joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei

Aeroportul militar Otopeni devine de marți baza avioanelor AWACS (Airborne Early Warning and Control) ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei. Deocamdată, nu este clar câte aeronave se vor muta de lângă Geilenkirchen/ Aachen, unde sunt staționate în prezent, în România, unde vor rămâne „câteva săptămâni”. Aeroportul Otopeni devine baza avioanelor AWACS Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că aeronave AWACS din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control vor ajunge, marţi, în România, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre. ”Aeronave AWACS (Airborne Warning and Control System) din cadrul Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control (NATO Airborne Early Warning & Control Force – NAEW&C) cu baza permanentă la Geilenkirchen, Germania, vor ateriza marţi, 17 ianuarie, în Baza 90 Transport Aerian din Otopeni, în contextul aplicării măsurilor de întărire a posturii defensive a Alianţei în regiunea Mării Negre”, a anunţat, vineri, MApN. Potrivit sursei citate, ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei în Ucraina, NATO a sporit prezenţa aeriană în flancul estic al Alianţei cu avioane de luptă suplimentare, avioane de supraveghere şi avioane cisternă. #NATO is deploying Airborne Warning and Control System (AWACS) surveillance planes ✈️?️ to #Romania ?? The aircraft will support the Alliance’s reinforced presence in the region & monitor Russian military activityℹ️: https://t.co/DJ9ftBfrlX pic.twitter.com/LuQxlr8zPq— Oana Lungescu (@NATOpress) January 13, 2023 Avioanele AWACS vor începe zboruri de recunoaștere, exclusiv pe teritoriul Alianței, în zilele următoare. Misiunea este programată să dureze câteva săptămâni. Aeronavele aparțin unei flote de 14 avioane de supraveghere NATO cu sediul obișnuit în Geilenkirchen, Germania. Aproximativ 180 de militari vor desfășura baza Forțelor Aeriene Române de la Otopeni, lângă București, în sprijinul aeronavelor, arată un comunicat NATO. ”Nu trebuie să existe nicio îndoială cu privire la hotărârea NATO de a proteja și apăra fiecare centimetru de teritoriul aliat”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu. „AWACS-ul nostru poate detecta aeronave la sute de kilometri distanță, făcându-le o capacitate cheie pentru descurajarea și postura de apărare a NATO. Mulțumesc României pentru găzduirea aeronavei, ceea ce aduce o contribuție importantă la avertizarea noastră timpurie”, a mai spus Oana Lungescu. Rusia a devenit, brusc, activă în Marea Neagră Acum două zile, site-ul Naval News a scris despre o intensificare bruscă a manevrelor marinei ruse în Marea Neagră. Cel puțin 3 submarine și o navă mare pentru desant litoral au plecat din portul Novorossiisk și se îndreaptă spre portul Sevastopol, arată acest site. Acesta apreciază că mișcarea este extrem de neobișnuită și nu se poate exclude o tentativă de debarcare pe teritoriul ucrainean. „O explicație ar fi o formă de debarcare cu amfibii. Aceasta ar putea viza sud-vestul Ucrainei pentru a stabili un cap de pod terestru spre Transnistria”, apreciază site-ul, dar spune că, totuși, ar fi o mișcare extrem de riscantă pentru Rusia. Citește și: Soledar nu a picat, susține Ucraina. Prigojin, înfuriat, aruncă mercenarii în luptă fără să-i pese de pierderi. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, spune un demnitar de la Kiev Sistemele AEW&C moderne pot detecta un avion de la o distanță de 400 km, în afara razei rachetelor sol-aer. Un astfel de avion poate controla o suprafață de 312,000 km2.

Aeroportul militar Otopeni devine baza avioanelor AWACS ale NATO, care vor supraveghea manevrele Rusiei
Soledar nu a picat, susține Ucraina. Prigojin, înfuriat, aruncă mercenarii în luptă fără să-i pese de pierderi. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, spune un demnitar de la Kiev
Eveniment

Soledar nu a picat, susține Ucraina. Prigojin, înfuriat, aruncă mercenarii în luptă fără să-i pese de pierderi. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, spune un demnitar de la Kiev

Orașul Soledar nu a picat, susține Ucraina, deși acesta este supus unei ofensive rusești fără precedent. „Rușii înaintează peste cadavrele propriilor trupe”, a susținut, azi, adjunctul ministrului ucrainean al Apărării. #BREAKING the #Russian invaders are killed in #Bakhmut follow us to receive the latest news#GloryToUkraine #UkraineRussiaWar #UkraineRussianWar #Ukraina #ukrainian #kherson #Bakhmut #Ukraine #Soledar pic.twitter.com/5Pn59JoP4Q— CFAMUKR (@famukr) January 13, 2023 Soledar nu a picat, susține Ucraina Președintele Zelenski, în discursul său din noaptea de joi, a mulțumit luptătorilor ucraineni, despre care a spus că „își păstrează pozițiile și provoacă pierderi semnificative inamicului”. În aceeași zi, brigada ucraineană 46 Aeropurtată a susținut, pe Telegram, că efectuează contraatacuri în Soledar și face progrese, după câteva zile în retragere. Ucraina încă controlează gara și mina orașului, se arată în mesaj. #Russia is sacrificing 50 soldiers for each 100m they try to advance around #Bakhmut and #Soledar.Situation is difficult but Bakhmut has been turned into a fortress.pic.twitter.com/lAZtzz3Y53— Igor Sushko (@igorsushko) January 12, 2023 Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), în rezumatul său zilnic despre situația de pe front, notează pentru prima dată că „forțele rusești controlează cea mai mare parte, dacă nu chiar întregul teritoriu al Soledar, și, aparent, au reușit să alunge trupele ucrainene de la periferia vestică a așezării”. În același timp, experții Institutului consideră că „capturarea probabilă a orașului Soledar la 11 ianuarie nu este o evoluție importantă din punct de vedere operațional a situației – și cu greu prevestește încercuirea iminentă a (orașului) Bahmut de către Rusia”. 1/ Yevgeny Prigozhin's apparently premature announcement of Soledar's capture has reportedly led to a desperate push by Wagner to make it a reality. Wagner is fighting without regard for casualties, not just to gain Soledar, but for Prigozhin's reputation.pic.twitter.com/92Ji0oQn68— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) January 12, 2023 Unii analiști arată că bătălia pentru Soledar are o miză personală pentru Evgheni Prigojin, care vrea să se impună în fața armatei regulate. În consecință, Prigojin a aruncat în luptă mercenarii Wagner fără să țină cont de pierderi. Citește și: O nouă umilință pentru România în dosarul Schengen: Suedia nu va pune subiectul în discuție la Bruxelles, premierul Kristersson evită și să-l menționeze

Suedia a descoperit cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa - o șansă ca UE să scape de dependența de China, apreciază analiștii
Eveniment

Suedia a descoperit cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa - o șansă ca UE să scape de dependența de China, apreciază analiștii

Suedia a descoperit cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa, ceea ce ar putea ajuta UE să scape de dependența de importurile din China comunistă. Însă reprezentanții companiei suedeze care a efectuat descoperirea spun că vor trece 10-15 până la exploatarea efectivă. New exploration results from the Per Geijer ore body in Kiruna shows mineral resources of rare earth elements of more than a million tonnes, making it Europe’s largest deposit of its kind. Learn more: https://t.co/YBcKR4FwUa pic.twitter.com/ss6teczvl6— LKAB (@LKABgroup) January 12, 2023 Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare Grupul minier suedez LKAB a anunţat joi că a identificat în regiunea Kiruna, în nordul îndepărtat al Suediei, "cel mai mare zăcământ cunoscut" de pământuri rare din Europa, care ar conţine peste un milion de tone de metale. Această descoperire este importantă într-un moment în care Europa este îngrijorată de dependenţa sa, în special de China, cel mai mare producător mondial, pentru aprovizionarea cu aceste minerale care sunt utilizate cu precădere pentru fabricarea bateriilor vehiculelor electrice şi a turbinelor turbinelor eoliene. „Acesta este cel mai mare zăcământ cunoscut de elemente de pământuri rare din partea noastră a lumii şi ar putea deveni un element de bază important pentru producţia de materii prime esenţiale, absolut cruciale pentru tranziţia ecologică”, a subliniat directorul executiv al grupului public, Jan Moström, citat într-un comunicat. „Ne confruntăm cu o problemă de aprovizionare. Fără mine nu pot exista vehicule electrice”, a argumentat el. Potrivit estimărilor preliminare, zăcământul de la Kiruna, o mare regiune minieră din ţara scandinavă, conţine mai mult de „un milion de tone de oxizi de pământuri rare”, însă compania subliniază că încă nu a cuantificat deocamdată valoarea sa exactă. Până la exploatarea acestui zăcământ mai este încă „un lung drum” de parcurs, a atenţionat LKAB. Un drum lung până la exploatare „Ne aşteptăm că va dura câţiva ani pentru studierea zăcământului şi a condiţiilor de exploatare profitabilă şi durabilă”, a spus Moström. Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă când preconizează că va avea loc prima lovitură de târnăcop, el a răspuns că acest lucru va depinde în mare măsură de viteza cu care sunt obţinute autorizaţiile de exploatare, adăugând că, după experienţa sa, probabil va dura „între 10 şi 15 ani”. „Electrificarea, autosuficienţa şi independenţa UE faţă de Rusia şi China vor începe în mină”, a afirmat, la rândul său, vicepremierul şi ministrul Economiei şi Energiei din Suedia, Ebba Busch. Fantastisk nyhet från Kiruna & LKAB, Europas största fyndighet av sällsynta jordartsmetaller! Lyssningstips på ämnet metaller & mineraler är vårt avsnitt med @erikaingvald från svensk Geologisk undersökning. Ska själv lyssna om @Investeraren @avanzabank https://t.co/c4YdK2XWTW pic.twitter.com/tKC08L7lE0— Johanna Kull (@KullJohanna) January 12, 2023 Acest anunţ a fost făcut cu ocazia vizitei unei delegaţii a Comisiei Europene în Suedia, care a preluat la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a UE. Will do well to proportionately change much "Rare earths are a group of 17 elements on the periodic table...goal is to make the United States competitive with other nations, like China...That’s because today, China produces and processes almost 60% of global rare earths supply" pic.twitter.com/mNNn66X96u— Chris Bailey (@Financial_Orbit) January 11, 2023

Ucraina a bătut Rusia în războiul informatic, dar cu ajutor american, inclusiv sistemul Starlink, recunoaște un general francez, șeful apărării informatice a Franţei
Eveniment

Ucraina a bătut Rusia în războiul informatic, dar cu ajutor american, inclusiv sistemul Starlink, recunoaște un general francez, șeful apărării informatice a Franţei

Ucraina a bătut Rusia în războiul informatic, dar cu ajutor american masiv, inclusiv sistemul Starlink, recunoaște un general francez, Aymeric de Bonnemaison, șeful apărării informatice a Franţei. El a mai spus că „Statele Unite sunt foarte avansate faţă de noi şi ocupă un loc gol”. Rușii reușiseră să blocheze routerele armatei ucrainene "Punctul de maxim interes al acestui conflict, pentru toţi comandanţii informatici de astăzi, este că apărarea poate prevala asupra ofensivei: reuşesc să limitez şi să mă reorganizez", a explicat generalul francez primele concluzii în domeniu de pe urma conflictului ruso-ucrainean. Le ministère des Armées consacre son point presse hebdo à la cyberguerre en Ukraine avec le nouveau général Aymeric Bonnemaison du @ComcyberFR : « le Pearl Harbor redouté n’a pas eu lieu mais cela ne veut pas dire qu’il n’arrivera pas ». pic.twitter.com/nwu9E90EQH— Damien Licata Caruso (@DamienLicata) January 12, 2023 În războiul din Ucraina nu a avut loc "un Pearl Harbor informatic", a spus de Bonnemaison, avertizând însă că "asta nu înseamnă că nu poate urma" un moment similar cu atacul prin surprindere al Japoniei asupra flotei militare americane, în cel de Al Doilea Război Mondial. El a reamintit situaţia din Costa Rica din 2022: ţara a fost paralizată de o serie de atacuri masive cu ransomware (programe cu ajutorul cărora hackerii blochează accesul la date, solicitând apoi răscumpărarea acestora - n. red.). Ofensiva informatică rusă împotriva Ucrainei a început încă din 2014, nu doar odată cu operaţiunile militare terestre de anul trecut, a afirmat generalul. Anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia a fost însoţită de "manevre de influenţă" menite să stârnească nemulţumirea populaţiei. Ulterior, ucrainenii au progresat, alocând fonduri pentru defensiva informatică, şi au beneficiat de sprijinul partenerilor occidentali. La începutul războiului, ruşii trăgeau "în toate direcţiile" în reţelele informatice, ştergând site-uri, blocând accesul şi încercând să izoleze guvernul şi liderii de la Kiev. Al doilea val ofensiv a reuşit să afecteze routerele de comunicaţie folosite de armata ucraineană. Ucraina a bătut Rusia în războiul informatic Comunicaţiile militare din Ucraina şi-au redobândit capacitatea cu ajutorul reţelei Starlink furnizate de corporaţia americană SpaceX, a reamintit de Bonnemaison. Apărarea ucraineană a fost foarte eficientă, anticipând acţiunile pentru a se repoziţiona, cu ajutorul guvernului american şi al marilor companii tehnologice, printre care Microsoft, a subliniat generalul. "Ucrainenii aveau nevoie de ajutor, Statele Unite sunt foarte avansate faţă de noi şi ocupă un loc gol", a observat el. "În schimb, asta pune problema capacităţii noastre şi a mecanismelor de întrajutorare", a recunoscut el, reamintind că obiectivul Europei este de a intensifica în cel mai scurt timp schimbul de informaţii de interes. Pe parcursul războiului din Ucraina, numărul atacurilor informatice din partea Rusiei a scăzut, după ce agresorii şi-au epuizat parţial capacitatea ofensivă, în timp ce defensiva ucraineană a atins un înalt nivel de complexitate. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Pe de altă parte, loviturile clasice fac uneori inutile atacurile asupra computerelor şi reţelelor: "nu mai este nevoie de atacuri informatice asupra unei centrale electrice, dacă o bombardezi", a conchis generalul.

BBC: Trei întrebări la care Biden trebuie să răspundă în scandalul documentelor clasificate
Internațional

BBC: Trei întrebări la care Biden trebuie să răspundă în scandalul documentelor clasificate

Postul BBC are trei întrebări la care președintele SUA, Joe Biden, trebuie să răspundă în scandalul documentelor clasificate, arată news.ro. În afară de jena politică evidentă a preşedintelui Joe Biden şi de acuzaţiile inevitabile de ipocrizie, descoperirea documentelor clasificate în locaţii private folosite de el ridică pentru Casa Albă câteva întrebări serioase, relatează Gary O'Donoghue, corespondentul BBC la Washington. Biden stole classified documents and stored them at his think tank while he was VP.The VP does not have any authority to declassify classified documents. And this “think tank” received $54 million in funding from the CCP.— Rep Andy Biggs (@RepAndyBiggsAZ) January 10, 2023 Trei întrebări la care Biden trebuie să răspundă În primul rând, cea mai importantă întrebare este cât de secrete şi cât de sensibile sunt informaţiile care nu au reuşit să ajungă, aşa cum ar fi trebuit, din punct de vedere legal, la Arhivele Naţionale? Care sunt implicaţiile pentru securitatea naţională - şi ce măsuri de remediere ar putea trebui să fie puse în aplicare - având în vedere că aceste documente par să fi stat în locuri nepotrivite şi nesecurizate timp de mai mulţi ani, în perioada în care Joe Biden era un cetăţean privat în timpul administraţiei Trump? În al doilea rând, având în vedere că primul set de documente a fost descoperit la începutul lunii noiembrie, de ce Casa Albă a avut nevoie de două luni pentru a recunoaşte public acest lucru? Este greu de evitat concluzia că alegerile de la mijlocul mandatului au jucat un rol în ceea ce s-a întâmplat, în condiţiile în care urmau să se desfăşoare în mai puţin de o săptămână, notează corespondentul BBC. Second batch of classified Biden documents found https://t.co/t0NjJmQ6EZ— BBC News (UK) (@BBCNews) January 12, 2023 În al treilea rând, va trebui acum administraţia să numească un procuror special pentru a cerceta această chestiune, aşa cum a făcut-o în cazul lui Donald Trump? Mulţi se vor împotrivi acestui lucru, argumentând că cele două cazuri sunt foarte diferite, având în vedere rezistenţa opusă de fostul preşedinte şi acuzaţiile de obstrucţionare a justiţiei, însă va fi greu pentru Casa Albă să prezinte acest caz în mod convingător şi să evite acuzaţiile de standarde duble. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat

Ministrul Petre Daea, noi sfaturi inteligente către fermieri: „Dacă ai sapa în mână, apucă-te și treci la prășit. Dacă cauți coada și începi s-o bați, pierzi timpul”
Politică

Ministrul Petre Daea, noi sfaturi inteligente către fermieri: „Dacă ai sapa în mână, apucă-te și treci la prășit. Dacă cauți coada și începi s-o bați, pierzi timpul”

Ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea, a venit cu noi sfaturi inteligente către fermieri: „Dacă ai sapa în mână, apucă-te și treci la prășit, ca să ai porumb. Că, dacă cauți coada și începi s-o bați, pierzi timpul și nu e cazul”. Recent, fostul activist PCR Petre Daea s-a mai ținut de glume, tot la Antena 3: „Tot timpul fac balet cu mintea. Să ştiţi că fac balet cu mintea tot timpul pentru că o am la mine. Nu obosesc”. „Eu sunt ca panoul fotovoltaic. Mă încarc dacă e soare, iar noaptea am energie de peste zi”, a mai spus el. Citește și: Daea, probabil demnitarul care a stârnit cele mai multe hohote de râs. O colecție a declarațiilor ministrului Agriculturii: „Astăzi, sigur că oaia are doar dorința de a fi înțeleasă de toți” Daea, noi sfaturi inteligente către fermieri El le-a explicat astfel fermierilor că trebuie să se pregătească pentru accesarea subvențiilor din acest an. „Primii bani de la UE în anul 2023 pentru agricultori! Banca Națională a României, Direcția Operațiuni de Plată, prin adresa nr. VII/17/04.01.2023 confirmă alimentarea contului MADR cu suma de 1.033.896.609 euro de la Comisia Europeană. Iată primii bani care au intrat în bugetul țării de la Uniunea Europeană! Acordarea la timp a subvențiilor și atragerea fondurilor europene pentru agricultură constituie o prioritate în activitatea Ministerului Agriculturii. Prin muncă și seriozitate, se pot îndeplini obiectivele pe care ni le-am propus!”, a scris Daea pe Facebook. Citește și: Fostul activist PCR Petre Daea face glume: Tot timpul fac balet cu mintea. Fac balet cu mintea tot timpul, pentru că o am la mine

AUR și George Simion asmut pădurarii împotriva „privatizării” Romsilva. În realitate, Guvernul, sub presiunea PNRR, vrea să impună reguli de guvernanță corporativă la această regie
Economie

AUR și George Simion asmut pădurarii împotriva „privatizării” Romsilva. În realitate, Guvernul, sub presiunea PNRR, vrea să impună reguli de guvernanță corporativă la această regie

AUR și George Simion asmut pădurarii împotriva „privatizării” Romsilva: sute membri ai Federației Silva au protestat, azi, în fața Palatului Victoria. Mitingul a fost puternic mediatizat de liderul AUR, George Simion, care a făcut și o transmisie live de la fața locului. El a anunțat că aceste proteste vor continua, la Suceava și Rădăuți. Presa a relatat în nenumărate ocazii despre corupția uriașă de la Romsilva. În plus, fiind organizată ca regie autonomă, regia reține tot profitul pe care-l face. AUR și Simion asmut pădurarii împotriva „privatizării” Romsilva Ce susține Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva: „Conform Proiectului de lege iniţiat şi aprobat de Guvern fără parcurgerea etapelor legale de consultare publică, transmis apoi în procedură de urgenţă spre adoptare Senatului României, se dă o lovitură decisivă majorităţii regiilor autonome ale statului, forţând reorganizarea acestora prin divizarea activităţilor de serviciu public de activităţile comerciale. Totodată, se prevede şi faptul că, de la intrarea în vigoare a legii, nu mai pot fi înfiinţate regii autonome care să desfăşoare în principal activităţi economice. Astfel, dacă actul normativ va fi legiferat în forma adoptată de Guvern, toate activităţile comerciale ale regiilor autonome vor trebui organizate în societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a legii". Foto: Facebook În decembrie, Guvernul a trimis, la Senat, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. „Ei marchează, ei exploatează, ei vând” În octombrie, publicația Forestmania explică ce reforme se preconizează prin PNRR și ce a înfuriat sindicatele din silvicultură: „Concret, angajații unui ocol nu vor mai face și administrare și exploatare forestieră, lucru care suscita nemulțumirea multora (...) Acum ei marchează, ei exploatează, ei vând (...) Ceea ce nu spun e că ieri, în timp ce Federația Silva scotea angajații regiei în fața Guvernului, erau trimiși în judecată patru angajați ai unui ocol: «unul dintre inculpați, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu de șef de ocol, l-a determinat pe un şef district și pe doi pădurari să consemneze în documentele ce vor fi întocmite dimensiuni mai mici ale arborilor decât cele reale, respectiv volume brute de masă lemnoasă mai mici decât cele reale, în scopul însușirii de către acesta a diferenţei de valoare», arată rechizitoriul”. În plus, conducerea Romsilva ar trebui selectată pe principiile guvernanței corporative, cu o serie de criterii stricte, prevăzute în proiectul de lege. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat

Ascensiunea „bucătarului lui Putin”: Evgheni Prigojin, fost pușcăriaș, își asumă singura victorie a armatei ruse din iulie până acum, ocuparea orașului Soledar
Eveniment

Ascensiunea „bucătarului lui Putin”: Evgheni Prigojin, fost pușcăriaș, își asumă singura victorie a armatei ruse din iulie până acum, ocuparea orașului Soledar

Evgheni Prigojin, zis și „bucătarul lui Putin”, fost pușcăriaș, își asumă singura victorie a armatei ruse din iulie până acum, ocuparea orașului Soledar. Mercenarii Wagner, recrutați din pușcării și controlați de Prigojin, par să fi preluat controlul asupra acestei localități, deși importanța ei strategică este discutabilă. În plus, atât oficiali de la Kiev, cât și de la Moscova, infirmă declarațiile lui Prigojin, care susține că mercenarii Wagner au ocupat Soledar. Foto: Twitter Prigojin își asumă singura victorie a armatei ruse din iulie până acum „Cu toate acestea, este clar că expansiunea bruscă din ultimele luni a Grupului Wagner a condus forțele ruse în pragul unei prime victorii semnificative, deși cu un preț enorm, de când au luat orașul Severodonețk, la nord de Soledar, în iunie. Forțele ucrainene de apărare au arătat că, în Soledar și în orașul mai mare, Bakhmut, din sud, se confruntă cu atacuri ale luptătorilor Wagner, care le asaltează pozițiile, fiind uciși și apoi înlocuiți imediat”, scrie The Times. Prigojin le-a promis condamnaților că, după șase luni pe front, vor pleca acasă și vor fi grațiați. Statele Unite estimează că 40.000 de deținuți au răspuns la apelul său. Soledar, early January. Very interesting. pic.twitter.com/q3DiLlgptt— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) January 11, 2023 Videoclipurile filmate de drone și difuzate online de partea ucraineană arată trupele Wagner mitraliate și lovite artilerie în timp ce încearcă să pătrundă în Soledar. Ministerul ucrainean al Apărării spune că costul în vieți pentru ambele părți, dar în special pentru atacatori, a fost cel mai mare de până acum. Se estimează că rușii au pierdut 490 de soldați într-o singură zi, marți, deși estimările părții ucrainene privind numărul de morți din partea rusă sunt întotdeauna mai mari decât cele ale observatorilor independenți, mai arată publicația britanică. 1/ The Wagner Group's enormously bloody assault on Soledar is motivated by Wagner head Yevgeny Prigozhin's wish to strengthen his hand against the Russian Ministry of Defence in directing the war in Ukraine, according to the VChK-OGPU Telegram channel. ⬇️ pic.twitter.com/uMJYgZD2yj— ChrisO_wiki (@ChrisO_wiki) January 12, 2023 Mercenarii Wagner vs. trupele armatei ruse „În ultimele luni, Prigojin a încercat să se poziționeze drept liderul militar indispensabil al Kremlinului, chiar dacă și-a intensificat criticile la adresa Ministerului rus al Apărării. El a întărit rândurile decimate ale armatei Rusiei cu zeci de mii de condamnați recrutați în unitatea sa de mercenari, a acordat medalii, a vizitat cimitire militare și, potrivit videoclipurilor sale frecvente, a apărut în mod neașteptat în cele mai dure secțiuni ale liniei frontului. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Săptămâna aceasta, dl Prigojin s-a portretizat ca fiind creierul a ceea ce el a prezentat drept cel mai mare succes militar al Rusiei în ultimele luni: ocuparea orașului Soledar din estul ucrainean”, explică The New York Times. Încercările lui Prigojin de a-și asuma meritul pentru victoria de la Soledar arată ambiția sa politică în creștere și subliniază modul în care outsiderii contestă cercul tradițional al lui Putin, în urma eșecurilor din Ucraina, a explicat Abbas Gallyamov, fostul autor al discursurilor lui Putin, dar care a rupt relațiile cu Kremlinul. Intelligence reports obtained by @washingtonpost support ISW's assessmentEvgeni Prigozhin obtained permission from an unidentified Russian minister 2 attack US & partnered forces in #SyriaWaPo: https://t.co/QfQaMsQEzeISW: https://t.co/dLmPL7D6Eb pic.twitter.com/QlqedD5R62— Jennifer Cafarella (@JennyCafarella) February 23, 2018 Prigojin a stat nouă ani la pușcărie, pentru jaf, în perioada URSS. După destrămarea URSS, el a făcut o avere uriașă prin contracte cu statul.

Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022: veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri
Economie

Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022: veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri

OMV Petrom anunţă că se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pe 2022 întrucât veniturile din extracția hidrocarburilor și rafinare nu depășesc 75% din cifra de afaceri, așa cum cere ordonanța care a instituit această supraimpozitare. Cel mai important producător de hidrocarburi din România, OMV Petrom, susține că potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă. Potrivit OUG 186/2022, „sunt contribuabili obligați la plata contribuției de solidaritate plătitorii de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 - Extracția țițeiului, 0620 - Extracția gazelor naturale, 0510 - Extracția huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie și 1920 - Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.” UPDATE 12.11: Ministerul de Finanțe a reacționat printr-un comunicat care sugerează că, totuși, OMV Petrom ar trebui să plătească taxa de solidaritate. Petrom se aşteaptă să nu plătească taxa de solidaritate „În T4/22, segmentul de afaceri G&E a fost semnificativ reglementat prin extinderea aplicabilităţii limitelor de preţ şi a taxării suplimentare, atât la gaze naturale, cât şi la electricitate. În consecinţă, estimăm că rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale în segmentul G&E va fi doar marginal pozitiv. Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuţie de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186 publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 şi a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, ne aşteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului”, se arată într-un anunţ al companiei, transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB) și citat de news.ro. Profitul net a crescut cu 446% Pentru primele 9 luni ale anului 2022, OMV Petrom precizează că a achitat deja către bugetul de stat al României redevenţe, impozite suplimentare şi alte contribuţii specifice industriei de aproximativ 5,2 miliarde lei, la care se adaugă aproximativ 1,6 miliarde lei impozit pe profit. În total, pentru primele 9 luni ale anului 2022, acestea reprezintă aproximativ 60% din profitul brut înainte de impozitare și au crescut de peste 6 ori față de aceeași perioada a anului precedent. Rezultatele financiare preliminare aferente anului 2022 şi trimestrului IV 2022 vor fi publicate pe 2 februarie 2023. Producţia de gaze a companiei a scăzut în primele nouă luni cu 8%, la 2,59 miliarde metri cubi. Producţia totală de hidrocarburi a scăzut cu 9% în primele nouă luni, la 32,63 milioane barili echivalent petrol. Profitul net al OMV Petrom a crescut cu 446%, la 9,156 miliarde lei, de la 1,676 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2021, mai arată news.ro. Veniturile din vânzări au urcat cu 160%, la 44,24 miliarde lei. Numărul angajaţilor grupului a scăzut cu 5%, la finalul lunii septembrie, la 7.768 salariaţi. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România Finanțele, comunicat ambiguu Ministerul Finanţelor precizează că a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022 prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împortiva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice. ”Transpunerea regulamentului în legislaţia naţionalã vizeazã întregul sector energetic şi, în speţã, toate companiile care activeazã în domeniu. Conform art. 1, alin. (1) din ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplicã firmelor care au cifra de afaceri de peste 75 % inclusiv, din activitãţi desfãşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor, cu codurile CAEN: 0610 - «Extracţia ţiţeiului», 0620 - «Extracţia gazelor naturale», 0510 - «Extracţia huilei», 1910 - «Fabricarea produselor de cocserie» şi 1920- «Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului»”, subliniază Ministerul Finanţelor De asemenea, conform ministerului, codurile CAEN şi ponderea cifrei de afaceri au fost stabilite conform, Articolul 2 (Definiţii), punctul 17, din Regulamentul (UE) 2022/1854: ”societãţi din Uniune şi sedii permanente care desfãşoarã activitãţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cãrbunelui şi rafinãriilor” înseamnã societãţi din Uniune sau sedii permanente care generează cel puţin 75 % din cifra lor de afaceri din activităţi economice în domeniul extracţiei, mineritului, rafinării ţiţeiului sau fabricării produselor de cocserie, astfel cum se menţioneazã în Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (10). Totodatã, contribuţia de solidaritate se datoreazã şi de cãtre pãrţile afiliate, potrivit ordonanţei Guvernului: “În aplicarea prevederilor alin. (2), persoana afiliată este cea definitã potrivit prevederilor art. 7 pct. 26 din Legea nr. 227/2015, cu modificãrile şi completările ulterioare, indiferent de obiectul de activitate şi care nu desfãşoarã activitãţile prevãzute la alin. (1).”, mai arată Finanţele, citate de news.ro.

Fostul premier Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI
Politică

Fostul premier Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI

Fostul premier PSD Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI. Însă, în 2017, el a fost acuzat că și-a plagiat doctoratul și, pentru a scăpa de acuzații, a depus cerere să renunțe la acest titlu universitar. În plus, Tudose a reafirmat, recent, că nu a predat la academia SRI. Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI În CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, scris în engleză, fostul premier PSD menționează că, în 2010, a obținut un doctorat în științe militare și intelligence la „Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. În 2011, el susține că ar fi fost lector în protecția infrastructurilor critice, tot la academia SRI. În 2013, Tudose scrie că a fost profesor asociat la academia SRI, specializat fiind tot în protecția infrastructurilor critice. Dar, în 2021, premierul desemnat de Dragnea în vara lui 2017, spunea că nu a predat niciodată. „Lucrurile s-au întâmplat așa. Am dat examen de lector, aveam timp, îmi plăcea ceea ce învățasem și ce făceam. Ghiciți ce s-a întâmplat după ce am dat examenul de lector! M-am dus în Guvern în 2015. Niciodată nu amestec lucrurile. Nu poți să trimiți un asistent să țină cursurile. Și când eram la Ministerul Economiei și când am fost prim-ministru, ziua mea de muncă avea cam de la 14 la 16 ore. Adică să mai și predai... nu. S-au închis lucrurile aici. Apoi, iar am intrat în opoziție, nu aveam ce face și am dat examen de conferențiar și mi-am luat cursul, în semestrul doi. Ghici ce s-a întâmplat în semestrul doi! Eram prim-ministru, iar am lăsat-o baltă. Sunt lucruri pe care le-am câștigat prin muncă, am dat niște examene, sunt în CV. Dacă nu le puneam în CV, începea, Nu am nimic de ascuns", a declarat Mihai Tudose, în 2021, la emisiunea lui Denise Rifai. Dar datele invocate de premier nu se potrivesc cu cele din CV: el scrie că a predat în 2011 și 2013, când era fie în opoziție, fie parlamentar. Tudose a ajuns ministru al economiei în decembrie 2014. Fostul premier nu știe cum să scape de doctorat Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”. Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, a explicat pressone. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

Copiii nomenklaturii putiniste, vacanțe de lux în destinații exotice. Unii dintre ei au petrecut în state NATO, pe care părinții le amenință cu bomba nucleară - Insider Russia
Eveniment

Copiii nomenklaturii putiniste, vacanțe de lux în destinații exotice. Unii dintre ei au petrecut în state NATO, pe care părinții le amenință cu bomba nucleară - Insider Russia

Copiii nomenklaturii putiniste și-au petrecut Anul Nou în vacanțe de lux, în destinații exotice, arată o investigație a publicației rusești Insider Russia, citat de Meduza. Unii dintre ei au vizitat, în 2022, Turcia și Grecia, state NATO pe care părinții le amenință cu bomba nucleară. Insider a obținut aceste date după o cercetare a rețelelor sociale, mai ales Instagram. Unii dintre copiii nomenklaturii au accesul la cont limitat la prieteni, dar publicația a găsit informații pe conturile prietenilor. Veronika Narîșkin, fiica șefului spionajului rusesc, în vacanță Foto: Insider.ru Copiii nomenklaturii putiniste, vacanțe de lux în destinații exotice Pe lista beizadelelor care au evitat Rusia se află: Veronika Narîșkin, fiica șefului serviciului de informații externe al Rusiei, care în 2022 a fost în Seychelles, Turcia, Bali și Dubai - unde a petrecut Anul Nou. Tatăl ei a acuzat NATO, din care face parte Turcia, că duce un război hibrid împotriva Rusiei. Cumnata lui Alexander Jukov, vicepreședinte al Dumei de Stat, camera inferioară a legislativul Rusiei, a petrecut Revelionul în Bali. În septembrie a ajuns în Mikonos, parte a Greciei, stat mebru NATO. Cumnata președintelui Consiliului Federațiilor, camera superioară a legislativului, și-a petrecut Anul Nou la Waldorf Astoria Maldives Ithaafushi. O cameră la acest hotel costă circa 3.000 de euro, notează insider. Ksenia Shoigu, fiica controversatului ministru al Apărării, a fost în Dubai. Maxim Vasilyev, un membru al parlamentului regional din regiunea Kursk, care se învecinează cu Ucraina, a postat pe telegram un video în care bea un cocktail și trimite „salutări” compatrioților săi dintr-o stațiune de plajă din Mexic. Denis Dolzhenko, un deputat regional din regiunea Vologda a postat o fotografie dintr-o vacanță recentă din Dubai. Insider a descoperit o familie, cea a șefului statului major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, care a petrecut revelionul în teritoriile ocupate de Rusia, respectiv în Crimeea. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public: 1,28 milioane, record al ultimilor 12 ani
Economie

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public: 1,28 milioane, record al ultimilor 12 ani

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public, ajungând la 1,28 milioane, un record al ultimilor 12 ani. Buletinul privind numărul bugetarilor este publicat lunar de ministerul de Finanțe. Ultimele informații cuprind luna noiembrie 2022. Ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din administraţia publică a fost suspendată pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2022, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Executiv la 15 iunie. În cazuri temeinic justificate, ordonanţa de urgenţă dă posibilitatea ca, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, să poată fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea unor posturi vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, cu încadrarea în cheltuielile de personal. Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 „Raportat la decembrie 2021, datele analizate reflectă o creștere a numărului de angajați din sectorul public cu 17.685. Pentru cele 12 luni care au trecut de la preluarea mandatului de către premierul Ciucă, totalul bugetarilor este cu cu 21.193 mai mare. Media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari este de 1.766, cu mult peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă”, arată Profit. Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000.Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani.#RomaniaNuESaracaESaracita— Claudiu Nasui (@ClaudiuNasui) January 11, 2023 Deputatul USR Claudiu Năsui a scris, pe Twitter: „Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000. Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani”. În perioada de "înghețare" (noiembrie față de iunie), în care numărul de posturi a crescut cu 10.291, un plus de angajați de 5.822 se regăsesc la autoritățile centrale (din subordinea Guvernului) și alte 4.469 la autoritățile locale. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie În aparatul central, angajările cele mai numeroase au fost la Educație, Interne, Apărare și Finanțe.

Popularitatea prințului Harry, la pământ, după publicarea cărții sale de memorii, „Spare”. Chiar și generația tânără are opinii divizate
Eveniment

Popularitatea prințului Harry, la pământ, după publicarea cărții sale de memorii, „Spare”. Chiar și generația tânără are opinii divizate

Popularitatea prințului Harry este la pământ după publicarea cărții sale de memorii, „Spare”, arată un sondaj YouGov efectuat în Marea Britanie, în perioada 5-6 ianuarie. Încrederea în majoritatea membrilor familiei regale s-a păstrat, mai puțin cea în prințul William, care pare să fi fost afectat de informațiile din cartea fratelui său. La sondaj au răspuns 1693 de adulți din Marea Britanie. Datele arată că electoratul conservator este cel mai nemulțumit de prințul Harry, în timp ce alegătorii laburiști sunt relativ încrezători în el și profund nemulțumiți de regele Charles. Citește și: „Un țânc răzgâiat”, un „miop care stă în centrul adevărului său” – cum a reușit prințul Harry cu cartea sa, „Spare”, să împace moharhiștii cu republicanii în presa britanică Popularitatea prințului Harry, la pământ „Înainte de lansarea autobiografiei sale „Spare”, prințul Harry a făcut multe afirmații despre viața și relația sa cu restul familiei regale (…) Deși astfel de dezvăluiri au generat acoperirea mediatică preconizată înainte de lansarea cărții, dacă Ducele de Sussex spera că vor genera și o mai mare simpatie în rândul publicului, s-a înșelat. Un sondaj YouGov efectuat în perioada 5-6 ianuarie arată că doar 26% dintre britanici au o viziune pozitivă despre prințul Harry, cel mai scăzut nivel de când am început contabilizarea, în 2011. Aceasta reprezintă o scădere de șapte puncte față de sondajul anterior, de la începutul lunii decembrie. În prezent, două treimi dintre britanici (64%) au o perspectivă negativă asupra celui de-al cincilea succesor în linia tronului Marii Britanii, în creștere de la 59%”, scrie YouGov. Institutul de sondaje mai arată că chiar și britanicii mai tineri, care în general au avut tendința de a avea opinii favorabile despre prințul Harry, sunt acum divizați, 41% având o impresie pozitivă și 41% una negativă. În sondajul din decembrie a existat un avans de douăzeci de puncte, 49% având o părere pozitivă și 29% una negativă. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie Atitudinile față de regele Charles, Kate Middleton și Meghan Markle rămân neschimbate de la sondajul din decembrie, dar popularitatea prințului William a scăzut. Numărul persoanelor cu o viziune pozitivă asupra noului Prinț de Wales a scăzut cu opt puncte, de la 77% în decembrie, la 69% săptămâna trecută. În același timp, procentul celor cu o viziune negativă a crescut de la 15% la 20%.

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie. El a fost numit în funcție în februarie 2019, la propunerea lui Dragnea
Politică

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie. El a fost numit în funcție în februarie 2019, la propunerea lui Dragnea

Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie, la scurt timp după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul în cazul său, acuzându-l de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Numirea unui nou șef al instituției este sarcina Parlamentului. Buică a fost ales în februarie 2019 la propunerea lui Liviu Dragnea. Şeful AEP a demisionat din funcţie ”Autoritatea Electorală Permanentă informează că astăzi, 11 ianuarie 2023, domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două camere ale Parlamentului demisia de onoare din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente începând cu data de 13 februarie 2023, în condiţiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi ale Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de AEP, și citat de news.ro. Luni, Constantin Mituleţu-Buică declara, pentru News.ro, că nu are motiv să demisioneze din funcţie sau să fie schimbat de la şefia AEP deoarece a respectat legea, atât pe cea civilă, cât şi pe cea penală. Referitor la acuzaţiile pe care i le aduce ANI, el preciza că angajarea cumnatei sale a fost una „legală şi morală”. ”Nu am de ce sa demisionez şi nici sa fiu schimbat, pentru ca am respectat legea, cea civilă şi cea penală”, declara Constantin Mituleţu Buică, întrebat, luni, de News.ro, dacă are în plan să demisioneze sau dacă se aşteaptă la o decizie de schimbare din funcţie a coaliţiei de guvernare, în contextul acţiunilor ANI prin care a sesizat Parchetul în cazul său, sub acuzaţia folosirii funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale. Chestionat mai departe despre angajarea cumnatei sale, preşedintele AEP preciza că aceasta a fost „legală şi morală”. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Referitor la acţiunile ANI, Buică a explicat că este vorba „doar o sesizare cu privire la o suspiciune şi nu o constatare”. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe care îl acuză de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale.

Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie
Politică

Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie

Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD, adică 2,3% din PIB, pentru anul 2022. Doar în perioada pandemiei a mai înregistrat Rusia un deficit mai mare. Rusia anunță un deficit istoric Veniturile Rusiei au crescut cu 2,8 trilioane de ruble în 2022 (40 de miliarde de dolari), dar asta nu a fost suficient pentru a acoperi cheltuielile în creștere rapidă, de 6,4 trilioane de ruble (92 de miliarde de dolari), au spus oficialii ruși citați de New York Times. Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în 24 februarie 2022, autorităţile de la Moscova aveau ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar de 1% din PIB în 2022. În septembrie, preşedintele Vladimir Putin previziona un surplus de aproape 500 de miliarde de ruble. În ultimele luni, Rusia a fost forţată să retragă bani din la fondul de rezervă şi să se împrumute semnificativ pe plan intern deoarece alocă mai multe fonduri către sectorul de securitate şi apărare. Citește și: Nicuşor Dan: Am închis datoriile curente ale Primăriei Capitalei. Bucureştiul a trecut pe lângă un faliment Taxele pe vânzările la export de petrol, gaze și alte mărfuri au fost sursa principală a veniturilor bugetare ale Rusiei în 2022. Veniturile generate de taxele pe vânzările de petrol au crescut cu 33% de la an la an, în timp ce veniturile fiscale din vânzările de gaze au crescut de mai mult de trei ori, explică Moscow Times. Însă urmare a recentelor sancțiuni ale UE și a plafonului de preț la combustibili fosili, bugetul Rusiei nu se va mai putea baza pe exporturi, în 2023, mai apreciază Moscow Times. Fresh data: Russian oil&gas budget revenue in December 2022 was again *very* low (~0.5 trillion rubles) if you consider the impact of the one-time special tax on Gazprom's 2022 windfall profits (~0.4 trillion rubles x 3 months). The special tax has now been paid in full. pic.twitter.com/1Nrt7tc3BV— Janis Kluge (@jakluge) January 11, 2023 „Rusia se îndreaptă către noul an fără această mare plasă de siguranță, fără piața europeană a exporturilor de gaze, cu prețuri mult mai scăzute ale petrolului și volume mai mici de export de petrol”, a declarat economistul Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate într-un interviu pentru The Moscow Times, la începutul acestei luni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră