vineri 02 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat

La două zile după ce a promis, că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Tot azi, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că „statul va strânge cureaua”. Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern aflate pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Executivului, efectivul ministerului de Interne va fi suplimentat cu 7880 posturi, din care: 5654 de poliţişti, 975 de militari (391 ofiţeri şi 584 maiştri militari și subofiţeri), 201 personal civil (funcționari publici și personal contractual) și 1050 soldați și gradați profesioniști. Majoritatea celor angajați vor beneficia de pensii speciale și se vor putea retrage din activitate la circa 50 de ani. Mai mult, la Interne mai apar și noi funcții de conducere: un secretar de stat și un subsecretar de stat. Internelor ajung astfel la șase secretari de stat. Nota de fundamentare nu arată care este impactul bugetar. Luni, Guvernul a aprobat angajarea, în ministere, a încă 600 de funcționari, majoritatea urmând să aibă salarii între 13.500 și 17.800 de lei, brut. În plus, la ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a decis „majorarea numărului de secretari de stat de la 5 la 8 posturi, majorarea numărului de secretari generali adjuncti de la 2 la 4 posturi, respectiv înființarea a doua posturi de subsecretar de stat (cu cabinetele aferente)”. Luni, coaliția PNL-PSD-UDMR anunța „suspendarea angajărilor la stat” de la 1 iulie. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut, marți, că, prin măsurile sociale și economice anunțe de coaliție, este „pentru prima dată când statul strânge cureaua, nu românii”, iar instituțiile vor reduce cheltuielile prin tăieri de la „bunuri și servicii”. La final de martie, cheltuielile de personal au însumat 28,34 mld lei, în creștere cu 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Citește și: Ce a găsit procuratura de la Chișinău la perchezițiile la fostul președinte Dodon: îi plăceau șahul, bucătăria și banii cash. Moscova, îngrijorată de persecutarea acestuia

La două zile după ce a promis că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Impactul bugetar: neprecizat
Ce a găsit procuratura de la Chișinău la perchezițiile la fostul președinte Dodon: îi plăceau șahul, bucătăria și banii cash. Moscova, îngrijorată de persecutarea acestuia
Politică

Ce a găsit procuratura de la Chișinău la perchezițiile la fostul președinte Dodon: îi plăceau șahul, bucătăria și banii cash. Moscova, îngrijorată de persecutarea acestuia

Ce a găsit procuratura de la Chișinău la perchezițiile la fostul președinte Dodon: sume impresionate de bani, seturi de șah din materiale prețioase și o chitanță pentru utilaje de bucătărie în valoare de 25.000 de euro. În timpul percheziției, o persoană a încercat să înghită documente, a arătat procuratura. Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a fost reținut pentru 72 de ore. Ce a găsit procuratura la fostul președinte Dodon „Înscrisurile depistate la domiciliu confirmă tranzacțiile cu bunuri imobile ce depășesc suma de 700 mii de euro. La persoana respectivă au fost găsite și alte surse bănești, în valoare de peste 37 mii de euro”, a afirmat procurorul-șef interimar al Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov. În una din locațiile supuse perchezițiilor au fost găsite 600 de mii de lei, iar într-un plic cu însemnul unui partid – sume în valută de peste 17 mii euro și 1000 dolari. „Doar la începutul anului 2022, persoanele supuse cercetărilor și persoanele interpuse au beneficiat de unele surse pe care nu le cunoaștem, în vederea obținerii unor „tururi turistice” în sumă de peste 4 milioane de ruble rusești”, a adăugat Cazacov. La cursul actual, patru milioane de ruble rusești înseamnă circa 50.000 de dolari. Potrivit portalului anticorupție.md, care prezintă și fotografii, la domiciliul lui Dodon s-au găsit: mai multe seturi cu piese de şah, despre care se presupune că ar fi confecţionate din materiale preţioase. un set pentru cafea, care se presupune că ar fi confecţionat din aur. „O parte din obiectele găsite i-ar fi fost dăruite lui Igor Dodon de către persoane care au deţinut funcţii înalte în stat”, scrie anticoruptie.mdo chitanță semnată de Galina Dodon, descoperită de procurori, arată că aceasta a plătit anul trecut 25.000 de euro doar pentru utilajele mobilierului de la bucătărie. Punguța neagră de la Plahotniuc Fostul președinte al țării Igor Dodon este cercetat penal pentru corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. În 2020, deputatul Iurie Reniță a publicat o înregistrare video în care apare fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, și fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, precum și fostul democrat Serghei Iaralov. În materialul video, Vlad Plahotniuc îi oferă lui Igor Dodon o pungă neagră, în care s-ar afla, potrivit unor interpretări, sume mari de bani. Anterior, socialistul Igor Dodon a negat acuzațiile și a calificat apariția imaginilor video drept o provocare. Acesta a declarat, de asemenea, că o parte al dialogului dintre el și Vlad Plahotniuc ar fi fost trucat. Kremlinul s-a declarat „alarmat” de „persecutarea” fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon, susținător al „dezvoltării unor relații prietenoase, reciproc avantajoase cu Federația Rusă”, a transmis purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, citat de Interfax.

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare pe care chiar ea a generat-o
Eveniment

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare pe care chiar ea a generat-o

Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare pe care chiar ea a generat-o, arată datele economice colectate de Bloomberg. The Times scrie, azi, că situația este atât de gravă că marina militară britanică își pune problema să ofere protecție navelor care ar prelua grâu din Odesa sau alte porturi ucrainene pentru a-l exporta. Rusia câștigă miliarde de dolari de pe urma crizei alimentare Astfel, Rusia a reușit să-și vândă grâul la un preț mult mai mare decât de obicei, găsind cumpărători. În 2022, ar putea avea o producție record. „Prețurile globale la grâu au crescut cu peste 50% în acest an, iar Kremlinul a încasat 1,9 miliarde de dolari în venituri din taxele la exportul de grâu, până acum, în acest sezon, potrivit estimărilor consultantului agricol SovEcon”, arată Bloomberg. Blocarea porturilor ucrainene a făcut ca această țară să poată exporta doar 25% din cantitatea obișnuită. „Eșecul de a deschide porturile ucrainene este o declarație de război la adresa securității alimentare globale”, a declarat David Beasley, șeful Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, la Forumul Economic Mondial de la Davos, luni. Beasley a spus că lipsa accesului la alimente poate determina milioane de oameni să migreze. Fiecare creștere cu 1% a foametei are ca rezultat o creștere cu 2% a migrației, a spus el, menționând că 49 de milioane de oameni „bat la ușa foametei” în 43 de țări. „Acelea sunt cele 43 de țări de care trebuie să ne îngrijorăm extrem de mult, care vor duce la destabilizare și migrație în masă dacă nu anticipăm acest fenomen”, a mai arătat Beasley. Russia is using hunger and grain to wield power. Global cooperation is the antidote to this blackmail. 1) Europe is working hard to get grain to global markets 2) We are stepping up our own production ⁰3) We support Africa in boosting its production capacity too pic.twitter.com/P4KKst8S5G— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 24, 2022 Ucraina se află printre primii șase exportatori de porumb, pui și miere. În mod tradițional, a livrat milioane de tone de cereale pe an prin Marea Neagră, câștigând aproximativ 10% din produsul său intern brut din sectorul agricol și alimentar. Marina britanică ar putea oferi protecție pentru grâul Ucrainei În schimb, Rusia a profitat de blocarea porturilor ucrainene și a preluat piețe deservite anterior de această țară, precum Israelul. Exclusive satellite images from US company Maxar Technologies show Russian forces stealing grain from ports in Ukraine. CNN’s @MarquardtA reports. https://t.co/yzmHrhFSCt— CNN (@CNN) May 23, 2022 „Există temeri că nu mai este timp pentru a preveni o criză alimentară mondială, iar SUA au arătat că trimit rachete cu rază lungă de acțiune pentru a elimina navele rusești. Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe lituanian, care a discutat despre un coridor naval în Marea Neagră cu Liz Truss, ministrul britanic de externe, a declarat că o coaliție ar putea include unele țări NATO și alte țări care depind de cereale”, scrie The Times despre posibilitatea ca marina britanică să ofere protecție navelor care preiau grâu din porturile ucrainene.

Schimbare a echilibrului de forțe în Marea Neagră: Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II, portul Odesa ar putea fi deblocat
Eveniment

Schimbare a echilibrului de forțe în Marea Neagră: Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II, portul Odesa ar putea fi deblocat

Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II, cu o rază de acțiune de 70 de mile marine, iar portul Odesa ar putea fi deblocat, apreciază analiștii militari. Danemarca va furniza un singur sistem de lansare, arată Maritime Executive. Acesta ar putea fi însă suficient pentru a ține navele rusești departe de portul Odesa. Rachete pentru un astfel de sistem dețin mai multe țări, deci Kievul ar avea de unde să fie aprovizionat. Danemarca furnizează Ucrainei rachete Harpoon II „Harpoon Block II are suficientă rază de acțiune pentru a ajunge de la Odesa până la Herson (...) sau de la granița ucraineană-română până la Insula Șerpilor (...) Deși ar putea fi folosită pentru a apăra liniile maritime de comunicație către și dinspre Odesa, raza de acțiune a rachetei nu ar fi suficientă pentru a ajunge în Crimeea sau Kerci”, arată Maritime Executive. Pregătirea forțelor ucrainene pentru a folosi acest tip de rachete ar putea fi de doar 14 zile. „De la începutul războiului, flota rusă de la Marea Neagră a instituit o blocada navală în zona porturilor Ucrainei, în special Odesa. Această blocada a întrerupt accesul Ucrainei la Marea Neagră, oprind exporturile de cereale, sufocând principala industrie de export a țării și ducând prețurile la alimente la nivel mondial la niveluri record”, explică Naval News. Forțele ruse au atacat mai multe nave comerciale în primele săptămâni ale invaziei, iar marina ucraineană susține că ocupanții ruși continuă să emită amenințări la adresa navelor comerciale din zona Insulei Șerpilor. Area blocadei ruse din Marea Neagră Grafica: Naval News Totuși, sistemul oferit Ucrainei nu este din ultima generație de rachete anti-navale. Statele Unite ar încerca însă să obțină, pentru Ucraina, și un sistem norvegian, mult mai performant, care identifică ținta pe baza semnăturii infraroșii și are o rază mult mai mare. Citiți și: În Moldova se poate: fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore

În Moldova se poate: fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore
Politică

În Moldova se poate: fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore

Fostul președinte al Republicii Molodva, Igor Dodon, a fost reținut pentru 72 de ore. Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a confirmat pentru Deschide.MD reținerea pentru 72 de ore a ex-președintelui Igor Dodon. El este acum președinte de onoare al Partidului Socialist, PSRM. Totodată, a fost reținut și cumnatul său, Petru Merineanu, suspectat ar fi încercat să distrugă mai multe probe. Fostul președinte Igor Dodon, reținut 72 de ore Procurorii anticorupție, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și cei ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au inițiat percheziții, în dimineața de 24 mai, acasă la Dodon. Reprezentanta Procuraturii, Mariana Cherpec, a precizat că este vorba despre un dosar penal pornit în baza mai multor articole din Codul Penal. Foto: Inqaum/ Adela Al-Haddad „Confirmăm efectuarea perchezițiilor de către procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție în comun cu CNA și SIS la domiciliul ex-președintelui RM, Dodon Igor. Perchezițiile se efectuează inclusiv la alte locații, imobile deținute prin persoane interpuse, în cadrul dosarului penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.324 (corupere pasivă) art.181/2 (acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală), art.337( trădare de patrie) și art.330/2 (îmbogățire ilicită)”, a declarat pentru newsmaker.md Mariana Cherpec. Tot Newsmaker.md scrie că în fața locuinței lui Igor Dodon din sectorul Buiucani al capitalei se adună tot mai multă lume. La fața locului se află, pe lângă jurnaliști, liderul Partidului „Democrația Acasă” Vasile Costiuc și ex-deputatul român condamnat la închisoare pentru corupție, Cristian Rizea. Bani de la Plahotniuc, acuzații de trădare Perchezițiile au loc în cadrul dosarului „kuliok” (săcoșă). Publicația scrie că este vorba de imaginile video din anul 2019 de la sediul PDM în care Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă, în care ar fi bani, președintelui Igor Dodon. Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM. https://youtu.be/NyoPJbQEgP8 Sursele Deschide.MD susțin că perchezițiile au loc și la alte adrese, respectiv casa părinților lui Dodon din satul Sadova, dar și la tabăra de odihnă care ar aparține familiei lui Dodon. Totodată, acțiunile de urmărire penală sunt demarate la cel puțin două apartamente care i-ar aparține lui Dodon, dar care ar fi înregistrate pe numele cumnatului său, dar și a finului socialistului, fostului ofițer al SPPS, Lilian Filipov. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Potrivit procurorului responsabil de comunicare cu mass-media din cadrul Procuraturii Generale, perchezițiile se efectuează la imobile deținute prin persoane interpuse, în cadrul dosarului penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunilor, coruperea pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de Patrie și îmbogățire ilicită. Vom reveni.

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei - raport al serviciului german de informații citat de Der Spiegel
Internațional

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei - raport al serviciului german de informații citat de Der Spiegel

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusieia, arată raport al serviciului german de informații externe, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Documentul susține că invazia rusă este susținută de extrema dreaptă. Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei Raportul menționează grupurile numite „Rusich” și „Legiunea Imperială” (o divizie a organizației „Mișcarea Imperială Rusă”), care au participat la războiul din Donbass încă din 2014. Faptul că Rusich participă la războiul din 2022 a fost deja prezentat în presă, încă din aprilie. Șeful Legiunii Imperiale, Denis Gariev, a fost rănit în timpul războiului din 2022, iar adjunctul său ar fi murit. Gariev conduce organizația care funcționează oficial din Sankt Petersburg, Centrul de antrenament tactic Partizan. De doi ani, Denis Gariev a fost înregistrat în registrul teroriștilor globali, la fel și organizația pe care o conduce. Potrivit informațiilor BND, în războiul împotriva Ucrainei este implicat și grupul neo-nazist al lui Alexei Milchakov, Rusich, care este asociat cu infama companie militară privată Wagner. According to German intelligence, two #Neonazi groups - the "RuSSian Imperial League" and the "RuSSiches" - are fighting against #Ukraine. This was reported by Spiegel. This war is the #denazification of Russia.#NaziRussia #nazisinukraine #NeoNazis #Nazi #Nazism #nazisme #nazis pic.twitter.com/SL5RRKeNsW— Вікторія Яструб ?? ꑭ (@VictoriaYastrub) May 22, 2022 Analiștii BND au inclus în document o fotografie a co-fondatorilor lui Rusych, unde unul din aceștia, Alexei M., pozează cu un steag cu zvastica, iar colegul său Jan P. arată un salut nazist. Ei scriu și despre radicalul de dreapta Alexander M., originar din Donețk, care în aprilie a folosit Telegram pentru a căuta voluntari pentru războiul împotriva Ucrainei. Se observă că el a luptat anterior de partea militanților și a lucrat ca ziarist corespondent pentru Channel One din Rusia. Putin begründet seinen Angriffskrieg mit der »Entnazifizierung« der Ukraine. Ein internes Dokument des BND, das der SPIEGEL einsehen konnte, zeigt: Zahlreiche Neonazis kämpfen in der #Ukraine für Russland. (S+) https://t.co/Hne9SvaRdq— DER SPIEGEL (@derspiegel) May 22, 2022 Autorii raportului notează că cooperarea armatei ruse cu aceste grupuri face ca ideea „denazificării” Ucrainei, declarată unul dintre scopurile războiului, să fie absurdă. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia În document nu se oferă o estimare a numărului de neonaziști care luptă de partea Rusiei.

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz. Acordul, vechi de 30 de ani
Internațional

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz. Acordul, vechi de 30 de ani

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz prin gazoductul Yamal. Polonia a respins solicitarea de a plăti în ruble pentru combustibilul livrat de Rusia, iar Moscova a răspuns prin întreruperea livrărilor de gaze la finele lunii aprilie. Acordul era în vigoare de 30 de ani. Ministrul polonez al Mediului, Anna Moskwa, cea care a anunţat luni decizia pe Twitter, a precizat pentru agenţia de presă PAP că decizia autorităţilor de la Varşovia nu afectează livrările de gaze din Germania spre Polonia prin conducta Yamal, care este operată de o companie poloneză. Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz Polonia intenţiona încă dinainte să nu mai prelungească contractul de aprovizionare cu gaze ruseşti care urma să expire la finele lui 2022. Grupul polonez de gaze PGNiG a comunicat grupului rus Gazprom încă din 2019 că nu va reînnoi acest contract. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat hotărârea Guvernului polonez de a deveni complet independent de gazul rusesc. Am ştiut dintotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere”, a spus Anna Moskwa. Anna Moskwa a apreciat că rezilierea contractului a fost o decizie naturală după ce Rusia a încălcat contractul prin oprirea livrărilor. „Trebuie să analizăm cu atenţie posibilele consecinţe pentru tranzitul gazelor naturale”, a replicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a oferi alte detalii. Polonia a utilizat gazoductul Yamal-Europe, o axă majoră pentru transportul gazelor naturale ruseşti prin Belarus şi Polonia până în Germania, pentru a primi gaze naturale din Germania în sistem reverse flow. Tronsonul din Polonia al gazoductului Yamal-Europe este deţinut de un joint venture între Gazprom şi grupul polonez PGNiG dar operatorul este firma poloneză de stat Gaz-System, operatorul reţelei de gazoducte din Polonia. Soluția: gaze lichefiate „Acordurile interguvernamentale cu Rusia care încalcă legislaţia europeană nu ar trebui să mai fie în vigoare”, a apreciat Anna Moskwa. „Gazoductul Yamal funcţionează în conformitate cu legislaţia europeană, care permite utilizarea în regim reverse flow pentru a asigura livrările de gaze din Germania în Polonia, fără întrerupere”, a mai spus Anna Moskwa. La rândul său, ministrul polonez al Securităţii Energetice, Piotr Naimski, a declarat luni pentru postul public de radio că Guvernul de la Varşovia a adoptat o rezoluţie privind rezilierea contractului cu Rusia la data de 13 mai iar o notificare oficială în acest sens urmează să fie trimisă luni. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia Pentru a putea renunţa la gazele ruseşti, Polonia a decis să extindă un terminal de import al gazelor naturale lichefiate amplasat la Swinoujscie, pe coasta Mării Baltice, şi de asemenea să construiască un gazoduct spre Norvegia.

În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului
Politică

În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului

În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Azi, guvernul Ciucă are pe ordinea de zi două hotărâri de guvern prin care cresc exploziv schemele de personal din ministerele Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și al Mediului. În plus, va crește și numărul posturilor de conducere din aceste ministere. La MIPE, de exemplu, de la cinci secretari de stat se va ajunge la opt. Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern care modifică organizarea MIPE, la acest minister urmează „majorarea numărului de secretari de stat de la 5 la 8 posturi, majorarea numărului de secretari generali adjuncti de la 2 la 4 posturi, respectiv înființarea a doua posturi de subsecretar de stat (cu cabinetele aferente)”. În plus, se propune „majorarea numărului de posturi aferente Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%. Salariul brut al celor astfel angajați este estimat între 13.500 de lei pe lună și 17.800 de lei. MIPE este condus de liberalul Marcel Boloș. La ministerul Mediului, nota de fundamentare nu conține nici o informație privind motivele pentru care schema de personal sare de la 484 la 548. Nu există vreun calcul al impactului bugetar. „Având în vedere complexitatea actuală a domeniilor de activitate, pentru îmbunătățirea performanțelor la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, este necesară înființarea unui post de secretar general adjunct prin suplimentarea numărului de posturi cu un post”, este singura explicație din nota de fundamentare. Ministerul Mediului este condus de Tanczos Barna (UDMR). Executivul condus de PNL face angajări pe bandă rulantă Datele publicate de ministerul de Finanțe arată sute de noi angajați în aparatul Guvernului în ultimele șase luni. În octombrie 2021, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) lucrau 4.789 de persoane. În februarie – momentul ultimelor date publice – erau 5027. Față de guvernarea Dăncilă, numărul angajaților a crescut cu circa 60%. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia Din decembrie 2021, PSD l-a impus în fruntea SGG pe penalul Marian Neacșu. El a fost condamnat cu suspendare, în 2016, de Curtea Supremă pentru conflict de interese pentru că și-a angajat ilegal fiica la biroul său de parlamentar. La final de martie, cheltuielile de personal au însumat 28,34 mld lei, în creștere cu 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe.

Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia
Internațional

Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia

Un respectat deputat german din CDU, Roderich Kiesewetter, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. CDU este în opoziție față de guvernul condus de Scholz (SPD) și dominat de social-democrați. Kiesewetter a făcut aceste afirmații într-o dezbatere a postului public ARD. El a fost colonel de artilerie în armata germană, dar a studiat și economie la Universitatea Texas din Austin. Roderich Kiesewetter este parlamentar din 2009 și face parte din comisia de control a serviciilor de informații. Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul În emisiunea de la ARD, parlamentarul CDU a susținut că șeful guvernului de la Berlin, Olaf Scholz, trage de timp și a amintit că industria germană era pregătită din 28 februarie să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder și 100 de tancuri Leopard. „Cu cât acest război durează mai mult și nu livrăm, cu atât va fi mai dificil pentru Ucraina. Cu atât mai puternice sunt cuvintele pentru o încetare a focului, adică o înghețare a profiturilor rusești”, a arătat Kiesewetter. După care el a afirmat: „Mă tem că cancelarul federal nu vrea ca Ucraina să câștige acest război. Câștig în sensul că trupele ruse sunt alungate din țară”. "Ich befürchte, dass der Kanzler nicht will, dass die Ukraine diesen Krieg gewinnt", @RKiesewetter @AnneWillTalk @annewill pic.twitter.com/qK9FMHaPpT— ANNE WILL Talkshow (@AnneWillTalk) May 22, 2022 Inustria germană de armament ar dori să furnizeze, în iulie, sisteme antiaeriene autopropulsate blindate, Ghepard. Însă Kiesewetter a explicat că Ucraina, deși se bucură și de aceste sisteme, nu ar avea nevoie de ele: „Au nevoie de Marder și au nevoie de tancuri”. Germania dezinformează Kievul - Bild Germania deţine peste 60 de vehicule de infanteriei Marder pe care nu le livrează Ucrainei, deşi nu intenţionează să le folosească în interes propriu, scria, acum câteva zile, tabloidul german Bild, care cita un document secret al Ministerului German al Apărării. Extraordinary exchange in German TV: respected CDU MP @RKiesewetter, a retired army colonel, says he doesn’t believe that Olaf Scholz wants #Ukraine to win the war.— Matt Karnitschnig (@MKarnitschnig) May 22, 2022 Potrivit acestui document, armata germană are mai mult de 62 de tancuri Marder A3 care nu mai sunt în uz: „Dintre aceste vehicule, 32 pot fi reparate şi refolosite dacă este necesar, în timp ce alte 30 pot fi folosite doar pentru piese de schimb”. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Bild şi Kyiv Independent reamintesc că oficialii germani au negat anterior că au un surplus de astfel de vehicule blindate necesare Ucrainei. Conform Berlinului, toate cele 343 deţinute de Germania erau deja folosite de armata germană şi nu pot fi cedate pentru lupta Ucrainei contra Rusiei.

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an. Importurile din Rusia, cu 70% mai mari, în 2021 - date ZF
Politică

Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an. Importurile din Rusia, cu 70% mai mari, în 2021 - date ZF

Prețul gazelor importate de România s-a majorat de aproape patru ori, într-un an, arată datele colectate de Ziarul Financiar de la ANRE. În plus, în 2021, România a importat cu 70% mai multe gaze decât în 2020. Gazele din Rusia au reprezentat 80% din importuri. Prețul gazelor importate s-a majorat de patru ori într-un an „Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că gazul importat din Rusia a intrat în ianuarie în ţară la un preţ de 730 de dolari pe mia de metri cubi, în februarie media a fost de 718 dolari pe mia de metri cubi, pentru ca în martie importurile să ajungă la 797 de dolari pe mia de metri cubi”, scrie Ziarul Financiar. Acest preț reprezintă un maxim istoric. Pentru comparație, în martie 2021, gazele erau importate cu 204 USD/ 1.000 mc. Circa 30% din consumul intern al României este asigurat de gazele rusești. „În 2021, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volum de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor ANRE”, mai arată datele ZF. Tot azi, Profit arată că vânzările filialei Gazprom din România, Nis Petrol România SRL, s-au majorat în primul trimestru al acestui an de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. „Vânzările grupului Nis Petrol în România s-au majorat în primele trei luni ale acestui an de la 2,2 miliarde dinari (18,7 milioane euro) la 5,36 miliarde dinari (45,7 milioane euro). Vânzările de 45,7 milioane de euro din primul trimestru sunt echivalente cu aproximativ 70% din cifra de afaceri înregistrată de NIS Petrol România SRL în întreg anul 2020”, scrie Profit. Tot Profit scria, la 12 mai, că WIEE România, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, și-a majorat anul trecut de 5 ori profitul net comparativ cu 2020, de la 9,28 milioane lei la 46,19 milioane lei.

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane, fiindcă nu va mai avea piese de schimb (Bloomberg)
Eveniment

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane, fiindcă nu va mai avea piese de schimb (Bloomberg)

În trei luni, Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane, fiindcă nu va mai avea piese de schimb, scrie agenția de presă Bloomberg. Agenția descrie prăbușirea acestei companii, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aeroflot reușise să se transforme dintr-o structură comunistă într-o companie aeronautică premiată. Acum, mai zboară în 13 țări, din 56, înainte de invazie. Maldive este ultima destinație în care Aeroflot a revenit. “The #sanctions imposed on the Russian Federation today have almost broken all logistics in our country. And we are forced to look for new logistics corridors.” ~ former Aeroflot CEO and transport minister Vitaly Savelyev https://t.co/nvcnQCIFrY #Ucraina #Ukraine #war #economy— The Ghost of Dr Carl Jensen (@Cecalli_Helper) May 22, 2022 Aeroflot va trebui să-și „canibalizeze” propriile avioane „Marea majoritate a celor peste 350 de avioane ale grupului sunt modele Airbus sau Boeing și se profilează un deficit de piese în creștere. Specialiștii (...) estimează că companiile aeriene ruse au rezerve pentru trei luni și apoi ar putea începe să canibalizeze propriile avioane pentru piese. Rusia ar putea avea nevoie de jumătate din avioanele sale pentru piese de schimb, arată și publicația Kommersant. Înlocuirea importurilor cu avioane de pasageri construite în Rusia, propunere susținută de Putin încă de la primul mandat, nu poate compensa deficitul. Sukhoi Superjet, care a avut două accidente mortale în ultimul deceniu, se bazează pe un motor realizat în parteneriat cu Safran SA din Franța. Termenul pentru producția în masă a Irkut MC-21 a fost amânat cu circa doi ani, deoarece urmează să se aprovizioneze cu piese produse intern, a declarat viceprim-ministrul Iuri Borisov la televiziunea de stat”, arată Bloomberg. ⚡️State-owned "Aeroflot", Russia’s largest airline, "Ural Airlines" and "Rossiya Airlines" will now be unable to sell their unused, lucrative landing slots at #UK airports – preventing #Russia from cashing in on an estimated £50 million.https://t.co/yuj8hqyM5h— NEXTA (@nexta_tv) May 19, 2022 Rusia speră să relanseze producția de Tu-214, un avion definit de experți drept „necompetitiv” și care a livrat doar cinci aparate în ultimii cinci ani. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților Aeroflot nu și-a publicat rezultatele financiare la finalul primului trimestru din 2022.

Lituania a întrerupt, de azi, toate importurile de energie din Rusia. Livrările de gaze, întrerupte din 2 aprilie, cele de electricitate, de azi
Internațional

Lituania a întrerupt, de azi, toate importurile de energie din Rusia. Livrările de gaze, întrerupte din 2 aprilie, cele de electricitate, de azi

Lituania a întrerupt, de azi, toate importurile de energie din Rusia. Livrările de gaze erau întrerupte din 2 aprilie, iar cele de electricitate au fost tăiate începând de azi. Și importurile de petrol din Rusia au fost stopate. Lituania a întrerupt importurile de energie din Rusia Țara va importa curent electric din Polonia, Suedia și Letonia. În ceea ce privește gazele, Lituania vrea să finalizeze până la sfârșitul anului 2022 trei terminale de gaz lichefiat și să aibă un exploatat în comun cu Suedia și Estonia. În mai, când Rusia a întrerupt furnizarea de gaze către Polonia, Lituania a ajutat-o să se aprovizioneze. „Nu numai că este o piatră de hotar extrem de importantă pentru Lituania în călătoria sa către independența energetică, dar este și o expresie a solidarității noastre cu Ucraina”, a spus ministrul lituanian al Energiei, Dainius Kreivys. Today ?? has stopped buying russian fossils and electricity. A crucial milestone towards energy independence, a great sign of dignity, and a motivating example for the rest of Europe.Thank you,??! ?? is ready to support you with our carbon-free electricity.@DainiusKreivys pic.twitter.com/6SnnjSlF02— German Galushchenko (@G_Galushchenko) May 22, 2022 Decizia Lituaniei a fost salutată, pe Twitter, de ministrul ucrainean al Energiei. Lituania a învățat din experiența în URSS La 6 mai, Washington Post scria cum s-a eliberat Lituania de dependența de gazele rusești. Publicația amintește că, în aprilie 1990, când Lituania a devebit independentă, URSS a oprit livrările de gaze, pentru două luni. „Am fost forțați să construim un terminal de gaze lichefiate, chiar dacă vecinul nostru este cea mai bogată țară din lume în gaze naturale”, a spus un fost ministru adjunct al ministrul Energiei, Roman Svedas, pentru Washington Post. „Este un paradox, dar în esență Putin a împins, așa cum împinge întreaga lume, să facă o alegere pentru valorile democratice”, a mai arătat el. „Planul privind gazele lichefiate a întâmpinat rezistență în Parlamentul Lituaniei, unde unii legiuitori au pus sub semnul întrebării înțelepciunea construirii unui proiect atât de costisitor într-o țară mică (...) Opoziție a apărut și atunci când Lituania a apelat la Chevron pentru a căuta gaze de șist (...) Pe autostrada principală de la ieșirea din Vilnius au apărut în mod misterios panouri împotriva exploatării gazelor de șist. Când jurnaliştii locali au investigat situația, unele companii de panouri publicitare au spus că le-a cumpărat o persoană privată, dar nu au numit persoana respectivă”, relatează Washington Post. Citește și: Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 – 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților

Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților
Eveniment

Șeful DNA, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. Plus: explicații despre fuga din țară a inculpaților

Șeful DNA, Crin Bologa, atac indirect la Kovesi: „În perioada 2015 - 2019 DNA a pierdut sesizări de la cetăţeni”. El a susținut, într-un interviu pentru Prima TV, că numărul sesizărilor de la cetățeni a crescut după 2020, ceea ce arată și creșterea încrederii în instituție. Șeful DNA, atac indirect la Kovesi „În perioada 2015 - 2019 DNA apierdut în fiecare an sesizări de la cetăţeni. Cred că am pierdut cam 2.000 de sesizări, ca număr. În 2020 a început să crească numărul de sesizări şi în 2021 au fost şi mai multe. Acesta este un indicator care arată o încredere a cetăţeanului şi o speranţă în activitatea noastră. Un grad de încredere ridicat reprezintă faptul, cred eu, că avem foarte multe acţiuni de prindere în flagrant. Un cetăţean vine la procuror şi este de acord să fie interceptat, să intercepteze pe alţii pentru a-i prinde pe cei care săvârşesc fapte de corupţie, ori aici trebuie să ai mare încredere în instituţia la care te prezinţi ca să mergi şi să faci flagrantul împreună cu procurorul. În 2019 am avut un singur flagrant. În 2020 am avut deja 12, iar în acest an cred că până acum am avut 11 sau 12”, a arătat Bologa. El a mai spus că inculpații nu mai sunt prezentați în cătușe întrucât „în perioada 2017 - 2019 Direcţia a fost supusă unor atacuri groaznice şi activitatea direcţiei şi atunci nu vrem să ne vulnerabilizăm şi nu vrem să încălcăm regulile”. Procurorul n-a avut „indicii” că Oprescu vrea să fugă În ceea ce privește faptul că inculpații fug din țară, el a spus că procurorii DNA nu au nicio atribuţie după rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti de condamnare. În cazul Elenei Udrea, DNA a cerut control judiciar, dar procurorii au respins solicitarea. În cazul lui Sorin Oprescu, procurorii nici măcar nu au mai solicitat acest control judiciar, întrucât n-ar fi avut elemente să-l suspecteze că vrea să fugă. „În dosarul în care inculpata Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă, noi după această condamnare am solicitat judecătorului să ia faţă de aceasta măsura controlului judiciar, care o împiedica să fugă din ţară, cu interdicţia de a părăsi teritoriul României. A fost respinsă această măsură cerută de către noi, noi am atacat soluţia în instanţă şi ne-a fost respinsă şi calea de atac. Judecătorii au apreciat că nu au elemente suficiente care să arate că inculpata doreşte să plece din ţară sau să se sustragă, cu toate că noi aveam un precedent cu privire la acelaşi inculpat”, a mai declarat Bologa, citat de news.ro. Întrebat, de asemenea, dacă în cazul Oprescu ar fi trebuit că ceară măsura controlului judiciar, Bologa a explicat că nu au existat motive. ”În cazul Sorin Oprescu dosarul a fost amânat în mai multe rânduri şi cred că nici procurorul de şedinţă şi nici judecătorii nu au avut indicii că inculpatul s-ar sustrage. Dacă ar fi avut indicii că s-ar sustrage de la judecată, de fapt nu s-a sustras de la judecată, a plecat înainte de pronunţare”, a precizat Bologa. Citește și: Pe Putin îl lasă nervii: marele campion la șah Garry Kasparov a fost declarat „agent al străinătății” și acuzat că are „surse” din Ucraina pentru a-și finanța activitățile

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie: venituri suplimentare la buget de miliarde de lei
Eveniment

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie: venituri suplimentare la buget de miliarde de lei

Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor la energie: în primul trimestru, aceste creșteri au generat venituri suplimentare la buget de miliarde de lei. Datele apar în nota privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2022. Nota arată creșteri masive de cheltuieli pentru plata dobânzilor. Cum a jupuit statul consumatorii afectați de creșterea prețurilor Nu mai puțin de 3,7 miliarde de lei au venit de pe urma impozitelor din energie și gaze. „Evoluția încasărilor atât față de programul trimestrial cât și față de încasările din perioada similară a anului precedent s-a datorat încasărilor înregistrate la bugetul de stat care au înregistrat o creștere semnificativă de 3,7 miliarde lei, față de anul precedent, pe seama impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+2,3 miliarde lei) și a unui nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,4 miliarde lei). Ținta trimestrială stabilită pentru această categorie de venituri este depășită cu 3,2 miliarde lei, pe seama încasărilor semnificative înregistrate la impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale cu 1,8 miliarde lei peste programul trimestrial stabilit și la impozitul aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică (venit nou introdus prin Legea nr.259/2021 ce nu a fost inclus în programul de venituri aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021)”, se arată în raportul privind execția bugetară. De altfel, rubrica „alte impozite și taxe pe bunuri și servicii” consemnează un grad de realizare de 304,4%, adică s-a încasat de trei ori mai mult decât se estimase. Raportul mai arată că 77% din creșterile de încasări la TVA provin din producția de energie, gaze și aer condiționat, precum și din vânzările de autoturisme. Cheltuielile cu dobânzile, creștere de 61,4% În schimb, cheltuielile cu asistența socială au crescut comparativ cu trimestrul I 2021 cu 20,9%. Au explodat și cheltuielile cu dobânzile. „ Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, plățile de dobânzi s-au majorat cu 61,4%(+2,19 miliarde lei) ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, se arată în documentul ministerului de Finanțe. Însă datele mai arată un element interesant: ministerul Energiei nu a cheltuit toate sumele programate pentru subvenții. Documentul ministerului de Finanțe nu explică de ce s-au cheltuit doar 41,7% din subvențiile programate: „Nerealizarea plăților programate s-a datorat în principal evoluției cheltuielilor cu subvențiile la bugetul de stat unde gradul de efectuare a fost de 47,1%, în principal ca urmare a neefectuării plăților programate la Ministerul Energiei”. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: cea mai proastă execuție bugetară. În minister lucrează deja 183 de oameni
Politică

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: cea mai proastă execuție bugetară. În minister lucrează deja 183 de oameni

Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii primiți de la buget pentru salarii: ministerul Familiei are cea mai proastă execuție bugetară, în primul trimestru al anului, comparativ cu toate celelalte ministere. Aceste date apar în raportul privind execuția bugetară a cheltuielilor de personal în primul trimestru al anului 2022, publicat de ministerul de Finanțe. Ministerul Gabrielei Firea, incapabil să cheltuie banii Astfel, ministerul condus de Firea a reușit să cheltuie doar 58,96% din banii puși la dispoziție, prin bugetul de stat, în primul trimestru. Cheltuielile de personal ale ministerului au fost de 4,42 milioane de lei, din cele 7,5 milioane lei de care dispunea pentru primele trei luni ale acestui an. Pentru întregul an 2022, cheltuielile de personal ar trebui să fie de 31,1 milioane de lei. Bugetul total al ministerului este, pe 2022, de 185 de milioane de lei. Ministerul lui Firea are deja 183 de angajați, potrivit informării „Numărul de posturi ocupate in instituțiile și autoritățile publice în luna martie 2022”, publicate de ministerul de Finanțe. Totuși, nu este clar care este scopul acestui minister. În noiembrie 2021, când se negocia structura cabinetului Ciucă, fostul ministru al Muncii Lia Olguța Vasilescu (PSD) contesta înființarea ministerului. „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”, a spus Vasilescu despre înființarea acestei noi structuri guvernamentale. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră