duminică 27 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Prima infecție nosocomială la spitalul din Iași unde au murit șapte copii, în august. Spitalul n-a făcut nimic - raport al Corpul de control

Prima infecție nosocomială la spitalul din Iași, SPIAAM, unde au murit 7 copii a fpst semnalată în august, dar spitalul n-a făcut nimic ca să limiteze răspândirea infecției, arată un raport preliminar al Corpului de control al ministerului Sănătății.  Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Raportul constată o situație dezastruoasă la acest spital, controlat de Consiliul Județean Iași: personalul medical nu se spală pe mâini, fiindcă nu sunt chiuvete în saloanele ATI, materialele de unică folosință sunt expirate, nu există o boxă pentru colectarea lenjeriei murdare. Prima infecție nosocomială la spitalul unde au murit 7 copii, în august Ce arată raportul preliminar:  Primul caz de Serratia marcescens a fost declarat în Fișa de declarare a IAAM în data de 08.08.2025. Următorul, pe 13.09. Dar, „nu au fost dispuse măsuri de către conducerea SPIAAM către medicul șef ATI pentru limitarea difuzării infecției prin desemnarea de personal dedicat pentru fiecare dintre pacienții din focar”. Potrivit Corpului de control, în Ghidul de izolare al unității sanitare nr. 3507/02.02.2023 – Măsuri epidemiologice pentru izolarea și protecția pacientului, în tabelul cu tipuri de precauțiuni recomandate în funcție de agentul patogen, Serratia marcescens nu este inclusă în lista agenților patogeni „Nu se respectă normele de amplasare a paturilor în saloane, distanța dintre paturi de cel puțin 2,5 m și distanța de 3-3,5 metri de la perete” Controlul ministerului Sănătății a găsit materiale de unică folosință expirate din februarie 2025 „Saloanele/rezervele pacientilor nu sunt dotate cu lavoare cu apă curentă pentru a se efectua procedura de curătare si dezinfectie a mâinilor” Efectul absenței chiuvetelor: personalul ATI nu se spală pe mâini, arată Corpul de control. Nu există boxă pentru colectarea lenjeriei murdare și boxă pentru colectarea deșeurilor rezultate din activitatea medical Datele apar în raportul intitulat „CONCLUZII PRELIMINARE privind verificarea efectuată la nivelul Spitalului Clinic de Copii „Sf. Maria” Iași respectiv la Direcția de Sănătate Publică a Județului Iași, în contextul epidemiologic privind infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM)”

Prima infecție nosocomială la spitalul din Iași unde au murit șapte copii, în august. Spitalul n-a făcut nimic - raport al Corpul de control
Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani, ce se poate face - o analiză a fostului ministru al Muncii, Turcan
Eveniment

Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani, ce se poate face - o analiză a fostului ministru al Muncii, Turcan

Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii 6-8 ani, ce se poate face: „Fără mai mulți contribuabili și fără creșterea numărului de contribuții, ajustările de deficit se vor face prin taxe mai mari, datorie publică mai mare sau prin presiune pe regulile de pensionare”, arată o analiză a fostului ministru al Muncii, Raluca Turcan. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Ea prezintă care sunt estimările privind numărul celor care se vor pensiona, la cât va ajunge pensia medie și ce ar trebui să facă atât viitorii pensionarti, cât și statul. Un milion de „decreței” din regimul Ceaușescu vor ieși la pensie în următorii ani „În următorii 6–8 ani, aproape un milion de noi pensionări vor schimba aritmetica sistemului de pensii în România. De ce sistemul de pensii e mai important ca niciodată — și de ce merită să citești până la capăt?   Pe scurt: intrăm într-un deceniu în care deficitul sistemului public va crește, iar un val demografic masiv (generațiile ’67–’69) intră la pensie. Asta înseamnă presiune pe buget, pe piața muncii și pe echilibrul dintre contribuabili și beneficiari. Dacă ești aproape de pensionare sau ai părinți în această situație, informațiile de mai jos îți pot pune ordine în decizii și așteptări   1) Unde suntem azi?   • Deficitul bugetului de pensii: ~5,4 mld. lei. Deficitul structural arată că ceea ce colectăm din contribuții nu mai acoperă ce plătim în pensii.   • Pensia medie: ~2.814 lei; în 10 ani poate urca spre ~4.200 lei. Această creștere nominală va depinde de salariul mediu, inflație și regulile de indexare.   • Raport activi/pensionari: aproximativ 1,3 la 1. Tendința este de scădere pe măsură ce generațiile numeroase ies din activitate. Consecința imediată: fără mai mulți contribuabili și fără creșterea numărului de contribuții, ajustările de deficit se vor face prin taxe mai mari, datorie publică mai mare sau prin presiune pe regulile de pensionare.   2) Valul demografic care vine (și de ce contează)   • Cum am ajuns aici: în 1968 s-au născut ~512.500 copii, iar în 1969 peste 460.000 — dublu față de 1966–1967. Aproximativ 430.000 au fost fete.   • Regulile pentru femei: vârsta standard urcă etapizat până la 65 de ani în 2035; pot beneficia de pensie anticipată cu până la 5 ani înainte, dacă există minimum 40 de ani de stagiu (35 contributivi + până la 5 ani perioade asimilate).   • Calendarul ieșirilor:   • grupul născută în 1967 (≈212.000 femei) poate accesa pensia anticipată încă din 2025 (dacă îndeplinește stagiul).   • restul valului (≈800.000) intră la limită de vârstă între 2030–2033, iar o parte poate opta pentru pensie anticipată începând cu 2025.   • Impactul macro: în 6–8 ani avem ≈1 milion de pensionari în plus. Asta înseamnă:   1. presiune pe bugetul asigurărilor sociale,   2. deficit de personal în sectoare mari (sănătate, educație, administrație, industrie),   3. cerere mai mare de servicii sociale (sănătate, îngrijire de lungă durată),   4. nevoia de recalibrare a Pilonului I (public) împreună cu Pilonul II (privat obligatoriu) și Pilonul III (voluntar).   3) Ce înseamnă „miza” acestei etape?   a) Echitate în Pilonul I (public) Recalcularea pensiilor pe principiul „la muncă egală, pensie egală” corectează discrepanțele istorice dintre cariere similare. Beneficiul social: legitimitate și încredere mai mare în sistem. Costul: efort administrativ și bugetar pe termen scurt.   b) Corectarea pensiilor de serviciu („speciale”)   Reducerea inechităților și a derapajelor de vârstă/stagiu este crucială, mai ales cu pensionări masive după 2031. Altfel, deficitul Pilonului I riscă să fie „dublu penalizat”: de demografie și de ieșiri preferențiale.   c) Mai mulți contributori, mai multă muncă efectivă Raportul 1,3 activi / 1 pensionar nu e sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de: • Rată mai mare de ocupare; • Migrație de revenire / imigrație selectivă în domeniile cu deficit cronic; • Prelungirea voluntară a vieții active (muncă part-time după vârsta standard, cumul pensie-salariu, în privat, în zonele deficitare).   d) Pilonul II: randamente și contribuții „Dinamizarea randamentelor” înseamnă reglementare și guvernanță care să permită diversificare prudentă, costuri mai mici și disciplină de investiții pe termen lung. La fel de important: creșterea contribuției virate și extinderea numărului de participanți.   4) De ce ar trebui să te intereseze acum, dacă ești aproape de pensionare? 1. Calendarul inseamna bani. Diferența dintre anticipată și limită de vârstă poate însemna mii de lei pierduți sau câștigați pe termen de viață — în funcție de stagiu, speranță de viață și indexări. 2. Toate veniturile contributive ajustează pozitiv pensia. Cariera, sporurile, perioadele asimilate și modul în care au fost raportate pot să-ți modifice substanțial punctajul. 3. Ferestre de oportunitate. 2025–2033 reprezinta perioada în care deciziile despre a mai rămâne în muncă încă 1–3 ani, a completa stagiul, pot produce diferențe reale în venitul de la bătrânețe. 4. Inflația, șocurile pe piața muncii, evoluția regulilor fiscale și de indexare pot să producă mutații negative asupra veniturilor din pensie.   5) Ce e de făcut? • Verifică-ți stagiul (Pilon I): cere adeverințe pentru perioade contributive și corectează erorile din Revisal/carnet. • Calculează scenarii: • Anticipată vs. limită de vârstă: diferență de punctaj/penalizare, speranță de viață, indexări. • Rămân încă 12–24 luni în muncă? • Optimizează Pilonul II: verifică istoricul contribuțiilor, nivelul comisioanelor, randamentele pe 5–10 ani; nu te uita doar la ultimul an. • Activează Pilonul III (voluntar): chiar și contribuții mici, constante, pot suplimenta Pilonul I/II. • Plan de tranziție la pensie: dacă sectorul tău riscă depopulare, negociază part-time/mentorat după vârsta de pensionare. Astfel, îți păstrezi venitul, acumulezi stagiu și ajuți la transferul de competențe. • Păstrează flexibilitatea: evită deciziile ireversibile până clarifici recalcularea și impactul asupra punctajului personal.   6) Ce trebuie să facă statul(pe scurt)? 1. Să finalizeze echitabil recalcularea și să digitalizeze integral istoricul de carieră. 2. Să corecteze pensiile de serviciu astfel încât Pilonul I să nu fie dezechilibrat de excepții. 3. Să crească baza de contribuabili: măsuri pentru ocupare, combaterea muncii nedeclarate, programe pentru 55–64 ani, atragerea diasporei. 4. Să consolideze Pilonul II: guvernanță, transparență, diversificare și contribuții coerente. 5. Să pregătească serviciile sociale (sănătate și îngrijire pe termen lung) pentru un număr mai mare de vârstnici.   7) Concluzie   Nu e doar o discuție tehnică de buget: e viața ta la pensie. În următorii 6–8 ani, aproape un milion de noi pensionări vor schimba aritmetica sistemului. Dacă ești la câțiva ani de pragul de pensionare, informația și planificarea sunt cel mai bun „randament” pe care îl poți obține: verifică stagiul, analizează scenarii, clarifică opțiunile de Pilon II/III și decide când și cum ieși la pensie pe baza datelor tale, nu la întâmplare”, a scris Turcan pe Facebook. 

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală
Eveniment

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală

Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport construite din bani de la bugetul central, iar noi stadioane se vor mai finanța, de către ministerul Dezvoltării, prin CNI, doar cu co-finanțare locală în procent de minimum 25%. Citește și: Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie” Proiectul așa-numitei „ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice” nu apărea pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, 2 octombrie, așa cum a fost ea publicată pe site-ul Executivului. Toate informațiile despre această ordonanță au fost anunțate de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu.  Guvernul intră peste proiectele CNI: stop sălilor de sport, stadioane doar cu co-finanțare locală Ce prevede ordonanța de urgență adoptată azi: „Vor fi oprite proiectele privind sălile de sport, aşezămintele culturale, fosele septice şi sistemele de canalizare. Se vor abroga o serie de subprograme, inclusiv pentru că ele se dublează cu alte programe ale Ministerului Dezvoltării – e vorba de săli de cinema, drumuri de interes local şi drumuri de interes judeţean, imobile cu risc seismic” - a spus Dogioiu, citată de Agerpres. „Rămâne doar programul dedicat în cadrul Ministerului Dezvoltării – reabilitare blocuri de locuinţe situate în zone defavorizate”  În ceea ce priveşte Programul naţional „Anghel Saligny” a fost stabilit „un termen limită pentru încheierea contractelor de finanţare între 1 ianuarie 2026 şi 31 decembrie 2026”. „Deci, 31 decembrie 2026 va fi termenul limită, începând cu 1 ianuarie 2026, în care pot fi încheiate contracte de finanţare”. „Tot ceea ce se semnează anul viitor va fi achitat în 2027” „În cazul stadioanelor, se vor putea realiza aceste investiţii numai cu participarea beneficiarilor la finanţarea acestora, prin convenţii de cofinanţare în cuantum de 25% din valoarea totală a lucrărilor. În situaţia în care nu a început execuţia lucrărilor, aceasta poate începe după data de 1 ianuarie 2027. Abia de atunci vor putea fi finanţate, construite, din nou, stadioane din bugetul public. Partea de 25% care este cofinanţare din partea autorităţilor locale poate fi, sigur, şi mai devreme. Fiecare autoritate locală şi-o plăteşte când o doreşte, dar pe partea de buget public, după 1 ianuarie 2027” Nu este clar, deocamdată, impactul acestor măsuri, mai ales în ceea ce privește costurile amânate pentru 2027. 

Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie”
Eveniment

Ministrul Bogdan Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja: 27.000 lei/megawatt, risc de blackout, proiecte „pe hârtie”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), arată dezastrul de după mandatul lui Sebastian Burduja la acest minister: s-a plătit și o sumă record pentru energie, de 27.000 lei/megawatt, există un risc de blackout și sunt proiecte pentru noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz care au rămas „pe hârtie”.  Citește și: Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate - Curtea de Conturi Ivan a arătat că blackoutul „este unul dintre cele patru scenarii” pe care specialiştii l-au evidenţiat într-un studiu comandat de Transelectrica. „Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a insistat ministrul Energiei. Studiul este „al unei companii autorizate internaţional”.  „O spun cu toată răspunderea de ministru şi pe baza datelor, nu există un risc de blackout în România”, afirma fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, la 6 iunie, la Digi 24.  Noul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a mai spus că cetățenii români plătesc cea mai scumpă energie electrică din Europa, luând în calcul prețul energiei în anumite intervale orare.  Ministrul Ivan arată dezastrul de după mandatul lui Burduja Ce a arătat Ivan, la Antena 3 sau Digi 24: „România plătește cel mai scump curent electric din Europa pe anumite intervale orare. În medie, în ultima săptămână, pe tranzacțiile de pe bursă, avem 145 de euro în comparație cu media de 61 de euro per megawatt oră din Franța” „Vă dau datele de ieri. România a vândut megawatt-ul în Ungaria, de exemplu, cu 20 de cenți, adică un leu. Iar noi avem intervale de timp între orele 6 și 10 seara, în care România importă megawattul de energie cu 1000, 2000 sau 2500 lei” „Am avut anul trecut o situație o extremă de 27.000 lei pe un megawatt” „Comisia Europeană mi-a spus: «Domnule ministru, România și-a asumat asta, nu noi. Noi v-am dat 2,6 miliarde de euro să faceți noi capacități de producție a energiei bazate pe gaz așa cum le-ați ales voi. Aveți contracte de finanțare semnate în 2022 - 2023» ...Proiectele sunt pe hârtie, licitațiile au fost făcute, nu au venit ofertanții, au fost suplimentate. „Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout” Însă Ivan a dat vina pe foștii miniștri ai Fondurilor Europene pentru faptul că România și-a asumat să închidă rapid centralele pe cărbune: „Pot fi întrebați miniștrii Fondurilor Europene de atunci cum România și-a asumat cea mai agresivă țintă de decarbonizare: să închidă minele și centralele pe cărbune din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia până la 31 decembrie 2025”.  Burduja susținea că blackout-ul este fake news Sebastian Burduja a respins în mod repetat afirmația că România riscă un blackout. „România nu a fost niciodată aproape de blackout. Asta a fost o știre falsă. Și, din păcate, ea dă apă la moară celor care vor să creeze o impresie de fragilitate în partea instituțiilor statului român. Pe baza capacității noastre de interconexiune actuală, avem până la 4.000 MW posibilitate de schimburi import-export, avem totodată producția românească”, afirma el în martie 2025. 

Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate - Curtea de Conturi
Eveniment

Agenția Națională pentru Sport a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate - Curtea de Conturi

Agenția Națională pentru Sport (ANS) a plătit ani întregi rentă viageră unor persoane decedate, foști sportivi, arată Curtea de Conturi după un audit la această instituție. Curtea a identificat cinci cazuri în care această rentă viageră a fost plătită după decesul beneficiarilor. În unele situații aceste plăți au continuat câteva luni, în altele - ani.  Citește și: EXCLUSIV Marele fiasco al corvetei ușoare turcești pentru MApN: nu are sisteme de rachete anti-navă și antiaeriene, va sta ani de zile în șantier Agenția Națională pentru Sport a plătit rentă viageră unor persoane decedate Totalul plăților către persoane decedate a fost de 513.722 de lei. „Pentru beneficiarul SNA, pentru care există indicii că a decedat la data de 28.11.2017, în Germania (informații postate pe internet), a fost plătită necuvenit suma totală de 295.807 lei, pentru perioada 28.11.2017-31.01.2024”, arată auditul Curții. Documentul nu precizează dacă s-a încercat recuperarea sumei. În unul din aceste cazuri, ANS nu a reușit să confirme decesul, așa că a înregistrat în continuare obligații de plată: „Pentru beneficiarul BLG, pentru care există indicii că a decedat la data de 28.05.2018, în Suedia (informații obținute de pe internet), a fost plătită necuvenit suma totală de 192.127 lei, pentru perioada 28.05.2018-31.05.2022. Ulterior sistării plății rentei, în lipsa unor documente justificative care să certifice decesul beneficiarului, entitatea a înregistrat în continuare obligații de plată reprezentând rentă viageră, sumele fiind virate şi reflectate în debitul contului 552 ,«Disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit»”.  Renta viageră se acordă, la cerere, sportivului de performanță care a obținut o medalie de aur, argint sau bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puțin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice, după ce acesta s-a retras din activitatea sportivă.

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe
Politică

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe

Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide, deși premierul Bolojan a spus că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă”, explică ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Acesta a fost întrebat, într-o conferință de presă, de ce, la rectificarea bugetară, nu a fost diminuată subvenția acordată partidelor, ba dimpotrivă, AEP a primit mai mulți bani.  Coaliția nu a vrut să taie banii pentru partide „Din punctul meu de vedere, toată lumea trebuie să fie parte la acest efort naţional, inclusiv partidele politice. Şi dacă se propune, de exemplu, o reducere de 10% a posturilor în administraţie, cel puţin în cea locală, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica şi partidelor politice. Sunt convins că nu ar fi o catastrofă”, a spus premierul Bolojan, la 24 septembrie.  Însă, după opt zile, ministrul de Finanțe afirmă că actuala coaliție majoritară nu a luat o decizie. „Când se va lua o decizie în coaliție legată de zona de subvenție, noi, Ministerul de Finanțe, o vom opera sau o vom transfera, imediat o vom opera într-un act normativ. Momentan nu avem această decizie, momentan e vorba doar de rectificare și în rectificare v-am explicat ce am, cum am operat zona de Autoritate Electorală Permanentă”, a spus Nazare.  El a fost întrebat dacă există un orizont de timp pentru o astfel de decizie. „Decizia este a coaliției, deci n-aș putea să trec peste coaliție, să vă spun”, a spus Nazare. 

Primarii, noi pretexte ca să evite concedierile: doar concomitent cu administrația centrală. Însă PSD refuză concedieri și în ministere
Politică

Primarii, noi pretexte ca să evite concedierile: doar concomitent cu administrația centrală. Însă PSD refuză concedieri și în ministere

Primarii coaliției majoritare, susținuți de PSD, inventează noi pretexte ca să evite concedierile: sunt de acord cu acestea doar concomitent cu tăieri ale aparatului bugetar din administrația centrală, arată surse politice. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Însă PSD refuză concedieri și în ministere, așa că blocajul este total. Primarii, noi pretexte ca să evite concedierile O reuniune a coaliției majoritare, la care au participat premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Marian Neacșu, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Timișoarei, Dominic Fritz (președintele USR), liderul UDMR Kelemen Hunor, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (UDMR), și Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităților naționale din Parlament, a avut loc în această după-amiază.  Reuniunea s-ar fi terminat fără nici un acord. Bolojan nu a vrut să renunțe la propunerea de a concedia circa 13.000 de persoane din administrația centrală, în timp ce PSD și primarii din toate partidele se opun. Primarii ar fi propus diferite formule care să reducă impactul unor concedieri: unii vor să se reducă cu maximum 20% posturile ocupate - adică între nimic și acest plafon maximal - iar alții cer ca din schemele de personal să fie scoase cluburile sportive, unde nu s-ar produce nici o concediere. Altă variantă, dinspre PSD, ar fi fost: tăiere cu 5% a cheltuielilor de personal și cu 5% a celor cu bunurile și serviciile. UDMR ar propune disponibilizarea a 7–8% dintre angajați, în loc de 10%, iar restul ajustărilor să fie făcute prin tăieri de cheltuieli. „Dacă nu se ajunge la un acord în câteva săptămâni, faptul că reluăm lună de lună această temă devine dăunător pentru coaliție”, a declarat, la Digi 24, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla. 

Șocant: în saloanele de la secția ATI a spitalului de copii din Iași nu sunt chiuvete. Legislația, încălcată flagrant
Eveniment

Șocant: în saloanele de la secția ATI a spitalului de copii din Iași nu sunt chiuvete. Legislația, încălcată flagrant

Șocant: în saloanele de la secția ATI a spitalului de copii din Iași unde au murit șapte copii nu sunt chiuvete, arată jurnalista Carla Tanasie pe Facebook. Ea explică faptul că existența acestor chiuvete este esențială pentru a preveni infecțiile nosocomiale, iar legea impune existența lor. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Spitalul a fost recent renovat cu 130 de milioane de lei din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional - potrivit unei declarații a fostului premier PNL Nicolae Ciucă. În saloanele de la secția ATI a spitalului de copii din Iași nu sunt chiuvete Acum, Tanasie se întreabă cum a avizat Direcția de Sănătate Publică reparații care nu prevedeau existența unor chiuvete cu apă caldă și rece în fiecare salon: „Personalul medical trebuie să își spele frecvent mâinile înainte și după contactul cu fiecare pacient. O chiuvetă amplasată în salon reduce riscul de contaminare”, a scris ea.  „Secția ATI a spitalului de copii din Iași funcționează fără chiuvete în saloane. Adică este încălcată una dintre cele mai importante norme de igienă. În secția ATI a Spitalului de Copii din Iași nu există chiuvete cu apă caldă și rece în saloanele pacienților. Personalul medical este nevoit să iasă din saloane și să parcurgă holul până la sala de tratament pentru a se spăla pe mâini. Acolo se află singura chiuvetă, în a cărei scurgere a fost depistată bacteria Serratia.   Spitalul (implicit secția ATI) a fost renovat în urmă cu doar doi ani, printr-un proiect finanțat cu fonduri europene, avizat de Direcția de Sănătate Publică Iași. Am solicitat oficial clarificări pentru a afla dacă chiuvetele erau prevăzute în proiect și nu au fost montate sau dacă secția a funcționat în tot acest timp cu încălcarea uneia dintre cele mai importante norme de igienă.   Dintre toate măsurile de prevenire a infecțiilor, spălatul corect și frecvent pe mâini cu săpun bactericid este cea mai eficientă.   La Iași, într-un spital recent renovat, personalul medical nu are unde să își spele mâinile, pentru că pur și simplu nu există chiuvete, în ciuda faptului că legislația prevede clar că «pentru spălarea pe mâini a personalului, fiecare încăpere trebuie să aibă o chiuvetă cu apă caldă și rece, care să permită acționarea cu cotul sau cu piciorul».    Ca urmare a acestei neconformități, spitalul a accesat fonduri prin PNRR și a achiziționat dezinfectanți pentru saloane și săpun bactericid, care sunt disponibile doar de aproximativ două luni.   De ce este importantă prezența unei chiuvete în salonul ATI?   1. Controlul infecțiilor nosocomiale Personalul medical trebuie să își spele frecvent mâinile înainte și după contactul cu fiecare pacient. O chiuvetă amplasată în salon reduce riscul de contaminare.   2. Intervenții rapide și fără risc În caz de urgență, accesul imediat la apă și posibilitatea spălării mâinilor în salon sunt extrem de importante. Personalul medical și cel auxiliar nu ar trebui să părăsească salonul pentru a se spăla, deoarece acest lucru consumă timp și crește riscul de infecții”, a explicat jurnalista. 

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”
Politică

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”

Consilierul prezidențial Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic”: „România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989”. Burnete, care este consilier prezidențial pe probleme economice, a postat acest mesaj pe Facebook, după o vizită la Timișoara. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Însă el a arătat că, după discuțiile cu antreprenorii din zonă, a primit și mesaje despre „avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul”. „M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România”, a mai scris el, după întâlnirile cu companiile de tehnologie.  Burnete, răspuns către cei care susțin că „România nu mai produce nimic” „Am făcut ieri un tur de forță prin mediul de afaceri timișorean pe lângă vizitele și discuțiile alături de președintele Nicușor Dan. Am început cu agricultura și procesarea de mâncare. Am discutat cu mai mulți fermieri despre problemele pe care le au cu fragmentarea terenurilor care trebuie comasate sau cu accesul la apă pentru irigații. Am vorbit despre investițiile pe care le fac în procesarea materiilor prime pentru a-și crește valoarea adăugată. Da, am gustat și un mic înainte de ora nouă. Nu mă judecați. Am vizitat apoi companii de tehnologie care mi-au spus că se simt încă excelent la Timișoara și în România în ciuda lipsei de predictibilitate din ultimii ani. M-au rugat ca statul să nu-i mai zăpăcească de cap pentru că le este din ce în ce mai greu să aducă investiții în România. Am discutat despre R&D și cum facem mai mult, despre AI și dacă putem construi un Gigafactory în România (scump și greu, dar ar fi o mare realizare).   Alături de domnul președinte am vizitat un start-up românesc care diagnostichează cancer pulmonar cu ajutorul AI și o altă companie de tehnologie care folosește camere cu AI pentru o sumedenie de aplicații. Apoi am stat de vorbă alături de președinte și primarul Dominic Fritz cu câteva zeci de oameni de afaceri din Timișoara despre cum îi ajutăm să inoveze mai mult. Am încheiat vizitele într-o fabrică unde precizia extrem de înaltă și procesele industriale sofisticate sunt la ele acasă.   Mi s-a demonstrat din nou cât de deprins de realitate este discursul fals care spune că România nu mai produce nimic spre deosebire de acum zeci de ani. România exportă astăzi în 3 săptămâni cât a exportat în tot anul 1989. Despre ce vorbim.   Asta nu înseamnă că am fost surd la lucrurile mai puțin plăcute pe care le-am auzit și de care eram conștient: avize care durează cu anii, birocrație prea stufoasă, legislație neclară, un dialog fracturat cu statul. Vom încerca să rezolvăm cât mai multe din neajunsurile care ne-au fost semnalate”, a scris Burnete, pe Facebook.     

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă”
Politică

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă”

Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist: „N-a lăsat nimic în urmă în afară de scandaluri și ipocrizie”, a scris, pe Facebook, deputatul Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, despre Marius Budăi, fost ministru al Muncii. Citește și: România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget Budăi, care a rămas deputat PSD, îl atacă constant pe premierul Ilie Bolojan. „Aceasta este dovada clară a eșecului austerității! După acest eșec premierul Bolojan nu mai poate da vina pe «greaua moștenire»”, scria Budăi la 30 septembrie.  Cel mai brutal atac al unui lider PNL împotriva unui ex-ministru pesedist Acum, Muraru scrie despre Budăi că „faptul că PSD l-a tras pe linie moartă este probabil singurul lucru bun pe care partidul l-a făcut în ultimii ani”.  „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐁𝐮𝐝𝐚̆𝐢 – 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐭𝐮𝐩𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̗𝐢 𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐮𝐛𝐥𝐮. Budăi n-a făcut nicio reformă în viața lui, n-a lăsat nimic în urmă în afară de scandaluri și ipocrizie. Este imaginea stagnării, a politicianului antireformist, prins într-o lume veche, care nu mai are ce să caute în prezent. Epoca lui s-a terminat, iar faptul că PSD l-a tras pe linie moartă este probabil singurul lucru bun pe care partidul l-a făcut în ultimii ani. Marius Budăi, fostul ministru al Muncii, trăiește în trecut, și nici măcar acolo. Ani de zile, Budăi a a încercat să îi facă pe oameni să creadă că pensiile cresc doar când vrea el și că salariile bugetarilor se măresc doar când PSD are chef să „dea”. De fapt, a trăit cu mentalitatea de vătaf: nu ca există o lege care obligă la indexare, ci ca el, din bunăvoință personală, împarte pomeni. Așa a cumpărat voturi și a cultivat dependența oamenilor de partid. În 2023, în mandatul lui, trebuia definitivată legea salarizării. Nici astăzi nu e gata. În realitate, moștenirea lui Budăi e una a rușinii și eșecului. Când poza în apărătorul pensionarilor, la Bruxelles accepta creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei. Când era în fruntea Ministerului Muncii, și-a dat demisia în scandalul „azilelor groazei”, încercând să minimalizeze importanța momentului cu cinismul binecunoscut: „nu contează demisia mea”. Când nu se ocupa cu populismul, era implicat în episoade jenante – de la mașina care figura furată și cu care a fost prins la frontieră, până la acuzațiile de hărțuire și comportament nepotrivit. Budăi a fost fix opusul poveștii pe care a vândut-o”, a scris deputatul Alexandru Muraru. 

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget
Politică

România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget

România a fost, în anul 2024, pe locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor din totalul veniturilor la buget, arată datele Consiliului Fiscal. Ponderea cheltuielilor cu salariile angajaților din instituțiile bugetare în total venituri bugetare a fost de 32,8%. În zona euro, această ponderee este de circa 22%.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea România, locul unu în UE la ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în veniturile la buget Salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2024 la 9.660 lei/lună, cu 18,5% mai mare decât în anul 2023, depășindu-l cu 17,5% pe cel din mediul privat, care s-a situat la 8.223 lei/lună (în creștere cu 14,7% comparativ cu cel din anul precedent). Situația a fost chiar mai dramatică în trimestrul IV din 2024, când au avut loc alegerile parlamentare și prezidențiale. Astfel, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2024 a înregistrat un nivel de 10.013 lei, cu 16,6% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2023, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 8.618 lei, în creștere cu 12,2% față de trimestrul IV al anului 2023.  Numărul bugetarilor a crescut cu 14.334 în decembrie 2024, față de 2023. În 2023 față de 2022, creșterea a fost de 13.871 de persoane.  În 2024, creșterea nominală a veniturilor bugetare a fost de doar 10%, iar ritmul de creștere al cheltuielilor nominale cu salariile și asistența socială a fost de 20,3%. 

VIDEO Schimb de replici între aliații PSD și PNL: unul i-a zis „zât” celuilalt, „porcule” a fost răspunsul
Politică

VIDEO Schimb de replici între aliații PSD și PNL: unul i-a zis „zât” celuilalt, „porcule” a fost răspunsul

Schimb de replici între aliații PSD și PNL, în Consiliul Județean Brăila: unul i-a zis „zât” celuilalt, „porcule” a fost răspunsul. Schimbul de cuvinte a avut loc între consilierul județean Ovidiu Nechita, de la PNL, și președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, de la PSD.  Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea O înregistrare a discuției a fost prezentată de publoicația locală debraila.ro.  Schimb de replici între aliații PSD și PNL Controversa a început după ce președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, l-a amenințat pe liberal: „Tu să stai jos sau trec la eliminarea din sală”! În fața acestei amenințări, Nechita s-a enervat vizibil. „N-am să ies de aici absolut deloc. Îmi spui zât? Zât să-i spui lui mă-ta, acasă! Nu ți-e rușine măi, porcule, să-mi spui zât? Ce, sunt pisică? Nu ție rușine? Hal de președinte de consiliu județean!”. Din sală, un coleg din PNL l-a sfătuit pe Nechita să se calmeze, fiindcă spitalul județean nu are medic cardiolog la Unitatea de Primiri Urgențe: „La UPU nu avem cardiolog, vrei să faci infarct?”. Ședința s-a întrerupt, președintele CJ Brăila reproșându-i liberalului că vorbește „peste toți”.  „Ovidiu Nechita (PNL) și Francisk Iulian Chiriac (PSD) au mai fost, de-a lungul anilor, în centrul unor astfel de scandaluri în ședințele Consiliului Județean, de multe ori fiind folosite inclusiv apelative suburbane sau chiar obscene”, notează debraila.ro.

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea
Politică

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea

O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea: acest fond a atacat în instanță intenția Administrației Portului Constanța de a achiziționa Portul Liber Giurgiulești, singurul port din Republica Moldova la care au acces nave maritime.  Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Inițial, Fondul Proprietatea a vrut și să suspende tranzacția până la finalizarea procesului, dar instanța a respins această cerere. O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Fondul Proprietatea deține 20% din acțiunile la Portul Constanța, acționar majoritar fiind statul român.  De ce este important acest port, Giurgiulești? Situat pe Dunăre, aproape de Galați și de confluența cu Prut, oferă Republicii Moldova acces la apele internaționale. Portul are statut de zonă liberă până în 2030 și joacă un rol major pentru exporturile ucrainene de grâu și importurile de combustibil.  Ce planuri are Portul Constanța? Să cumpere acest port, la licitația organizată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unicul acționar al Danube Logistics, care este concesionarul portului. Oferta românească: circa 80 de milioane de euro, din care aproximativ 60 de milioane de euro pentru procurarea pachetului majoritar de acțiuni al firmei Danube Logistics SRL, care administrează portul Giurgiulești, și investiții de 28 de milioane de euro. La 16 septembrie, premierul Bolojan a discutat această achiziție cu o delegație a BERD.  Ce susține Fondul Proprietatea? Că interesale, de acționar minoritar la Portul Constanța, sunt afectate de o achizție care nu se justifică din punct de vedere economic. „Reclamantul (FP – n.r.) a solicitat instanței să rețină că valoarea de 62 milioane USD este bazată pe scenariul optimist livrat chiar de către conducerea ICS Danube Logistics, conform ipotezelor din planul de afaceri, fără ajustări semnificative sau o opinie furnizată de catre PWC (consultantul contractat de APM pentru achiziție – n.r.) asupra fezabilității planului de afaceri și prezumțiilor în baza căruia planul de afaceri a fost întocmit de vânzător. Cu titlu de exemplu, acest plan de afaceri prezumă că volumele procesate de catre compania țintă vor crește cu 80% până în 2030, bazată în primul rând pe dublarea volumelor de cereale, deși, chiar în anul precedent, volumele porturilor dunărene aflate în proprietatea Ministerului Transporturilor, cât și chiar ale Portului Giurgiulești, au suferit scăderi importante, din cauza diminuării fluxurilor de marfuri în relația cu Ucraina”, arată Fondul Proprietatea în documentele depuse la instanță, prezentate de site-ul Profit.  Pe de altă parte, chiar în aceste documente, Fondul Proprietatea arată că portul ar putea juca un rol major în reconstrucția Ucrainei.  Preluare ostilă a Fondului Proprietatea?  Ieri, presa a anunțat că Fondul Proprietatea „se află într-o perioadă de turbulență fără precedent, după ce un grup de investitori sloveni, sprijiniți de acționari de retail români, a reușit să preia controlul de facto al fondului printr-o preluare ostilă”.  „Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) - în principal investitori de retail, au decis, prin vot secret, revocarea imediată a Ilincăi von Derenthal din funcţia de membru şi de preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor. Propunerea a venit din partea unui grup de acţionari – al unor fonduri slovene - care deţine peste 5% din capitalul social al fondului şi a fost aprobată de majoritate: aproape 61%, la punctul 10 de pe ordinea de zi a AGOA. Revocarea lasă Fondul Proprietatea fără conducerea Comitetului Reprezentanţilor, într-un moment de tensiune maximă privind administrarea fondului (...)   Tot în cadrul aceleiaşi şedinţe, acţionarii l-au ales în Comitetul Reprezentanţilor pe Istvan Sarkany, candidat sprijinit de fondurile slovene Axor Holding şi Equinox DD, în detrimentul lui Tănase Stamule, propus de Ministerul Finanţelor – cel mai mare acţionar individual al FP”, arată Ziarul Financiar.    Fondul Proprietatea este administrat din 2010 de americanii de la Franklin Templeton, care însă nu au mai candidat pentru un nou mandat. Totuşi, mandatul lor a fost reînnoit ieri, iar acum americanii trebuie să organizeze o nouă adunare a acţionarilor pentru alegerea membrilor Comitetului Reprezentanţilor. FP deţine participaţii în companii de importanţă strategică precum Aeroporturi Bucureşti, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Salrom sau Alro, având o evaluare bursieră de circa 1,4 miliarde lei.

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide
Politică

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în 2025. Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide

Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa, din subvenția de la stat, în primele nouă luni din 2025: 92 de milioane, arată un raport Expert Forum publicat azi. Cea mai mare sumă a fost oferită presei de către PSD, 61,4 milioane de lei.  Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Prin proiectul de rectificare a bugetului de stat pe 2025, Guvernul nu a tăiat subvenția pentru partide. Dimpotrivă, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a primit un plus de 169 milioane de lei, pentru rambursarea cheltuielilor de la alegerile prezidențiale. Acum circa o săptămână, premierul Ilie Bolojan spunea că o reducere cu 10% a acestei subvenții „nu ar fi o catastrofă”.  Suma imensă cu care partidele parlamentare au plătit presa Potrivit Expert Forum, AUR a cheltuit 16 mililoane de lei pentru „presă și propagandă” și încă 1,8 mil. lei (5,9%) pentru producția si difuzarea de spoturi publicitare, PNL - 9,1 milioane de lei pentru presă și propagandă, iar USR doar 4,9 milioane de lei.  „În urma alegerilor din 2024, opt partide primesc subvenții, din care 2 (PMP și Forța Dreptei) pentru rezultatele de la locale. Până în luna septembrie, inclusiv, acestea au primit 173 de milioane de lei, iar până la finalul anului ar trebui să primească 284 de milioane de lei. Din aceste fonduri, 57 de milioane au ajuns la PSD, 34 la AUR și 31 la PNL. USR a primit 22 de milioane lei, SOS 14 milioane, POT 12 milioane, PMP 736 mii, iar Forța Dreptei 659 mii lei”, arată Expert Forum.  „În același timp este regretabil comportamentul liderilor politici, care refuză să facă publice informații legate de contractele pentru presă și propagandă și au o atitudine beligerantă față de presă, când aceasta pune întrebări legitime. Chiar dacă legea este defectuoasă și nu obligă partidele să publice aceste date din oficiu, nu înseamnă că nu o pot face din proprie inițiativă sau pe baza Legii 544/2001. Cu toate acestea, vedem cu partidele refuză să publice informații legate de beneficiarii fondurilor și încalcă legea constant”, mai arată acest ONG. 

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc
Politică

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc

Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit, condamnările se răresc, se arată într-un raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România. Citește și: Georgescu îl ia părintește, de sus, pe Simion: „Mai are multe de făcut, mai ales cu el însuși” Mesajul autorităților americane vine în contextul în care noul președinte, Nicușor Dan, a criticat în repetate rânduri DNA-ul și a spus că ar dori schimbarea conducerii: „Sunt mari dosare de corupție care s-au prescris (...) E o problemă de management, câte resurse alocăm pentru niște chestiuni importante pentru societate. Eu am fost printre cei care am criticat tot timpul managementul Parchetului general și al parchetelor speciale, cum ar fi DNA”.  Semnal dur de la Washington: eforturile de combatere a corupției au slăbit Acum, raportul Departamentului de stat prezintă numărul uriaș al dosarelor închise prin prescrierea faptelor: „Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției. Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale” „Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii” „Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresul în dezvoltarea mecanismelor care descurajează corupția este lent” „Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a înregistrat unele progrese în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor. România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO” „ANAF are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare” „Guvernele din România au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor. Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie de impozite, care pot schimba peisajul în mod imprevizibil. Investițiile care implică autorități publice pot fi mai complicate decât investițiile sau asocierile în participațiune cu companii private românești. Tranzacțiile mari care implică guvernul, în special parteneriatele public-privat, pot fi blocate de interese politice și economice sau întârziate de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale”, se mai arată in document.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră