vineri 02 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

UNESCO, lovitură grea pentru Rusia. Este oficial: borșul ucrainean a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO

Este oficial: azi, borșul ucrainean a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO. În nota de pe site-ul UNESCO se arată că actualul conflict din Ucraina pune în pericol această expresie a „ospitaliătții ucrainene”. Un anunț în acest sens a fost făcut de ministrul Culturii din Ucraina Aleksandr Tkacenko. Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO „Victoria în războiul pentru borș este a noastră. Astăzi, 1 iulie, a fost inclus elementul „Cultura culinară a borșului ucrainean” în Lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO”, a scris Tkacenko, pe Telegram. Pe site-ul UNESCO se arată că: „O expresie a ospitalității, borșul ucrainean reunește la masă oameni de toate vârstele, genurile și mediile. Este, de asemenea, folosit în practicile rituale, cum ar fi în regiunea Podillia, unde a treia zi a nunții și-a păstrat numele ritual do nevistky – na borshch, care înseamnă „vizită la noră pentru a mânca borș”. Este lăudat în povești, cântece populare și proverbe și este privit ca un stil de viață și un indicator al identității. Viabilitatea elementului este însă amenințată de diverși factori încă de la începutul conflictului armat din februarie 2022, inclusiv dislocarea purtătorilor din comunitățile lor de origine și din contextele culturale necesare gătirii și consumului borșului în Ucraina. Mai mult decât atât, distrugerea mediului înconjurător și agricultura tradițională a împiedicat comunitățile să acceseze produsele locale, precum legumele, necesare pentru prepararea felului de mâncare. În ciuda acestor dificultăți, comunitățile din Ucraina s-au unit în jurul său”. Nota arată că acesta a fost un caz de „extremă urgență”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc În aprilie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune.

UNESCO, lovitură grea pentru Rusia. Este oficial: borșul ucrainean a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO
Variantă PSD la Agricultură: deputatul Florin Barbu, zis „Busi”, fost om de încredere al lui Vâlcov, acum în gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD
Politică

Variantă PSD la Agricultură: deputatul Florin Barbu, zis „Busi”, fost om de încredere al lui Vâlcov, acum în gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD

Variantă PSD la Agricultură: deputatul Florin Barbu, zis „Busi”, ex-om de încredere al lui Vâlcov, acum în gruparea Paul Stănescu. Barbu, cu studii de economie la Craiova și zero pregătire profesională în materie de agricultură, ar urma să-i succeadă lui Adrian Chesnoiu, fost polițist, care a demisionat după ce DNA l-a pus sub urmărire penală. În prezent, deputatul Florin Barbu conduce comisia de agricultură a Camerei Deputaților. Însă numeroase organizații PSD l-ar prefera la Agricultură pe Petre Daea. Variantă PSD la Agricultură: deputatul Florin Barbu Site-ul Puterea arată că „acesta este nimeni altul decât nepotul secretarului general al PSD, baronul Paul Stănescu”. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020. Ziarul Can-Can a publicat, în timp, mai multe articole în care îl atacă dur pe actualul deputat PSD: „Potrivit surselor CANCAN.RO (...) Florin Ionuț Barbu, președintele ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare), și-ar fi renegociat poziția în cadrul agenției, zvonurile vehiculând o sumă de-a dreptul ”frumușică”. Iar întrebarea esențială este următoarea: a rămas ”Mafiotul de la ANIF” în funcție deoarece a plătit 900 mii € unui înalt oficial guvernamental?! Scopul negocierii ”la sânge” este poziția nr. 2 din schema de personal, astfel încât ”Busi” să nu mai fie sub lumina reflectoarelor – în fiecare zi – iar afacerile derulate prin ”firmele de casă” să meargă mai departe și să fie din ce în ce mai profitabile” - articol in februarie 2020„Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare încheie contracte, de pildă, cu diferite firme de pază. Acestea asigură, firește, paza, monitorizează și patrulează. Sursele noastre spun că majoritatea acestor firme sunt ”de casă”, ceea ce înseamnă că sunt conduse de oameni foarte apropiați conducerii ANIF. Trecând peste sumele impresionante pe care ANIF le plătește acestor firme, trebuie menționat și un ”amănunt” senzațional, o dovadă în plus că – așa cum scriam la începutul materialului – ”o mână spală pe alta” (…) La respectivele firme de pază ”lucrează” și… unii angajați ai ANIF. Astfel, ”aleșii” prestează cu jumătatea de normă la firmele de pază și cu normă întreagă la… Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare. Iar acum vine o altă bombă. Locurile de pază – posturile, așa cum sunt numite – sunt… imaginare. Ele ar fi fost prevăzute doar pentru ca alte sume consistente să intre în buzunarele șmecherilor decidenți” - decembrie 2019 Părinții, pensionari și antreprenori de succes În 2021, 60m.ro susținea că ex-șeful ANIF și-ar fi ascuns averea pe numele părinților. În 2018, aceștia ar fi cumpărat șapte terenuri lângă comuna Milcov, din Olt, deși ambii sunt pensionari. „Surse avizate evaluează investiția din zonă la suma de 500 de mii de euro. Oameni din cadrul Primăriei Milcov, sub rezerva anonimatului, ne-au mărturisit că deputatul intenționează să ridice aici mai multe case de acest fel, pentru profit. Cele șapte terenuri au fost achiziționate de părinții deputatului Barbu fix în perioada în care fiul acestora era directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Sub mandatul lui Florin Barbu, zis Busi, pe investițiile derulate de ANIF în țară, în zona de irigații, au fost introduse în schema de fraudare a banului public firme din anturajul președintelui Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu”, scrie 60m.ro. “ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă“, afirma, în 2019, fostul premier Ludovic Orban.

PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale
Politică

PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale

PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale. „Am fi vrut ca în pachetul agreat să prindem şi supraimpozitarea pensiilor speciale, a veniturilor salariale foarte mari şi a supraprofitului generat în pandemie. Însă, chiar dacă colegii de coaliţie s-au opus, este crucial că am arătat românilor că există la nivelul coaliţiei resurse de voinţă politică”, a spus Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Stănescu a făcut aceste afirmații într-un comunicat oficial. PSD acuză PNL că n-a vrut să supraimpoziteze pensiile speciale El a susținut că „veniturile noastre fiscale sunt, oricum, printre cele mai reduse din UE”. „Nu-i putem ajuta pe cei mai mulţi dintre români, dacă unii au privilegii fiscale mari, iar alţii se supun unui regim de impozitare normal”, a afirmat Stănescu. Paul Stănescu a mai susținut că PSD a demonstrat că ”pot trece peste limitele de natură ideologică, politică sau electorală şi că împreună sunt de acord să răspundă mai bine nevoilor românilor decât propriilor agende politice”. ”Măsurile fiscale pe care le-am convenit nu fac decât să protejeze mai bine veniturile celor mai vulnerabili dintre noi. Este o dovadă de maturitate şi responsabilitate politică”, mai afirmă Stănescu. Coaliţia de guvernare a finalizat, miercuri seara, lista măsurilor de modificare la Codul Fiscal, care ar urma să fie aprobate într-o şedinţă de guvern, săptămâna viitoare. Liderii coaliţiei nu au ajuns la un acord pe introducerea impozitului progresiv, în schimb acciza la ţigări creşte de la 1 august anul acesta, iar la alcool, de la 1 ianuarie 2023. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc S-au mai decis şi creşteri de TVA la restaurante, locuinţe şi băuturile cu zahăr, dar şi deduceri fiscale pentru veniturile până în 4.500 de lei şi familiile cu mulţi copii. Surse politice au precizat că suplimentar faţă de deducerile existente, sunt luate în calcul două noi deduceri: pentru tinerii de până la 26 de ani se va da o scutire de 15% din impozit, iar pentru persoanele care au copii, deduceri de 100 de lei pentru fiecare copil, fiind solicitate studii de impact. Aici nu este foarte clar dacă vorbim de reducerea de 100 de lei din impozit sau de 100 de lei din baza de impozitare.

Lovitură dură pentru Rusia: borșul ucrainean ar putea fi inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO
Eveniment

Lovitură dură pentru Rusia: borșul ucrainean ar putea fi inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO

UNESCO ar putea recunoaște borșul ucrainean ca patrimoniu cultural imaterial care necesită protecție urgentă. O declarație în acest sens a fost făcută de prim-viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei Emine Djaparova. Borșul ucrainean, pe lista patrimoniului UNESCO Oficialul a spus că Ministerul de Externe ucrainean a depus o solicitare pentru recunoașterea borșului ucrainean ca patrimoniu cultural imaterial încă anul trecut. Inițial s-a planificat ca solicitarea să fie analizată în 2023. Din cauza războiului, cererea a fost inclusă spre luare în considerare într-o altă listă – patrimoniul cultural imaterial UNESCO care necesită protecție urgentă. Cererea va fi analizată la Paris pe 1 iulie, la o reuniune extraordinară a Comitetului Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO. #Ukraine submits a request to make Ukrainian borscht one of the UNESCO World Heritage site.Ukr chefs define the classic recipe of the national dishIt'll be very difficult to do - every family in every region of the country has its own borsch recipe :)https://t.co/2lMumdPOyV pic.twitter.com/R8xbmnNFP1— Viktoria (@Ukropo4kA) April 8, 2018 „Cred că aceasta va deveni un eveniment cu adevărat istoric pentru Ucraina”, a scris Djaparova, pe Facebook. În decembrie 2020, ambasada Rusiei din SUA a postat un mesaj pe twitter în care menționează că borșul este o mâncare tradițională în numeroase țări, inclusiv in Republica Moldova, fiecare având rețeta proprie Kremlinul merge la război pentru porția sa de borș În aprilie, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a făcut o declarație bizară la o conferință de presă. Ea a spus că Rusia a invadat Ucraina pentru că ucrainenii nu au vrut să împartă cu rușii proprietatea asupra originii borșului, un fel de mâncare tradițional în regiune. Citește și: Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România – 4.500 de militari, țările baltice – 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia – 11.600 Înregistrarea declarației a fost postată pe Twitter de jurnalistul Kirill Martynov, redactorul șef al publicației ruse Novaia Gazeta Europe, lansată după ce publicația și-a suspendat activitatea în Rusia, din cauza presiunilor Moscovei. At this speech the official representative of @MID_RF Maria Zakharova declared that the reason for war was Ukrainians didn't want to share borscht with her. Also she is apparently absolutely drunk pic.twitter.com/fHmWsim59H— Kirill Martynov (@kmartynov) April 8, 2022 „Maria Zakharova a declarat că motivul războiului a fost că ucrainenii nu au vrut să împartă borșul cu ea. De asemenea, se pare că era foarte beată”, a scris jurnalistul.

Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România - 4.500 de militari, țările baltice - 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia - 11.600
Eveniment

Cum arată distribuția forțelor NATO în Est, după Madrid: România - 4.500 de militari, țările baltice - 9.900, deși au jumătate din populația României. Polonia - 11.600

Cum arată distribuția forțelor NATO în Europa de Est, după summit-ul de la Madrid: în România vor staționa 4.500 de militari ai alianței. În țările baltice vor fi 9.900, deși, împreună, cele trei state -Estonia, Letonia și Lituania - au jumătate din populația României. Cum arată distribuția forțelor NATO în Est Astfel, în Estonia vor fi 2.200 de militari NATO, în Letonia - 4.000 și în Lituania - 3.700. Polonia va găzdui 11.600 de militari NATO. Polonia are și cea mai mare forță armată, de peste 122.000 de militari. România are o armată de 75.000 de militari. This was the year that Estonia emerged as one of the indisputable leaders of NATO--combining strategic clarity, moral courage, and innovation to not only punch above their weight but above that of almost all of their larger, more powerful European neighbors. https://t.co/qchXgXIU7u— David Rothkopf (@djrothkopf) June 29, 2022 “O să menținem o brigadă rotațională suplimentară, care este de 3000 de soldați și încă 2000 de membri ai personalului de luptă aici în Europa, cu sediul în România“, a spus și președintele SUA, Joe Biden. SUA dublează efectivele NATO cu propriile trupe Casa Albă a anunțat că „în strânsă cooperare cu aliații noștri și națiunile gazdă (...) Statele Unite vor întreprinde următoarele acțiuni suplimentare pentru a consolida descurajarea și apărarea NATO și securitatea europeană”: Înființarea unui post de comandă avansat al cartierului general al Corpului V permanent în Polonia, care va îmbunătăți interoperabilitatea SUA-NATO pe flancul estic.Angajamentul de a menține o echipă de luptă de brigadă suplimentară rotativă în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenament și exerciții pe flancul estic.Desfășurări prin rotație îmbunătățite în regiunea baltică, inclusiv forțe blindate, aviație, apărare aeriană și operațiuni speciale, construind interoperabilitate suplimentară și instruire intensificată cu acești aliați (...) Vom menține o prezență persistentă în regiune și vom intensifica antrenamentul cu aliații noștri baltici.Un acord de colaborare cu Spania pentru a crește numărul de distrugătoare americane staționate în Rota de la patru la șase.Două escadrile de avioane F-35 către Regatul Unit.Staționarea de apărare aeriană suplimentară și a altor instrumente de activare în Germania și Italia. This morning in Madrid President Biden announced: * Permanent headquarters in Poland for the Fifth Army Corps * Maintain an additional rotational brigade of thousands of troops in Romania* Sending two more F-35 squadron to the UK https://t.co/NZNTbWxDFY— annmarie hordern (@annmarie) June 29, 2022 Rusia, descurajată să atace NATO a schimbat, la Madrid, radical strategia de până acum, care prevedea că țările baltice ar fi fost abandonate în fața unei agresiuni rusești, urmând ca ele să fie eliberate după 180 de zile. Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor.

25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina, estimează oficialii britanici. În Afganistan, în zece ani de război, URSS a pierdut 14.453 de militari
Internațional

25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina, estimează oficialii britanici. În Afganistan, în zece ani de război, URSS a pierdut 14.453 de militari

25.000 de soldați ruși au fost uciși în Ucraina, de la începutul invaziei, estimează ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace. În aprilie, el aprecia numărul soldaților ruși uciși la 15.000. 25.000 de soldați ruși uciși în Ucraina „Totuși aș spune că ucrainenii câștigă. Ei provoacă pierderi uriașe forțelor armate ruse. 25.000 de ruși, credem, au fost uciși pe parcursul a 112, 115 zile. Rusia a eșuat în toate obiectivele sale majore. Acum este limitată la un avans de câteva sute de metri în câteva zile, cu un cost masiv, într-o mică parte a estului Ucrainei, de-a lungul a două sau trei axe. Asta nu este o victorie în cartea nimănui”, a explicat Wallace. A photo of the work of the Bogdan self-propelled gun mount, which helped drive the orcs out of the Snake Island, has appeared.?DEATH TO THE RUSSIAN OCCUPANTS!#Ukraine pic.twitter.com/6wXFdrHZVr— OneTonSoup (@OneTonSoupp) June 30, 2022 Pierderile Rusiei sunt imense, comparativ cu alte conflicte: 14.453 de militari sovietici uciși în Afganistan, între 1978 și 1989între 5.700 și 14.000 (plus aproape 3.000 de dispăruți) în primul război cecen, între decembrie 1994 și august 1996sub 7.500 de militari uciși, inclusiv ofițeri ceceni de poliție care luptau de partea Rusiei, în al doilea război cecen, între august 1999 și aprilie 2000 În Irak, între 2003 și 2011, coaliția susținută de SUA a pierdut - cu tot cu pierderile irakiene - circa 25.000 de militari. Însă, din aceștia, doar 4.825 făceau parte din militarii din forțele de coaliția. SUA a înregistrat 4507 morți și sub 33.000 de răniți. Citește și: Armata rusă anunță că părăsește Insula Șerpilor în urma bombardamentelor neîncetate lansate de forțele ucrainene În Afganistan, SUA au înregistrat, între 2001 și 2021, 2.420 de morți și sub 25.000 de răniți. Unul din războaiele moderne unde s-au înregistrat pierderi comparabile a fost cel din Bosnia, între 1992 și 1995. Trupele Bosniei au pierdut circa 30.000 de militari, iar cele sârbe, peste 21.000. Croația a pierdut în acel conflict circa 6.000 de militari.

Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7: „Nu știu cum intenționau să se dezbrace, până la brâu sau mai jos de brâu”
Eveniment

Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7: „Nu știu cum intenționau să se dezbrace, până la brâu sau mai jos de brâu”

Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7: „Nu știu cum intenționau să se dezbrace, până la brâu sau mai jos de brâu”. Acum câteva zile, lideri G7, reuniți în Bavaraia, au ironizat aparițiile la bustul gol ale lui Putin. Duminică, la summitul G7, premierul britanic Boris Johnson le-a propus colegilor săi să își scoată sacourile: „Ne dezbrăcăm? Trebuie să arătăm că suntem mai duri decât Putin”. ⚡️Participants of the G7 summit joked about the photo of Putin with a naked torso on horseback.Boris Johnson invited G7 leaders to strip to the waist, while Canadian Prime Minister Justin Trudeau went even further and offered to saddle their horses. pic.twitter.com/Cs15uSHQaU— Flash (@Flash43191300) June 26, 2022 În discuție a intervenit premierul canadian Justin Trudeau, care a propus oficialilor să se plimbe „călare la pieptul gol”, amintind de fotografiile devenite celebre cu liderul rus. Putin, răspuns mitocănesc la glumele liderilor G7 „Nu știu cum intenționau să se dezbrace, până la brâu sau mai jos de brâu, însă cred că ar fi fost o imagine oribilă, oricum. Însă amintindu-ne de cuvintele lui Pușkin (…): „Poți fi om de treabă și să te gândești la aspectul unghiilor”. De aceea, eu, evident sunt de acord: într-un om totul trebuie să fie în armonie: și sufletul și corpul. Însă pentru asta, trebuie de renunțat la excesul de alcool, la alte vicii, de făcut sport”, a răspuns Putin la întrebarea unui jurnalist, citat de newsmaker.md. ❗️Putin responded to the G7 leaders for their jokes about “Putin with a naked chest” and advised them to work on themselves“ I don’t know how they wanted to undress, from the waist up, below the waist. I think it would be a disgusting sight.— Dagny Taggart (@DagnyTaggart369) June 29, 2022 Liderul de la Kremlin i-a răspuns și lui Boris Johnson, care a susținut că, dacă Putin ar fi fost femeie, agresiunea asupra Ucrainei nu ar mai fi avut loc. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Vreau să reamintesc evenimentele din istoria recentă, când Margaret Thatcher a decis să înceapă acțiunile militare împotriva Argentinei pentru insulele Falkland. Iată că o femeie a decis să înceapă acțiuni militare. Unde sunt insulele Falkland și unde e Marea Britanie. Și a fost o decizie dictată de nimic altceva decât de ambiții imperiale, confirmarea statutului imperial”, a afirmat Putin.

Socialiștii bulgari nu mai vor să susțină un nou guvern Petkov fiindcă acesta a expulzat 70 de diplomați ruși
Eveniment

Socialiștii bulgari nu mai vor să susțină un nou guvern Petkov fiindcă acesta a expulzat 70 de diplomați ruși

Socialiștii bulgari nu mai vor să susțină un nou guvern Petkov fiindcă acesta a expulzat 70 de diplomați ruși, anunță Reuters. Poziţia socialiştilor va aduce probabil Bulgaria mai aproape de noi alegeri în toamnă, al patrulea scrutin din aprilie 2021. Socialiștii bulgari nu mai vor să susțină un nou guvern Petkov Formaţiunea socialistă a numit expulzarea diplomaţilor în baza unor suspiciuni de spionaj drept "inacceptabilă". "Suspendăm orice convorbiri cu partidul PP (Continuăm Schimbarea) pentru formarea unui nou guvern", a declarat lidera socialistă şi fosta adjunctă a şefului guvernului Kornelia Ninova. "Decizia de a expulza 70 de diplomaţi ruşi este fără precedent... Pentru noi este complet inacceptabilă", a spus ea. Ninova a spus că Petkov a luat decizia de a-i expulza pe diplomaţi fără aprobarea guvernului şi că partidul ei s-ar putea întoarce la negocieri pentru un guvern de coaliţie cu PP dacă Petkov nu va mai fi nominalizat ca prim-ministru. Preşedintele Rumen Radev a refuzat să comenteze asupra expulzărilor, afirmând că îi lipsesc informaţiile detaliate, dar şi-a exprimat speranţa că Petkov a luat în considerare consecinţele deciziei sale. Partidul PP încearcă să adune o majoritate pentru un nou guvern, după ce cabinetul său a fost înlăturat în urma unei moţiuni de cenzură săptămâna trecută, dar analiştii erau sceptici că ar putea reuşi încă înainte de decizia socialiştilor. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Petkov a avut o poziţie neobişnuit de fermă împotriva Rusiei pentru o ţară care are legături culturale, religioase şi istorice cu Rusia şi a fost multă vreme o atracţie pentru turiştii ruşi, comentează Reuters.

DNA: Fostul deputat PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei. Excursii de 110.000 euro pe banii partidului și ai contribuabililor
Politică

DNA: Fostul deputat PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei. Excursii de 110.000 euro pe banii partidului și ai contribuabililor

Fostul deputat PSD Mircea Drăghici a fost trimis în judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei, anunță DNA. Procurorii DNA au dispus sesizarea instanţei de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei inculpatului Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD şi fost deputat social-democrat, cercetat în stare de detenţie, pentru utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost acordate şi delapidare, ambele infracţiuni în formă continuată. Fostul deputat Mircea Drăghici, trimis în judecată Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în perioada 10 aprilie 2017 - 22 mai 2018, Mircea Drăghici, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând Partidului Social Democrat, ar fi utilizat suma totală de 550.522 lei din conturile partidului pentru achitarea, către o societate comercială, a unor cheltuieli ocazionate de deplasarea şi/sau cazarea în destinaţii turistice exotice a sa şi a altor persoane, informează Direcţia Naţională Anticorupţie într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Din suma menţionată, 231.040 lei ar fi reprezentat o parte din subvenţia acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă. "Pe parcursul urmăririi penale s-au depus, într-un cont deschis de ANABI pe numele inculpatului, sumele reprezentate de paguba cauzată şi cheltuielile judiciare efectuate în etapa urmăririi penale, fiind dispuse măsuri asiguratorii pe acele sume de către procurorii DNA", arată sursa citată. Drăghici este deja la închisoare În prezenţa avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv şase ani de închisoare cu executare şi interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei cât şi pe o perioadă de trei ani după executarea acesteia, a mai multor drepturi - de a fi ales în autorităţile publice sau în oricare alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (trezorier partid politic) şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, precizează DNA. Dosarul de urmărire penală împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii luate în cauză. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Drăghici a mai fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni similare, fiind condamnat la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare.

Un semnal către China: Japonia și Coreea de Sud participă la summit-ul NATO de la Madrid
Eveniment

Un semnal către China: Japonia și Coreea de Sud participă la summit-ul NATO de la Madrid

Japonia și Coreea de Sud participă, pentru prima oară, la summit-ul NATO de la Madrid. La reuniune vor sosi și liderii Australiei și Noii Zeelande. NATO urmează să anunțe, la acest summit, că China comunistă este „o provocare sistematică”. Japonia și Coreea de Sud, la summit-ul NATO În plus, China şi Rusia au devenit tot mai apropiate în ultimii ani, iar în februarie Vladimir Putin şi Xi Jinping s-au angajat într-un amplu parteneriat strategic menit să contracareze influenţa SUA şi au declarat că ţările lor nu au "nicio zonă de cooperare interzisă". Urmare a activității Chinei, Japonia a abandonat pacifismul tradițional, de după cel de-al doilea război mondial, și a decis să-și consolideze armata. Cheltuielile cu apărarea vor depăși 1% din PIB. Kishida arrives at NATO locked and loaded https://t.co/dLtyjmpE3D— Asia Times (@asiatimesonline) June 29, 2022 Coreea de Sud se află într-o poziție similară cu Japonia, explică Bloomberg. Președintele Yoon Suk Yeol, un conservator recent ales, a căutat să-și lege țara mai strâns de SUA și de aliații săi din Europa. Legătura cu NATO „ar putea proteja interesul Coreei de Sud împotriva celui al Beijingului în cazul scăderii influenței SUA în regiunea Pacificului pe termen lung”, a declarat Cheon Seong-whun, fost secretar pentru strategia de securitate din cadrul biroului prezidențial al Coreei de Sud. China, tot mai amenințătoare „Aliații SUA (...) din Asia nu sunt convinși că ascensiunea Chinei este pașnică. În ultimii ani, Beijingul a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului și a devenit mai agresiv asupra teritoriilor disputate din largul coastei sale, din Japonia până în Filipine. A stimulat cooperarea în materie de securitate cu statele insulare din Pacific din apropierea Australiei și a declanșat cea mai mortală luptă de la graniță cu India din ultimele decenii”, mai arată Bloomberg. Prime Minister Kishida Fumio is set to become the first Japanese leader to attend a NATO summit. https://t.co/9EXbvTMRUq— NHK WORLD News (@NHKWORLD_News) June 29, 2022 Premierul Japoniei, Fumio Kishida, ia în considerare organizarea unui summit împreună cu liderii Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande în marja reuniunii NATO, pentru a arăta solidaritatea împotriva Chinei tot mai puternice, arăta presa din Japonia, acum câteva zile. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum

Boris Johnson face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. Replica lui Peskov: „Freud visa la un asemenea obiect de studiu”
Internațional

Boris Johnson face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. Replica lui Peskov: „Freud visa la un asemenea obiect de studiu”

Premierul britanic, Boris Johnson, face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. El a făcut aceste afirmații după reuniunea G7, unde liderii reuniți au făcut glume pe seama liderului de la Kremlin, cunoscut pentru aparițiile sale la bustul gol, călare. Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina Johnson a declarat pentru postul de televiziune german ZDF: „Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho - invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o”. „Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson, adăugând că „aveţi nevoie de mult mai multe femei în funcţii de conducere”. I'm half in support of Boris on this one. Putin's war in Ukraine as a demonstration of masculinity ✔️ But essentialising women's behaviour as peace-loving ❌ Women can also perform masculinity. #FemSecSt https://t.co/ZAmgus3bwX— Dr Jenny Mathers (@jgmaber) June 29, 2022 Şeful guvernului britanic a apreciat și că „toată lumea vrea ca războiul (din Ucraina) să se termine”, dar, pentru moment, „nu este posibil un acord. Putin nu face oferte de pace”. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum După declarațiile sale, a urmat replica Moscovei. Purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat, cu referire la Johnson, că „bătrânul Freud visa în timpul vieții sale la un asemenea obiect de studiu”.

„Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei” - comentariu The Times
Eveniment

„Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei” - comentariu The Times

„Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei”, scrie, azi, un editorialist al publicației britanice The Times, Roger Boyes. El a fost corespondent Reuters la Moscova și, ulterior, a lucrat pentru The Times de la Varșovia, unde a scris despre revoluția declanșată de Solidarnosc. Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Boyes arată că Rusia bombardează zilnic Harkovul, trăgând de pe teritoriul ei, dar Ucrainei i s-a cerut, de către statele vestice să nu atace teritoriul rusesc. El spune că centrul nervos al campaniei ruse împotriva Harkovului este la Belgorod, oraș din Federația Rusă. Editorialistul The Times apreciază că atacul asupra mall-ului din Kremenchuk a fost deliberat, acesta fiind un semn al „războiului total” purtat de Putin. Acesta ar anticipa - potrivit lui Boyles - o „toamnă de aur”: în Donbas, raportul de forțe dintre armamentul Rusiei și cel al Ucrainei este de zece la unuPutin așteaptă alegerile din noiembrie, din SUA, care vor face ca administrația Biden să fie blocată, întrucât nu va mai avea majoritate în Legislativ„Putin prevede o toamnă de aur: Ucraina va fi pierde teren și vieți omenești și, foarte important, NATO, susținătorul Ucrainei, va fi decredibilizat”, scrie The Times Editorialistul The Times susține că sancțiunile nu mai trebuie anunțate cu șase luni înainte, dând astfel timp celor vizați să-și protejeze averile. Financing a war crime is also a war crime. Companies must safeguard their reputation and not sponsor the despicable war crimes by paying taxes to Russia”s budget that transforms them into missiles for the mass killings of innocent people of Ukraine pic.twitter.com/wTLcGT3DJu— Andy Hunder (@AndyHunder) June 27, 2022 În plus, trebuie să crească „calitatea” ajutorului oferit Ucrainei. El arată că trebuie să fie intensificate operațiunile forțelor speciale care operează pe teritoriul Rusiei, amintind că exact așa a procedat Putin în 2014, când a invadat Ucraina. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Boyes mai susține că orașul Herson are „potențial” pentru o rezistență cu partizani.

Transelectrica: Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina/ Republica Moldova, după sincronizarea cu reţeaua europeană, vor fi realizate începând cu 30 iunie
Eveniment

Transelectrica: Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina/ Republica Moldova, după sincronizarea cu reţeaua europeană, vor fi realizate începând cu 30 iunie

Transelectrica anunță că primele schimburi comerciale de energie electricã cu Ucraina/ Republica Moldova, după sincronizarea cu reţeaua europeană, vor fi realizate începând cu 30 iunie, pe interconexiunea cu România. Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina ”Operatorii de Transport şi Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condiţiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina şi statele vecine. Acest proces urmează sincronizării cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, şi a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste realizări au fost obţinute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo şi ale operatorilor din statele învecinate”, anunţă Transelectrica. Schimburile comerciale de energie electricã cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate sã înceapã pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina şi România. Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria şi Moldova-România) va urma ulterior, dupã definitivarea aspectelor legate de regulile de licitaţie. Capacitatea comercialã totalã va fi limitatã în primã fazã la 100 MW, iar dupã aceastã etapã iniţialã, este de aşteptat ca valorile comercializate sã creascã treptat, în urma unei evaluãri lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilitãţii şi securitãţii sistemului energetic. Capacitate limitată ”Aceastã realizare reprezintă pas suplimentar, atinsã la mai puţin de patru luni de la sincronizarea de urgenţã a sistemelor Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeanã şi, în plus, demonstreazã angajamentul puternic al operatorilor de transport şi sistem europeni faţã de Ukrenergo (Operatorul de Transport şi Sistem din Ucraina) şi Moldelectrica (Operatorul de Transport şi Sistem din Republica Moldova). Apreciem cã în perioada imediat urmãtoare, se va finaliza şi procesul de armonizare a detaliilor tehnice şi comerciale privind schimburile între România şi Republica Moldova”, mai arată compania. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Transelectrica este operatorul reţelei electrice de transport şi sistem din România, care funcţioneazã interconectat cu sistemul electroenergetic european, prin interconexiunile cu ţãrile învecinate: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova. În prezent, reţeaua gestionatã de Transelectrica are o capacitate transfrontalierã totalã de circa 3.000 MW, urmând ca aceasta atingã pânã în 2030 valoarea de 7000 MW.

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene
Eveniment

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene 

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene şi este atacat ”din diferite direcţii”, a declarat Serghii Gaidai, şeful administraţiei militare regionale, relatează CNN. Scopul acum ”este să reziste cât mai mult posibil”, a afirmat Serghii Gaidai pe contul de Telegram. Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” El a adăugat că oraşul ”este distrus în fiecare zi şi este extrem de periculos pentru populaţia locală” să rămână. Armata rusă adună în acest timp forţe pentru a încerca să încercuiască oraşul Lisiceansk, ultima redută a armatei ucrainene în Lugansk. Trupele ruse au capturat de cealaltă parte a râului Siverski Doneţ oraşul geamăn Severodoneţk după săptămâni de lupte, dar le va fi mai greu să cucerească şi Lisiceanskul, aflat pe un teren mai înalt, însă este dificil de spus cât timp vor reuşi trupele ucrainene să reziste acolo. ''Ce fac ruşii ? Ei pur şi simplu bombardează de la distanţă poziţiile (ucrainene) zile, săptămâni şi luni la rând. Cât timp va putea rezista (Lisiceanskul)? Asta ţine mai puţin de rezistenţa soldaţilor şi mai mult de rezistenţa betonului. Şi anume, cât vor rezista fortificaţiile'', explică Gaidai. Însă ruşii ''nu vor obţine nimic în câteva zile (la Lisiceansk), contrar a ceea ce spun ei'', asigură guvernatorul ucrainean. ''Geografia (Lisiceanskului) este dificilă. Este un oraş foarte etajat. Are o zonă (rezidenţială) privată, cu blocuri cu nouă niveluri, sunt pante, zone joase şi apoi înalte'', remarcă guvernatorul ucrainean. Populaţia oraşului de dinainte de război era de circa 100.000 de locuitori. În pofida apelurilor repetate ale autorităţilor de a părăsi localitatea, circa 15.000 de persoane au rămas la Lisiceansk.

Ciolacu, încă un atac indirect la PNL, după ce i-a făcut „tiriplici”: „Dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu această taxă unică”
Politică

Ciolacu, încă un atac indirect la PNL, după ce i-a făcut „tiriplici”: „Dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu această taxă unică”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, încă un atac indirect la PNL: „Dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu această taxă unică”. El a făcut aceste declarații azi, la Parlament. Acum câteva săptămâni el îi denumea „tiriplici” pe cei care susțin cota unică. Ciolacu, încă un atac indirect la PNL „Eu mi-aş dori să ieşim din zona de sloganuri, din zona "dacă se scoate taxa unică", care, să mă iertaţi, dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu această taxă unică. Dacă vrem să ne comparăm cu Europa, vedem ca 99% din ţările din Europa au impozitare progresivă. Impozitarea progresivă (...) nu va fi implementată nici anul acesta şi cred că nici anul viitor. Dar este o bază de discuţie şi ştiţi că porneşte digitalizarea de la ANAF (...) pentru ca trebuie ceva integrat. Să vedem cum construim viitorul împreună, să ieşim din zona de sloganuri, să ne rupem că "distrugem mediul de afaceri". N-am văzut mediul de afaceri distrus niciunde în Europa unde există acest sistem de impozitare progresivă", a declarat Ciolacu. Acum câteva săptămâni el îi numea tiriplici pe cei care se opun modificărilor propuse de PSD în ceea ce privește impozitarea. „M-am săturat la fiecare discuție așezată, să apară tot felul de tiriplici care vin și își dau cu părerea după ce au distrus România și să spună ce se întâmplă și cum creionează ei, cum creionează ei viitorul luminos și cât de bună este cota unică care nu mai există”, a spus Ciolacu. „Menținem cota unică. Nu susținem și nu avem taxare suplimentară, indiferent că vorbim de taxa de solidaritate. Deci nu avem taxă de solidaritate. Încercăm să atragem investitori. Investițiile directe au crescut cu 34 la sută. Am avut un dialog permanent cu mediul de afaceri. Căutăm să devenim accesibili cu relocarea investițiilor”, a spus premierul Nicolae Ciucă, luni, după o ședință a PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră