vineri 02 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Dezastru la concursurile pentru șefia vămilor din Iași: nici un candidat n-a luat măcar 5. O notă sub 1!

Dezastru la concursurile pentru șefia vămilor din Iași: nici un candidat n-a luat măcar 5, arată Antena 3. Potrivit acestui post, au fost candidați care au luat nota 1 sau chiar mai puțin. Posturile au fost scoase la concurs odată cu preluarea structurilor vamale din ţară de către Autoritatea Vamală Română, care a scos vămile din administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Regionala Moldovei are în subordine vămile județelor Bacău, Neamț, Vaslui, Iași, Botoșani și Suceava. Dezastru la concursurile pentru șefia vămilor din Iași „Mai multe posturi pe funcții de conducere au fost scoase la concurs în vămile de pe Prut. Astfel, pentru vama Albița, 4 persoane s-au înscris la concurs. Una dintre ele a fost actualul șef al vămii, care s-au retras din concurs în urma accidentului suferit zilele trecute chiar la locul de muncă, când a căzut de pe o rampă de control. Ceilalți trei candidat au obținut un punctaj echivalent al notelor 4.7, 3.5 şi 1.3! Adică cu mult sub nota 7 care le-ar fi dat posibilitatea să fie declaraţi admişi”, arată Antena 3. Ziarul de Iași scrie că pentru vama de interior Bacău candidatul a primit nota 3. Pentru funcția de șef de vamă la Sculeni au aplicat trei candidați, notele primite de ei fiind de 2.2, 1.9 şi 0.6. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin La vama Stânca-Costești cei doi candidați au obținut notele 1.2 şi 3. Au mai fost scoase posturi de conducere și pentru birourile vamale de frontieră de la aeroporturile Bacău, Suceava, Vama Rădăuți-Prut și Vama Siret, numai că niciun candidat nu s-a mai prezentat la examen. Concursul va fi reluat la o dată ulterioară. Iată documentul cu notele la examene, publicat de Ziarul de Iași. Potrivit Ziarului de Iași, salariul lunar al unui șef-adjunct de vamă, la Albița, era, în 2021, de circa 8-9.000 de lei pe lună.

Dezastru la concursurile pentru șefia vămilor din Iași: nici un candidat n-a luat măcar 5. O notă sub 1!
Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia, dar nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Putin, obiectiv pe termen mediu: coridor terestru spre Transnistria
Eveniment

Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia, dar nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Putin, obiectiv pe termen mediu: coridor terestru spre Transnistria

Șeful spionajului estonian, Mikk Maran, a spus că este „prudent încrezător” că Ucraina va învinge Rusia, dar a apreciat că Kievul nu va reuși să elibereze toate teritoriile ocupate. Maran a făcut aceste afirmații la Forumul Aspen, unde au mai vorbit șefii MI6 și CIA. Șeful spionajului estonian: Ucraina va învinge Rusia „Sunt încrezător că Ucraina va învinge armata rusă în Ucraina, mai devreme sau mai târziu (...) Nu va fi ușor, va dura timp, iar Ucraina probabil că nu va putea elibera toate teritoriile ocupate. Dar strategic vorbind, Putin nu va putea reuși în ambiția sa de a lua Kievul și majoritatea Ucrainei", a afirmat șeful spionilor estonieni. Marran a spus că războiul nu se va termina prea curând. "Va dura timp până când Ucraina va fi gata să contraatace și să recâștige măcar o parte din teritorii. Dar, ceea ce vreau să subliniez, este că Ucraina pentru Putin este o misiune mesianică, el poartă o cruciadă Nu ascultă de consilierii lui sau de serviciile de informații sau crede că îi furnizează informații false”, a spus el, citat de err.ee. ⚡️ #Russian dictator #Putin made a series of miscalculations in the war against #Ukraine because he relied on false data or did not believe the information given to him. This was stated by the Director General of the #Estonian Department of Foreign Intelligence, #MikkMaran pic.twitter.com/4zoA9mGxSc— Johan Roux (@johan_roux1) July 22, 2022 Potrivit lui Maran, Putin încă mai are ca obiectiv pe termen lung ocuparea Kievului și înlăturarea regimului de acolo, iar ca obiectiv terestru ar fi crearea unui coridor terestru până în Transnistria.

Exporturile rusești de petrol scad vizibil - analiză Bloomberg
Eveniment

Exporturile rusești de petrol scad vizibil - analiză Bloomberg

Exporturile rusești de petrol scad vizibil, arată o analiză Bloomberg, care apreciază că Rusia se zbate să-și vândă producția. Agenția apreciază că august va fi o lună și mai grea pentru încasările Kremlinului din vânzările de petrol. Exporturile rusești de petrol scad vizibil Potrivit datelor Bloomberg, în perioada cuprinsă între mijlocul lunii iunie și finalul lunii iulie, scăderea zilnică a exporturilor rusești de petrol a fost, în medie de 480.000 de barili, adică 13%. Livrările de petrol către India și China au scăzut între 15% și 40%, față de vârful de după începerea invaziei. Asian nations are letting up on discounted Russian oil exports, with Bloomberg data showing a 13% decline over the past four weeks as Chinese and Indian demand ease, chipping away at Russian oil revenueshttps://t.co/jbfxH2BkyF— OilPrice.com (@OilandEnergy) July 25, 2022 „Mai este un drum lung de parcurs înainte ca o scădere a livrărilor să lovească cufărul Kremlinului suficient de puternic pentru a-l obliga pe președintele Vladimir Putin să regândească invazia din Ucraina. Creșterea prețurilor la țiței a sporit încasările Rusiei în această lună, compensând o parte din reducerea fluxurilor. În timp ce livrările în săptămâna de până la 22 iulie au ajuns la cel mai scăzut nivel față de săptămâna încheiată pe 25 martie, veniturile din exportul de petrol au fost cele mai scăzute față de ultimele patru săptămâni”, arată Bloomberg. ?? The Steady Erosion of Russian #Oil Exports Continues – Bloomberg*Link: https://t.co/8ME4e9oHi8 pic.twitter.com/4UtBePyOja— Christophe Barraud?? (@C_Barraud) July 26, 2022 Agenția arată că livrările de petrol către România și Bulgaria au scăzut cu 45%, de la mijlocul lui iunie la săptămâna încheiată pe 22 iulie. Livrările către România s-au înjumătățit. Citește și: Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el În săptămâna încheiată la 22 iulie, guvernul de la Moscova a încasat, din taxa de export a petrolului, 155 de milioane de dolari. Comparativ, în săptămâna 15-22 aprilie, încasările erau de 238 de milioane de dolari - potrivit calculelor Bloomberg. Kremlinul câștigă acum 7,53 de dolari la fiecare baril de petrol exportat, față de 6,11 dolari, în iunie.

În iunie, România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR
Eveniment

În iunie, România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR

În iunie, România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR, adică 2,2 milioane de euro, arată execuția bugetară pe primele șase luni, publicată luni seara de ministerul de Finanțe. România are alocată, prin PNRR, suma de 29 de miliarde de euro. Ea ar trebui cheltuită până la finalul anului 2026. România a reușit să cheltuie primele 11 milioane de lei din PNRR La rubrica privind cheltuielile bugetare, apar 5,9 milioane de lei „proiecte cu finanțare nerambursabilă PNRR” și cinci milioane de lei „proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR”. La venituri la buget, apar 5,1 milioane de lei, sume aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR. România are în conturi, încă de la finalul anului trecut şi începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR. În iunie, a mai depus o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro. În total, prin PNRR, România ar urma să primească 29 de miliarde de euro. din care aproximativ jumătate sunt granturi şi jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atraşi şi cheltuiţi până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani şi jumătate până când România poate atrage aceste fonduri. Citește și: Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el Există însă şi o instituţie la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care coordonează tehnic implementarea programului: Direcţia Generală Management Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ancuța Condurache. Ea vine de la Ministerul Transporturilor, organismul intermediar pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (finanțat prin fonduri structurale și de coeziune), aici având funcția de șef serviciu „Monitorizare proiecte rutier și aerian”.

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el
Eveniment

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. „Moscova este un oraș minunat”, a declarat el

Unde își face concediul fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder: în Rusia. El a fost văzut, ieri, lângă sediul Rosneft, unde a fost președinte al boardului de directori. Unde își face concediul Gerhard Schröder „Îmi petrec aici câteva zile de concediu. Moscova este un oraș minunat”, i-a declarat Schröder unui jurnalist, citat de Nexta TV. Former #German Chancellor Gerhard Schröder has arrived in #Moscow. "I am here for a few days on vacation. Moscow is a beautiful city," he said to a journalist.The conversation took place near the Rosneft headquarters, where Schröder was chairman of the board of directors. pic.twitter.com/AApR1VFAQr— NEXTA (@nexta_tv) July 25, 2022 Potrivit postului german RTL, fostul cancelar este cazat la un hotel din centrul capitalei Rusiei. Nu se știe dacă el se va întâlni sau nu cu Vladimir Putin. Fostul cancelar german Gerhard Schröder a fost în martie la Moscova pentru a-l întâlni pe Putin, la solicitarea Ucrainei, a scris Politico. Schröder a fost ţinta unor critici acerbe în Germania şi în afara ţării pentru că, inițial, a refuzat să rupă legăturile sale strânse cu Moscova în urma invaziei Rusiei în Ucraina. O parte din personalul său a demisiona, după ce fostul cancelar a insistat să-şi păstreze funcţiile de conducere la companiile energetice Rosneft şi Gazprom. Ulterior, spre finalul primăverii, Schroder a demisionat din aceste funcții. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin Schröder (Partidul Social-Democrat) a fost cancelarul Germaniei din 1998 până în 2005. De atunci, s-a bucurat de o carieră profitabilă în domeniul companiilor energetice de origine rusă.

Haosul la metrou continuă: trenurile vin la intervale de 18 minute (presă). Metrorex susținea că timpii de așteptare vor fi de 10-14 minute. Ministrul Grindeanu, nici o explicație
Politică

Haosul la metrou continuă: trenurile vin la intervale de 18 minute (presă). Metrorex susținea că timpii de așteptare vor fi de 10-14 minute. Ministrul Grindeanu, nici o explicație

Haosul la metrou continuă: trenurile vin la intervale de 18 minute, scrie G4media. Acum câteva zile, Ziarul Financiar arăta că perioada de timp în care mergi cu metroul din Obor în Pantelimon este mai lungă decât cea pe care o consumi mergând cu trenul de la București la Ploiești. Între timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care controlează Metrorex, nu a avut nici o reacție. Haosul la metrou continuă „Călătorii care au mers luni cu metroul în Capitală au așteptat și câte 18 minute sosirea unui tren, potrivit reporterilor G4Media și mai multor cititori. Întârzierile enorme sunt înregistrate atât dimineața, cât și în mijlocul zilei”, a arătat, azi, G4Media. „Zeci de minute petrecute în subteran pentru o călătorie, care, în mod normal, nu ar fi trebui să dureze mai mult de un sfert de oră. Este doar una dintre experienţele pe care le trăiesc de câteva zile bucureştenii care aleg transportul cu metroul, în condiţiile în care, din cele 57 de trenuri care ar trebui să ruleze pe şine, doar 35 sunt în funcţiune”, scria, la 22 iulie, Ziarul Financiar. Economedia a scris că Metrorex, compania deținută de statul român prin Ministerul Transporturilor, a ajuns la arierate de 160 de milioane de lei către firma care se ocupă de mentenanță. Creşterea timpilor de aşteptare în staţii este determinată de diminuarea serviciilor de mentenanţă şi salubritate prestate de Alstom, cu care Metrorex are un contract în vigoare, numărul trenurilor aflate în circulaţie fiind cu 38% mai mic decât în mod normal, se arată într-un comunicat al Metrorex. Alstom cere ca Metrorex să-și plătească datoriile Acum circa o lună, într-un interviu acordat News.ro, preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci, a declarat că Metrorex datorează Alstom peste 33 de milioane euro, adică peste 160 de milioane lei, sumă ce corespunde unui an de plăţi restante. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei „Metrorex ne datorează peste 33 de milioane euro. Această sumă corespunde unui an de plăţi restante. Între timp, am suportat toate costurile: ne-am plătit furnizorii la zi, am plătit salariile angajaţilor la zi. Din suma totală datorată, de peste 160 de milioane lei, echivalentul a 33 milioane euro, peste 140 de milioane lei provin din contractul anterior, pentru servicii prestate în cursul anului 2021, iar 20 de milioane lei pentru facturi restante în contractul început la 1 ianuarie 2022. Câte companii îşi permit să continue să lucreze fără să fie plătite timp de 1 an?”, a declarat pentru News.ro preşedintele Alstom pe Europa, Gian Luca Erbacci.

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi, pensie medie de 8.464 lei, dublu față de pensia medie din MApN sau MAI. Curtea, condusă de un fost subofițer de poliție
Eveniment

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi, pensie medie de 8.464 lei, dublu față de pensia medie din MApN sau MAI. Curtea, condusă de un fost subofițer de poliție

Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi beneficiază de o pensie medie de 8.464 lei, dublu față de pensia medie din M.Ap.N sau M.A.I. Potrivit datelor ministerului Muncii, primesc o astfel de pensie specială 569 de foști angajați ai Curții de Conturi. Pensionarii speciali uitați: auditorii Curții de Conturi Cea mai mică pensie plătită auditorilor Curții de Conturi este 4.963 de lei. Media pensiilor speciale plătite acestora este depășită doar de media pensiilor speciale ale „personalului civil aeronautic navigant” - de 11.345 de lei - și de cea a magistraților, unde media este de 20.487 de lei. Condițiile de pensionare ale celor din subordinea conducerii Curții de Conturi, auditorii publici externi, au fost stabilite prin Legea 7/2016, care prevede că aceștia beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Dacă ai lucrat doar patru ani la Curtea de Conturi ești eligibil pentru o astfel de pensie specială. Șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc (PSD), este fost secretar general al guvernărilor pesediste de după 2017. El a absolvit în 1993 Școala de subofițeri de poliție de la Câmpina. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei Din conducerea Curții de Conturi mai fac parte foștii pesediști Ilie Sârbu și Nicolae Bădălău.

Natalia Gavrilița pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei
Eveniment

Natalia Gavrilița pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, declară pentru CNN: Suntem foarte îngrijorați de o invaziei a Rusiei. Ea a mai arătat, pentru acest post, că obţinerea statutului de candidat pentru integrarea europeană a fost „o victorie semnificativă pentru Moldova”, dar este „foarte nefericit că se întâmplă într-un astfel de context complicat în regiune şi în vremuri atât de oribile pentru Ucraina”. Suntem foarte îngrijorați de o invazie a Rusiei Întrebată dacă este îngriorată că armata rusă ar putea ataca şi Republica Moldova, Natalia Gavriliţă a răspuns: „Suntem îngrijoraţi, desigur, acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operaţiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijoraţi, mai ales ţinând cont de faptul că sunt trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează”, a precizat premierul Republicii Moldova, citată de timpul.md. „Actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru orice stat mic (unicul „stat mic” vecin cu Ucraina care are trupe rusești este Republica Moldova – n. red), pentru orice ţară care se bazează pe ordinea internaţională axată pe reguli; dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internaţională (Republica Sovietică Socialistă Moldova a fost fondată de Stalin după ce a anexat o parte din România -n. red), atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate”, a subliniat Gavriliţă. Citește și: Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie M.Ap.N: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei

Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei
Politică

Pensiile Apărării și Internelor: costuri de 800 de milioane de lei/ lună. Cea mai mare pensie MApN: 40.176 lei. Cea mai mare pensie plătită de Interne: 19.955 de lei

Pensiile Apărării și Internelor presupun costuri de 800 de milioane de lei/ lună, se arată într-o serie de răspunsuri oficiale ale acestor ministere la interpelări parlamentare. Cea mai mare pensie plătită de M.Ap.N este de 40.176 lei, pentru un magistrat militar. La Interne, cea mai mare pensie aflată în plată este de 19.955 de lei. Pensiile Apărării și Internelor: 800 de milioane de lei/ lună Pensia medie plătită de ministerul Apărării este de 4.353 de lei, la Interne ea fiind de 4.443 de lei. Apărarea are în plată 82.135 de pensionari și plătește, lunar, circa 340 de milioane de lei. Datele au fost furnizate Parlamentului la 6 iunie 2022. Internele plătesc pensiile pentru 99.391 de persoane și, lunar, în medie achită, din bugetul de stat, circa 465 de milioane de lei. Datele au fost furnizate la finalul lunii mai 2022. Un calcul simplu arată că, în 2022, pensiile M.Ap.N. și MAI vor consuma, de la buget, puțin sub două miliarde de euro. Deputatul USR Claudiu Năsui a întrebat, în aprilie, SRI, care este situația pensiilor speciale plătite de această intsituție, dar pe site-ul Camerei Deputaților nu figurează vreun răspuns. Bugetul pe 2022 al SRI prevede cheltuieli cu asistența socială - care cuprind și pensiile acordate foștilor angajați - de 836 de milioane de lei. Citește și: Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin. Lavrov a confirmat, public, că Rusia vrea să schimbe regimul „absolut antipopular şi antiistoric” din Ucraina În iulie, ministrul de Interne Lucian Bode spunea: „Când vorbim de MAI, ieri aveam 100.222 de pensionari și am arătat că aproape jumătate dintre aceștia au pensie sub 4.000 de lei iar peste 13.000 de pensionari au pensie sub 2.000 de lei. Eu nu cred că putem vorbi despre pensii speciale pensii sub 2.000 de lei”. „Pensiile militare nu pot fi definite ca pensii speciale după niciun criteriu", a spus ministrul Apărării, Vasile Dîncu, pentru DC News.

Lider PNL critică modificările la Codul Fiscal: „Să înțelegem că privatul, cel care efectiv aduce la buget bani din afara sistemului, ar trebui protejat”
Politică

Lider PNL critică modificările la Codul Fiscal: „Să înțelegem că privatul, cel care efectiv aduce la buget bani din afara sistemului, ar trebui protejat”

Un lider PNL, Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș Severin, critică modificările la Codul Fiscal: „Să înțelegem că privatul, cel care efectiv aduce la buget bani din afara sistemului, ar trebui protejat”. El a scris pe Facebook și ce ar fi trebuit făcut. Romeo Dunca a venit în politică din mediul privat, el fiind proprietarul unei firme de transport, Dunca Expediții. Lider PNL critică modificările la Codul Fiscal „Diminuarea impozitului pe muncă, creșterea gradului de colectare prin lupta fermă cu evaziunea, respectul fata de drepturile celor care muncesc (intrând aici și eliminarea privilegiilor celor care nu au contribuit pe măsură dar trăiesc în lux nemeritat), reducerea aparatului bugetar, eliminarea căpușelor de pe lanțul de furnizare a energiei și resurselor naturale alături de reorganizarea teritorială administrativa sunt singurele masuri care ar putea însănătoși economia noastră”, a arătat șeful CJ Caraș Severin. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate El s-a întrebat, retoric: „Cum ar fi mai bine pentru a avea mai mulți bani necesari investițiilor sau pentru a rezistă situației tensionate din Europa și din întreaga lume care ne afectează indirect ? A reduce cu 30% numărul angajaților la stat, la diferite agenții, a reorganiza administrativ teritoriul astfel încât să dispară zeci de mii de slujbe la stat ori prin mărirea impozitării privaților? Cu atât mai mult cu tot ei au fost și până azi cai de bătaie?”. În toamna lui 2021, Romeo Dunca a fost un susținător al lui Ludovic Orban, în competiția pentru șefia PNL, și și-a mai exprimat dorința PNL să rămână la guvernare alături de USR și UDMR. Atunci, Dunca a postat pe Facebook un apel direct către Bolojan, căruia îi spune că a fost „un far in furtuna politică și administrativă in care am ales să ne sacrificam timpul si resursele personale pentru a aduce o viață mai bună celor care au crezut in noi”.

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți
Eveniment

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți

Republica Moldova: șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit cu câteva zile înainte de a fi reținuți, relatează, pe pagina sa de Facebook, jurnalistul Alexandru Cozer. El spune că operațiunea statului moldovenesc a fost „puternic sabotată din interior”. Totuși, una din principalele persoane implicate, deputata ȘOR Mariana Tauber, a fost arestată preventiv în acest dosar. Reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) spun că a fost pornit un proces-penal pentru divulgarea datelor urmăririi penale, care va fi transmis Procuraturii Anticorupție pentru investigare. Foto: Facebook Alexandru Cozer Șapte suspecți într-un dosar de mare corupție au fugit „Nu mai puțin de 7 suspecți din dosar, toți membri ai grupului criminal organizat Șor, au părăsit Republica Moldova între 10 și 16 iulie. Unii dintre ei, spun sursele mele, urmau să fie ieri arestați. Spre exemplu Balițchi, care apare ieri în înregistrările CNA cu sacoșa cu bani, a plecat încă la 10 iulie la Tel Aviv. Himici, alt erou al înregistrărilor, apărând și el cu teancuri de bani, a plecat la Istanbul. Ceilalți s-au strecurat și ei rapid în acest interval și nu s-au mai întors. A plecat și Marina Tauber, apropo!, cu acceptul judecătorilor, dar s-a întors. Cel mai probabil a fost convinsă de Șor să vină acasă pentru a se victimiza”, a scris Cozer. Potrivit jurnalistului, fugarii au fost informați de oameni aflați la vîrful statului moldovenesc. El nu a dat însă numele celor suspectați. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate „Este extrem de important ca aceste cârtițe să fie depistate și să răspundă pentru faptele lor. Altfel, orice operațiune va fi dată peste cap, iar anchetele nu vor mai avea finalitate. Mai ales că astfel de lucruri nu se întâmplă pentru prima dată”, a mai scris Cozer.

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa
Eveniment

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa

După ce, inițial, a negat, acum Rusia recunoaște că a atacat Odesa. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a afirmat duminică că rachete ruseşti au distrus cu o zi înainte infrastructuri militare în portul Odesa, vital pentru exportul de cereale ucrainene. Vineri, Rusia a semnat un acord care ar permite exporturile de cereale din porturile ucrainene. Sâmbătă, a bombardat Odesa, dar a negat acest fapt. Duminică, a recunoscut că a atacat Rusia recunoaște că a atacat Odesa „Rachetele Kalibr au distrus infrastructura militară în portul Odesa, cu o lovitură de înaltă precizie”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram, ca răspuns la o declaraţie a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în care spunea că aceste lovituri au distrus posibilitatea unui dialog sau un acord cu Moscova. Russian army attacked Odesa sea port with 4 Kaliber missiles, 2 were shot down by air defense - South Operative Command https://t.co/zx34TA4Vuh #Ukraine pic.twitter.com/dNV8rjBn2t— Liveuamap (@Liveuamap) July 23, 2022 După aceste atacuri asupra Odesei, Ucraina l-a acuzat pe Vladimir Putin că a „scuipat în faţă” ONU şi Turcia şi că a compromis aplicarea acordului semnat vineri privind reluarea exporturilor de cereale blocate de dispută. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Sâmbătă, Rusia a negat însă Turciei că a fost implicată în aceste lovituri: „Ruşii ne-au spus că nu au absolut nimic de-a face cu acest atac şi că examinează problema foarte atent”, a dat asigurări ministrul turc al Apărării Hulusi Akar. Displaying traditional Russian?? cynicism: Following the signing of the agreement to export grains from Ukraine?? yesterday, Russia today attacked the Odessa (Odesa) port from which Ukraine?? exports said grains. pic.twitter.com/UDsCSavbG9— Jason Jay Smart (@officejjsmart) July 23, 2022 Potrivit purtătorului de cuvânt al Forţelor Aeriene ucrainene, două rachete au lovit portul Odesa, iar alte două au fost doborâte de apărarea antiaeriană înainte de a-şi atinge ţinta.

China finanța, cu 100 de milioane de dolari, o grădină și o pagodă, amenajate în mijlocul capitalei SUA. De ce FBI a blocat „investiția”
Eveniment

China finanța, cu 100 de milioane de dolari, o grădină și o pagodă, amenajate în mijlocul capitalei SUA. De ce FBI a blocat „investiția”

China finanța, cu 100 de milioane de dolari, o grădină și o pagodă, amenajate în mijlocul capitalei SUA, dar FBI a blocat, discret, „investiția”, arată CNN. Motivul: ea avea toate elementele unui centru de spionaj, care avea capacitatea să capteze semnale electronice. China finanța, cu 100 de milioane de dolari, o grădină și o pagodă „Când oficialii americani de contrainformații au început să cerceteze detaliile, au găsit numeroase semnale de alarmă. Pagoda, au observat ei, ar fi fost amplasată strategic, într-unul dintre cele mai înalte puncte din Washington DC, la doar două mile de Capitoliul SUA, un loc perfect pentru colectarea informațiilor electronice, au declarat pentru CNN mai multe surse familiare cu episodul. De asemenea, alarmant a fost faptul că oficialii chinezi au vrut să construiască pagoda cu materiale expediate în SUA în colete diplomatice, pe care oficialii vamali americani nu pot să le examineze, au spus sursele CNN. Oficialii federali au blocat în liniște proiectul înainte de începerea construcției”, arată CNN. Inițial, administratorii orașului au fost încântați de această investiție uriașă, care ar fi putut atrage mii de turiști. Cel puțin din 2017, oficialii federali au investigat achizițiile de terenuri efectuate de China în apropierea infrastructurii critice americane, au închis un consulat regional de mare profil, considerat de guvernul SUA a fi un focar de spioni chinezi, și au blocat eforturi clare de a instala dispozitive de ascultare aproape de facilități militare și guvernamentale, mai arată postul. Echipamentele Huawei captau comunicațiile strategice Printre cele mai alarmante lucruri pe care FBI le-a descoperit se numără echipamentele Huawei fabricate în China și amplasate pe turnurile de telefonie mobilă din apropierea bazelor militare americane din zonele rurale din Midwest. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare https://t.co/IlKWXfLfGj#Huawei being investigated by US over fears that it could be using eqpt installed on cell towers to #spy on nearby #mil bases & missile silos.?? mil needs to carry out an audit to identify ?? ICT deployments. @HQ_IDS_India @adgpi @IAF_MCC @indiannavy— Strategic Perspectives Foundation (@SpfAdmin) July 22, 2022 Potrivit mai multor surse familiarizate cu această temă, FBI a stabilit că echipamentele erau capabile să capteze și să întrerupă comunicațiile foarte restricționate ale Departamentului Apărării, inclusiv cele utilizate de Comandamentul Strategic al SUA, care supraveghează armele nucleare ale țării. Foto: US Strategic Command Nu este clar dacă serviciile de informații au stabilit dacă au fost interceptate și trimise înapoi la Beijing date de la aceste turnuri. Sursele spun că, din punct de vedere tehnic, este incredibil de dificil să se dovedească faptul că un anumit pachet de date a fost furat și trimis în străinătate.    #China not neutral when even sanctioning countries that protest Uyghur genocide as de facto publicly plans to do to democratic #Taiwan what #Russia doing to #Ukraine so no surprise using #Huawei as Trojan Horse in spying #BanHuawei #UyghurGenocide #Tibet https://t.co/gxfB51lZmi— Ronan L Tynan (@RonanLTynan) July 23, 2022 Guvernul chinez neagă cu tărie orice eforturi de spionaj asupra SUA. Într-o declarație pentru CNN, Huawei a negat, de asemenea, că echipamentele sale sunt capabile să opereze în orice spectru de comunicații alocat Departamentului Apărării.  Oficialii SUA trag alarma Însă oficialii americani de contrainformații au făcut o prioritate din mediatizarea amenințărilor din China. Luna aceasta, Centrul Național de Contrainformații și Securitate al SUA a avertizat întreprinderile americane și guvernele locale despre ceea ce consideră că sunt eforturi disimulate ale Chinei de a le manipula pentru a influența politica SUA, mai arată CNN. Directorul FBI, Christopher Wray, s-a deplasat la Londra pentru o întâlnire comună cu cei mai importanți oficiali britanici pentru a atrage atenția asupra amenințărilor chineze.

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează Odesa din nou
Eveniment

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează Odesa din nou

O zi după semnarea acordurilor privind deblocarea exporturilor de cereale, Rusia bombardează portul Odesa. Patru rachete Kalibr au fost trase de Rusia, iar două au distrus o parte din infrastructura portului comercial. Alte două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Rusia bombardează Odesa din nou Anterior, deputatul Oleksiy Honcarenko a afirmat că în oraș ar fi auzite șase explozii, în urma acestora, izubcnind și un incendiu în portul Odesa. Au fost înregistrate și victime. „Încă odată, ei au arătat ce acorduri valorează pentru ei. Doar prin înarmarea Ucrainei, este posibilă securizarea exporturilor de cereale”, a scris acesta. Foto: Twitter Parlamentarul ucrainean a menționat că ar fi avut loc și o bătălie aeriană deasupra Odesei. Atacuri au fost raportate și în regiunile Harkiv, Nikolaev și Kirovohrad. It took less than 24 hours for Russia to launch a missile attack on Odesa’s port, breaking its promises and undermining its commitments before the UN and Türkiye under the Istanbul agreement. In case of non-fulfillment, Russia will bear full responsibility for global food crisis.— Oleg Nikolenko (@OlegNikolenko_) July 23, 2022 Amintim că vineri, 22 iulie, Ucraina și Rusia au semnat la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia și ONU privind exportul de cereale ucrainene și produse agricole prin Marea Neagră. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev
Politică

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev

Ucraina este gata să ajute Moldova să alunge militarii ruși din Transnistria, anunță șeful informațiilor militare de la Kiev, generalul Kiril Budanov, citat de RBC Ukraine. Ucraina, gata să alunge militarii ruși din Transnistria „Susțin aspirațiile Moldovei de a scăpa de trupele de ocupație de pe teritoriul său. Și noi, ca stat și ca serviciu special, vom face totul pentru a ajuta statul fratern să scape de invadatorii de pe pământul lor”, a spus Budanov. ⚡️Ukraine is ready to help Moldova get rid of Russian occupiers in 'Pridnestrovie', Budanov, head of the Main Intelligence Directorate of the Ministry of Defense of Ukraine. pic.twitter.com/3jucntqtdl— Flash (@Flash43191300) July 22, 2022 Declarația lui Budanov vine pe fondul unei afirmații a lui Vitaliy Ignatiev, șeful „Ministerului Afacerilor Externe” al nerecunoscutei „Republici Moldovenești Transnistrene”, care a anunțat că teritoriul caută să obțină independența față de Moldova cu anexarea ulterioară la Rusia. Dmitri Belik, membru al Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, a afirmat același lucru. „Reprezentanții Chișinăului, au menționat că „toți partenerii internaționali și autoritățile constituționale ale Moldovei pledează pentru reglementarea pașnică a conflictului transnistrean în baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”. Maia Sandu a reiterat determinarea Republicii Moldova de a găsi căi exclusiv pașnice pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului”, arată newsmaker.md. „Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi?” „Sper foarte mult să nu ajungem acolo, dar nu depinde de noi. Dacă Rusia încearcă într-o zi să vină peste noi, ce facem? Trimitem armata cu sapa să ne apere? Repet, noi nu vrem să atacăm pe nimeni, nu vrem să ne implice nimeni în război, dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim”, a declarat, acum câteva zile, Maia Sandu, evocând decizia Consiliului European din 30 iunie, prin care s-a decis oferirea unei asistenţe în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro în beneficiul Forţelor armate ale Republicii Moldova. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ea a calificat retorica opoziţiei privind intenţia Occidentului de a înarma Republica Moldova drept una falsă. Uniunea Europeană este gata să ne ofere sprijin în modernizarea armatei, însă este vorba doar de echipamente non-letale, nu de arme şi muniţii, a spus preşedintele moldovean.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră