu. Alte două terenuri au fost donate fiului și fiicei sale, Andreia Ștefania Barbu. Ulterior, în martie 2017, Octavian Constantin Barbu, actualul candidat PSD la primăria Tălmaciu, a depus o notificare la Agenția de Protecție a Mediului Sibiu pentru "lotizare teren – dezvoltare zonă rezidențială". Candidatul de azi a încercat să ascundă tranzacția imobiliară Terenul, în suprafață de aproape 19.000 mp, era deținut de Octavian Constantin Barbu și Andreia Ștefania Țuțuianu, fostă Barbu, adică sora lui Octavian. Conform documentului citat, terenul urma să fie împărțit în 38 de loturi pe care urma să se construiască vile cu subsol, parter, un etaj și mansardă. Întrebat dacă terenul a fost parcelat și dacă s-au construit cele 38 de vile, Octavian Constantin Barbu a declarat inițial că documentul cu pricina este fals. Ulterior, a revenit asupra declarației și a spus că documentul nu e fals, doar că pe terenul respectiv nu a construit locuințe. "Am optat să ofer parcele de teren spre vânzare către persoane fizice interesate de dezvoltare individuală. Planul de Urbanism Zonal a fost întocmit conform normelor legale în vigoare și a fost aprobat de Consiliul Local Tălmaciu, într-un proces transparent și deschis, în care actualul primar a participat ca și consilier local", a declarat Octavian Constantin Barbu pentru DeFapt.ro. Tatăl ar fi donat trei vile, a declarat doar una Octavian Constantin Barbu a menționat în declarația sa avere depusă în calitate de candidat PSD la primăria Tălmaciu că i s-au donat trei vile (de 430 mp, 116 mp, respectiv 244 mp). Primele două, în 2012, iar ultima, în 2016. Cele două vile pe care le-a primit în anul 2012 nu apar în declarațiile de avere depuse de către tatăl său. Întrebat cine i-a donat cele două vile în anul 2012 și terenurile aferente, candidatul Octavian Costantin Barbu a declarat: "Nu știu de unde aveți dumneavoastră toate aceste informații, dar din respect pentru dumneavoastră am să vă răspund. Casa în care locuiesc este construită în 1991 și am primit-o de la părinții mei. Casa de la Sadu este casa părintească a socrului meu și a primit-o soția mea. Casa de vacanță este în Tălmăcel, a fost a bunicilor și am primit-o de la părinți, acum funcționează ca și pensiune". Candidatul Barbu (PSD Tălmaciu), avere serioasă Chiar și cu asemenea donații, Octavian Constantin Barbu a continuat să își extindă micul imperiu imobiliar. De exemplu, în 2012 și-a cumpărat un apartament de 48 mp în orașul Sibiu, apoi un spațiu comercial în Tălmaciu. Într-adevăr, soția lui Octavian Constantin Barbu are o casă de 110 mp în localitatea Sadu din județul Sibiu. Dar nu i-a fost donată, ci a fost cumpărată de ea în anul 2009, în baza unui contract de vânzare – cumpărare. Cei doi dețin două mașini (Toyota și Mazda), un motociclu KTM, o remorcă Zaslaw și un tractor BRB. Dar au și datorii de 83.000 de euro la bănci (credite scandente în 2033, respectiv 2038). La capitoul venituri, Octavian Constantin Barbu a menționat că primește un salariu anual de 66.258 lei de la filiala românească a companiei germane Karl Heinz Dietrich (KHD), în timp ce soția sa câștigă dublu de la o bancă. Barbu junior admite că familia are o proprietate în Dubai Dar soții Barbu au și cheltuieli pe măsură. Pe lângă cele cu întreținerea caselor și creșterea a doi copii, Octavian Constantin Barbu și soția sa se bucură de vacanțe extravagante în Dubai. Potrivit informațiilor DeFapt.ro, Barbu junior ar deține două apartamente în Dubai, acolo unde merg regulat atât el cu soția și copiii, cât și părinții și socrii lui. Întrebat despre aceste apartamente în Dubai, Octavian Constantin Barbu a ocolit răspunsul. "Vizitele noastre în Dubai sunt exclusiv în scopuri familiale, mai precis pentru a o vizita pe sora soției mele care locuiește sezonier acolo împreună cu soțul ei. Aceste vizite sunt ocazionale și sunt reflectate în fotografiile pe care familia mea le postează online", a declarat Barbu junior. Propria firmă, inactivă Chiar dacă este angajat cu normă întreagă la compania germană KHD, acesta se ocupă și de afacerile familiei sale. El este asociat cu mama sa, Ștefania Barbu, în firma B – Tour & Hunt SRL, cu sediul social în strada Nicolae Bălcescu, nr. 30, din Tălmaciu. Domeniul principal de activitate al acestei societăți este facilitarea de "cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată". Datele finaciare ale firmei arată că în anii fiscali 2021 și 2022 nu a fost înregistrată vreo activitate economică. Dar Octavian Constantin Barbu controlează indirect alte două societăți, aflate pe numele cumnatului, respectiv pe cel al socrului său. Firmele controlate prin cumnat și socru, profituri de milioane La aceeași adresă la care se află și firma sa își are sediul social și Lotri Cargo SRL, o firmă de transport patronată și administrată în acte de socrul său, Ioan Ivan, șofer de profesie. Cu doar un singur angajat, firma a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 4,35 milioane lei și un profit net de 1,51 milioane lei. În anul fiscal 2022, cifra de afaceri a scăzut la 1,63 milioane lei iar profitul a fost de aproape 382.000 lei. Cealaltă societate, Lebel Expediții, este patronată și administrată de cumnatul său, Daniel Țuțuianu. În anul fiscal 2022, aceasta a avut o cifră de afaceri de peste 4,43 milioane lei și un profit de peste 1,58 milioane lei. Totul, cu doar un singur angajat. Întrebat care este rolul său în cele două societăți patronate de cumnatul și socrul său, dar și dacă acestea prestează pentru firma germană KHD, Octavian Constantin Barbu a refuzat să răspundă. A declarat, totuși, că nu încasează bani publici: "Din anul 2013 lucrez exclusiv în domeniul privat, fără să am nicio colaborare și implicare în sectorul public. Contractele pe care compania KHD le are cu alți furnizori sunt de natură confidențială și, prin urmare, nu pot fi discutate în spațiul public".

Investigații

EXCLUSIV Primarul celei mai sărace comune din Giurgiu are, după două mandate, 218 terenuri agricole. Înainte să fie primar, familia lui Dănuț Mitrea trăia și cu 2.500 de lei lunar

Primar de comună sărac, nabab funciar. Dănuț Petrișor Mitrea, primarul comunei Stănești, a strâns o avere de nabab în cele două mandate de edil al celei mai sărace localități din județul Giurgiu. Cu venituri modeste de câteva sute de euro pe lună, a reușit să cumpere peste 73 de hectare de teren arabil în primul mandat de primar, plus un BMW nou. Citește și: INTERVIU VIDEO Nicușor Dan vorbește în premieră despre cum era „prelucrat” lotul olimpicilor la matematică înainte de plecările în străinătate: „Niciodată discuții individuale” La jumătatea celui de-al doilea mandat de primar, pe numele său se aflau nu mai puțin de 116 terenuri arabile. Alte 80 de terenuri au fost cumpărate pe numele fiului său. Mai mult, mama sa, în vârstă de 80 de ani, administrează afacerea familiei. Care a generat în 2022 un profit de aproape 600.000 de euro din activități agricole. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea se laudă că a scăpat de o investigație a Agenției Naționale de Integritate, deși nu poate justifica banii cu care a cumpărat majoritatea terenurilor pe care nici măcar nu le-a menționat integral în declarațiile de avere. Cariera politică a primarului este strâns legată de PSD și PNL. Primul mandat de primar l-a câștigat în anul 2016 în calitate de membru al PNL. Patru ani mai târziu, i-a abandonat pe liberali din dragoste pentru baronii PSD de Giurgiu Niculae Bădălău și Marian Mina. Acum a revenit în tabăra PNL. Familie cu doi copii, venituri de 2.500 de lei lunar Dănuț Petrișor Mitrea era în urmă cu 13 ani un simplu consilier local liberal al comunei Stănești din județul Giurgiu. Soția lui, Petruța Mihaela Mitrea, era angajată ca funcționar la primărie. Cei doi soți dețineau atunci un teren agricol de aproape 30 de hectare cumpărat în 1999, un alt teren intravilan, de 1.400 mp, și o casă. Mai aveau și două mașini: Dacia Logan și Dacia Pick Up. Câți bani avea soții Mitrea în anul 2011? Conform declarației de avere depusă în iunie 2011 de Petruța Mihaela Mitrea, Dănuț Petrișor Mitrea obținuse 15.000 lei din vânzare de cereale, plus încă 970 de lei, indemnizația de consilier local. Ea avea un venit 11.113 lei. Cu tot cu alocațiile copiilor, aveau venituri cumulate de aproximativ 30.000 lei anual. Ceea ce înseamnă că soții Mitrea și cei doi copii ai lor trăiau lună de lună cu aproximativ 2.500 lei. Cumpăra terenuri și sărac fiind Viața liberalului avea să se schimbe radical în anul 2016, după ce a câștigat funcția de primar la Stănești. Chiar dacă a menționat venituri modeste, în declarația de avere avea să-i apară nu mai puțin de 15 terenuri agricole. Mai mult, declarația de avere a noului primar era mult diferită de cea din 2011 depusă de soția sa. De exemplu, el a menționat că ar fi cumpărat în perioada 2007 – 2011 nu mai puțin de șase terenuri agricole cu o suprafață cumulată de 38,24 hectare. Terenuri care nu apar în declarația de avere a Petruței Mitrea din 2011. Ulterior, din 2012 până în 2016, a mai cumpărat alte nouă terenuri arabile care aveau cumulat aproape 73 de hectare. Adică peste 111 hectare, în total. Mai mult, cu aceleași venituri modeste a reușit să își cumpere un BMW nou și un Renault Master second hand. Mărunțiș de la Dănuț Agro SRL Nu se știe de unde a făcut rost de bani pentru achiziția terenurilor pe persoană fizică și a mașinilor. Cert este că Dănuț Petrișor Mitrea, conform documentului citat, era remunerat cu suma de 8.190 de lei pentru funcția de administrator al firmei sale, Dănuț Agro SRL. În plus, tot de la propria firmă a mai încasat o arendă de 12.000 de lei, o subvenție de la APIA Giurgiu de 1.200 de lei și 23.000 de lei din vânzarea cerealelor. Alți 1.300 de lei i-a primit ca indemnizație de consilier local. La aceste venituri se adăugă și salariul anual al soției sale, de aproape 13.000 lei. În total, familia Mitrea raporta venituri anuale de aproape 60.000 lei în 2016. În 2020, a trecut de la PNL la PSD Cu aceleași venituri modeste, familia Mitrea a mai cumpărat alte 14 hectare de teren agricol până în august 2020. An în care Dănuț Petrișor Mircea decis să treacă în tabăra PSD Giurgiu, controlată atunci de baronul local Niculae Bădălău și de controversatul Marian Mina. "Am ales să mă alătur celor de la PSD Giurgiu pentru că sunt o echipă de profesionişti, oameni serioşi, care au respectat promisiunile făcute giurgiuvenilor", spunea atunci noul primar pesedist Dănuț Petrișor Mitrea. În martie 2021, primăria Stănești a fost călcată de polițiștii giurgiuveni, coordonați de un procuror de la Judecătoria Giurgiu, pentru că peste 100 de persoane și-ar fi falsificat reședința pentru a putea vota la alegerile parlamentare din 2020. Ancheta nu a fost finalizată nici până astăzi. ANI, adrese timide în 2022 Apoi, în toamna anului 2022, primarul a intrat în atenția Agenției Naționale de Integritate. Inspectorul de integritate Anca Delia Băltărețu a cerut primăriei Stănești să comunice "situația bunurilor mobile și imobile declarate în vedere impozitării, precum și copii certificate ale documentelor care au stat la baza dobândirii – înstrăinărilor bunurilor respective" în cazul familiei Mitrea. Practic, era vorba de toate bunurile primarului Dănuț Petrișor Mitrea, ale Petruței Mihaela Mitrea și ale fiului lor, Ginel Nicușor Mitrea. Primar de comună sărac, nabab funciar Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că, înainte cu câteva luni de începerea investigației ANI, pe numele primarului Dănuț Petrișor Mitrea erau înregistrate la cadastru nu mai puțin de 116 terenuri, toate situate în comuna Stănești. Marea majoritate, cumpărate împreună cu soția sa, Petruța Mihaela Mitrea. Separat, pe numele fiului lor Ginel Nicușor Mitrea, au fost cumpărate alte 80 de terenuri agricole. Întrebat cum a reușit să cumpere atât de multe terenuri agricole în contextul în care raportează că încasează venituri modeste din salariu, primarul s-a apărat. "De unde știți dumneavoastră că nu se pot cumpăra din salarii? Tot ce am luat din dividende am cumpărat terenuri. Eu nu lucrez acum la firmă, băieții se ocupă. E totul transparent. Ancheta (investigația ANI – n.r.) s-a închis. Noi avem o firmă agricolă și acum o administrează băiatul meu cel mare. Am doi băieți, unul e student, care se ocupă. Firma e a mamei mele. Nu! Soția e asociat unic, iar mama e administrator", a spus Mitrea pentru DeFapt.ro. Dar din declarațiile de avere ale familiei Mitrea nu rezultă că s-au încasat bani din dividende. 196 de terenuri pe persoană fizică și 22, pe firmă Firma familiei Mitrea, Dănuț Agro SRL, avea, în februarie 2022, 22 de terenuri agricole, pe lângă cele aproape 200 deținute în nume privat de primarul Mitrea și de fiul său. Societatea este patronată în prezent de Petruța Mihaela Mitrea, iar de administrarea firmei se ocupă în acte Maria Sărăcilă, o femeie în vârstă de 80 de ani. Cea din urmă este mama primarului. Datele finaciare ale firmei arată că în anul fiscal 2022 a avut o cifră de afaceri de peste 3,76 milioane lei și un profit net de peste 2,9 milioane lei. Totul, cu doar cinci angajați. În schimb, activele imobilizate ale firmei au fost evaluate la peste 6,8 milioane lei. A revenit la PNL Primarul Dănuț Petrișor Mitrea și-a pierdut dragostea față de baronii PSD Niculae Bădălău și Marian Mina, motiv pentru care a revenit în PNL Giurgiu. Întrebat de către DeFapt.ro ce l-a determinat să revină în tabăra PNL, primarul Dănuț Petrișor Mitrea a spus că gestul a fost făcut pentru Toma Petcu, candidatul liberalilor la șefia Consiliului Județean Giurgiu. "Am plecat mai mulți primari din PSD pentru cel care va candida la Consiliul Județean. Am plecat pentru Toma Petcu", a spus primarul. În urma unui asemenea răspuns a fost întrebat pentru ce candidat a plecat în urmă cu patru ani de la PNL la PSD. Primarul Dănuț Petrișor Mitrea a răspuns în hohote de râs: "Hă, hă, hă! Puneți acuma atâtea întrebări? Hă, hă, hă... nu vă pot răspunde la telefon". Ulterior a spus că a scăpat de investigația ANI: "Nu e, domn'e, nici o cercetare. A venit de la ANI o hârtie din care rezultă că totul închis. E totul în regulă".

Investigații

EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți

Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici. Pesedistul Ion Cupă, actual secretarul general adjunct al ANAF, a strâns o avere greu de justificat de pe urma funcțiilor publice în ultimii 20 de ani. Are două vile de 473, respectiv de 434 metri pătrați, plus șase terenuri intravilane în județele Mehedinți și Gorj. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști În anul 2020, a contribuit la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară cu peste 560.000 lei, iar soția cu aproape 284.000 lei, deși în conturile familiei se aflau doar 270.000 lei. Mai mult, declarațiile soțiilor Cupă sunt contradictorii. El susține că s-a împrumutat 100.000 de euro, în timp ce soția lui susține că împrumutul a fost de doar 115.000 lei. Deși a strâns o avere colosală de pe urma funcțiilor publice, Ion Cupă le cerea vameșilor corupți din subordinea sa să-i achite hainele de lux comandate de la magazinul Canali, conform informațiilor menționate de procurorii DNA într-un dosar de corupție. PDL, PNL, PMP, ALDE, PSD Ion Cupă este unul dintre cei mai discreți și influenți funcționari publici ai statului român, care a reușit să combine politica cu funcția publică în ultimii 20 de ani. La adăpostul anonimatului politic, a reușit să strângă o avere impresionantă. A intrat în câmpul muncii în 1994, ca economist la Energoconstrucția. De acolo, a plecat în anul 2000 pe funcția de contabil șef la Hidroelectrica Orșova. Cinci ani mai târziu, a fost numit director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Mehedinți. În 2009, a fost mutat șef peste Finanțele Publice din județul Gorj. A jonglat între cele două județe până în decembrie 2012. Atunci când a fost ales deputat de Gorj pe listele PDL, apoi a trecut la PNL. De la liberali, a trecut la Mișcarea Populară, partid care l-a făcut deputat de Dolj, apoi la ALDE. Acum a trecut în tabăra PSD Mehedinți, filială condusă de Aladin Georgescu. Soția lui Ion Cupă, Ramona Cupă, este președinta filialei PMP Mehedinți și vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți. Ea candidează din partea Alianței Drepte Unite pentru funcția de președintă a Consiliului Județean Mehedinți, deși soțul ei este susținut pesedistul Aladin Georgescu. Șef la Vămi, subordonații îi plăteau costumele scumpe Numele lui Ion Cupă este menționat în ordonanța de reținere a vameșilor corupți de la Autoritatea Vamală Română, în fruntea cărora se afla vameșul Paul Petrof. Din interceptările aflate în dosarul de corupție rezultă că Paul Petrof se văita că trebuie să achite aproape 2.000 de euro pentru hainele de lux comandate de șeful său. Adică de Ion Cupă. Vameșul a făcut rost de jumătate din sumă de la evazionistul Cătălin Bucura. Pentru a vedea cât este de bogat Ion Cupă, DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere depuse de acesta în ultimii opt ani. În declarația de avere din 2016, Ion Cupă a menționat că pe numele său se află o vilă de 473 mp și două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin. Nevasta, trei slujbe la stat Împreună, soții Ion și Ramona Maria Cupă au cumpărat un teren intravilan de 2.500 mp în Târgu Jiu. Pe atunci, în conturile comune ale celor doi soți se aflau în jur de 30.000 lei. Dar ei aveau și datorii de 46.000 de euro la BRD și 29.000 de euro către o persoană fizică. Împrumutul de la persoana fizică a fost luat în 2007 și trebuia returnat în 2032. Cei doi soți aveau venituri cumulate de aproape 100.000 de lei anual. Indemnizația de parlamentar a lui Ion Cupă era de peste 60.000 lei, iar restul banilor erau câștigați de Ramona Cupă de pe urma salariilor primite de la Spitalul Motru, de la Apele Române Mehedinți, de la Spitalul Județean Mehedinți și de la Terra Sat Severin. Împrumuturile, declarate diferit în familie Patru ani mai târziu, în iunie 2020, familia Cupă avea în conturi în jur de 270.000 lei. Ulterior, Ion Cupă a declarat sub semnătură că s-a împrumutat cu 100.000 de euro și 100.000 de lei de la două persoane fizice. Soția lui a menționat, însă, că împrumuturile au fost de 115.000 lei și 100.000 lei. Nu se știe care din cei doi soți a mințit în declarațiile de avere. Cei doi au contribuit masiv la campania electorală a Partidului Mișcarea Populară, în contextul în care ea candida pentru funcția de consilier județean, iar el, pentru cea de parlamentar. De exemplu, Ion Cupă a contribuit la campania electorală din septembrie 2020 cu 437.000 de lei, echivalentul salariului său de deputat pe o perioadă de trei ani. Cupă (ANAF) și soția, sponsori politici Ce nu a menționat Ion Cupă în declarația sa de avere este faptul că și soția lui, Ramona Maria Cupă, a contribuit la campania electorală cu alți 150.000 de lei. Declarațiile de avere ale soților Cupă menționează și contribuția financiară la alegerile din decembrie 2020. Ion Cupă a menționat că el și soția sa au contribuit fiecare cu câte 133.800 de lei. Adică 267.600 lei. Tot el a mai declarat contribuții la campania electorală (de la trei persoane fizice) de 346.000 lei, care nu apar și în declarațiile de avere ale Ramonei Maria Cupă. În total, familia Cupă și susținătorii lor au contribuit la campaniile electorale ale PMP cu puțin peste 1,2 milioane lei. Sponsorizările politice ale familiei Cupă (sursa: integritate.eu) O vilă enormă, cumpărată după alegeri Ramona Maria Cupă a câștigat în urma alegerilor din 2020 funcția de consilier județean în Mehedinți, iar ulterior a devenit vicepreședinte al Consiliului Județean. iar soțul a preluat o funcție de consilier superior la ANAF Gorj. Tot în anul 2021, familia Cupă a cumpărat o vilă de 434 mp și trei terenuri în județele Gorj și Mehedinți. Contribuțiile din campania electorală au fost returnate de Autoritatea Electorală Permanentă. Conform declarației de avere din iunie 2022, lui Ion Cupă i s-a restituit suma de 869.400 lei. Soția lui, Ramona Maria Cupă, a primit înapoi suma de 283.800 lei. În total 1,153 milioane lei. Mai puțin cu 50.000 de lei față de cât au declarat soții Cupă că au cheltuit în campania electorală. Sute de mii, date cu împrumut Ce a făcut familia Cupă cu bani returnați de către AEP? Conform declarației de avere al lui Ion Cupă, a fost împrumutată firma familiei cu suma de 508.063 lei. Alți 90.000 de euro au fost împrumutați unui anume "Cupă Ion", probabil tatăl fostului parlamentar. Împrumuturile au fost acordate în contextul în care familia Cupă avea de returnat 100.000 de euro împrumutați în 2020. Chiar și cu o asemenea datorie, familia Cupă a menționat în anul 2023 că a cumpărat titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor în cuantum de 39.000 de euro și 200.000 de lei. În timp ce în conturi mai avea în jur de 130.000 lei.

Politică

Cariera politică a unei candidate la un loc de consilier local în Sectorul 1: Partidul Conservator (Dan Voiculescu), ALDE, Pro România, PNL

Candidată din Sectorul 1, patru partide. Raluca Nicoleta Haliț face partea din noua echipă a candidatului PNL George Tuță, fost ofițer SRI, cu care candidează la Consiliul Local al Sectorului 1. Candidată din Sectorul 1, patru partide Haliț și-a început ucenicia în politică la partidul lui Dan Voiculescu, a trecut prin partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, apoi a fost membru fondator al partidului lui Victor Ponta. Citește și: Ciolacu s-a dus în campanie la Baia Mare cu un Gulfstream G200, care este închiriat cu circa 10.000 de euro pe ora de zbor. După care a mâncat fasole la cantină, cu poporul În 2019, chiar a contribuit cu 27.000 lei pentru a putea candida la europarlamentare din partea Pro România. Dar, în final, a ajuns membru al PNL Sector 1 Ca mulți tineri politicieni din România, Raluca Nicoleta Haliț are studii de securitate: o diplomă de master în Studii de Securitate la Universitatea Națională de Apărare "Carol I" a Ministerului Apărării Naționale. Pleacă Stamule și Burduja, vine Tuță George Tuță, fostul ofițer SRI care candidează din partea PNL la funcția de primar al Sectorului 1, a curățat filiala de majoritatea oamenilor susținuți de Tănase Stamule și Sebastian Burduja, actualul șef al PNL București. Cei doi, Stamule și Burduja, au condus în ultimii ani filiala PNL Sector 1. Doar câțiva membri PNL au fost păstrați de George Tuță în echipa sa, restul au fost trecuți pe linie moartă. Printre cei care s-au salvat și au trecut în tabăra lui George Tuță se află și Raluca Nicoleta Haliț, motiv pentru care a fost pusă pe lista de consilieri locali ai alianței PSD – PNL, pe un loc eligbil. Liantul Daniel Constantin Din CV-ul și declarațiile de interese depuse de Raluca Nicoleta Haliț, aflăm că și-a început cariera politică la Partidul Conservator, controlat de Dan Voiculescu, în anul 2011. Partidul a recompensat-o în 2014 cu funcția de asistent relații publice și comunicare al europarlamentarului Laurențiu Rebega, fostul vicepreședinte al Partidului Conservator. După un an, a fost mutată pe funcția de consilier al secretarului de stat Alina Cazanacli. Apoi, a fost promovată pe funcția de consilier la cabinetul vicepremierului Daniel Constantin. În urma fuziunii dintre Partidul Conservator și Partidul Liberal Reformator, condus de Călin Popescu Tăriceanu, a rezultat noua formațiune ALDE. De această dată, Raluca Nicoleta Haliț a fost numită consilier la cabinetul vicepremierului Daniel Contantin. 27.000 de lei la Pro România Raluca Nicoleta Haliț și-a găsit un loc de muncă la privat în anul 2017, dar nu a renunțat la politică. În acel an, a plecat alături de Daniel Constantin și mentorul ei, Sorin Cîmpeanu, pentru se alătura echipei lui Victor Ponta, care a înființat partidul Pro România. În 2019, Haliț a contribuit la campania electorală a partidului Pro România cu suma de 27.000 de lei. Bani pe care i-a dat pentru a putea participa la alegerile europarlamentare din partea partidului lui Ponta. Contactată de către DeFapt.ro, Raluca Nicoleta Haliț a spus astfel: "În momentul în care au fost alegerile europarlamentare, eu fiind pe lista de candidați la alegerile europarlamentare a fost aceea sumă pe care conform legii electorale am putut să o transmit către partid. Sumă care a fost primită înapoi. Nu a fost sponsorizare, a fost contribuția mea". Cât despre aventura politică din ultimii 13 ani, Raluca Nicoleta Haliț a declarat că nu consideră că este traseism politic.

Politică

Politicienii se înghesuie să se pozeze cu copii în campania electorală, deși legea interzice acest lucru. Ultimul pe listă, penelistul Oproiu de la Olt

Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii. Emanuel Oproiu, candidat la președinția Consiliului Județean Olt, utilizează imaginea unor copii în campania electorală. Citește și: GALERIE FOTO Ciolacu, Firea și Piedone au postat nenumărate fotografii cu copii, în campania electorală, dar șeful AEP, pesedistul Toni Greblă, îl amenință doar pe Nicușor Dan Folosirea copiilor, dar și a imaginilor cu aceștia în campania electorală, așa cum au făcut și politicieni de la PSD și AUR, este strict ilegală. Brastavățu, Olt În comuna Brastavățu din Olt, la o activitate electorală a PNL, Nicolae Ciucă a urcat pe scenă alături de Gigel Știrbu și Emanuel Oproiu. Acesta din urmă este președintele Agenției Naționale pentru Locuințe și candidatul PNL pentru Consiliul Județean Olt. Pe scenă au mai urcat câțiva alți candidați locali. Citește și: EXCLUSIV Elevi minori, folosiți pentru a filma un clip electoral pe terenul de sport pentru candidatul AUR Mihai Enache. Profesorul, candidat AUR la CGMB La un moment dat, a fost invitat pe scenă un copil care era îmbrăcat cu un tricou galben cu însemnele Partidului Național Liberal. Pe spatele tricoului erau printate sigla PNL și mesajul "PNL Emanuel Oproiu Presedinte CJ". La gât, copilul avea o eșarfă colorată în galben și albastru, iar în mâini ținea steagul galben al liberalilor. Fotografii de la eveniment au fost postate pe conturile de Facebook ale membrilor de partid. Pe imagini au fost aplicat și coduri electorale, în baza cărora se va cere Autorității Electorale Permanente decontarea cheltuielilor. Majoritatea partidelor, campanie electorală cu copii Folosirea imaginilor cu copii în campania electorală este ilegală. Pe de-o parte, există Legea 272 din 2004, care prevede la art 27 alin. 4 că "copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice". Citește și: Toni Greblă, șeful AEP, spune că-i va confisca lui Nicușor Dan bani folosiți în campania electorală pentru că primarul a participat la o întâlnire a Consiliului Consultativ al Copiilor Mai mult, în anul 2020, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului a emis o circulară prin care să amendeze candidații care folosesc copii în campania electorală cu sume cuprinse între 500 și 1.500 lei. Totodată, în legislația românească mai există și transpunerea Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR). Conform fostului judecător Cristin Danileț, care a scris o analiză pe site-ul Asociației Voci pentru Democrație și Justiție, fotografiile cu minori nu pot fi postate pe internet fără acordul părinților. Oproiu nu-și mai aduce aminte DeFapt.ro l-a contactat pe Emanuel Oproiu în legătură cu folosirea copiilor în campania sa electorală. Emanuel Oproiu a negat în primă fază că a folosit copii. Atunci când i s-a spus că pozele au fost postate de colegii săi de partid pe Facebook, Oproiu a spus că nu își mai aduce aminte. "Da, nu pot să vă contrazic pentru că nu știu. Bun, am înțeles, am spus că nu știu. Domn'e, nu știu despre ce vorbiți. Dumneavoastră mă luați la întrebări acum?" a replicat Oproiu. Apoi a închis telefonul. Emanuel Oproiu a fost promovat și susținut în cariera sa politică de pesedistul Ion Toma, fostul președinte al PSD Olt. Cei doi au migrat ulterior la UNPR, partidul generalului Gabriel Oprea. Oproiu a primit la schimb funcția de subprefect al județului Olt. După eșecul UNPR, s-a înscris în PNL Olt. A fost numit administrator public al orașului Scornicești, apoi plasat la șefia Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (ISCIR). În urma exploziei de la Crevedia, Emanuel Oproiu a pierdut funcția. Dar a fost instalat președinte și director general al Agenției Naționale pentru Locuințe.

Petru Zoltan

Codul Rutier, modificări importante: imaginile filmate de șoferi pot fi folosite de Poliție pentru amenzi, mașina se poate reține dacă se refuză testarea pentru substanțe, camera polițistului ține loc de semnătură pe procesul-verbal

EXCLUSIV Comisarul general adjunct al Gărzii de Mediu, considerat consumator de droguri de mare risc de către DIICOT, audiat în dosarul judecătoarei drogate de la Suceava

EXCLUSIV MApN cumpără drone de spionaj de un milion de euro bucata, o afacere intermediată de germanul care a adus în România blindatele Piranha V

EXCLUSIV Pensionarii, jecmăniți fără milă de firmele de arhivare pentru copiile după actele pentru recalcularea pensiilor: taxe de 6.000 de lei pentru un singur dosar

"Baronul roșu" de Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), reales șef al CJ: recrutat de Securitate în '70, azi milionar, și-a făcut ginerele șef în partid, fiicele fac bani cu firmele care iau licitații la CJ

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, a confirmat dezvăluirea DeFapt.ro: România va cumpăra obuziere K9 Thunder din Coreea de Sud pentru aproape un miliard de euro

EXCLUSIV Magie cu copaci tăiați ilegal: primăria comunei care deține pădurea declară, fără probe, că buștenii au fost găsiți pe marginea unui drum, deci nu există pagubă, deci dosarul penal se închide

EXCLUSIV Om de afaceri din anturajul șefului CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor (PSD), vizat de percheziții ale Parchetului European. Companie a CJ, beneficiară a fraudelor, spun procurorii

EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la "Sf. Pantelimon": a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor

EXCLUSIV Șeful vameșilor le cerea angajaților corupți să-i plătească hainele de la branduri de lux. A fost pedepsit exemplar: acum este secretar general adjunct al ANAF, iertat de DNA

EXCLUSIV Octavian Barbu, tânărul candidat PSD la primăria orășelului Tălmaciu: firme prin rude, afaceri imobiliare grele, merge des în Dubai și are multe vile cu proveniență incertă

EXCLUSIV Primarul celei mai sărace comune din Giurgiu are, după două mandate, 218 terenuri agricole. Înainte să fie primar, familia lui Dănuț Mitrea trăia și cu 2.500 de lei lunar

EXCLUSIV Secretarul general adjunct al ANAF, Ion Cupă, și soția, donații politice de 1,2 milioane de lei. Cupă e sprijinit de PSD, soția candidează din partea PMP la șefia CJ Mehedinți

Cariera politică a unei candidate la un loc de consilier local în Sectorul 1: Partidul Conservator (Dan Voiculescu), ALDE, Pro România, PNL

Politicienii se înghesuie să se pozeze cu copii în campania electorală, deși legea interzice acest lucru. Ultimul pe listă, penelistul Oproiu de la Olt

Ultima oră

Papahagi spune de ce s-a retras: „Nu vreau să intru în dușmănia dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan”

Date catastrofale de la INS: inflația a urcat spre 11%, salariul mediu a scăzut, pensiile, mai mici

O fabrică din România, singura din lume care produce anumite componente pentru aeronavele Airbus

Oana Gheorghiu se autodenunță: „Sunt vinovată de «decredibilizarea justiției»”

România va avea creștere economică zero în 2026, estimează Banca Mondială

Papahagi anunță că se retrage din guvernul Tomac: crezuse că partidele vor accepta soluția Dan

Rusia vânează în România presupuși infractori pe care să-i trimită pe front în Ucraina

Canalizare privată lăsată de izbeliște la multe blocuri noi, cumpărătorii habar n-au

Liderii PSD, revoltați că doar Grindeanu și-a promovat oamenii, nu vor să voteze guvernul Tomac - surse

Strategia excelentă a AUR: neconflictual, în timp ce „pro-occidentalii” se bat între ei

Olguța Vasilescu, conduri de aproape 900 de euro la inaugurarea unui magazin cu prețuri reduse

Cum a fost stors Complexul Energetic Oltenia sub conducerea lui Dan Plaveti, acum CEO la Hidroelectrica - document oficial

Danileț consideră că Bolojan sau Nicușor Dan ar trebui să sesizeze CCR după listele negre ale CSM

Savonea și CSM, acuzați de fraudă: judecătorii nu și-au asumat listele negre cu politicieni, oengiști și jurnaliști

Fără precedent: CSM face lista neagră a politicienilor USR și PNL care și-ar fi permis să denigreze Justiția