joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

GALERIE FOTO Armata română se pregătește de defilarea de 1 decembrie. La manifestații participă și militari străini, inclusiv din celebra divizie 101 Aeropurtată a SUA

Armata română se pregătește de defilarea de 1 decembrie, la care vor participa peste 1.500 de militari, inclusiv din alte state. Forțele Aeriene Române au postat, pe pagina lor de Facebook fotografii realizate la antrenamentul general din 27 noiembrie, realizate de Bogdan Pantilimon, de la Statul Major al Forțelor Aeriene. Foto: Bogdan Pantilimon Foto: Forțele Terestre Și Forțele Terestre au publicat un grupaj de imagini de la acest antrenament. Armata română se pregătește de defilarea de 1 decembrie Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcului de Triumf, din Bucureşti va începe la ora 11.00, joi, 1 decembrie. Foto: Bogdan Pantilimon Foto: Bogdan Pantilimon Ministerul Apărării a anunțat că peste 1.500 de militari și specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicații Speciale şi Administrația Națională a Penitenciarelor, precum şi aproximativ 120 de mijloace tehnice, dintre care 40 de aeronave, vor participa la paradă. Foto: Forțele Terestre Vor defila și aproximativ 150 de militari străini, din cadrul unor detașamente din Belgia, Franța, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite ale Americii și Țările de Jos, precum și militari reprezentând țările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României și aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania și Statele Unite ale Americii. Ceremonia militară dedicată Zilei Naționale a României începe cu evoluția aviației militare, iar cei prezenți vor avea ocazia să vadă evoluând o formație de aeronave C-27J Spartan din dotarea Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, un avion C-130 Hercules care va zbura însoțit de aparate IAR-99 Standard, o celulă de aeronave IAR-99 Șoim și, în fine, aeronavele de luptă F-16 Fighting Falcon, din înzestrarea Bazei 86 Aeriene. Foto: Forțele Aeriene Foto: Bogdan Pantilimon „Screaming Eagles”, alături de militarii români Spectatorii vor putea urmări și evoluția unor formații de aeronave F-18 Hornet, din Spania, CF-188 Hornet, din Canada, și Eurofighter Typhoon, din dotarea Forțelor Aeriene Italiene. La defilare va participa și detaşamentul Brigăzii de Informații Militare, care s-a constituit în anul 2010 şi are în compunere structuri din domeniile HUMINT, IMINT şi război electronic. Misiunea de bază a brigăzii este asigurarea sprijinului cu informaţii a factorilor de decizie până la nivel strategic. Citește și: Prognoza pentru Bucureşti de 1 decembrie: precipitaţii mixte, vânt şi maxime termice de 2 grade Celsius Un moment forte ale paradei va fi defilarea militarilor celebrei Divizii 101 Aeropurtate a SUA, una dintre cele mai cunoscute mari unități americane din lume, care luptă sub denumirea de „Screaming Eagles”. Foto: Forțele Terestre Foto: Forțele Aeriene

GALERIE FOTO Armata română se pregătește de defilarea de 1 decembrie. La manifestații participă și militari străini, inclusiv din celebra divizie 101 Aeropurtată a SUA
Prognoza pentru Bucureşti de 1 decembrie: precipitaţii mixte, vânt şi maxime termice de 2 grade Celsius
Eveniment

Prognoza pentru Bucureşti de 1 decembrie: precipitaţii mixte, vânt şi maxime termice de 2 grade Celsius

Prognoza pentru Bucureşti de 1 decembrie: precipitaţii mixte, vânt şi maxime termice de 2 grade Celsius, anunță Administraţia Naţională de Meteorologie. În București, peste 1.500 de militari şi specialişti vor participa la parada militară din Piaţa Arcului de Triumf. Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunțat că pe 1 Decembrie vor avea loc concerte live în Piaţa Constituţiei, unde este amplasat şi Târgul de Crăciun. Totodată, iubitorii fotbalului pot urmări meciurile Campionatului Mondial de Fotbal din Qatar pe ecranele special amenajate acolo. Prognoza pentru Bucureşti de 1 decembrie Astfel, în intervalul 1 decembrie, ora 08:00 - 2 decembrie, ora 08:00, vântul va sufla moderat, cu uşoare intensificări în timpul zilei, când va atinge viteze de 35-40 km/h. Temperatura nu va avea variaţii semnificative pe parcursul intervalului, astfel că maxima va fi de 1-2 grade, iar cea minimă va fi de 0-1 grad. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina Meteorologii au emis şi o prognoză specială pentru municipiul Alba Iulia. Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în intervalul 1 decembrie, ora 08:00 - 2 decembrie, ora 08:00, în zona municipiului Alba Iulia, cerul va fi temporar noros, însă dimineaţa vor fi condiţii de ceaţă. Seara şi noaptea cerul va deveni noros şi vor fi posibile precipitaţii slabe mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare). Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 5-6 grade, iar cea minimă va fi de 1-2 grade.

Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele de Reformă și Reziliență ale Ungariei, 7,5 miliarde de euro. Guvernul Viktor Orban nu a îndeplinit cerințele UE în privința integrității
Eveniment

Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele de Reformă și Reziliență ale Ungariei, 7,5 miliarde de euro. Guvernul Viktor Orban nu a îndeplinit cerințele UE în privința integrității

Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele de Reformă și Reziliență ale Ungariei, 7,5 miliarde de euro, întrucât guvernul Viktor Orban nu a progresat suficient în privinţa reformelor şi trebuie să îndeplinească o serie de jaloane esenţiale pentru a putea să aibă acces la aceste resurse, arată news.ro. Agenția France Presse susține că fondurile înghețate ar fi de 13 miliarde de euro. #UPDATE The European Commission on Wednesday recommended 13 billion euros ($13 billion) in EU funds for Hungary be frozen because Budapest is falling short on its commitments to meeting European rule of law.? Hungarian PM Viktor Orban arrives for an EU summit in March 2022 pic.twitter.com/8pVU9cOYUo— AFP News Agency (@AFP) November 30, 2022 Comisia Europeană a suspendat banii pentru proiectele Ungariei Comisia Europeană consideră că, „deşi au fost făcuţi paşi, încă există un risc pentru bugetul UE, în contextul în care măsurile de remediere care mai trebuie îndeplinite sunt de natură structurală şi orizontală”, potrivit sursei citate. „Deşi o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfăşurare, Ungaria nu a reuşit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, convenite în cadrul mecanismului general de condiţionalitate, până la termenul limită de 19 noiembrie, aşa cum se angajase. Acestea se referă, în special, la eficacitatea autorităţii de integritate nou înfiinţate şi la procedura de control judiciar al deciziilor de urmărire penală”, mai indică sursa menţionată, citată de news.ro. Prin urmare, Comisia Europeană a concluzionat că rămân condiţiile de aplicare a regulamentului şi că vor fi necesari paşi esenţiali suplimentari pentru a elimina riscurile rămase pentru bugetul UE în Ungaria. Astfel, Comisia a decis să îşi menţină propunerea iniţială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaţionale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde euro. Totodată, Comisia îşi menţine propunerea de a nu fi încheiat niciun angajament juridic cu niciun fond de interes public. Nicio plată până când Ungaria nu implementează integral Consiliul UE va avea acum termen până la 19 decembrie pentru a vota pe acest subiect, fiind necesară o majoritate calificată astfel încât suspendarea fondurilor să intre în vigoare. We find that Hungary has not progressed enough in its reforms and must meet essential milestones for its Recovery and Resilience funds.This means that no payment under the RRF is possible until Hungary has fully and correctly implemented 27 super milestones.— European Commission ?? (@EU_Commission) November 30, 2022 „Comisia, după ce s-a asigurat că au fost incluse etape esenţiale privind independenţa judiciară şi protejarea bugetului UE, a decis, de asemenea, să aprobe astăzi Planul de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei, cu condiţia implementării integrale şi eficiente a jaloanelor cerute. De fapt, în planul de redresare şi de rezilienţă, şi în vederea soluţionării breşelor care pun în pericol bugetul UE, Ungaria s-a angajat să adopte cele 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept cu privire la independenţa judiciară, sub forma unui set clar definit de 27 de «super jaloane». Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă până când Ungaria nu implementează integral şi corect aceste 27 de «superjaloane»”, mai arată comunicatul de presă al CE. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

PSD îl reclamă pe primarul PNL din Oradea, Florin Birta, că nu cheltuie mai mult pe subvenția la energia termică. Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea cu două milioane de euro
Politică

PSD îl reclamă pe primarul PNL din Oradea, Florin Birta, că nu cheltuie mai mult pe subvenția la energia termică. Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea cu două milioane de euro

PSD Bihor îl reclamă pe primarul PNL din Oradea, Florin Birta, că nu cheltuie mai mult pe subvenția la energia termică. Social-democrații nu acuză o creștere a facturilor, ci spun că ea ar fi putut să scadă și mai mult decât în prezent. Cheltuielile cu subvenția energiei termice au fost reduse, la Oradea, cu două milioane de euro, bani care ar urma să fie dirijați spre infrastructură. Cheltuielile cu subvenția, reduse la Oradea Consilierii locali PSD Adrian Madar și Liviu Popa Sabău susțin că orădenii plătesc, de la 1 noiembrie, o factură mai mare cu o treime mai mare față de ce ar fi avut dacă municipalitatea ar fi pus în prețul final și scăderea prețului de producție, și scăderea TVA. Cei doi au arătat că „în această iarnă, TVA pentru energia termică folosită pentru apa încălzită, scade pe perioada sezonului rece, de la 19% la 5%”. În plus, ANRE a acceptat să recunoască un preț mai mic cu 24%, susține PSD, citat de bihon.ro. Un consilier local al acestui partid a arătat că, deşi justificarea primăriei orădene este că aceste fonduri "economisite" se folosesc pentru proiecte de dezvoltare, în multe cazuri de astfel de investiţii "banii nu sunt folosiţi aşa cum trebuie". Economiile făcute de primăria Oradea prin reducerea subvenției sunt de zece milioiane de lei, doar în 2023. Banii ar ajunge la un pasaj subteran sau la „pietonalizarea de pe strada Mihai Pavel sau de pe Dunării”, potrivit PSD. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

„Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi” - Center for European Policy Analysis (CEPA)
Eveniment

„Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi” - Center for European Policy Analysis (CEPA)

„Dacă vreți să înțelegeți viața de zi cu zi din Ucraina, gândiți-vă la lifturi”, se arată într-un articol publicat de Center for European Policy Analysis (CEPA), un think-tank transatlantic specializat în problemele Europei de Est. De altfel, în aceste zile, mai multe publicații, inclusiv Wall Street Journal relatează despre una din cele mai mari probleme generate de întreruperile de curent din Ucraina: lipsa apei curente și blocarea lifturilor. Dacă vreți să înțelegeți viața din Ucraina, gândiți-vă la lifturi „Dacă aveți nevoie de o ilustrare a modului în care viața de zi cu zi din Ucraina diferă de restul Europei, luați în considerare lifturile. Întreruperile de curent cauzate de atacurile Rusiei împotriva infrastructurii energetice civile sunt acum atât de frecvente, atât de lungi și imprevizibile, încât oamenii sunt adesea blocați în lifturi pentru perioade îndelungate. Locuitorii blocurilor au început, așadar, să lase cutii cu alimente și articole de igienă, cum ar fi scutece pentru copii, în lifturi, pentru vecinii lor, în cazul în care sunt blocați (...) Mama mea, care are peste 70 de ani și locuiește într-un oraș din vestul Ucrainei, își părăsește acum apartamentul de la etajul șase doar atunci când este strict necesar. Îi amintește de lockdownul din perioada pandemiei de Covid, spune ea, dar este mai rău. Când am vorbit recent, ea a spus că nu aveau nici electricitate, nici apă curentă, pentru că pompele de apă se defectează când se întrerupe curentul”, scrie Olga Tokariuk, pentru CEPA. amid blackouts triggered by russian terrorist attacks, ukrainians leave these first-aid packages in elevators in case someone gets trapped by a power outage.ukraine is unbreakable pic.twitter.com/uXEJWjzCRx— вареничок.еріставі ???️‍? (@maksymeristavi) October 30, 2022 Urmare a atacurilor rusești, jumătate din infrastructura energetică a Ucrainei este distrusă. „Orașe întregi sunt cufundate în întuneric de după-amiază până dimineața. Luminile stradale se sting, clădiri întregi sunt acoperite de întuneric, iar pietonii folosesc faruri pentru a fi văzuți. Internetul și conexiunile mobile sunt neregulate și există întreruperi la încălzire și alimentare cu apă. Oamenii din Kiev, Lviv, Harkov și alte orașe și sate ucrainene se aprovizionează cu lumânări, bunuri neperisabile și, dacă sunt suficient de norocoși și bogați, baterii și generatoare pentru telefoane portabile”, mai arată Tokariuk. „Problema sunt toaletele” Un profesor de la Universitatea din Kiev, fost ministru, Timofi Milovanov, a relatat, pe Twitter, cum trăiește: Good morning. Day 2 of the most recent Kyiv blackout. Day 274 of the war. There is no electricity, no heating, no water. Outside temperature is around freezing. The apartment is still warm from the previous days. We will see how long it lasts. We have blankets, sleeping bags, 1/ pic.twitter.com/wRmud44Nry— Tymofiy Mylovanov (@Mylovanov) November 24, 2022 „Nu există energie electrică, încălzire, apă. Temperatura exterioară este în jurul înghețului. Apartamentul este cald încă, din zilele precedente. Vom vedea cât durează. Avem pături, saci de dormit, haine călduroase. Nu sunt prea îngrijorat de încălzire până când temperatura scade sub -10 C / 14 F. Dar apa este o altă problemă. Problema sunt toaletele. Am stocat aproximativ 100 de litri de apă. De asemenea, este zăpadă pe balconul nostru. Este o rezervă surprinzător de mare de apă. Dar de fiecare dată când merg acolo să iau zăpadă, trebuie să las aerul rece să intre; nu e bine”. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

Alina Gorghiu: Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024
Politică

Alina Gorghiu: Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024

Președintele Senatului, Alina Gorghiu (PNL), anunță: „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024”. Declarația a fost făcută la emisiunea Talk News de la Profit News Tv, fiind citată de news.ro. Pe de altă parte, Gorghiu a spus că l-ar susține pe Ciucă „cu tot dragul” să fie președinte al Senatului, dacă PSD preia postul de premier în primăvara anului viitor. Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD până în 2024 „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024, până când se va termina cu guvernarea, nu din alte motive ci pentru că a venit rezultatul la alegerile generale şi se va face desemnarea de premier. Vor fi toate cam în acelaşi timp, parlamentarele cu prezidenţialele se cam suprapun. Vom avea un ciclu de patru ani fără alegeri, vă daţi seama cât se poate construi”, a spus Alina Gorghiu. ”Mesajul premierului a fost clar, vom merge în alegeri pe barba noastră şi cred că va fi un test”, a mai arătat ea. Ea a mai spus că dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor anul viitor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl va susţine „cu tot dragul”, dar că nu s-a luat o decizie în partid. Ciucă nu va avea soarta lui Cîțu și Orban Întrebată dacă va lăsa locul lui Nicolae Ciucă la Senat, la schimbarea premierilor, anul viitor, Alina Gorghiu a spus: ”Nu am nicio ezitare dacă aceasta va fi decizia PNL, însă la noi momentan nu s-a discutat dar nimeni nu se cramponează de nimic”. Preşedintele interimar al Senatului a mai arătat: ”Dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl voi susţine cu tot dragul”. Întrebată dacă Nicolae Ciucă ar putea avea soarta lui Florin Cîţu, Gorghiu a spus: ”De câte ori credeţi că poate greşi PNL făcând mişcări din aceastea bruşte? Când face mişcări bruşte poţi să consideri asta o greşeală. Ce pot să vă spun cu certitudine este că nu vom schimba preşedintele PNL, mai aud povestea asta ascuns, pe la colţuri. (..) Sunt sigură că nu vom avea congres, lumea se aşteaptă sau poate colegii din opoziţie mai speră la trepidaţii la rotativă”. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina
Eveniment

Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina

Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea ministrului ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, în cadrul Comitetului NATO-Ucraina. În consecință, participarea ministrului de externe Dmitro Kuleba la reuniunea oficială a șefilor afacerilor externe din țările NATO are loc în formatul unei reuniuni separate, și nu în cadrul acestui comitet. Din partea Ungariei, participă la reuniunea de la București ministrul de Externe, Péter Szijjártó, care a avut, în capitala României, și întrevederi cu demnitarii UDMR din cabinetul Ciucă. Guvernul Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO Ministerul ucrainean de Externe a explicat situația prin „necesitatea găsirii unui format special, pentru a depăși obstacolul provocat de veto-ul maghiar”, scrie European Pravda. Kuleba va avea la București discuții cu miniștrii NATO în cadrul unei întâlniri separate, special organizate de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ungaria a blocat din 2017 orice reuniune a Comisiei Ucraina-NATO la care participă oficiali cu rang mai înalt decât cel al ambasadorilor. Acesta este motivul pentru care Stoltenberg organizează o întâlnire separată a miniștrilor de externe ai țărilor Alianței cu ministrul ucrainean de externe. Informația a apărut inițial în Financial Times, dar ea a fost confirmată de ministrul de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, pe Facebook. „Mai mulți oameni au încercat să mă întrebe despre articolul senzațional al Financial Times. Ei scriu că am împiedicat convocarea reuniunii oficiale a Comitetului NATO Ucraina. Nu este nimic nou sau surprinzător. Am spus clar cu ani în urmă că până când Ucraina nu redă drepturile maghiarilor din Transcarpatia, nu vom contribui la convocarea acestui organism”, a scris Szijjártó. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună
Eveniment

În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei. Județul plătește și opt pensii speciale pentru foști consilieri ai Curții de Conturi, între 7.000 și 8.600 de lei pe lună

În Teleorman, un magistrat are pensie de 29.250 de lei, arată datele statistice publicate de casa județeană de pensii pentru decembrie 2022. În acest județ, sunt în plată 75 de pensii speciale pentru magistrați. cea mai mică este 4.100 de lei, iar media a ajuns la 20.864 de lei. În județ, pensia medie pentru limită de vârstă este de 1.720 de lei. Există însă o pensie maximă bazată pe contributivitate, de 13.954 de lei. Un magistrat are pensie de 29.250 de lei Tot în Teleorman, mai sunt 29 de grefieri cu pensie specială, cu o pensie medie puțin peste 4.000 de lei, și un fost parlamentar, care primește 4.476 lei pe lună. Circa 81% dintre cetățenii români se pronunță în favoarea eliminării pensiilor speciale, arată ultimul sondaj de tip omnibus dat publicității de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS. Doar 12% susțin că acesta ar trebui menținute. Conform cercetării, doar piloții și personalul aeronautic ar trebui să primească pensii speciale. Un procent de 75% dintre români susțin acest lucru, conform sondajului. Cercetarea arată că 51% dintre cei chestionați nu sunt de acord ca foștii militari să beneficieze de pensii speciale. Conform sondajului, 44% ar fi de acord cu acest fel de pensii acordate pentru cadrele militare. Conform sondajului, 58% dintre cei chestionați susțin că procurorii și judecătorii nu ar trebui să beneficieze decât de pensii bazate pe contributivitate. Un procent de 34% dintre respondenți se declară de acord cu pensiile de serviciu ale magistraților. Un procent de 82% dintre români nu sunt de acord ca primarii să beneficieze de pensii speciale, iar 92% se opun acordarea unor privilegii de acest fel parlamentarilor. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro
Politică

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg. Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută. Nota de plată pentru criza energetică din Europa Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina. Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar. O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale. "În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra. România a alocat 3,54% din PIB Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB. Foto: Bruegel/ twitter Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Rusia începe să știe de frica Ucrainei: Moscova pregătește sute de adăposturi, de la granița cu Ucraina în Siberia. SUA, pe cale să ofere Kievului rachete ieftine, cu rază lungă de acțiune
Eveniment

Rusia începe să știe de frica Ucrainei: Moscova pregătește sute de adăposturi, de la granița cu Ucraina în Siberia. SUA, pe cale să ofere Kievului rachete ieftine, cu rază lungă de acțiune

Rusia începe să știe de frica Ucrainei: Moscova pregătește sute de adăposturi, de la granița cu Ucraina în Siberia. Potrivit Moscow Times, ar fi început identificarea adăposturilor, evaluarea stării lor și marcarea cu semne publice. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74% Rusia începe să știe de frica Ucrainei Măsura pare să vină în contextul în care SUA sunt pe cale să ofere Kievului așa numite „bombe cu diametru mic lansate de la sol” (GLSDB). Ele sunt produse Boeing, sunt relativ ieftine la un preț de circa 40.000 dolari și bat circa 150 kilometri, dublu față de rachetele HIMARS folosite în prezent. „Panouri care direcționează oamenii către buncăre au fost instalate în Belgorod, la doar 25 de mile de Ucraina, și Rostov-Pe Don, la aproximativ 40 de mile distanță, precum și Novokuznetsk, un oraș industrial din Siberia ale cărui fabrici se crede că furnizează oțel pentru tancurile rusești. Unele semne au fost observate și la Moscova. Consiliul de Securitate al Rusiei a ordonat recent un inventar complet al adăposturilor anti-bombe ale țării, care sunt situate în principal în subsolurile blocurilor”, scrie The Times. Se estimează că aproximativ 16.500 de adăposturi antiaeriene sunt împrăștiate prin Rusia. Presa independentă a raportat anterior că locațiile lor sunt clasificate și ascunse publicului, mai arată Moscow Times. Autoritățile din Moscova au comandat luna trecută un șablon de design pentru semnele pentru adăposturile anti-bombe, deoarece rezidenții au început să găsească semne improvizate pe clădirile rezidențiale. Măsura apare exact când Ucraina ar urma să primească sistemele GLSDB. GLSDB-urile sunt ghidate de GPS, pot depăși unele interferențe electronice și pot fi utilizate în toate condițiile meteorologice și împotriva vehiculelor blindate. Foto: Twitter Motorul rachetei M26 este relativ accesibil, iar GBU-39 costă aproximativ 40.000 de dolari bucata, ceea ce face ca obuzele GLSDB să fie ieftine. Foto: Twitter Sistemele GLSDB sunt produse de Boeing în parteneriat cu compania suedeză de armament SAAB, dezvoltarea acestora începând încă din 2019.

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%
Eveniment

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Republica Moldova se pregătește de un nou blackout: vicepremierul Andrei Spînu a cerut populației să se pregătească pentru un astfel de eveniment. Spînu a spus că acest blackout ar putea fi cauzat de bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Moldova se pregătește de un nou blackout Însă Moldelectrica a transmis că pentru ziua de marţi nu a fost contractată întreaga cantitate prognozată a consumului de energie electrică în republică, anticipând un deficit de circa 74%. „Stimați cetățeni, azi și mâine (29-30 noiembrie), din cauza posibililor atacuri masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei există riscul de deconectări de la energia electrică în toată țara. În caz de o astfel de situație, toate serviciile statului sunt pregătite să intervină și să restabilească livrarea de energie electrică în termeni restrânși. Rog să fim precauți și pregătiți. Vă mulțumesc”, a scris Andrei Spînu pe Facebook. Presa din Moldova recomandă populației să țină telefoanele încărcate, să pregătească lumânări și să evite lifturile. Într-o intervenţie televizată luni seara, ministrul Andrei Spînu a explicat că "s-a produs o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România". Prețul la energie a explodat din nou "Vom vedea care este preţul. Permanent am spus că în cazul energiei de avarie, din păcate, nu putem şti din timp care este preţul. Energocom cumpără pe bursa română a electricităţii în fiecare zi. Astăzi (luni), am avut un fenomen care încă nu este clar, am avut o creştere semnificativă a preţului la energia electrică pe pieţele europene, inclusiv în România. Practic am avut creşteri de 30-40%", a afirmat ministrul moldovean, citat de Deschide.md. Furnizorul "Energocom a licitat pe această bursă un preţ mai mic, dar, din păcate, nu a putut să cumpere energia electrică pentru toată ziua şi pentru toate orele pentru care a licitat. În acest sens, Moldelectrica a solicitat energie de avarie de la Transelectrica", operatorul de transport şi de sistem din România, a arătat vicepremierul moldovean. Întrebat referitor la preţul pentru energia electrică de avarie, Andrei Spînu a spus că acesta variază între 200-300 de euro MW, în funcţie de zi şi oră. Totodată, vicepremierul a spus că autorităţile moldovene continuă discuţiile cu Tiraspolul pentru reluarea livrărilor de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan. El a indicat că marţi va mai avea loc o întâlnire la care se va discuta despre planurile pentru luna decembrie.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest
Politică

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest

Ministrul de Interne, Lucian Bode, susține că doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România, respectiv 2,7% dintre cei de pe ruta Balcanilor de Vest. El a afirmat, la Antena 3, că este fals că cei peste 100.000 de migranți sosiți în Austria în acest an ar fi trecut prin România. „Avem 100.000 de oameni care au trecut granița ilegal, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără să fi fost înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Acesta este un risc de securitate care trebuie să ne preocupe”, a spus cancelarul Austriei, Karl Nehammer, înaintea unei vizite în Croația. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Autoritățile austriece au explicat că dețin aceste date din verificarea telefoanelor migranților ilegali. Doar 3.574 migranți au reușit să ajungă în UE prin România „Datele statistice pe care eu le-am prezentat au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agențiile europene Frontex sau Agenția Europeană pentru Azil şi conform acestor date, pe primele 8 luni spre exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia, 3.574 de migranți au fost înregistrați în România venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7 % din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în Uniunea Europeană prin România. Așadar, teoria că migranții, cei peste 100.000 de solicitanți de azil astăzi se află în Austria, pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o măsură foarte mare din România, ca fiind intrat prin România, este o teză falsă. În consecință, i-am prezentat și datele FRONTEX care arătau rutele pe unde care sunt accesate de către migranți pe ruta Balcanilor de Vest și care ajung în final în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România”, a spus Bode la Antena 3, conform transcrierii de pe site-ul acestui post. „Numai că, încă o dată spun, o eventuală opoziție din partea Austriei, nu în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen nu va face sistemul mai funcțional, dimpotrivă”, a mai arătat ministrul de Interne.

Surpriză la Chișinău: Dodon condamnă războiul pornit de Rusia și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei
Politică

Surpriză la Chișinău: Dodon condamnă războiul pornit de Rusia și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei

Fostul președinte Igor Dodon condamnă războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei și mulțumește României pentru curentul livrat Moldovei, relatează publika.md. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon primea un salariu lunar de 45.000 de dolari pe lună de la Moscova, arăta, la 31 octombrie, Washington Post. Acest ziar scrie că a obținut de la serviciul ucrainean de securitate documente ale FSB – servicul rusesc de securitate internă – care arată cum încearcă Moscova să manipuleze state din Estul Europei. După ce Dodon a demisionat din Partidul Socialist, a fost numit președinte al consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, era de 29.016 USD, plus un bonus lunar de 14.508 USD, arată documentele. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Dodon condamnă războiul pornit de Rusia „Este foarte tragic pentru noi, din cauza la aceste bombardamente ale Federației Ruse spre Ucraina noi am rămas fără energie electrică şi eu cred că asta este foarte grav”, a spus, azi, Igor Dodon. Fiind întrebat de jurnaliști dacă condamnă acțiunile Rusiei, fostul președinte al Republicii Moldova a oferit un răspuns afirmativ. „Evident. Noi am rămas fără lumină, și Dumneavoastră, și eu acasă la mine. La Buiucani mai repede s-a aprins, dar în unele regiuni a durat și 24 de ore. Închipuiți-vă, ce poate fi la iarnă, când în plină iarnă ar putea să se stingă lumina pe o sutcă… Ce fac oamenii?”, a întrebat retoric Igor Dodon. Totodată, fostul șef al statului este de părere că ar fi oportun să fie căutată o soluție tehnică, iar în context a exprimat recunoștință României pentru curentul livrat țării noastre. „Trebuie de găsit o soluţie tehnică, dacă procurăm energie electrică de la români, iar pentru asta trebuie să le spunem mulțumesc, chiar dacă e mai scump. Trebuie să vedem tehnic cum să nu fim afectați, malul drept Nistrului, măcar”, a menționat Igor Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a fost trimis în judecată sub acuzațiile de corupere pasivă și finanțarea ilegală a partidului din partea unei organizații criminale, în dosarul „Kuliok (Sacoșa)”. Conform procurorilor, Dodon ar fi cerut și primit de la miliardarii Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov până la un milion de dolari, pentru a-i scăpa, printre altele, de răspunderea penală în Rusia.

Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție
Eveniment

Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție

Curtea de Conturi este, de foarte mulți ani, cuibușorul PSD: din ea fac parte penali și suspecți în dosare de mare corupție, ei fiind conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea, Mihai Busuioc. În 2017, PSD a schimbat legea pentru ca Nicolae Bădălău să poată fi plasat în această instituție. Mai mult, la momentul numirii sale la Curtea de Conturi, se știa că Bădălău este penal. În 2017, PSD a modificat legea de funcționare a Curții de Conturi astfel încât să poată ocupa o funcție și inginerii, senatorul Bădălău fiind de profesie inginer. Angajații Curții de Conturi au pensie specială, anul trecut media acesteia fiind de 8.472 lei net. Curtea de Conturi, cuibușorul PSD Iată ce scrie în dosarul din 1988 de la Judecătoria Bolintin Vale: „În ziua de 13.01.1988, inculpatul Bădălău Niculae, subinginer la ICAPA Giurgiu, profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de recepţie Malu Spart, care serveau masa de prânz, a sustras patru saci de grâu în greutate de 12 duble dintr-un pătul pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru cu autoturismul Dacia 1300 nr. 3-B-6440 proprietatea sorei sale, vânzându-l acestuia cu suma de 1.200 lei”. Inculpatul și-a recunoscut fapta și a regretat-o, fiind condamnat la un an de închisoare. O amnistie a regimului Ceaușescu i-a șters însă cazierul judiciar. Suspectul Sârbu, salvat de DNA Un alt suspect într-un dosar de mare corupție aflat în conducerea Curții de Conturi este Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta. În 2014, el era cercetat de DNA într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unor suprafețe uriașe de pădure. „Potrivit procurorilor, Ilie Sârbu, în mod indirect ar fi pus umărul la retrocedarea ilegală a unei părţi importante din terenurile forestiere administrate de Romsilva. El ar fi intervenit astfel încât Romsilva să nu îşi facă apărarea în procese în care se cerea retrocedarea celor 90.000 de ha de pădure. Retrocedarea a fost admisă printr-o cale extraordinară de atac”, relata Digi 24, în 2014. Însă, în 2018, dosarul său a fost clasat. Alți inculpați din acest caz de corupție, printre care Viorel Hrebenciuc, au fost condamnați. Stan și Tunaru, agenții lui Dragnea Tot la Curtea de Conturi se află și Florin Tunaru, ex-consilier al lui Liviu Dragnea la CJ Teleorman. „El îndemna oamenii de afaceri, prin metode specifice (să nu le spunem presiuni) să cotizeze la PSD. Unul dintre cei care l-au acuzat atunci pe Tunaru de presiuni a fost chiar Dan Pena de la Modul Proiect, care a menționat clar în fața investigatorilor că a sponsorizat PSD la solicitarea lui Florin Tunaru. Dincolo de asta, Tunaru era omul care ducea cu valiza banii la partid, în biroul lui Dragnea!”, scria în 2015 Liber în Teleorman. Consilierul Curții de Conturi Bogdan Stan i-ar fi cerut, în luna martie 2021, șefului Curții de Conturi din Constanța, Ioan Bobe, să tempereze un control la firma de la care Agenția Română pentru Salvarea Vieților Omenești pe Mare (ARSVOM) ar fi cumpărat două nave la suprapreț, rezultă din stenogramele unor interceptări consultate de G4Media.ro. Stan a condus ANAF pentru o vreme, fiind impus în funcție de Liviu Dragnea. Tot PSD a plasat-o aici pe Ileana Pieleanu, deși aceasta fusese anterior comisar la administrația penitenciarelor. Ea este soția sociologului Marius Pieleanu, considerat un apropiat al PSD. Un tablagiu în fruntea Curții pesedizate Curtea de Conturi este condusă, din 2017, de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Mandatul său la Curtea de Conturi este de nouă ani. Citește și: „Socrul Biancăi Drăgușanu, săltat de DNA”: decăderea lui Bădălău – de la parlamentar, ministru și vice la Curtea de Conturi, la subiect de glume pe internet În instituție au fost angajați, o vreme, Eugen Teodorovici, fost ministru PSD al Finanțelor, și băiatul Vioricăi Dăncilă.

VIDEO+FOTO Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut: soldații, îngropați în noroi, pădurile rase de bombardamentele rusești. Ambele părți recunosc pierderi masive
Eveniment

VIDEO+FOTO Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut: soldații, îngropați în noroi, pădurile rase de bombardamentele rusești. Ambele părți recunosc pierderi masive

Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut - unde se duc în prezent cele mai grele lupte din Ucraina - se răspândesc pe rețelele sociale: soldații ucraineni rezistă îngropați în noroi, iar pădurile au fost rase de bombardamentele rusești, amintind de peisajele de pe frontul de vest din primul război mondial. Temperaturile vor coborî la minus șase grade în această regiune, în nopțile următoare. Bakhmut is literally the Passchendaele of the XXI Century.photos source: https://t.co/yyEL3MWB71 pic.twitter.com/1OBzwjygkG— Status-6 (@Archer83Able) November 26, 2022 Imagini terifiante de pe frontul din Bakhmut „În timp ce civilii ucraineni se confruntă cu probleme cu electricitatea, căldura și rețeaua în majoritatea regiunilor, apărătorii noștri din Bahmut luptă pentru libertatea Ucrainei în astfel de condiții”, a scris, pe Twitter, Anton Gherașenko, consilier în cadrul Ministerului ucrainean de Interne. While Ukrainian civilians experience problems with electricity, heat and network in most regions, our Defenders in Bakhmut are fighting for Ukrainian freedom in such conditions. Unbreakable! Glory to Heroes! pic.twitter.com/ZguBBRYawW— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) November 26, 2022 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat pe 15 octombrie, că din punct de vedere militar, în prezent situaţia „cea mai dificilă” este în apropiere de Bakhmut, în estul Ucrainei, la câteva zile după ce forţele pro-ruse au anunţat că se apropie de acest oraş. La aproximativ cincisprezece kilometri de Bahmut, în Ceasiv Iar, jurnalişti ai agenţiei France-Presse au discutat cu un soldat care tocmai se întorsese din prima linie a frontului în această regiune. „Zile întregi, n-am dormit, n-am mâncat, n-am băut nimic, în afară de cafea”, a povestit acest soldat în vârstă de 50 de ani din brigada 93, zis şi Poliak. Foto: Twitter Bakhmut și Avdiivka sunt disputate cu înverșunare de mai multe luni, dar ele rămân în mâinile ucrainenilor. ?Ukrainian soldiers, after a day of heavy fighting near the city of Bakhmut, #Donetsk Oblast.#UkraineRussiaWar pic.twitter.com/MRSWXnAQek— MilitaryLand.net (@Militarylandnet) November 26, 2022 „Este probabil ca Rusia să încerce în cele din urmă să redistribuie o parte din forțele recuperate de la Herson pentru a-și consolida și extinde operațiunile ofensive în apropierea orașului Bakhmut din regiunea Donețk”, aprecia, acum o săptămână, ministerul britanic al Apărării. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră