vineri 29 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Petru Zoltan

589 articole
Petru Zoltan

Petru Zoltan, jurnalist de investigație de aproape 20 de ani, a publicat articole în Jurnalul Național, România Liberă și Newsweek România, dar a colaborat și cu BBC și alte mari trusturi media europene și americane. Este o prezență constantă în echipe transfrontaliere de investigații (Journalismfund.eu).

Investigații

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată. Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, și-a triplat salariul anual. Astfel, de la 25.000 de euro, a ajuns la peste 80.000 de euro cu ajutorul altor "venituri asociate drepturilor salariale". Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Mai mult, nu a menționat în ultima sa declarația de avere două împrumuturi (de 5.000 de euro, respectiv de 25.000 de lei), bani pe care i-a primit de la Roxana Fizeșan, pe care Jinga a angajat-o direct pe funcția de director general adjunct al Operei Naționale București la începutul anului 2023. La solicitarea DeFapt.ro, Roxana Fizeșan, fostă angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, a declarat că are o relație apropiată cu managerul Daniel Jinga, care a angajat-o pentru că avea nevoie de ajutorul ei pentru a conduce Opera Națională București. Misterul triplării salariului lui Jinga Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), a menționat în ultima declarație de avere că în 2023 a încasat un salariu anual de 122.574 lei, echivalentul a 25.000 de euro. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Pe lângă salariu, a mai primit "alte drepturi asociate drepturilor salariale" în cuantum de 272.433 lei, adică în jur de 55.000 de euro. De la ONB. Practic, Jinga și-a triplat salariul anual fără ca nimeni să știe de unde provin aceste drepturi salariale. Surse din cadrul ONB au declarat pentru DeFapt.ro că salariul lunar al managerului Daniel Jinga este de aproximativ 12.000 lei, plus alți 2.000 lei pe care îi primește lunar pentru plata chiriei. Drepturi de autor de la instituții publice Cumulat, managerul Daniel Jinga primește anual de la ONB în jur de 33.000 de euro, cu 47.000 de euro mai puțin decât veniturile declarate. Managerul Daniel Jinga nu a vrut să explice de unde rezultă această diferență între veniturile declarate și nici ce înseamnă "alte drepturi asociate drepturilor salariale". Din declarația de avere a lui Daniel Jinga mai aflăm că anul trecut a încasat drepturi de autor în cuantum de 41.000 de lei de la firmele Media Group Services International și United Media Group Europe. Alți 95.000 de lei i-au fost plătiți ca drepturi de autor de mai multe instituții publice de cultură din țară. Printre acestea se află Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Ateneul Național din Iași, Institutul Cultural Român și Asociația Orchestra Simfonică București. Jinga, 10.000 EUR de la subordonată La începutul anului 2023, managerul Daniel Jinga a decis ca Roxana Fizeșan, o angajată a Agenției Naționale a Medicamentului, să preia funcția de director general adjunct al Operei Naționale București. Noua subalternă a managerului Daniel Jinga i-a dat ulterior bani cu împrumut. De două ori. Prima dată, l-a împrumutat cu 5.000 de euro. Apoi, i-a mai dat încă 25.000 de lei, adică alți 5.000 de euro. În total 10.000 de euro. Subalterna a menționat împrumuturile în declarația ei de avere depusă în anul 2024 pentru anul 2023. Bani luați cu împrumut și nedeclarați de Daniel Jinga (sursa: integritate.eu) Însă managerul Daniel Jinga nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere depusă în anul 2024, ca nu cumva să se afle că și-a angajat prietena pe funcția de director general adjunct la ONB. DeFapt.ro l-a întrebat pe managerul Daniel Jinga de ce nu a menționat cele două împrumuturi în declarația de avere așa cum prevede legea, dar acesta nu a raspuns. Nu a vrut să zică nici dacă împrumuturile primite au vreo legătură cu angajarea acesteia pe funcția de director general adjunct al ONB. "I-am dat banii după ce am fost angajată" Roxana Fizeșan, directorul general adjunct al ONB, a declarat pentru DeFapt.ro că nu își mai amintește când i-a dat cele două împrumuturi managerului Daniel Jinga. "I-am dat împrumut înainte să își cumpere dânsul un apartament. Și-a făcut un credit. Nu știu exact unde și-a cumpărat, dar, da, în București. Da! I-am dat după ce am fost angajată. Trebuie să îmi aduc aminte când i-am dat, dar oricum, acum de curând i-am dat. În 2023 ori acuma. Nu mi i-a dat încă înapoi", a declarat Roxana Fizeșan. "Îl consider destul de aproape, așa…" Întrebată dacă nu cumva este ilegal ca Jinga să primească bani de chirie de la ONB în contextul în care și-a cumpărat apartament în București, directorul adjunct Roxana Fizeșan a spus: "Vă dați seama că eu nu stau să întreb dacă are banii sau nu. Eu cu el, noi ne cunoaștem de foarte multă vreme. Suntem cumva… îl consider destul de aproape, așa… Nu stau să îl bat la cap. Dă-mi banii, dă-mi banii!". Roxana Fizeșan a mai explicat și cum a ajuns dintr-o simplă angajată la Agenția Națională a Medicamentului să ocupe a doua funcție ca importanță din Opera Națională București: "Păi, domnul Jinga m-a adus. M-a sunat domnul Jinga și mi-a spus că are nevoie de ajutor și m-a adus. Sunt angajată pe perioadă determinată". Jinga dirijează operă, deși are "patalama" pentru cor Dirjorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), este din ce în ce mai contestat după ce și-a dat acordul ca instituția pe care o conduce să fie desființată și ulterior reînființată prin comasarea cu Centru Național de Artă Tinerimea Română. Totul, sub pretextul desființării a opt posturi de conducere care va duce la o economie anuală de 180.000 de euro în contextul în care fondul de salarii este de 14 milioane de euro. O altă nemulțumire a artiștilor de la ONB este legată de faptul că Daniel Jinga s-a apucat să dirijeze orchestra, deși el este doar un dirijor de cor. "Dirijatul coral este un program, dirijatul de orchestră este altul, chiar dacă amândouă au cuvântul și chiar dacă amândouă specializările pot fi urmate la Conservator. La fel cum nu e normal ca un avocat să pledeze fără Facultatea de Drept sau un medic să opereze fără Facultatea de Medicină, tot așa nu e normal ca un dirijor de cor să ajungă să dirijeze orchestra, peste colegii dirijori care au studii de lungă durată în această specializare", a explicat o persoană din anturajul ONB pentru DeFapt.ro

Jinga, 10.000 EUR de la subordonată tocmai angajată ca adjunctă a sa (sursa: Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu)
Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal

Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal. Potrivit datelor obținute de către DeFapt.ro de la Inspectoratul Școlar Județean Buzău, premierul a cerut și primit acum 21 de ani un duplicat al diplomei de bacalaureat. Duplicat cerut și obținut în 2003 DeFapt.ro a solicitat atât liceului la care a studiat Marcel Ciolacu, cât și Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Buzău, mai multe date despre diploma de bacalaureat a actualului premier. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Educației a „turnat” la Ciolacu ce cereri de informații publice a primit în legătură cu diploma de Bac a premierului. Ciolacu: Prefer ca autoritățile să dea răspunsul Întrucât, la Congresul PSD recent, Ciolacu a declarat că are "o copie legalizată" a diplomei, DeFapt.ro a pus întrebări și despre un astfel de document. Inspectoratul Școlar a precizat pentru DeFapt.ro că o copie legalizată a unui act poate fi eliberată numai de către un notariat. De asemenea, IȘJ a comunicat că există un duplicat al diplomei de bacalaureat: "Colegiul Național Buzău a emis un duplicat al diplomei de bacalaureat pentru domnul Marcel Ciolacu în data de 25 septembrie 2003". Răspunsul Inspectoratului Școlar Județean Buzău pentru DeFapt.ro (sursa: IȘJ Buzău) Ciolacu, duplicat de bacalaureat obținut ilegal Ca pentru orice document eliberat de o instituție publică și pierdut pentru care se cere un duplicat, una din condițiile esențiale este existența unui anunț al pierderii. Și publicat nu oriunde, ci în "Monitorul Oficial". În cazul duplicatului diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu, această condiție legală nu a fost respectată. Dar, la aproape cinci luni după primirea duplicatului, pe 16 februarie 2004, în "Monitorul Oficial" s-a publicat un astfel de anunț. "Ciolacu I. Ion Marcel, cu domiciliul în Buzău, bd. Nicolae Bălcescu, bl. (...), ap. (...), județul Buzău, aduce la cunoștință pierderea diplomei de bacalaureat seria D nr. 18039/456, eliberată la 3 iulie 1986 de Liceul de Filologie-Istorie din Buzău, județul Buzău.", se arată în "Monitorul Oficial", partea a III-a, nr. 93 din 16 februarie 2004. Anunțul referitor la pierderea diplomei de bacalaureat a lui Marcel Ciolacu (sursa: Monitorul Oficial)

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat (sursa: defapt.ro)
Investigații

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat. 3,5 milioane de euro au îngropat Ministerul Economiei și Nuclearelectrica în fundația unui complex sportiv cu bazin de înot olimpic, proiect finanțat de statul român pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în orașul Cernavodă. Proiectul faraonic a fost abandonat în urmă cu 12 ani, dar ruinele nu au fost nici măcar conservate pentru ca, la un moment dat, lucrările să poată fi continuate. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, susține că acest proiect este "o chestie urâtă", construit într-o zonă arheologică, pe care nu ar putea să îl administreze în cazul în care ar fi finalizat vreodată. Mai mult, infrastructura sportivă existentă, adică terenurile de baschet și tenis, ar urma să fie distruse de Nuclearelectrica, sub conducerea directorului Cosmin Ghiță, pentru a face loc unor blocuri de locuințe. HG din 1991, buget - zece ani mai târziu Statul român a aprobat programul social pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din orașul Cernavodă și ale personalului de execuție și exploatare ale CNE Cernavodă prin Hotărârea de Guvern 454 din iunie 1991. Prin acest program s-a decis, la începutul anilor 2000, să se aloce bani pentru construirea unui "Centru de instruire și agrement pentru copii și tineret în orașul Cernavodă". Este vorba de un complex sportiv multifuncțional cu o sală imensă pentru competiții de handbal, tenis, volei, baschet, fotbal în sală. Proiectul mai prevedea săli de fitness, de box, de arte marțiale, tenis de masa etc. Traseu: Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, Primăria Cernavodă În plus, complexul beneficia de un bazin de înot olimpic pentru natație și polo cu tribună de 300 de locuri. Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a spus pentru DeFapt.ro că "chestia asta era ceva… pfff… cu amfiteatru, bazine olimpice, săli de conferințe". Lucrările urma să fie finanțate de Ministerul Economiei și Energiei, instituție care vira banii în conturile Nuclearelectrica, iar de acolo erau plătiți cei care urmau să execute lucrarea. După finalizarea lucrărilor, complexul urma să fie predat către Consiliul Local Cernavodă. Contract de proiectare reziliat În anul 2007, Societatea Națională Nuclearelectrica a organizat o primă licitație pentru construcția complexului sportiv. După mai multe tergiversări, licitația a fost câștigată de firma Proconex Universal pentru suma de 30,9 milioane lei. Dar contractul a fost reziliat subit. Presa vremii a atras atenția că acest contract a fost reziliat pentru că nu ar fi fost câștigat de firmele apropiate de PDL, partid aflat atunci la putere. Oficial, la solicitarea DeFapt.ro, Cosmin Ghiță, actualul director general al Nuclearelectrica, a transmis că "rezilierea contractului cu Proconex Universal S.R.L a intervenit ca urmare a ȋntârzierii Proconex Universal S.R.L. de a preda faza de proiectare, adică a neȋndeplinirii obiectului contractului conform termenelor contractuale". Cu toate acestea, firma Proconex Universal a încasat de la Nuclearelecrica pentru lucrările executate suma de 1,55 milioane lei. Contract nou, cu firme plăcute de PDL Licitația a fost reluată în anul 2009. Contractul a fost câștigat de asocierea formată din firmele General Concrete Cernavodă SRL, SC Termogaz Company SA și SC Elcomex IEA SA. De data aceasta, valoarea contractului a fost de doar 28,6 milioane lei. În acea perioadă, firmele Termogaz Company și Elcomex IEA erau sponsori oficiali ai PDL, partid aflat la putere, și abonate la contractele publice. Termogaz Company era deținută atunci de Miron Dorel Gărdean (44 %), Ioan Rusan (20 %), Susana Rusan (20 %), Adinel Grădiştean (15%) şi Miron Lupulescu (1%). Miron Dorel Gărdean este fratele lui Adrian Gărdean, administrator la Aviaţia Utilitară Bucureşti, firmă care donase 40.000 lei Partidului Democrat Liberal. Statul a alocat 3,5 milioane de euro Cealaltă firmă, Elcomex IEA SA, era controlată de afaceristul Ion Grecu care sponsorizare în acte cu 15.000 partidul lui Traian Băsescu. Directorul Cosmin Ghiță a precizat că "prin legile anuale de aprobare a Bugetului de Stat pentru anii 2010, respectiv 2011, au fost alocate sume în bugetul Ministerului Economiei pentru finanțarea acestui obiectiv de investiți". Adică 4.092.000 lei în anul 2010, respectiv 13.494.037 lei ȋn anul 2011. În jur de 17,6 milioane lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro. Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat Ministerul Economiei nu a mai alocat fonduri în anul 2012, iar lucrările au fost abandonate atât de firmele de casă al PDL, cât și de Nuclearelectrica. Asta, în contextul în care lucrările erau realizate în proporție de 42%. În ciuda gradului mare de realizare, lucrările nu au fost conservate din cauza lipsei de fonduri. "Având ȋn vedere că ȋncepând cu exerciţiul bugetar 2012, ȋn bugetul fostului Minister al Economiei nu au mai fost prevăzute sume pentru continuarea finanţării proiectului, conform clauzelor din contract, SNN a solicitat CNE Cernavodă, ȋn calitate de derulator efectiv al contractului, notificarea contractorilor cu privire la sistarea lucrărilor, acestea urmând a fi continuate după identificarea unei soluţii de finanţare", a transmis directorul Cosmin Ghiță. De trei ani, nici măcar nu s-au mai cerut bani Pentru continuarea lucrărilor, reprezentanții Nuclearelectrica au făcut demersuri la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie pentru a obține banii necesari continuării lucrărilor. Dar nici miniștrilor și nici șefilor din Departamentul de Energie nu le-a păsat de proiect și de investițiile deja făcute. "În anii 2020 şi 2021, SNN a solicitat ȋn continuare sprijin din partea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, respectiv Ministerului Energiei pentru organizarea unei ȋntâlniri cu experţii ministerului ȋn domeniu pentru cristalizarea unui proiect de hotărâre de guvern care să reglementeze transferul obiectivului ȋn subordinea altui minister care poate asigura finanţarea lucrărilor de execuţie aferente obiectivului", a spus directorul Cosmin Ghiță. În ultimii trei ani nu s-a mai făcut nici un demers pentru a debloca lucrările. Primarul din Cernavodă: "Termin pe banii cui?" Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a declarat pentru DeFapt.ro că acest proiect social nu mai poate fi resuscitat în actualele condiții. Documentele aferente proiectului ar fi depozitate pe undeva în zona Târgoviște, iar costurile de finalizare a lucrării ar fi imense, dar nu se știe cât. "Și dacă iau această lucrare o termin cu banii cui? Să spunem că ai lua această investiție. Trebuie să o termini. Trebuie foarte mulți bani ca să fie terminată. Este un proiect megaloman deja, nu mai este un proiect care să deservească comunitatea și nu este un proiect pentru comunitate. Nu poate să fie administrată. Orașul nu ar avea bani nici de administrare Singura soluție să o ia ministerele sau Consiliul Județean și să o administreze ei la nivel național sau județean. Comunitatea nu poate să administreze o asemenea construcție. Chiar dacă, să presupunem, că mâine ea va fi gata, UAT (unitate administrativ-teritorială - n.r.) nu ar putea să o administreze. Sunt costuri imense. E pe terenul primăriei, dar nu mai știu cum a fost dat terenul", a declarat primarul Liviu Cristian Negoiță. Întrebat dacă acest complex sportiv ar fi fost o sursă de venituri pentru municipalitate, primarul Liviu Cristian Negoiță s-a arătat indecis: "În principiu nu aș putea să spun că ar fi fost o dezvoltare pentru oraș. Mai auzea cineva de Cernavodă. Pe hartă știe toată lumea. A rămas în paragină și nu este normal. E o chestiune urâtă". Bonus: Nuclearelectrica va distruge niște terenuri de sport Terenurile de sport din proximitatea campusului de sport al CNE Cernvodă urmează să fie demolate pentru a face loc unor blocuri cu patru etaje care vor fi destinate pentru cazarea angajațiilor de la centrala nucleară. Ansamblul rezidențial va fi format din două blocuri, fiecare cu câte 25 de apartamente cu două camere. Documentația depusă de Nuclearelectrica pentru obținerea avizului de mediu arată că pe terenurile pe care va fi construit ansamblul rezidențial se află mai multe terenuri de sport. Practic, vor fi desființate terenurile de baschet și tenis, terenuri igienizate în vara acestui an de un ONG local care militează pentru educație, sport și natură. "Membrii ONG-ului Educație, Sport, Natura Cernavodă, cu sprijinul copiilor, au efectuat o acțiune de igienizare a celor trei terenuri de sport din proximitatea campusului CNE. Această inițiativă are scopul de a crea condiții decente pentru practicarea sportului, în contextul în care, în viitorul apropiat, pe acest amplasament se vor construi blocuri", a anunțat asociația în urmă cu două luni.

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu, Razvan Ioan Dinca, Daniel Jinga, Lucian Romașcanu)
Investigații

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera

Grupul PSD Buzău a acaparat Opera. Dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București (ONB), se afla în conflict de interese după ce a dat un contract de 300.000 lei unei firme controlate de Răzvan Dincă, controversatul șef al Radioului Public, pentru conceptul coregrafic și regia spectacolului "Fantoma de la Operă". Citește și: Bolojan, care a inaugurat cinci centuri în Bihor, primește doar 35% spor pentru absorbția fondurilor UE. Boc, 50% Ulterior semnării contractului, managerul Daniel Jinga a primit rolul de dirijor în spectacolul "Fantoma de la Operă" regizat chiar de Răzvan Dincă. Daniel Jinga și Răzvan Dincă fac parte din anturajul grupului PSD Buzău, controlat de Lucian Romașcanu. Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, l-a propus și susținut pe Răzvan Dincă, fost director al ONB, pentru ocuparea funcției de director general al Societății Române de Radiodifuziune. 300.000 de lei de la Jinga pentru Dincă Opera Națională București, sub conducerea managerului – director general Daniel Jinga, a contractat în februarie 2023 "servicii artistice privind realizare regie și concept coregrafic pentru spectacolul premieră Fantoma de la Operă" de la firma Sound Design Theatre Company SRL, deținută de soții Violeta și Răzvan Ioan Dincă. Citește și: Raluca Turcan face un ghiveci comasând Opera Națională București și Centru Național de Artă „Tinerimea Română” pentru ca dirijorul Jinga să nu-și piardă postul de director Valoarea contractului a fost stabilită la suma de 300.000 lei în urma procedurii de "negociere fără publicare prealabilă". Conform site-ului operei, regizorul spectacolului a fost Răzvan Dincă, în timp ce Raluca Popa a fost regizor secund. Soția regizorului, Violeta Dincă, a avut rolul de coregrafă. Mai sunt menționați scenografii, asistenți coregrafi, designerii de lumini și sunet, dar și asistentul dirijor Mircea Pădurariu. Dincă regizează, Jinga dirijează Nu este menționat, însă, numele dirijorului. Dar l-am găsit pe afișele care promovau evenimentului: Daniel Jinga. Exact, chiar managerul și directorul general al Operei Naționale București, care negociase și semnase contractul cu firma regizorului Răzvan Dincă. DeFapt.ro l-a întrebat pe regizorul Răzvan Dincă care au fost criteriile pe baza cărora l-a selectat pe dirijorul Daniel Jinga pentru spectacolul Fantoma de la Operă. "A fost și la Shrek și la Fantoma de la Operă. Dirijează spectacole, el este dirijor. Nu știu (dacă este în conflict de interese - n.r.), dumnealui este directorul Operei, nu eu", a spus Dincă pentru DeFapt.ro. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Daniel Jinga în legătură cu posibilul conflict de interese și sumele, dar acesta a refuzat să răspundă. O "fantomă" scumpă la Operă Pe lângă "Fantoma de la Operă", Opera Națională București i-a mai atribuit un contract firmei lui Răzvan Dincă, pentru realizarea spectacolului "Shrek". Pe site-ul operei au fost făcute publice doar o parte din cheltuielile suportate de către statul român pentru "Fantoma de la Operă". De exemplu, ONB a mai atribuit un contract (de 50.000 lei) firmei Dadans Project SRL, de la care a achiziționat "servicii de interpretare a rolului Madame Giry din spectacolul Fantoma de la Operă". Încă 1,259 milioane lei au fost plătiți firmei Foarte Frumos SRL pentru realizarea costumelor pentru soliști, cor și balet, dar și pentru realizarea decorului aferent spectacolului. Elementele de decor și recuzită au fost cumpărate de la firma poloneză Props dekoracje rzezbiarskie contra unei sume de 1,66 milioane lei. ONB refuză să dezvăluie costurile Costurile publice totale au fost de 3,25 milioane lei, sumă în care nu sunt incluse drepturile de autor, sălile, utilitățile etc. DeFapt.ro a solicitat Operei Naționale București, respectiv directorului Daniel Jinga, toate costurile pe care le-a avut pentru cele două spectacole contractate de la firma lui Răzvan Dincă, dar și sumele încasate de pe urma vânzării biletelor. Până acum, ONB a refuzat să răspundă acestei solicitări. Achitat pentru un prejudiciu de 630.000 de lei Răzvan Ioan Dincă, actualul regizor al spectacolelor "Fantoma de la Operă" și "Shrek", era directorul Operei Naționale București în anul 2015, atunci când a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 630.000 lei. Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sector 1 l-au acuzat de șase infracțiuni de abuz în serviciu și cinci infracțiuni de fals în declarații. Doi ani mai tâziu, în martie 2017, Răzvan Dincă a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare de magistrații de la Tribunalul București. Dar fost achitat definitiv în anul 2018. De atunci, a fost mai discret cu aparițiile publice. Chef PSD la crâșma lui Dincă în pandemie A revenit, însă, în pandemie, atunci când Marcel Ciolacu, șeful PSD, s-a dat în stambă alături de colegii lui de partid la la un chiolhan organizat într-un restaurant din Sărata Monteoru, din județul Buzău, deținut de Violeta Dincă, soția lui Răzvan Dincă. Se întâmpla în octombrie 2020. Unul dintre martorii citați de Digi24 a povestit că, "inițial, întâlnirea a avut loc la una din mesele de pe terasă. Mihai Tudose a venit al treilea sau al patrulea și au stat afară o perioadă și abia după-aia au intrat cu toții înăuntru. Deci, în momentul în care au fost în jur de zece persoane afară s-au mutat înauntru, au stat cel puțin o oră, cât am mai stat eu pe terasă. Șeful locației îi însoțea, inițial la masa de afară și apoi a intrat cu dânșii. După ce și-au dat seama că au fost pozați, au tras draperiile, au încuiat ușa restaurantului, au stins lumini și ne-am simțiti ostilizați". Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Petrecerea organizată în pandemie pentru Marcel Ciolacu, pe atunci șeful Camerei Deputaților și liderul PSD, l-a readus pe Răzvan Dincă în atenția opiniei publice. La un an de la chermeza de la Sărata Monteoru din Buzău, în noiembrie 2021, PSD l-a propus pe Răzvan Dincă pentru funcția de director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Întrebat cum a ajuns Marcel Ciolacu la restaurantul familie sale, Răzvan Dincă a spus că povestea este publică și să îl întrebăm chiar pe șeful PSD. Grupul PSD de la Buzău este condus de Lucian Romașcanu, fostul ministru al Culturii. Din anturajul acestui grup face parte și dirijorul Daniel Jinga, actualul manager al Operei Naționale București.

Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga (sursa: Facebook/Daniel Jinga)
Eveniment

Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga

Raluca Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga. Ministrul Culturii, a declanșat un scandal imens în lumea artistică după ce a anunțat că vrea să comaseze Opera Națională București cu Centru Național de Artă "Tinerimea Română", două instituții care abordează stiluri muzicale diametral opuse și au istorii diferite. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul De exemplu, "Tinerimea Română" are tradiție în promovarea cântecului și jocului popular în țară și peste hotare, pe când Opera Națională București pune în scenă spectacole de teatru liric. Desființarea și comasarea ulterioară a celor două instituții de artă ascunde în realitate o bătălie cruntă pentru păstrarea în funcția de manager și director general a dirijorului Daniel Jinga, și nu o reformă reală. Turcan, ghiveci cu Opera pentru Jinga Baritonul Ștefan Ignat a câștigat procesul pentru a fi repus în funcția de director general al Operei Naționale București la data de 1 iulie 2024. În urma acestei decizii, ministrul Culturii Raluca Turcan trebuia să emită un ordin de ministru prin care să-i înceteze mandatul de director al dirijorului Daniel Jinga și să-l repună în funcție pe Ștefan Ignat. Totodată, în contractul de management nr. 116 din august 2022 al lui Daniel Jinga este stipulat faptul că mandatul acestuia încetează de drept în cazul în care Ștefan Ignat câștigă procesul aflat pe rolul Curții de Apel București. Dar liberala Raluca Turcan nu a vrut să respecte decizia instanței și să îl repună în funcție pe Ștefan Ignat. Mai mult, pentru a fenta hotărârea judecătorească, a decis să inițieze un proiect de Hotărâre de Guvern prin care s-ar desființa Opera Națională București și Centru Național de Artă "Tinerimea Română", apoi s-ar reînființa comasat sub egida unei noi instituții, "Opera Română". Petiție pentru stoparea comasării Proiectul liberalei Raluca Turcan este contestat atât de angajații Operei Naționale București, cât și de sindicate și organizații profesionale. Petiția online "Salvați Opera Națională București", prin care i se cere ministrului Raluca Turcan să nu desființeze Opera Națională București, a strâns deja 1.745 de semnături. "Obiectivele viitoarei instituții sunt departe de ceea ce reprezintă așa cum o știm de peste 100 ani, practic aceasta va deveni un fel de Casă de Cultură unde se vor organiza spectacole folclorice, de jazz, pop, muzică lăutărească, din când în când operă și balet fiind în totală contradicție cu ce se întâmplă azi și de mai bine de 100 de ani cu instituțiile similare de prestigiu din Europa și din lume. Păstrarea teatrului liric în forma lui tradițională este de-o importanță culturală și artistică inestimabilă. Opera Națională București, cu istoria sa bogată reprezintă un bastion al artei și patrimoniului cultural românesc", se menționează în petiție. Sindicatele: Nu există argumente solide Federația FAIR – Mediasind i-a cerut ministrului Raluca Turcan să retragă proiectul de Hotărâre de Guvern prin care vrea să distrugă Opera Națională București. Aceștia i-au explicat ministrului Raluca Turcan rolul și istoria în cultura românească a Operei Naționale București, dar și al Centrului Național de Artă "Tinerimea Română". "În ceea ce privește activitatea comună a celor doua instituții, respectiv spectacolele artistice, Tinerimea Română are o istorie în promovarea cântecului şi jocului popular atât în ţară, cât şi peste hotarele ei, pe când teatrul liric a făcut tranziția poporului român către valorile și civilizația europeană. Astfel, nu se poate susține cu argumente solide care este cu adevărat oportunitatea desființării a două instituții diferite și suprimarea specificului și identității fiecăreia prin comasarea forțată a istoriilor diferite, a stilurilor diferite a celor două instituții reprezentative pentru poporul român și care au luat ființă din nevoi diferite ale poporului român", atrag atenția sindicaliștii.

Ce va face Rîpă pentru Lasconi (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Politică

Ce va face Rîpă pentru Lasconi

Ce va face Rîpă pentru Lasconi. Consultantul politic George Rîpă este plătit cu 6.000 de euro pe lună de USR pentru a o consilia pe Elena Lasconi în campania prezidențială. Citește și: Nu tuturor pensionarilor li s-au recalculat pensiile. Care sunt pensionarii excluși și care sunt motivele Șeful de campanie al Elenei Lasconi, Lucian Viziteu, a declarat pentru DeFapt.ro că el l-a selectat pe George Rîpă în urma unor discuții avute în interiorul partidului. Totodată, Viziteu a adăugat că George Rîpă l-a consiliat cu succes în campaniile electorale locale din 2020 și 2024, atunci când a câștigat funcția de primar al Municipiului Bacău. Contract până la finalul anului Consultantul George Rîpă a primit un contract de 6.000 de euro pe lună de la USR pentru a o consilia pe Elena Lasconi în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Contractul a fost semnat pe 22 iulie 2024 între USR, partid condus de Elena Lasconi, și firma Rights Politics SRL, controlată de George Rîpă. Conform acestui contract, care este valabil până la sfârșitul anului 2024, George Rîpă se obligă să furnizeze strategia politică și strategia de comunicare. Prima pagină a contractului USR - Rîpă (sursa: defapt.ro) Persoana care răspunde din partea USR de derularea contractului este Lucian Viziteu, primarul USR al Bacăului. La solicitarea DeFapt.ro, Lucian Viziteu a precizat că în calitate de șef de campanie a avut întâlniri cu mai mulți consultanți pe mai multe domenii de expertiză. Viziteu a câștigat de două ori cu consultantul "În urma acestor vizite și a discuțiilor interne la conducerea partidului, domnul George Rîpă a fost unul dintre consultanții angajați. Experiența acestuia de succes, în România, dar și în afara ei, ne este necesară pentru ca USR să câștige alegerile parlamentare și prezidențiale", a spus Lucian Viziteu. Cât despre relația sa cu consultantul George Rîpă, șeful de campanie al Elenei Lasconi a precizat următoarele: "George Rîpă a colaborat cu filiala USR Bacău în campaniile de alegeri locale din 2020 și 2024. Cu succes! În anul 2020 am câștigat Primăria Municipiului Bacău, iar în 2024 am recâștigat Primăria Muncipiului Bacău precum și primăriile a încă două comune din județ (toți trei, candidati primari USR)". Ce va face Rîpă pentru Lasconi Contactat de către DeFapt.ro, consultantul politic George Rîpă a recunoscut că a fost angajat de USR pentru a face strategia politică și strategia de comunicare pentru alegerile prezidențiale a Elenei Lasconi. "Acum lucrez pentru campania electorală a Elenei Lasconi. Cu domnul Viziteu am început să lucrez în 2018, când era deputat. I-am făcut campania în 2020 și în 2024. Acum lucrez la campania electorală. În principiu îi fac strategia politică, strategia de comunicare", a declarat George Rîpă. Consultantul politic nu a negat că a fost adus la USR de Lucian Viziteu pentru a o consilia pe Elena Lasconi, dar a spus că îl recomandă experiența. "În anul 2019 am câștigat alegeri în România, în 2020 am câștigat alegeri în România, în 2023, în Polonia, în 2024, în România. În 2019 am câștigat împreună cu o echipă alegerile europarlamentare, în 2020 și în 2024, alegeri locale. Am făcut și eu o bucățică acolo. În Polonia am fost contractat de o companie americană care făcea campania electorală pentru PiS. Ei au câștigat două alegeri prezidențiale și trei alegeri parlamentare la rând cu PiS", a mai declarat George Rîpă.

România, rachete aer-aer pentru F-16 (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România, rachete aer-aer pentru F-16

România, rachete aer-aer pentru F-16. 592 milioane de dolari ar putea plăti în total România pentru achiziția direct de la Guvernul SUA a 186 de rachete cu rază medie de acțiune pentru avioanele F-16. Valoarea minimă a contractului este de 180 de milioane de dolari. Contractul "Guvern la Guvern" pe care urmează să îl semneze premierul Ciolacu în plină campanie pentru alegerile prezidențiale din România nu beneficiază de compensații offset. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Producătorul rachetelor, compania americană RTX Corporation, fosta Raytheon, l-a avut angajat pe post de consultant pe Florin Lazăr Vlădică, fostul șef al Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. În anul 2022, la expoziția de armament Black Sea Defense & Aerospace de la București, Florin Lazăr Vlădică răspunea de standul Raytheon cu ecusonul companiei în piept. România, rachete aer-aer pentru F-16 Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a fost aprobată o posibilă vânzare către Guvernul României a unui număr de 186 de rachete AIM -120 și a echipamentelor aferente pentru suma maximă de 592 de milioane de dolari. Conform Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA, Guvernul României a solicitat să cumpere până la 186 de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune AIM -120C – 8, plus echipamentele aferente. Adică containere de rachete, echipamente de propulsie și control, kituri de telemetrie, piese de schimb pentru focoase, echipamente de sprijin și suport pentru muniții, publicații, suport software. Pe lângă toate aceste echipamente, în suma totală de 592 milioane de dolari intră și suportul pentru transport, servicii de inginerie, asistență tehnică și logistică. Precedentul AMRAAM "Această vânzare propusă va sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale Statelor Unite, ajutând la îmbunătățirea securității unui aliat NATO care este o forță importantă pentru stabilitatea politică și economică în Europa. Vânzarea propusă va îmbunătăți capacitatea României de a face față amenințărilor actuale și viitoare, echipând în continuare România să desfășoare misiuni de autoapărare și de securitate regională, sporind în același timp interoperabilitatea cu Statele Unite și cu alți membri NATO. România are deja AMRAAM-uri în inventar și nu va avea nicio dificultate să absoarbă aceste echipamente și servicii în forțele sale armate", se menționează în comunicatul de presă al agenției americane. Prima tranșă: 180 de milioane de dolari Ambasada Statelor Unite la București a transmis că valoarea rachetelor și a echipamentelor contractate de România în primă fază este în jur de 180 de milioane de dolari. Însă Bucureștiul are opțiunea de a cumpăra rachete suplimentare în viitor până la 592 milioane de dolari. Kathleen Kavalec, ambasadorul SUA în România, a precizat că această achiziție făcută de România va crește substanțial capacitatea Forțelor Aeriene Române de a apăra teritoriul României și de a contribui la pacea și stabilitatea în regiune. "Am fost cu adevărat impresionată să văd avioanele F-16 românești în acțiune. Această achiziție demonstrează angajamentul ferm al guvernului român pentru securitate și apărare”, a spus ambasadorul Kavalec. RTZ (Raytheon) și consultantul Vlădică Din comunicatul de presă al Agenției de Cooperare pentru Securitate și Apărare a SUA aflăm că antreprenorul principal va fi RTX Corporation, cu sediul în Tucson, AZ. Acesta este fosta companie Raytheon Technologies Corporation, care l-a angajat pe Florin Lazăr Vlădică pe post de consultant pentru afacerile cu armament pe care urma să le încheie cu statul român. DeFapt.ro a dezvăluit că înainte de a ajunge la Raytheon, Florin Lazăr Vlădică a deținut funcția de șef al Departamentului pentru Armamente (DpA) cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Șeful DpA Vlădică, contract pentru Patriot Chiar în mandatul lui de șef al DpA, Florin Lazăr Vlădică a semnat un acord guvernamental cu SUA în urma căruia Ministerul Apărării Naționale avea să cumpere sistemul de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. În anul 2022, Florin Lazăr Vlădică se ocupa de organizarea standului Raytheon de la expoziția de tehnică militară Black Sea Defence and Aerospace. Întrebat atunci dacă semnarea contractului de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot are vreo legătură cu angajarea sa ulterioară la Raytheon, Vlădică a spus că nu consideră că acesta este un act de corupție pentru că contractul a fost semnat cu Guvernul SUA, care la rândul său îl subcontractează producătorului Raytheon.

Mihaela Popescu, cea mai competentă funcționară din România (sursa: economie.gov.ro)
Investigații

Cea mai competentă funcționară din România

Cea mai competentă funcționară din România, Mihaela Popescu, acum secretarul general al Ministerului Economiei și președinta Consiliului de Administrație al Romarm, urmează să primească despăgubiri de peste 930.000 lei, echivalentul a aproximativ 190.000 de euro, de la compania de stat Transelectrica. Citește și: Recalcularea pensiilor: haos, propagandă electorală pentru Ciolacu și o gaură la buget de 21,5 miliarde de lei doar în 2024. Unii pensionari trebuie să cheltuie mii de lei pe decizii greșite Decizia a fost luată de Centrul de Arbitraj de Viena, acolo unde Mihaela Popescu a dat în judecată Transelectrica pentru că ar fi fost revocată ilegal din Consiliul de Supraveghere înainte de expirarea mandatului. În calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, Mihaela Popescu se află într-un posibil caz de conflict de interese pentru că face parte și din Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. Management la ASE și Drept la "Spiru Haret" Mihaela Popescu a început Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice în anul 1994. În paralel, a studiat și Dreptul, la "Spiru Haret". Doi ani mai târziu, a fost angajată la firma Co. R&D Trading 2000 direct pe funcția de director comercial. A lucrat până la finalul anului 1997. S-a reangajat din nou în februarie 1999, tot pe funcția de director comercial, la societatea Co. Spring Time Holding. Din 2000 până în 2014, a deținut funcțiile de director comercial și director general la șapte societăți comerciale. La unele dintre acestea avea calitate de asociat și administrator. Șefă la Murad și căsătorie fericită La 1 ianuarie 2014 a fost angajată ca expert în marketing la agenția de presă Agerpres. A rezistat doar trei luni, apoi a plecat ca director de marketing și comunicare la Phoenicia Express, una dintre firmele afaceristului Mohammad Murad. În octombrie 2014 a plecat de la firma lui Murad pe funcția de director general al LP Development Concept Imob. S-a reîntors la Phoenicia Express, pe funcția de director executiv, în iulie 2015. Între timp, s-a căsătorit cu influentul general SPP Cristian Popescu de la secretariatul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, funcție din care verifică documentele strategice care ajung pe masa președintelui Klaus Iohannis. Cea mai competentă funcționară din România Cariera Mihaelei Popescu avea să se schimbe radical în mai 2016. Userista Raluca Prună, ministrul Justiției de atunci, a angajat-o pe funcția de consilier personal. Ministrul a plecat, dar Mihaela Popescu a rămas pe funcție pentru a-i consilia pe rând pe miniștrii Florin Iordache, Ana Birchall și Tudorel Toader. Mai mult, ministrul Tudorel Toader a decis să o numească în Consiliul de Administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (CASAOPSNAJ) ca reprezentant al Ministerului Justiției. Ana Birchall a decis în iunie 2019, atunci când a preluat din nou funcția de ministru al Justiției, să renunțe la serviciile consilierei Mihaela Popescu. Mihaela Popescu a devenit funcționar public în iunie 2019, atunci când a fost angajată la Serviciul Gestiunea Investițiilor din cadrul Direcției Investiții a Ministerului Justiției. Apoi, în noiembrie 2020, a fost numită director adjunct al Direcției Economice a Ministerului Justiției. Orban a băgat-o la Transelectrica, Cîțu a scos-o În ultimii ani, Mihaela Popescu a beneficiat de susținerea liderilor USR, PNL și PSD. În septembrie 2020, premierul Ludovic Orban, cel care controla Secretariatul General al Guvernului prin Antonel Tănase, a decis să o numească pe Mihaela Popescu în Consiliul de Supraveghere al companiei Transelectrica pe o perioadă de patru ani, alături de alți șase membri. Un an mai târziu, guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a decis să-i schimbe pe toți cei șapte membri numiți de Ludovic Orban. Astfel, secretarul general al Guvernului de atunci, Tiberiu Horațiu Gorun, a cerut în Adunarea Generală a Acționarilor revocarea acestora. Culmea, chiar dacă a fost revocată din funcție, Mihaela Popescu a fost numită pentru alte câteva luni membru provizoriu în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica. Despăgubiri de 930.000 de lei Nemulțumită că a fost schimbată din Consiliul de Supraveghere, Popescu a reclamat Transelectrica la Curtea de Arbitraj de la Viena. A cerut plata salariilor și a bonusurilor de performanță pe perioada rămasă până la finalul mandatului de patru ani, adică pe aproape trei ani. În urmă cu aproape o lună de zile, conform hotărârii arbitrale, Mihaela Popescu a primit despăgubiri de aproximativ 610.000 lei pentru indemnizațiile fixe lunare neîncasate până la finalul mandataului. Alți 186.384 lei i-a primit pentru compensația de neconcurență, plus alți 135.128 lei reprezentând componenta variabilă, la care se adaugă accesorii. În total: 931.000 lei, echivalentul a 190.000 de euro. Reviriment sub ministrul Radu Oprea În timp ce se afla în litigiu cu Transelectrica, Mihaela Popescu a continuat să lucreze la stat. În august 2022 a fost angajată ca simplu consilier la Direcția Resurse și Capacitate Instituțională din cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De aici, a fost preluată de ministrul Economiei, pesedistul Florin Spătaru, cel care a numit-o fără concurs pe funcția de director adjunct la Direcția Economică. Se întâmpla în ianuarie 2023. Noul ministru al Economiei, pesedistul Radu Oprea, i-a propus în septembrie 2023 prim-ministrului Marcel Ciolacu să o numească în funcția de secretar general adjunct la Ministerul Economiei. Șefa CA al Romarm și un conflict de interese Între timp, tot ministru Radu Oprea a emis un ordin prin care Mihaela Popescu a fost numită președinte al Consiliului de Administrație al Romarm, compania strategică de vânzarea a armamentului a statului român. Nu a fost suficient: Popescu fost numită și în Consiliul de Administrație al fabricii de armament Tohan, o filială a Romarm. În acest context, Mihaela Popescu se află în conflict de interese: nu poate fi simultan membră în CA al societății-mamă Romarm, dar și în CA al Tohan. Explicația e evidentă: poate avantaja direct fabrica de armament Tohan în detrimentul celorlalte 14 fabrici de armament deținute de Romarm. Iar în martie 2024, ministru Radu Oprea i-a cerut premierului Marcel Ciolacu să o numească pe Mihaela Popescu în funcția de secretar general al ministerului Economiei. Iar Ciolacu s-a executat.

Pensionat "special" la 40 de ani (sursa: Facebook/Alina Gorghiu)
Investigații

Pensionat "special" la 40 de ani

Liberala Alina Gorghiu, ministra Justiției, este consiliată în cele mai fierbinți probleme juridice de unul dintre cei mai tineri pensionari speciali din țară: Florin Bălăceanu. Citește și: EXCLUSIV Cariera fantastică a „tablagiului” cu Academia de Poliție, pensionar special la 42 de ani: ajutor de șef de post de comună, Pașapoarte, spion, membru PSD, secretar de stat la Interne Fost comisar șef de poliție, Bălăceanu s-a pensionat "special" la 40 de ani, iar statul îi plătește acum o pensie anuală de 150.000 lei, echivalentul a peste 30.000 de euro. Adică de două ori mai mult decât salariul anual pe care îl primea înainte de pensionare. Acum, fostul comisar cumulează pensia specială cu salariul primit de la Ministerul Justiției. Înainte de a ajunge în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon în activitatea acestuia de la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații de la CSM îl suspectau neoficial că îi filează, dar Florin Bălăceanu a precizat pentru DeFapt.ro că nu avea nici o legătură cu astfel de practici. Pensionat "special" la 40 de ani Florin Bălăceanu este un personaj discret în lumea justiției. În 2017, era încadrat ca ofițer de poliție judiciară la Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române, dar era detașat la Direcția Națională Anticorupție – Structura de Combatere a Corupției. Atunci avea 39 de ani, era comisar șef și primea un salariu anual de 72.000 lei. În vara anului 2018, la vârsta de 40 de ani, și-a depus actele de pensionare. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe cererea de pensionare specială că Bălăceanu a și fost angajat pe funcția de consilier la Consiliul Superior al Magistraturii. Pensia specială anuală: 150.000 de lei Conform unei declarații de avere depuse în septembrie 2019, Florin Bălăceanu a menționat că pentru perioada ianuarie – mai 2018, timp în care a fost detașat la DNA, primise un salariu de 57.000 lei. De la Direcția de Investigații Criminale, primise 6.300 lei pentru perioada mai – iunie. În total, în primele șase luni ale anului 2018, a primit un salariu de 63.300 lei. Iar pentru perioada iulie – decembrie 2018 a primit o pensie specială de 65.400 lei. Pensia aferentă anului 2019 a fost de 132.000 lei. Apoi, în 2020, i-a crescut pensia la 136.800 lei, în timp ce încasa de la CSM 71.000 lei. Pensia specială i-a crescut la 142.992 lei în anul 2022, iar în 2023, la 150.000 lei. Dublu față de salariul menționat în declarația de avere din 2017. "Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă" La solicitarea DeFapt.ro, Florin Bălăceanu a explicat că s-a pensionat la vârsta de 40 de ani cu gradul de comisar șef. "Nu pot să afirm decât un singur lucru. Părăsirea mea a sistemului a fost un act unilateral, chiar dacă pare că a fost un pic imoral, dar a fost perfect legal. A fost un anumit context, mai mulți factori care țin strict de persoana mea și de relațiile mele. Nu aș dori să dezvolt acest subiect. Ține de latura personală și profesională. Era un pic imoral ținând cont de vârsta mea fragedă, de experiența care putea să fie în continuare în beneficiul poliției. Îmi place să cred că de experiența mea s-a beneficiat și se beneficiază în sistemul de justiție. De fapt și Poliția este o rotiță în angrenajul urmăririi penale. Dar am ales să nu mă mai valorific în Poliție", a explicat Florin Bălăceanu. Consilier al vicelui CSM La Consiliul Suprem al Magistraturii, Bălăceanu l-a consiliat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon. Acesta din urmă a fost vicepreședintele Consiliului Suprem al Magistraturii până în ianuarie 2023. Apoi, fostul comisar a fost luat sub aripa protectoare a liberalei Alina Gorghiu, ministra Justiției, care l-a angajat pe funcția de consilier personal. Pentru munca prestată în slujba Alinei Gorghiu, Florin Bălăceanu a primit în anul 2023 nu mai puțin de 85.994 lei, bani pe care îi cumulează cu pensia specială. Întrebat ce atribuții i-a dat Gorghiu, consilierul Florin Bălăceanu a spus că ministra "încearcă să valorifice experiența mea profesională pe linia de urmărire penală, pe partea de relație cu sistemul judiciar. Pe partea pe care mi-am desfășurat activitatea, pe partea de legislație". Neagă că ar fi fost informator în CSM Surse din cadrul CSM susțin, sub protecția anonimatului, că mai mulți magistrați îl bănuiau pe Florin Bălăceanu că a fost angajat special pentru a obține informații compromițătoare despre ei. Dar fără a avea vreo dovadă în sensul acesta. Întrebat despre acest aspect, Florin Bălăceanu a negat orice implicație. "Dacă ar fi fost vreo anchetă penală pe la CSM, aș fi putut eu să spun? Eu aveam biroul pe același etaj cu domnul Mateescu (Bogdan Mateescu, președintele CSM - n.r.). Dânsul, ca să plece din clădire, trebuia să treacă prin fața biroului meu", a precizat Florin Bălăceanu.

Rafila sacrifică un funcționar pentru scaun (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Rafila sacrifică un funcționar pentru scaun

Rafila sacrifică un funcționar pentru scaun. Pensionarul Sorin Luca, șeful interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și-a dat demisia din funcție în urma scandalului generat de moartea suspectă a pacienților de la Spitalul Sfântul Pantelimon. Control de mușamalizare DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că ministrul Alexandru Rafila l-a trimis în control pe Luca împreună cu consilierul său personal, pensionarul de lux Octavian Melintescu, pentru a "documenta și verifica" aspecte administrative, și nu moartea suspectă a pacienților. Citește și: EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor În acest context, Sorin Luca a executat ordinul ministrului și nu putea să își depășească atribuțiile legale. Mai mult, ministrul Alexandru Rafila putea trimite în control Inspecția Sanitară de Stat, direcție de control aflată în subordinea sa directă, cu atribuții legale în verificarea calității actului medical, așa cum a făcut în cazul "Alexandra" și în cel al tinerei care a născut pe trotuarul din fața Spitalului Urziceni. Rafila sacrifică un funcționar pentru scaun Pesedistul Alexandru Rafila a anunțat înaintea ședinței de Guvern că Sorin Luca, șeful interimar al Corpului de Control al ministrului Sănătății, și-a dat demisia. "A considerat că, în urma acestei probleme grave de la Spitalul , el fiind cel care a participat acolo, trebuie să demisioneze", a declarat ministrul Alexandru Rafila. Ce nu a spus ministrul Rafila este că la control a participat și consilierul său personal, pensionarul de lux Octavian Melintescu, care nu are atribuții legale de control pentru că nu este funcționar public. Dar acesta nu și-a dat demisia din funcție. Ce căuta Melintescu la "Sf. Pantelimon"? Controlul invocat de ministrul Alexandru Rafila a avut loc la data de 12 aprilie 2024, cu două zile după ce s-a aflat că mai mulți pacienți au murit în condiții suspecte la Spitalul "Sfântul Pantelimon". Ce a făcut ministrul Alexandru Rafila? În loc să trimită în control Inspecția Sanitară de Stat și comisiile de specialitate din subordinea sa, a emis un ordin de ministru prin care i-a desemnat pe pensionarul Sorin Luca, șeful interimar al Corpului de Control și specialist în medicina muncii, și pe Octavian Melintescu, consilierul său personal, să verifice și să documenteze niște "aspecte administrative". Atenție, nu să facă verificări referitoare la cazurile de pacienți morți în condiții suspecte. Rafila a spus textual că acuzațiile nu se susțin Ministrul Alexandru Rafila a încercat să mușamalizeze cazul pacienților morți în condiții suspecte în repetate rânduri. De exemplu, Rafila declara că "mortalitatea în unitatea medicală a fost în ultimul an de 3,5 decese zilnic”, susținând că nu sunt elemente care să susțină acuzația privind decesele suspecte. Ulterior, medicii Maria Miron și Mirela Păiuș au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, la cererea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Anchetatorii le acuză pe cele două doctorițe că au provocat moartea unui pacient în vârstă de 54 ani, aflat în stare gravă, prin scăderea dozei de noradrenalină, în două zile diferite, ceea ce a dus la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului. Între timp, procurorii au mai cerut necropsia altor cinci pacienți decedați la Spitalul "Sfântul Pantelimon".

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special (sursa: Facebook/Romeo Simionescu)
Investigații

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special

"Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special. Pensionarul de lux Romeo Simionescu, un fost ajutor de șef post într-o comună din Gorj, a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne cu sprijinul politic al deputatului Mihai Weber, șeful PSD Gorj și președinte al Comisiei de control a activității Serviciului de Informații Externe (SIE). Citește și: Uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne. El are masterat la SNSPA O decizie contestată în interiorul filialei PSD Gorj, dar care ascunde legături vechi și controversate între politicieni și serviciile secrete. De exemplu, în anul 2012, atunci când pesedistul Mihai Weber a câștigat primul mandat de deputat, Romeo Simionescu era șeful Biroului Protecție Internă din Gorj al actualei Direcții Generale de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului de Interne. Școala de "tablagii" de la Câmpina Romeo Simionescu a intrat în anul 1993 la Școala Militară de Subofițeri de Poliție "Vasile Lascăr" de la Câmpina. În perioada 1995 – 1996, a lucrat ca ajutor de șef de post în comuna Drăguțești din județul Gorj. În acel an, a spus el pentru DeFapt.ro, a fost responsabil de ordinea și siguranța publică, dar a cochetat și cu cercetarea penală. A muncit atât de mult în acel an încât a fost premiat cu un loc călduț la Serviciul Pașapoarte Gorj, acolo unde elibera pașapoarte simple. În paralel, a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a intra în corpul ofițerilor. Spion la Interne după Academia Începând cu anul 2003, Romeo Simionescu și-a împlinit visul. A îmbrăcat mândru haina de ofițer, iar șefii săi l-au instalat la conducerea Direcției Comunitare Județene de Evidența Populației. Cariera i s-a schimbat radical în anul 2006, an în care a fost recrutat de Departamentul de Informații și Protecție Internă, controversatul serviciu secret al Ministerului de Interne. Atunci, a fost încadrat ca ofițer specialist principal la Biroul de Informații. Din 2011 a fost promovat pe funcția de șef Birou Protecție Internă al serviciului secret al MAI din județul Gorj. Funcție din care avea acces la informațiile sensibile despre politicienii locali și angajații din administrația publică. S-a pensionat în anul 2016, la vârsta de 42 de ani. A fost și detectiv, dar a dat faliment Tânărul pensionar special s-a asociat apoi cu un cetățean pe nume Nicolae Marin și au înființat Two Investigator SRL, o societate de detectivi particulari. Se întâmpla în anul 2019. Dar afacerea pensionarului a eșuat, cel puțin din punct de vedere contabil. Fără nici un angajat în anul fiscal 2020, firma de detectivi particulari a avut o cifră de afaceri de doar 478 lei și o pierdere declarată de 30 de lei. Un an mai târziu, firma nu a avut nici un fel de activitate. Anul 2022 i-a adus pierderi de 450 lei, iar în 2023 toate datele financiare au fost pe zero. "Tablagiul" cu Academie, politician pensionar special Eșecul în afaceri a fost compensat de cariera politică. În anul 2020, deputatul Mihai Weber, șeful PSD Gorj, l-a luat sub aripa sa protectoare pe Romeo Simionescu și l-a însărcinat să candideze la funcția de primar al localității Turcinești. Fostul polițist a pierdut alegerile, dar a câștigat funcția de secretar executiv la PSD Tg. Jiu. În vara anului 2022, deputatul Mihai Weber a tras sforile politice pentru ca protejatul său să fie numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Întrebat dacă a fost susținut de Mihai Weber, Romeo Simionescu a spus pentru DeFapt.ro: "Nu, nu, stați puțin. Nu o luați așa. S-a făcut o analiză la nivelul formațiunii politice. Dat fiind experiența mea de 23 de ani, 24 de ani la momentul respectiv, am fost numit în această funcție. Domnul Weber face propuneri la nivelul Consiliului Național. Și a fost unanim acceptată. Nu domnul Weber a făcut propunerea, PSD Gorj. Domnul Weber, totuși, este președintele PSD Gorj". El n-a vrut să se pensioneze, dar... Secretarul de stat Romeo Simionescu a mai explicat pentru DeFapt.ro cum a ajuns să se pensioneze la vârsta la 42 de ani, deși spune că se bucura de o carieră strălucită în serviciul secret al Ministerului de Interne. Dar ar fi avut ghinion în anul 2016, atunci când s-a decis reforma Direcției Generale de Protecție Internă. Atunci, a fost tras pe linie moartă un lot de aproape 700 de angajați care nu mai corespundeau noilor cerințe ale serviciului secret. Printre aceștia se afla și Romeo Simionescu. 10.000 de lei lunar din pensie, încă pe atât din salariu "În anul 2016 au fost 6-700 de ofițeri care au fost trimiși acasă. Nu este meritul dumneavoastră. Nu este meritul nostru. Nu ne-au trimis acasă, am fost pensionați. Serviciul a funcționat în continuare, dar a fost reorganizat cu acordul SRI. Eu sunt unul dintre ofițerii premiați, iar în anii ăia de muncă… am avut o muncă apreciată", a motivat Simionescu retragerea din Interne. Pentru că ar fi fost obligat să se pensioneze la frageda vârstă de 42 de ani, Romeo Simionescu primește anual de la stat o pensie specială de lux. În anul 2021, aceasta a fost de 110.556 lei. Apoi, suma i-a scăzut la 106.584 lei în anul 2022. Dar i-a crescut substanțial în anul 2023, la 124.702 lei, echivalentul a 24.500 de euro anual. Pensie pe care o cumulează cu salariul de secretar de stat, de 132.679 lei pe an.

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia

Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia. Alexandru Rogobete, secretarul de stat din Ministerul Sănătății care spera să fie numit în funcția de ministru în cazul demiterii lui Alexandru Rafila, s-a rățoit la toți cei care critică faptele de la "Sf. Pantelimon" cercetate de procurori. Agresivitate la Sănătate - "nimicuri" vor demisia Secretarul de stat Alexandru Rogobete, fostul consilier personal al ministrului Alexandru Rafila, a postat pe contul său de Facebook un mesaj prin care a încercat să minimalizeze cazul pacienților morți în condiții suspecte la spitalul "Sfântul Pantelimon". Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei Problema lui Rogobete: cazul ar fi fost transformat în subiect de campanie electorală. Așa că l-a arătat cu degetul pe liberalul Nicolae Ciucă, partenerul de guvernare al PSD. Apoi i-a etichetat drept "nimicuri" pe cei care cer demisia ministrului Alexandru Rafila. "Mi s-a spus acum câteva ore că . REFUZ FERM să cred asta! Așa este politica lor în care nu au construit un spital în ultimii 34 de ani! Cine ne face ? Ăia care sunt experți la făcut și care cu lipsă de demnitate și onoare se laudă cu . Cine ne cere demisia? Aceleași NIMICURI care au făcut NIMIC pentru sistemul de sănătate și care prin NIMICUL lor vor să conducă în continuare. Suntem normali la cap?", s-a burzuluit online Alexandru Rogobete. Rogobete se vede ministru La final, secretarul de stat a ținut să își declare solidaritatea cu medicii: "cu asumare și responsabilitate, MĂ ÎNCLIN CU RUȘINE, pentru că ei nu au, în fața voastră, în fața colegilor mei medici și vă asigur, CĂ NU SUNTEȚI SINGURI". Rogobete, însă, nu a scos nici un cuvânt despre pacienții de la spitalul "Sfântul Pantelimon". Mesajul postat de Alexandru Rogobete nu este deloc întâmplător. Numele său a fost vehiculat în ultimele zile ca posibil înlocuitor al pesedistului Alexandru Rafila în funcția de ministru al Sănătății. Dar, pentru că premierul Marcel Ciolacu nu l-a schimbat din funcție pe ministrul Rafila, Alexandru Rogobete a fost forțat să facă un pas înapoi. Crescut la umbra medicului Dorel Săndesc Cariera lui Alexandru Rogobete este strâns legată de cea a medicului Dorel Săndesc, managerul Spitalului Clinic Județean "Pius Brînzeu" din Timișoara și președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI). Din CV-ul lui Alexandru Rogobete aflăm că este medic rezident suspendat la spitalul condus de medicul Săndesc. În plus, este asistent universitar la UMF "Victor Babeș", acolo unde medicul Dorel Săndesc este prorector Dezvoltare Academică. Mai mult, Alexandru Rogobete este autor și coautor al mai multor articole științifice publicate împreună cu medicul Săndesc. În iulie 2020, Alexandru Rogobete a venit de la Timișoara la București pe funcția de consilier personal al secretarului de stat Nicolae Dragoș Garofil. De la medicul liberal Garofil, a trecut la cabinetului ministrului Alexandru Rafila, tot pe funcția de consilier personal. În timp ce îl consilia pe Alexandru Rafila, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, sub conducerea medicului Dorel Săndesc, l-a premiat cu 5.000 lei pe Alexandru Rogobete pentru "cea mai bună prezentare orală a unui tânăr medic". Se întâmpla în anul 2022. În februarie 2023, a fost numit în funcția de secretar în Ministerul Sănătății. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Alexandru Rogobete, dar acesta a refuzat să răspundă.

Pacienți uciși - Rafila refuză să demisioneze (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Pacienți uciși - Rafila refuză să demisioneze

Pacienți uciși - Rafila refuză să demisioneze. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, trebuie să își dea demisia pentru că a mușamalizat moartea suspectă a cel puțin 20 de pacienți de la Spitalul "Sfântul Pantelimon", după ce medicii au redus voluntar dozele de noradrenalină. Rafila minte cum respiră Mai mult, ministrul nu a luat nici o măsură după ce medicul Elena Voicu, fosta șefă a secției ATI, a fost dată afară pentru că le-a încurajat pe asistente să spună adevărul în fața procurorilor. DeFapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că ministrul Rafila l-a trimis pe Luca Sorin Ion, șeful interimar al Corpului de Control, și pe pensionarul de lux Octavian Melintescu, consilierul său personal, care nu are atribuții de control, chipurile pentru a "documenta și verifica" scandalul dintre cadrele medicale, și nu moartea suspectă a celor 20 de pacienți. Citește și: EXCLUSIV Rafila a mințit grav în scandalul morților suspecte de la „Sf. Pantelimon”: a promis că trimite Corpul de control, dar a trimis doar un consilier fără atribuții de control, care nu a verificat cauzele deceselor Scandalul a izbucnit în aprilie Ministrul Alexandru Rafila încearcă cu disperare ca să își salveze funcția după ce 20 de pacienți internați la Spitalul "Sfântul Pantelimon" au murit în condiții suspecte. Scandalul a fost declanșat la începutul lunii aprilie, atunci când s-a aflat că medicii de la Secția de Terapie Intensivă au decis să reducă dozele de noradrenalină ale unor pacienți. Citește și: După ce, luni întregi, Rafila a încercat să ascundă crimele de la spitalul „Sf. Pantelimon”, azi procurorii au reținut doi medici pentru “omor calificat cu premeditare“ Împreună cu adrenalina, noradrenalina accelerează ritmul cardiac la primele semnale de pericol, iar acest lucru determină creșterea cantității de sânge care este pompată de inimă. Personalul medical declara atunci, sub protecția anonimatului, pentru cetateanul.net, că pacienții cărora le-a fost prescrisă pe foaia de observație administrarea a 15 sau 20 miligrame de noradrenalină primeau în realitate doar un miligram. O decizie controversată luată de medici, care a dus la moarte timpurie a pacienților. Controlul ministrului, o farsă Ulterior, pe 11 aprilie, pentru a scăpa de presiunea publică, ministrul Alexandru Rafila a anunțat că va trimite Corpul de Corpul pentru a verifica ce s-a întâmplat în cazul pacienților decedați. În paralel, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au demarat propria anchetă. Dar, pe 12 aprilie a.c., la Spitalul "Sfântul Pantelimon" au ajuns doar pensionarul Luca Sorin Ion, directorul interimar al Corpului de Control, și pensionarul special Octavian Melintescu, consilierul personal al lui Alexandru Rafila. Prezența ilegală a lui Octavian Melintescu în echipa de control a ridicat primele suspiciuni de mușamalizare a cazului. La solicitarea DeFapt.ro, ministrul Alexandru Rafila a recunoscut oficial că echipa de control nu a avut misiunea de a verifica decesele suspecte, ci doar a verificat și documentat niște aspecte administrative. Pacienți uciși - Rafila refuză să demisioneze Conducerea Spitalului "Sfântul Pantelimon" a decis între timp să o "execute" pe medicul Elena Voicu, fosta șefă a secției ATI, cea care le-ar fi încurajat pe asistente să spună adevărul despre pacienții decedați în fața anchetatorilor. "Ce legătură are mortalitatea cu șefia mea? Că se moare pe capete, mai rău ca în pandemie? Ce caută morga în spatele spitalului? De ce mortalitatea e mai mare acum cu zece doctori și era mai mică când eram patru doctori în terapie?”, a afirmat medicul Elena Voicu la sfârșitul lunii mai, după ce a fost audiată ca martor de procurori. Ce a făcut ministrul Alexandru Rafila? Nimic. Declara, însă, că "mortalitatea în unitatea medicală a fost în ultimul an de 3,5 decese zilnic", precizând că nu sunt până în momentul de față elemente care să susțină acuzația privind decesele suspecte.

Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" în România (sursa: defapt.ro)
Investigații

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru

Ucrainence, exploatate pe șantier la negru: amenințări, înjurături, bătaie de joc și umilință. Așa arată calvarul unei femei din Ucraina care a încercat să își recupereze salariul de 3.400 lei de pe urma muncii prestate pe șantierele din Timișoara ale lui Mircea Miclea, patronul firmei Deretic Stil. Citește și: Sorin Grindeanu, incapabil să răspundă la o întrebare de logică simplă Femeia a făcut o plângere în urmă cu doi ani la Secția 3 de Poliție Timișoara, dar dosarul a fost făcut pierdut prin fișetele parchetului. Nemulțumită de tergiversarea anchetei, femeia a trimis o petiție președintelui României, iar acum ancheta a fost reluată. Dar noul polițist de caz i-a spus femeii că nu găsește mai multe documente din dosar, inclusiv înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Munci necalificate La începutul anului 2022, pe 14 ianuarie, o ucraineancă în vârstă de 36 de ani a fost angajată ca muncitor necalificat la firma Deretic Stil din Timișoara. Urma să se ocupe de demolarea clădirilor, zidărie, montare de plăci mozaic, faianță, gresie și parchet. Adică toată paleta de munci necalificate pe care putea să o presteze un muncitor pe șantier. Salariul lunar brut a fost stabilit la suma de 3.000 lei. Femeia a declarat pentru DeFapt.ro că a lucrat timp de șase luni pe mai multe șantiere ale firmei Deretic Stil, patronată de Mircea Miclea. I s-a făcut un Contract Individual de Muncă, dar, spune ea, documentul nu a fost înregistrat în Revisal. Ucrainence, exploatate pe șantier "la negru" "Eram la negru, nu aveam nici un act. Eram foarte mulți din Ucraina, fete, băieți. Am lucrat și la el la bloc, și la el acasă. Are un bloc cu două etaje, am lucrat interior, exterior. La sediul ITM, la fel, interior, exterior. Nu ne-a văzut nimeni. Nu ne-a întrebat de acte, nimic. Era prieten cu șeful de la ITM Timișoara", spune femeia care nu a vrut să îi publicăm identitate de frica unor represalii. După șase luni de muncă, a început scandalul între ucraineancă și patronul Mircea Miclea. Femeia avea de primit suma de 3.400 de lei. Mircea Miclea i-a spus să se ducă la un angajat de-al său ca să îi dea salariul pentru că el era plecat din țară. Dar nu și-a primit banii. Plimbată între cei doi, femeia a sunat la poliție în speranța că își va primi banii. "Fraiero! Mă ameninți pe mine în țara mea?" Pe 18 iulie 2022, femeia a sesizat Secția de Poliție 3 Urbană Timișoara cu privire la faptul că angajatorul ei, firma Deretic Stil, respectiv patronul Mircea Miclea, nu îi plătește salariul. La scurt timp după ce a aflat de curajul femeii, Mircea Miclea a sunat-o și a început să o înjure și să o umilească. "Fă, p....o, auzi, mă c.c pe mă-ta, pe tine, pe tot neamul tău. Fă, m....o! Nu știi cu cine te-ai pus! Toată viața ta dacă stai în România o să te f.t numai în c.r. Fraiero! (...) Mă ameninți pe mine în țara mea?(...) Te calc pe cap! Voi nu mă știți pe mine. Mă știți ca băiat bun, dar vă arăt fața cealaltă! "Nu îți dau nici un ban!" Tu mă ameninți pe mine? Am să te f.t numai în c.r. Mă ameninți cu presa? (...) Acuma am aterizat în țară, mă fraiero! (...) Să mă cauți în fiecare zi cu toți polițaii! Să vezi ce fac eu cu ăștia care au fost la Mădălin. Mâine ai dosar penal că ai intrat în casa oamenilor și ai furat 200 de milioane", se poate auzi pe înregistrarea convorbirii. Femeia îi spune că nu a făcut nimic, doar și-a cerut banii ei munciți. "Las' că îți dau eu banul tău", îi spune amenințător Mircea Miclea, care continuă să o înjure. "Cheamă toată poliția, cu toată poliția din România să vii la mine la poartă. (...) Te luam în casă și mă c...m pe tine. (...) Vino cu poliția când sunt eu acasă, vino cu toți șmecherii de jurnaliști când sunt eu acasă. Nu îți dau nici un ban!", se aude spunând patronul Mircea Miclea. Dosar abandonat doi ani la Poliție În urma plângerii depuse de femeie la Secția 3 Poliție Timișoara s-a deschis dosarul 6608/P/2022. De atunci au trecut doi ani, timp în care dosarul a fost uitat într-un fișet al procuraturii sau al poliției. Văzând că nu se întâmplă nimic cu plângerea, femeia a făcut o serie de petiții la Poliția Română, cât și la Președinția României. De la Poliția Română nu a primit nici un răspuns, însă în urma petiției adresate președintelui Klaus Iohannis, a fost chemată din nou la audieri la Secția 3. "De doi ani de zile nu s-a întâmplat nimic. Am făcut petiție la Președinția României, iar acum m-au audiat din nou. S-au pierdut ceva acte. Era alt polițist. Polițaiul nu mi-a zis nimic de petiția adresată președintelui. Mi-a zis că polițistul care a preluat inițial cazul nu mai lucrează în Poliție. Patronul: "Nu îmi mai aduc aminte" Între timp, patronul ăsta al meu m-a amenințat pe mine, pe prietenul meu. Punea fel și fel de persoane să ne sune. Nu mi-a dat nici până în ziua de azi banii", a spus ucraineanca. Concret, a declarat femeia, ar fi dispărut înregistrarea telefonică în care era amenințată și umilită. Contactat pe către DeFapt.ro, patronul Mircea Miclea nu și-a mai adus aminte dacă a plătit salariul restant femeii din Ucraina. "Dosarul este în curs și se ocupă avocatul de el. Nu lucrau la negru. Erau raportați în REVISAL, e un program electronic. Nu știu să vă spun nimic. Nu îmi mai aduc aminte dacă le-am dat banii. Nu am avut nici o relație cu doamna Maria. Doamne, ferește!", a declarat Mircea Miclea. Contract de muncă fără semnătură Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș, instituția care ar trebui să vegheze la respectarea drepturilor angajaților, pare că lucrează în mod special în favoarea patronilor. Femeia a depus o plângere la ITM Timișoara împotriva firmei Deretic Stil. Pe 9 august 2022, ITM Timiș i-a răspuns femeii că firma Deretic Stil a înregistrat pe numele ei un contract de muncă începând cu data de 10 iunie 2022, contract de muncă încetat 11 zile mai târziu. "De asemenea menționăm faptul că contractul individual de muncă prezentat de angajator nu poartă semnătura dumneavoastră", motiv pentru care firma Derectil Stil a fost sancționată contravențional. ITM se face că nu vede ilegalitatea Deși femeia le-a spus inspectorilor ITM că a început munca din data de 14 ianuarie 2022, aceștia au concluzionat că "nu rezultă că ați desfășurat activitate în cadrul societății în perioada menționată de dumneavoastră". Atunci când le-a prezentat ulterior documentele semnate în ianuarie 2022, inspectorii ITM au înghițit în sec și au făcut stânga împrejur. "Când le-am arătat vechiul contract, inspectorii ITM au început să se bâlbăie și să îmi explice că de fapt era un precontract", a mai spus femeia. Mai mult, aceasta are mai multe poze făcute pe șantierele lui Mircea Miclea în perioada în care ITM Timiș susținea că femeia nu a lucrat la negru.

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet

Pesedistul Iulian Iacomi, primarul de la Lehliu Gară poreclit "Șpăguță", a primit de 50 de ori mită de la Iulian Dumitrescu, celebrul "baron" liberal din Prahova, potrivit procurorilor DNA. În total, este vorba de 923.350 lei și 74.000 de euro pentru emiterea avizelor necesare construirii unei hale de panouri termoizolante. Citește și: Fabuloasa listă a profesorilor de la SNSPA: un fost securist, un căpitan de 76 de ani din propaganda ceaușistă, politruci PSD-PNL DeFapt.ro a analizat declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi, din care rezultă că edilul e foarte norococ. Astfel, primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet: cel mai mare câștig pe care l-a avut a fost de 300.000 lei, menționat în anul 2021. A mai câștigat sume importante de bani de două ori: în 2016, respectiv în 2022. O firmă cumpără un teren Liberalul Iulian Dumitrescu are un nou dosar de corupție după ce anchetatorii au găsit, în urma perchezițiilor informatice, mai multe informații relevante despre traseul șpăgilor între politicienii de la PSD și PNL. Procurorii DNA menționează că, în anul 2011, firma Delta Antrepriză de Construcții și Montaj '93, controlată pe atunci de denunțătorul Ionel Pirpiliu, a cumpărat un teren de 11 hectare în Lehliu Gară. În anul 2013, terenul valora în jur de 200.000 de euro. Tot în acel an, terenul a fost preluat de o firmă controlată de părinții lui Iulian Dumitrescu. Interpușii lui Iulian Dumitrescu vând de cinci ori mai scump Terenul a fost vândut ulterior firmei Bucegi Invest, patronată de Angelia Marilena Lambrea, sora lui Iulian Dumitrescu, și Vasile Viorel Grigore, un interpus al baronului liberal. De la cei doi, terenul a fost cumpărat cu 1,1 milioane de euro de o firmă care voia să construiască o hală pentru panouri termoizolante. Pentru a putea obține aprobarea pentru PUZ, Iulian Dumitrescu i-a promis primarului pesedist Iulian Iacomi un comision de 30% din prețul terenului. Bani pe care i-a dat în 50 de tranșe. Astfel, Iacomi a primit în total 923.350 lei și 74.000 de euro. Din convorbiri, rezultă că primarul Iulian Iacomi era poreclit "Șpăguță". Din Dor Mărunt, la Lehliu Gară Pesedistul Iulian Iacomi (57 de ani) are un CV complex. Primul loc de muncă declarat oficial l-a obținut în anul 2000, la vârsta de 33 de ani. Atunci, a fost ales primar al localității Dor Mărunt din județul Călărași. Era și președinte al filialei locale a PSD. În anul 2008, i-a trădat pe social democrați și s-a înregimentat la PDL, partid controlat atunci de Traian Băsescu. Tot în același an, a candidat și câștigat funcția de primar la Lehliu Gară. Apoi, în 2012, înainte de a câștiga cel de-al doilea mandat de primar la Lehliu Gară, Iulian Iacomi a revenit în PSD. Partidul l-a făcut vicepreședinte PSD Călărași. Ulterior, în 2016, a câștigat un mandat de deputat pe listele PSD. Salariu minuscul, avere mare Conform declarației de avere din decembrie 2016, Iulian Iacomi deținea împreună cu Daniela Brăileanu un teren agricol de 9.000 mp în localitatea Dor Mărunt. Pe numele său avea 15.000 mp de pădure și 31.000 mp de teren intravilan. La capitolul "clădiri", a menționat atunci un apartament de 98 mp în București, aflat pe numele Sarei Iacomi. Iulian Iacomi mai deține două vile (de 200 mp, respectiv 100 mp) în Dor Mărunt. Mai avea o casă de vacanță și un spațiu comercial în Lehliu Gară. Totodată, mai declara două mașini (VW Passat, Audi). Dar avea și datorii. Avea de restituit trei împrumuturi, în cuantum total de 140.000 lei. Mai făcea un ban din din închirierea apartamentului din București și a spațiului comercial din Lehliu Gară, de pe urma cărora încasa anual în jur de 7.500 de euro. Soția sa, Lidia Iacomi, câștiga un salariu de doar 24.000 lei anual, iar el, o indemnizație de primar de 36.304 lei. Primarul "Șpăguță", sume imense la Superbet După primul an de Parlament, în aprilie 2017, a dat un "tun" la pariuri sportive: a menționat că ar fi câștigat 215.600 de la Superbet. Cel de-al doilea mare câștig l-a avut în urma nunții. Declarațiile de avere ale primarului Iulian Iacomi nu mai sunt disponibile pentru perioada 2018 – 2021. Potrivit declarației de avere din 2022, soții Iacomi au mai cumpărat un teren intravilan de 990 mp și o vilă de 200 mp în Lehliu Gară. Iar Lidia Iacomi a devenit consilier la Camera Deputaților, pe un salariu anual de 30.000 lei. Iar soarta a fost și mai generoasă cu primarul Iacomi: a declarat că a câștigat alți 300.000 lei la jocuri de noroc. În declarația de avere depusă în 2023, primarul Iulian Iacomi a menționat un nou câștig la jocuri de noroc: 110.689 lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră