vineri 02 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Ciolacu ar vrea ca Arsene să se „suspende” din funcția de președinte al PSD Neamț. Acesta ar păstra însă toată puterea, întrucât ar controla bugetul județului

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, ar vrea ca Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, să se „suspende” din funcția de președinte al PSD Neamț. Acesta ar păstra însă toată puterea, întrucât va controla bugetul județului în continuare. Ciolacu ar vrea ca Arsene să se „suspende” "Nu ştiu cui să-i cer mai repede explicaţi: constructorului, preşedintelui Consiliului Judeţean, ISC-ului, Ministerului Dezvoltării. Părerea mea este că ancheta trebuie să se desfăşoare rapid. Am înţeles că există o solicitare - am vorbit cu domnul Sorin Grindeanu - şi la nivelul CNAIR-ului de a se face o expertiză rapidă. Am văzut implicarea prim-ministrului, care a şi propus acolo un proiect al Armatei, ca cetăţenii să nu aibă de suferit", a declarat Ciolacu la Parlament. Marcel Ciolacu a adăugat că, din punct de vedere politic, "nu se ştie cine are implicarea cea mai mare". "Din punct de vedere politic, am vorbit cu domnul Arsene, nu ştiu cine are implicarea mai multă cu adevărat. Consiliul Judeţean este beneficiar, dar nu cel care urmăreşte fazele nici de proiectare, nici de expertiză. Şi eu cred că domnul Arsene are maturitatea politică - eu ştiu că este un bun coleg - şi în perioada anchetei cred că o suspendare a dânsului din funcţia de preşedinte a PSD-ului de la Neamţ ar detensiona acest moment, până când vin rezultatele anchetei. (...) Am avut discuţii, deoarece este colegul meu şi este normal să avem aceste discuţii. Ca şi toţi românii, sunt îngrijorat de ce se întâmplă. Am înţeles că la nivelul Ministerului Transporturilor există obligativitatea de a fi controlate aceste poduri, care sunt în subordinea Ministerului Transporturilor, din 6 în 6 luni să fi verificate - informaţie pe care mi-a dat-o domnul ministru al Transporturilor. Trebuie să vedem ce este executat la Dezvoltare", a explicat liderul PSD. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Președintele PSD se chinuie să afle cine e vinovat El a susţinut că trebuie verificat dacă proiectul este cel corect. "Ştim cu toţii că astfel de lucrări sunt urmărite la fiecare fază de către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi vreau să ştiu cap-coadă ce s-a întâmplat la acest pod şi aştept o decizie şi o anchetă cât mai rapidă. (...) Poţi să fii şi preşedintele CJ şi cred că preşedintele României - nu poţi decide să deschizi un pod după bunul plac al tău. A existat o decizie, undeva, de s-a dat în trafic acest pod. Nici eu, nici prim-ministrul, nici preşedintele Senatului, nici preşedintele Iohannis, nici preşedintele CJ nu putem decide să dăm drumul la un pod. Haideţi să vedem cine a luat această decizie", a mai afirmat Ciolacu.

Ciolacu ar vrea ca Arsene să se „suspende” din funcția de președinte al PSD Neamț. Acesta ar păstra însă toată puterea, întrucât ar controla bugetul județului
PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate”
Politică

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă „pe educaţie şi sănatate”

PSD vrea ca taxa de solidaritate să se cheme taxă pe educaţie şi sănatate, scrie news.ro citând surse din acest partid. De altfel, azi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că taxa de solidaritate se doreşte mai degrabă o contribuţie pentru sistemul de educaţie şi de sănătate, două domenii unde e nevoie de investiţii masive. Taxa de solidaritate să se cheme „pe educaţie şi sănatate” Întrebat despre taxa de solidaritate, ministrul de Finanţe a afirmat că ”nu crede că a fost vorba de o taxă de solidaritate, ci de o anumită contribuţie pentru ceea ce înseamnă sistemul de educaţie, sistemul de sănătate”. ”Toţi ştim că avem nevoie de investiţii masive în aceste domenii şi dezbaterea în cadrul coaliţiei urmează să se finalizeze, v-am spus, sper ca săptămâna aceasta”, a afirmat el. Despre banii pentru aplicarea acestor măsuri, ministrul de Finanţe a afirmat că ”această ajustare are loc pe două paliere”. ”Ca să închidem această dezbatere sau o redeschidem când Coaliţia va anunţa. Unu, înseamnă consolidare fiscală prin ajustarea unor facilităţi sau ajustare, astfel încât sarcina fiscală să fie aşezată echitabil, doi - digitalizare masivă şi un efort din partea instituţiilor statului să-şi rezolve problemele de colectare, probleme recurente de 30 de ani”, a explicat ministrul. Potrivit news.ro, Partidul Social Democrat vrea ca taxa de solidaritate să se numească taxă pe educaţie şi sănatate. Prin această taxă, ar urma să fie fie impozitare marile companii cu un procent între 0,5% şi 1%, iar banii să se ducă într-un fond special care să finanţeze proiecte din domeniile sănătăţii şi educaţiei, unde este nevoie de reforme. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Coaliţia urmează să stabilească modificările la Codul Fiscal în perioada următoare, iar măsurile să intre în vigoare începând cu anul 2023.

Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia
Eveniment

Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia

Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz și-i cere să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia, relatează Der Spiegel. Presa susține că, joi, la Kiev vor sosi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Franței, Emanuel Macron, premierul Italiei, Mario Draghi, și președintele României, Klaus Iohannis. Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz „Avem nevoie din partea cancelarului Scholz de certitudinea că Germania sprijină Ucraina”, a spus Volodimir Zelenski. „El și guvernul său trebuie să decidă: nu poate fi un compromis între Ucraina și relațiile cu Rusia”, a mai afirmat președintele Ucrainei. Președintele Klaus Iohannis ar urma să meargă, alături de președintele francez Emmanuel Macron, de cancelarul german Olaf Scholz și de premierul italian Mario Draghi, la Kiev. Informația a fost publicată de parlamentarul ucrainean Oleksiy Goncharenko, pe pagina sa de Twitter. Vizita ar urma să aibă loc joi. The three musketeers. President Macron, Chancellor Scholz, prime-minister Draghi will visit Kyiv this Thursday. And as d’Artagnan President of Romania Iohannis.— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 13, 2022 „Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Și ca d'Artagnan, Președintele României Iohannis”, a scris Goncharenko. Vorbind anterior despre o posibilă călătorie la Kiev, Scholz a declarat: „Nu mă voi alătura unui grup de oameni care intră și ies pentru o fotografie rapidă. În schimb, atunci când o fac, este întotdeauna pentru un lucru foarte special”. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Totodată, Palatul Elysee spune că o vizită a președintelui Macron în Ucraina va avea loc atunci când se va considera că va fi de cel mai mare folos președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, fără să dea o dată exactă.

Republica Moldova: Sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro ale deputatului fugar Ilan Șor
Eveniment

Republica Moldova: Sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro ale deputatului fugar Ilan Șor

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din Republica Moldova a pus sechestru pe bunuri de 75 de milioane de euro (1,5 miliarde lei moldovenești) ale deputatului fugar Ilan Șor. În paralel, parchetul anitcorupție investigează bunurile deținute de Șor în afara țării. Presa de la Chișinău apreciază că acesta s-ar fi refugiat în Israel. Sechestru pe bunuri ale deputatului fugar Șor „Activele pe care noi le-am identificat, pe ele am aplicat sechestru. Sechestrele aplicate de ARBI, pentru că ele pot fi aplicate și de procurori direct, se cifrează în jur de 1,5 miliarde de lei, din proprietățile din Moldova. În afara țării, suntem în proces de lucru intens cu colegii noștri din diferite jurisdicții”, a declarat Iulian Rusu, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. Acesta nu a specificat în care țări au fost identificate proprietăți ale lui Ilan Șor, deoarece „este bine ca dumnealui să nu cunoască în ce jurisdicții noi ne focusăm”. Șeful CNA a susținut că, în acest moment, nu există riscul unor scurgeri de informații în interesul lui Șor. „Eu cred că noi am ajuns la un nivel în care datele pe care noi le gestionăm, în special, pe dosare de rezonanță, sunt păstrate destul de bine și scurgeri nu se petrec, mai ales că noi discutăm și cu un cerc foarte restrâns din afara țării”, a apreciat Rusu. Cât despre suma la care s-ar ridica proprietățile de peste hotare, Iulian Rusu a apreciat că „avem niște cifre prelimininare, sunt frumușele, de ordinul sutelor de milioane”. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Șor, refugiat în Israel La întrebarea „cât putem recupera din miliardul furat”, directorul CNA a declarat că „este foarte greu să faci această evaluare, pentru că întâi de toate, trebuie să fim conștienți de faptul că s-au folosit mai multe instrumente de camuflare a acestor resurse. Fizic vorbind, să consumi pe parcursul unei vieți resurse financiare de așa amploare, nu știu”, a conchis Iulian Rusu, citat de newsmaker.md. Acum câteva zile, Legislativul de la Chișinău i-a ridicat din nou imunitatea lui Ilan Șor, atât lui cât și colegei sale de partid, Marina Tauber. Șor a fost condamnat, în 2015, în primă instanță, în dosarul „furtului miliardului” la 7 ani și jumătate de închisoare, pentru escrocherie şi spălare de bani. Dosarul este la Curtea de Apel Chișinău. În 2019, el a părăsit Republica Moldova, fiind, probabil, în Israel.

Un parlamentar ucrainean anunță că Iohannis va vizita Kievul împreună cu Scholz, Macron și Draghi
Eveniment

Un parlamentar ucrainean anunță că Iohannis va vizita Kievul împreună cu Scholz, Macron și Draghi

Un parlamentar ucrainean anunță că președintele României, Klaus Iohannis, va vizita Kievul alături de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Franței, Emanuel Macron, și premierul Italiei, Mario Draghi. Oleksi Goncearenko a scris, pe Twitter, că premierii din Germania, Franța și Italia vor sosi la Kiev, iar Iohannis va fi cu ei, „ca d’Artagnan”. Iohannis va vizita Kievul împreună cu Scholz, Macron și Draghi „Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz, premierul Draghi vor vizita Kievul joi. Și, ca d’Artagnan, Președintele României, Iohannis”, a scris Goncearenko. The three musketeers. President Macron, Chancellor Scholz, prime-minister Draghi will visit Kyiv this Thursday. And as d’Artagnan President of Romania Iohannis.— Oleksiy Goncharenko (@GoncharenkoUa) June 13, 2022 Draghi, Macron și Scholz sunt criticați dur în Ucraina pentru ezitările lor în susținerea Ucrainei. Macron este celebru prin telefoanele frecvente pe care i le-a dat lui Putin și pentru declarația că acesta nu trebuie umilit. Scholz a fost criticat pentru promisiunile că va livra armament greu, urmate de nenumărate tergiversări. Mesajul lui Goncearenko a fost însă comentat, ironic, de mulți români. Citește și: Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa „Vă rugăm să-l întrebați pe D'Artagnan când va modifica guvernul Ordonanța Guvernului nr. 122/1998 pentru a permite livrările de arme către Ucraina. Ar putea fi livrate sisteme antiaeriene și blindate ușoare MLRS (tip GRAD modernizat) (versiunea locală BTR)”, a scris Valentin Ionescu, fost ministru în guvernarea CDR și fost consilier prezidențial. „Plus ca se mai duce si cu cei trei crai care o tin sus si tare ca Ucraina sa cedeze teritorii. Proasta miscare daca e adevarat”, a scris un comentator anonim, în română.

Noi atrocități descoperite lângă Bucha: șapte cadavre ale unor civili, executaţi cu un glonţ în cap, unii legaţi la mâini şi la genunchi, găsite într-o groapă comună la Miroţke
Eveniment

Noi atrocități descoperite lângă Bucha: șapte cadavre ale unor civili, executaţi cu un glonţ în cap, unii legaţi la mâini şi la genunchi, găsite într-o groapă comună la Miroţke

Noi atrocități descoperite lângă Bucha: șapte cadavre ale unor civili, executaţi cu un glonţ în cap, unii legaţi la mâini şi la genunchi, au fost găsite găsite într-o groapă comună la Miroţke. Poliția din Kiev a anunțat că încearcă să identifice victimele. Noi atrocități descoperite lângă Bucha ”Şapte civili au fost torturaţi de către ruşi şi apoi executaţi în mod laş cu un glonţ în cap”, anunţă într-o postare pe Facebook şeful Poliţiei din Kiev, Andrii Nebîtov. ”Mai multe victime aveau mâinile şi genunchii legaţi”, precizează el. ”Această groapă a fost descoperită azi (luni) acolo unde erau staţionaţi militari ruşi, în apropiere de satul Miroţke”, situat la zece kilometri nord-vest de Bcea şi la 35 de kilometri de Kiev, pe aceeaşi axă, adaugă el. Şeful poliţiei din regiunea Kiev anunţă că ”lucrează în prezent la identificarea victimelor”. După plecarea militarilor ruşi din regiunea Kiev şi descopeirea a sute de cadavre ale unor civili ucraineni, Bucea a devenit un simbol al crimelor de război imputate Rusiei de către Ucraina. Moscova a respins în mai multe rânduri aceste acuzaţii, denunţând ”falsificări” orchestrate de Kiev cu susţinerea Occidentului. Citește și: Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa La sfârşitul lui aprilie, corpurile a trei bărbaţi, torturaţi în mod vizibil şi ucişi prin împuşcare au fost găsite, legate la ochi, într-o groapă la Miroţke, potrivit Poliţiei din Kiev, citată de news.ro.

Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa
Politică

Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa

Maria Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului și să circule cu autobuzul până la terminal, unde nu se deschidea ușa. Ea a relatat pe Facebook această experiență intensă, care pare să o fi marcat. Grapini, devastată pentru că a fost nevoită să folosească scara avionului Grapini arată că totul s-a petrecut pe aeroportul din Bruxelles, unde avionul ar fi aterizat „în câmp”, în loc să fie tras „la burduf”. „Se poate si mai rau! Azi am avut o experienta unica de cand fac naveta saptamanal la Bruxelles! Am aterizat la Bruxelles, undeva in camp, avionul nu a fost tras la burduf! S-au chinuit vreo 10 minute sa instaleze scara de coborare si intr-un final au lasat-o cu o anumita distanta de iti era frica sa nu cazi cand calci pe ea! Apoi ne-am urcat in autobuze si am mers vreo 15-20 min si am ajuns la usa de intrare in aeroport! Aici-ghinion cum ar fi spus presedintele Iohanis! Nu se deschide usa! Lucratorul aeroportului a chemat un ajutor pr spatele caruia scria “Supervisor”! Nu a reusit nici el! Au venit patru persoane, toate incercand sa deschida usa! Dupa alte cca 20 de min a venit al cincilea care a reusit! Si uite asa zborul de doua ore jumate Bucuresti - Bruxelles aproape s-a dublat ca timp!”, a relatat ea. Ea și-a ilustrat postarea cu un panseu scris de mână: „Reflecție. Oamenii sănătoși la cap încep să devină pericol major pentru această societate bolnavă”. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Grapini face parte din „echipa de conducere” a PP-USL, formațiunea controlată de Dan Voiculescu.

Ucraina a găsit o cale de ocolire a blocadei rusești. O navă cu 18.000 de tone de porumb a ajuns în Spania
Eveniment

Ucraina a găsit o cale de ocolire a blocadei rusești. O navă cu 18.000 de tone de porumb a ajuns în Spania

Ucraina a găsit o cale de ocolire a blocadei rusești: o navă cu 18 000 de tone de porumb a ajuns în Spania după un drum lung și complicat, din vestul Ucrainei. Ea a fost descărcată în A Coruña, port la Oceanul Atlantic. Ucraina a găsit o cale de ocolire a blocadei rusești Nava ar fi ajuns în Spania pe „o nouă rută maritimă”, menită să evite blocada impusă de Rusia în Marea Neagră, transmite CNN, care citează o companie spaniolă producătoare de hrană pentru animale. Nava a ajuns în portul A Coruña duminică dimineață și ar urma să fie descărcată până marți. Este primul transport de cereale din Ucraina care ar ajunge aici cu ajutorul noii rute, spune compania Agafac, citată de CNN. Porumbul a fost transportat din vestul Ucrainei, prin România și Polonia, până în portul Swinoujscie de la Marea Baltică. După ce Rusia a blocat porturile ucrainene, cerealele ucrainene și alte bunuri agricole nu mai pot ajunge la destinație. Situația amenință securitatea alimentară globală și este nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative folosind toate modurile de transport relevante. În mai puțin de trei luni, Ucraina trebuie să evacueze 20 de milioane de tone de cereale, care ar umple 800.000 de camioane, pentru a putea face loc noii recolte. În aceste condiții, Comisia Europeană a anunțat că va colabora cu guvernele statelor membre pentru a ajuta Ucraina să exporte milioanele de tone de cereale blocate în porturi din cauza Rusiei. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Comisia a cerut actorilor de pe piața UE să pună la dispoziție de urgență vehicule suplimentare.

Financial Times: Lumea trebuie să se pregătească pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”
Eveniment

Financial Times: Lumea trebuie să se pregătească pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”

Financial Times scrie că lumea trebuie să se pregătescă pentru cea mai mare creștere a prețului la petrol „care a existat vreodată”. Directorul executiv al JPMorgan, Jamie Dimon, este de părere că barilul de petrol ar putea să ajungă până la prețul record de 175 de dolari anul acesta, informează Financial Times, citat de Digi 24. Criza energetică, care a început când Rusia a strâns robinetul cu gaze pentru Europa și a atins niveluri fără precedent după declanșarea invaziei în Ucraina, este departe de a se fi terminat. Cea mai mare creștere a prețului la petrol Energy Aspects, o firmă de consultanță, a spus că avem de-a face cu, probabil, cea mai mare creștere a prețului petrolului „care a existat vreodată”. Goldman Sachs crede că prețurile la petrol vor ajuge în sfertul al treilea al anului în curs la valoarea „medie” de 140 de dolari pentru un baril. Problema principală este una simplă: nu există destul petrol pentru toată lumea. Și, pe măsură ce devine tot mai greu pentru petrolul rusesc lovit de sancțiuni să ajungă pe piața mondială, proviziile de țiței ar putea scădea încă și mai mult. Marea provocare pentru ruși este posibilitatea ca în curând petrolierele care transportă petrol rusesc să nu mai poată beneficia de pe urma asigurărilor companiilor europene. Această decizie ar izola Rusia de restul pieții de petroliere și ar lăsa-o cu foarte puține opțiuni pentru a continua livrările. Petrolierele trebuie să își asigure marfa, dar trebuie să se asigure și împotriva incidentelor de genul dezastrului ecologic provocat de deversarea vasului Exxon Valdez. Operațiunile de curățare a oceanului au costat miliarde de dolari. Petrolierele rusești, refuzate fiindcă nu vor avea asigurare Majoritatea porturilor nu va accepta să primească petrolierele neasigurate, piața asigurărilor fiind dominată de Marea Britanie și UE, ceea ce înseamnă că declinul producției de petrol rusesc se va dubla până la 20 la sută față de nivelul pre-invazie, potrivit unui specialist din domeniu. Agenția Internațională a Energiei a spus că producția de petrol a Rusiei ar putea să scadă încă și mai mult până la 3 milioane de barili pe zi – o valoare aproape egală cu producția totală a Kuweitului. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect China se redeschide. Zborurile se înmulțesc. Cererea evoluează în direcția greșită. Toate datele sugerează că prețurile vor continua să crească dacă nu va scădea consumul. Pentru a reduce cosumul va fi probabil nevoie de o încetinire a economiei care, pentru multe țări, va însemna intrarea în recesiune, scrie Financial Times.

În Canada, a fost lansat parfumul „Glorie Ucrainei”. Un sfert din banii obținuți din vânzare merg la Banca Ucrainei
Eveniment

În Canada, a fost lansat parfumul „Glorie Ucrainei”. Un sfert din banii obținuți din vânzare merg la Banca Ucrainei

În Canada, un producător de parfumuri de nișă, Meleg Perfumes, a lansat parfumul „Glorie Ucrainei”. Parfumul costă 200 de dolari canadieni, din care 50 se duc direct la Banca Națională a Ucrainei. În Canada, a fost lansat parfumul „Glorie Ucrainei” Pe sticla parfumului este inscripția „Glorie Ucrainei. Glorie eroilor”. Pe site-ul brandului canadian se explică faptul că scopul creării parfumului este de „a ajuta armata ucraineană, singura forță care poate opri invazia Rusiei în Europa”. „Vând „Glorie Ucrainei” pentru că nu mai există democrație în Rusia, iar Putin vrea să restabilească URSS, timp în care au fost uciși 70 milioane de oameni”, a spus autorul mărcii, Matthew Meleg. ‘I do it because my grandmother had to escape from Stalinism.’Canadian perfume designer Matthew Meleg has created the fragrance ‘Slava Ukraine.’ The composition includes linden flower, fruit, and honey. Some part of the income goes to support the Ukrainian army?@melegperfumes pic.twitter.com/CPZd1QUAtk— Belsat in English (@Belsat_Eng) June 12, 2022 El mai arată că a fost crescut de bunica sa, din Slovacia, care a făcut foametea în timpul stalinismului, iar fratele ei a murit de frig. „Știu bine istoria estului Europei și a Rusiei, iar bunica mea a fugit ca să scape de sărăcie, de Stalin și de URSS”, mai scrie acest producător de parfumuri, autodidact. Citește și: Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect Brandul canadian Meleg Perfumes și-a făcut apariția pe piață în urmă cu câțiva ani.

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate
Politică

Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 este îngropat la parchet de peste trei ani, după ce Înalta Curte a cerut refacerea sa în totalitate. Au trecut 32 de ani de la acele evenimente și nici unul dintre liderii politici care au coordonat Mineriada nu a ajuns măcar în fața judecătorilor. Totuși, în decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis o cerere a procurorilor de la Parchetul General privind redeschiderea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, în legătură cu moartea a patru persoane în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Dosarul Mineriadei, îngropat la parchet Dosarul a fost ­restituit în mai 2019 procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. Decizia a fost confirmată de ICCJ, fiind definitivă, în decembrie 2020. Un scurt istoric al acestui dosar: În iunie 2007, Ion Iliescu a fost pus sub acuzare de fostul procuror Dan Voinea pentru săvârşirea infracţiunii de participare la omor deosebit de grav, alături de Mihai Chiţac, fost ministru de Interne, şi fostul adjunct al acestuia, generalul Gheorghe Andriţa. În 2008, dosarul Mineriadei a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a decis neînceperea urmăririi penale. În 2014, CEDO obligă România să continue investigațiile. În 2015, procurorul general Tiberiu Nițu infirmă rezoluția de neîncepere a urmăririi penale. În 2017, parchetul finalizează dosarul și-l trimite în judecată. Dosarul staționează timp de doi ani în Camera Preliminară de la Curtea Supremă, care, în mai 2019, îl retrimite procurorilor. Instanța supremă a invocat lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele "pretins comise" de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu şi Mugurel Cristian Florescu, în perioada 11-12 iunie 1990, ”sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane”. ICCJ a invocat nulitatea mai multor acte de urmărire penală pe numele celor inculpaţi, constatând nulitatea rechizitoriului întocmit în cauză. Cine sunt liderii politici și militari trimiși în judecată În 13 iunie 2017, Parchetul General i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost trimiși în judecată: amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect
Eveniment

Ucraina a anunțat că au fost stabilite două rute pentru exportul cerealelor: una prin Polonia, cealaltă prin România. La București, tăcere, autoritățile nu comunică nimic pe subiect

Au fost stabilite două rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor din Ucraina, scrie The Guardian, citându-l pe adjunctul ministrului de externe ucrainean, Dmitro Senik. Rute prin Polonia și România pentru exportul cerealelor El a declarat că securitatea alimentară globală este în pericol, deoarece invazia Rusiei a Ucrainei a blocat exporturile de cereale de la Kiev prin Marea Neagră, provocând penurie și creșterea prețurilor, transmite Reuters. Aproximativ 30 de milioane de tone de cereale sunt blocate pe teritoriul Ucrainei, care este al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume. Ukraine is capable of feeding 400 mln people. Despite war, farmers planted 70% of the spring corps. However, they don't have storage for harvest as at least 20 mln tons of grain harvested last year can't be transported pic.twitter.com/yCLl4O48tb— Daria Kaleniuk (@dkaleniuk) June 10, 2022 Ucraina este în discuții cu statele baltice pentru un al treilea coridor pentru exporturile de alimente, a mai declarat Senik. Oficialul nu a dat detalii despre ce cantitate de cereale a fost deja transportată sau ar urma să fie transportată prin aceste rute. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat Însă, la granița dintre România și Republica Moldova, timpii de așteptari sunt extrem de mari. În această dimineață, aproape 300 de camioane staționau la punctul de trecere al frontierei Leușeni. La acest punct de frontieră, erau de gardă echipe de medici și asistenți medicali din cadrul Poliției de Frontieră, dar și specialiști psihologi de la IGSU Moldova. Guvernul României nu a comunicat nimic pe această temă și, mai grav, nu pare să aibă un plan pentru a scurta timpii de așteptare din vămi.

Un europarlamentar polonez spune că Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear
Eveniment

Un europarlamentar polonez spune că Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear

Un europarlamentar polonez, Radoslaw Sikorski spune că Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear. Sikorski a fost ministru de Externe al Poloniei, între 2007 și 2014. Fost jurnalist, cu studii la Oxford, el este căsătorit cu Anne Applebaum, o cunoscută jurnalistă și autoare a unor cărți de istorie despre URSS. Ucraina ar avea dreptul să primească armament nuclear „După cum se știe, Ucraina a renunțat la potențialul său nuclear după semnarea, în 1994, a memorandumului de la Budapesta. Astăzi, rușii și alții spun că acestea nu au fost garanții. Însă toți înțelegeau atunci că în schimb, se presupunea că Ucraina va deveni un stat independent, în limitele frontierelor stabilite din timpul URSS. Rusia a încălcat acest acord și nu o singură dată. Ucraina nu a deținut controlul operațional asupra arsenalului său și nici posibilitatea să îl întrețină pentru a menține starea de siguranță. Însă pentru că Rusia a încălcat memorandumul de la Budapesta, consider că noi, Vestul, avem dreptul să dăruim Ucrainei focoase nucleare, ca să își poată apăra independența”, a afirmat Sikorski. Swoją inwazją Putin złamał Memorandum Budapeszteńskie z 1994 na mocy którego Ukraina oddała głowice jądrowe. Grozi jej bronią atomową. Aby go od tego odwieść, Zachód może zapowiedzieć, że gdyby jej użył to rozważy wyrównanie równowagi strachu. https://t.co/K5v8RB48ue— Radosław Sikorski MEP ???? (@sikorskiradek) June 12, 2022 El a explicat ulterior, pe Twitter, că Rusia trebuie să știe că, dacă va folosi arme nucleare împotriva Ucrainei, această țară ar putea primi astfel de armanent de la statele vestice. Rusia amenință și Suedia, și Finlanda Parlamentarul rus Alexei Juravliov, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Duma de stat, a amenințat, la 20 mai, cu un război nuclear, comentând perspectiva aderării Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Citește și: Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat „Suedezii și finlandezii trebuie să înțeleagă un lucru: ne vom lupta direct cu ei doar dacă intrăm în război cu NATO. Și dacă intrăm în război cu NATO, atunci războiul nu va fi cu drone, ci cu arme nucleare”, a spus el la postul TV Rossia-1, potrivit unei înregistrări postate pe Twitter de Anton Gherașenko, un consilier al ministrului ucrainean de Interne. Eşecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi şeful CIA, William Burns, la mijlocul lunii aprilie. Această ipoteză include ca "NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar aşa ceva nu este planificat, după cum a spus clar preşedintele", a subliniat şeful CIA.

Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat
Politică

Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale. Vezi ce i-a urat

Ministrul leton de externe, Edgars Rinkēvičs, a avut un mesaj pentru Rusia, cu ocazia Zilei Naționale: „Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei”. Mesajul a fost publicat pe contul său de Twitter. Însă, în Republica Moldova, fostul președinte Dodon a transmis felicitările sale sincere și a vorbit despre faptul că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Ministrul leton de externe a avut un mesaj pentru Rusia „Astăzi Rusia își sărbătorește Ziua Rusiei. Îi urez înfrângere în războiul agresiv împotriva Ucrainei, renunțarea la ambițiile imperiale și construirea unui stat modern, democratic și de drept”, a scris ministrul Letoniei. #Russia is marking its National, I wish defeat in the aggressive war against #Ukraine, abandoning imperial ambitions and ultimately creation of modern and democratic country #RussiaDay2022 ??— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) June 12, 2022 El și-a publicat mesajul și în limba rusă. Anterior, Rinkēvičs a reacționat la îndemnul președintelui francez Emmanuel Macron „de a nu umili Rusia”, pentru ca atunci când acțiunile militare vor înceta, să fie căutate soluții diplomatice. Șeful diplomației letone l-a contrazis, apreciind că Putin își dorește imperiul înapoi, nu să evite umilirea. „Aceasta este o ciocnire a valorilor și civilizațiilor, pe care nu ne putem permite să o pierdem”, a scris Rinkēvičs, la 10 iunie, tot pe Twitter. Citește și: China nu se mai încurcă în diplomație: Vom declanșa un război dacă Taiwanul va fi separat de Beijing În schimb, în Republica Moldova, fostul șef de stat, Igor Dodon, a venit cu un mesaj de felicitare pentru cetățenii Federației Ruse, cu ocazia Zilei Naționale. Dodon susține că „secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia”. Totodată, acesta a menționat că „Federația Rusă a venit de nenumărate ori în ajutorul Republicii Moldova, ne-a susținut și a fost alături în momente dificile pentru poporul nostru”.

Atenţionare de călătorie MAE: Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei
Politică

Atenţionare de călătorie MAE: Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei

Atenţionare de călătorie MAE: în această vară se vor înregistra timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei. (MAE) informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Republica Bulgaria sau să tranziteze teritoriul acestei ţări către Republica Elenă sau Republica Turcia că în perioada sezonului turistic estival 2022 este posibil să fie înregistraţi timpi mari de aşteptare la trecerea prin punctele de frontieră bulgare. Timpi mari de aşteptare la tranzitarea Bulgariei În acest context, este recomandată folosirea tuturor punctelor deschise circulaţiei rutiere internaţionale. Punctele de frontieră vizate la frontiera româno-bulgară sunt Giurgiu-Ruse, Calafat-Vidin, Negru Vodă-Kardam, Vama Veche-Durankulak, Lipniţa-Kainardja şi Dobromir-Krushari (ultimele două puncte cu orar de funcţionare 8:00-20:00, pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t), Ostrov-Silitra, Bechet-Oryahovo (ferry), Turnu Măgurele-Nikopol (ferry) şi Zimnicea-Svishtov (ferry) (ultimele două puncte de frontieră cu program de funcţionare 8:00-20:00). Cele de la frontiera bulgaro-elenă sunt: Kulata-Promachonas; Makaza-Nimfea (masa totală admisă a autovehiculelor de până la 3,5 t); Ilinden-Exohi (traseu ocolitor pentru punctul de trecere a frontierei Kulata, ruta spre Kavala); Kapitan Petko Voivoda-Ormenion (ruta spre Alexandropolis); Zlatograd-Termes şi Ivaylovgrad-Kiprinos (ultimile două puncte de frontieră pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5 t). La frontiera bulgaro-turcă sunt vizate punctele: Kapitan Andreevo-Kapikule; Lesovo-Hamzabeyli; Malko Târnovo-Derekoy (ultimul punct de frontieră prezintă o infrastructură redusă şi înregistrează în mod constant timpi măriţi de aşteptare). Turiștii trebuie să aibă apă, hrană și combustibil MAE le recomandă turiştilor români să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de transport internaţional de marfă / pasageri să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor de deplasare, prin luarea în considerare a posibilităţii înregistrării unor timpi măriţi de aşteptare la trecerea frontierei şi prin asigurarea resurselor necesare de apă şi alimente persoanelor transportate. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN În acest context, este importantă informarea corectă a şoferilor români, achiziţionarea din timp a vinietelor electronice şi achitarea conformă a taxelor de drum tip TOLL pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din R. Bulgaria. Site-uri cu informații oficiale Toţi cei interesaţi, persoane fizice şi firme de transport, pot obţine informaţii relevante, privind vinieta electronică şi taxele de drum tip TOLL pe www.bgtoll.bg/ro/, privind situaţia circulaţiei prin punctele de trecere a frontierei bulgare: www.mvr.bg, privind starea actuală a drumurilor: pe aplicaţia gratuită LIMA http://lima.api.bg/, pe pagina de Internet a Agenţiei "Infrastructura Rutieră": www.api.bg şi la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop, privind regimul vamal la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia: pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiţii de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) şi pe site-ul Agenţiei "Vămi" din Bulgaria - www.customs.bg, privind starea vremii: weather.bg. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Sofia: +35929733510, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor sofia.mae.ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia "Călătoreşte în siguranţă", care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră