joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8437 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Presa din SUA, profund divizată față de punerea sub acuzare a lui Trump. NYTimes: „Chiar și Trump ar trebui să fie tras la răspundere”. WSJ: „O zi tristă pentru America”

Presa din SUA este profund divizată față de punerea sub acuzare a fostului președinte Donald Trump. În timp ce New York Times jubilează și explică, în deschiderea site-ului, că Trump va fi fotografiat, amprentat și, posibil, încătușat, Wall Street Journal - o publicație conservatoare, dar care în ultimele luni nu l-a susținut pe fostul președinte - consideră că s-a deschis cutia Pandorei. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic. Republicanii și independenții, de partea fostului președinte Pe rețelele sociale, reacțiile sunt și mai divizate. Oarecum surprinzător, Max Boot, un editorialist Washington Post, a scris: „Mărturisesc că sunt sceptic în legătură cu acest caz. Trump ar trebui să fie pus sub acuzare pentru că a încercat să fure alegerile și a instrumentat o lovitură de stat, nu pentru că a plătit-o pe Stormy Daniels. Există un potențial îngrijorător ca această punere sub acuzare să se întoarcă împotriva noastră. Dar haideți să respectăm procesul și să lăsăm cazul să se desfășoare". Erick Erickson, un blogger și moderator radio conservator a scris: „Democrații tocmai l-au readus pe Donald Trump pe cale rapidă la Casa Albă”. Republicans: Take your thoughts and prayers and stick em where the sun doesn’t shine.— Stephen King (@StephenKing) March 29, 2023 Presa din SUA, profund divizată Iată câteva titluri/ comentarii din presa din SUA, după punerea sub acuzare a lui Donald Trump: New York Times: „Un model de nerespectare a legii duce adesea la o punere sub acuzare penală, iar acesta este rezultatul cu care se confruntă acum domnul Trump” Washington Post are nu mai puțin de patru opinii care salută punerea sub acuzare a lui Trump. Iată titlul unei opinii, semnate de Dennis Aftergut: „Prin punerea sub acuzare a lui Trump, Alvin Bragg ne redă încrederea în statul de drept” Fox News: „Acuzațiile împotriva lui Trump se bazează pe o teorie juridică bizară și are trei defecte majore” - Greg Jarrett Breitbart: „Cea mai lungă vânătoare de vrăjitoare: punerea sub acuzare a lui Trump”. Wall Street Journal, în editorialul asumat de ziar: „Vestea de joi că un mare juriu din Manhattan l-a pus sub acuzare pe fostul președinte Donald Trump este o zi tristă pentru țară, cu ramificații politice imprevizibile și probabil distructive. Dacă a existat vreodată un caz care să deschidă cutia Pandorei, prima punere sub acuzare a unui fost președinte din istoria Statelor Unite este acela”. Republicanii, susținere masivă Până la această oră, toți liderii republicani, inclusiv cei care ar dori să candideze la președinție, în 2024, l-au sprijinit pe Trump. The weaponization of the legal system to advance a political agenda turns the rule of law on its head. It is un-American. The Soros-backed Manhattan District Attorney has consistently bent the law to downgrade felonies and to excuse criminal misconduct. Yet, now he is…— Ron DeSantis (@GovRonDeSantis) March 30, 2023 Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, considerat principalul rival al lui Trump în interiorul Partidului Republican, a declarat că statul său "nu va asista" la nicio solicitare de extrădare din partea procurorului districtual din Manhattan, Alvin Bragg, pe fondul a ceea ce el a numit "circumstanțe discutabile". Colaj foto al susținătorilor lui Trump El a calificat acuzațiile împotriva fostului președinte Donald Trump drept "antiamericane" și ca o "militarizare a sistemului juridic pentru a promova o agendă politică". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Presa din SUA, profund divizată față de punerea sub acuzare a lui Trump. NYTimes: „Chiar și Trump ar trebui să fie tras la răspundere”. WSJ: „O zi tristă pentru America”
Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic. Republicanii și independenții, de partea fostului președinte
Eveniment

Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic. Republicanii și independenții, de partea fostului președinte

Circa 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic, arată un sondaj al universității Quinnipiac. Universitatea face sondaje în interes public, independente politic, pentru studii academice. Pentru acest sondaj au fost intervievate 1.788 persoane, în perioada 23-27 martie, marja de eroare fiind de +/- 2,3%. „Sondajul a inclus 1.600 de alegători înregistrați autoidentificați, cu o marjă de eroare de +/- 2,5 puncte procentuale. Sondajul a inclus 671 de alegători republicani și cu tendințe republicane, cu o marjă de eroare de +/- 3,8 puncte procentuale”, precizează autorii studiului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt motivate politic „Mai mult de șase din 10 americani (62%) cred că dosarul procurorului districtual din Manhattan în care este implicat fostul președinte Donald Trump este motivat în principal politic, în timp ce 32% consideră că acest caz este motivat în principal de lege. Republicanii (93 - 5%) și independenții (70 - 26%) cred că cazul procurorului districtual din Manhattan este motivat în principal de politică, în timp ce democrații (66 - 29%) cred că acest caz este motivat în principal de lege”, explică autorii studiului. Pe o listă de 15 republicani care fie și-au anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, fie sunt văzuți ca potențiali candidați, Donald Trump primește 47% din sprijinul alegătorilor republicani și al celor cu înclinații republicane, urmat de guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, care este susținut de 33%. Fostul vicepreședinte Mike Pence beneficiază de sprijinul a doar 5%, iar fostul ambasador al Națiunilor Unite și guvernator al Carolinei de Sud, Nikki Haley - 4%. Dintre ceilalți 11 candidați declarați sau potențiali de pe listă, niciunul nu depășește 2%. Aceste rezultate sunt în mare parte neschimbate față de un sondaj al Universității Quinnipiac din 15 martie. Cazul Trump-Stormy Daniels, din 2016 Donald Trump va deveni primul fost președinte al SUA care se va confrunta cu acuzații penale, după ce un mare juriu a votat pentru punerea sa sub acuzare în legătură cu acuzațiile privind banii plătiți unei actrițe porno, pentru ca aceasta să nu dezvăluie relația cu el. Această decizie istorică vine după luni de audieri cu ușile închise în Manhattan, unde juriul a ascultat detalii despre o plată de 130.000 de dolari către Stormy Daniels, plată efectuată cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din 2016. Citește și: BREAKING Trump va fi pus sub acuzare, a decis un „Grand Jury” din Manhattan Trump, în vârstă de 76 de ani, a negat că ar fi avut o relație extraconjugală cu această actriță porno sau că ar fi avut cunoștință de plata făcută de Michael Cohen, pe atunci avocatul său personal.

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari
Mediu

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari

Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari, scrie Agerpres. În plus, cel de-al patrulea este în concediu de odihnă, iar consilierul juridic se află în concediu medical. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa În aceste condiţii, şefa Comisariatului Judeţean, Cristina Kashyap, este singura angajată a instituţiei care era joi la serviciu. "Aşteptăm o decizie din partea Comisariatului General", a declarat Kashyap. Procurorii DNA au efectuat, miercuri, 64 de percheziţii în judeţele Botoşani, Suceava şi Iaşi, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada aprilie - octombrie 2022, potrivit unui comunicat de presă transmis de DNA. Ancheta se derulează în legătură cu modalitatea de efectuare a unor controale la agenţi economici şi unităţi administrativ-teritoriale, pe linie de protecţie a mediului. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Potrivit anchetatorilor, percheziţiile au avut loc la sedii ale unor instituţii publice şi la domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova - amendament la bugetul de stat pe 2023
Eveniment

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova - amendament la bugetul de stat pe 2023

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova, sub forma unui amendament la bugetul de stat pe 2023. Documentul cu acest amendament însușit de grupurile parlamentare AUR a fost prezentat de deputatul PNL Pavel Popescu, pe pagina sa de Facebook. AUR susținea că baza legală este o hotărâre de guvern din 2004 - când la guvernare se afla Adrian Năstase, iar președinte era Ion Iliescu - și este nevoie de „reciprocitate” de vreme ce Rusia a deschis în România mai multe centre culturale, la București, Cluj și Timișoara. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Propunerea AUR a fost respinsă. Ideea unui sediu al ICR la Moscova a fost lansată in 2012 de Andrei Marga, pe vremea când conducea acest institut. El o și nominalizase pe Florina Mohanu la conducerea filialei din capitala Rusiei. “Doamna Mohanu conduce Centrul Cultural Rus de la ASE Bucureşti. Acest centru cultural este cunoscut drept una dintre cele mai elaborate filiere de influenţă rusă din România. Centrul Cultural Rus de la ASE, conform site-uluiinstituţiei, este finanţat de Fundaţia Russkiy Mir”, arăta, in 2012, vicepreședintele PDL Radu F. Alexamdru. AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova „În hărmălaia și zgomotul produse de AUR în România, rămân “ascunse” câteva dovezi extrem de relevante că dirijarea politică a partidului al cărui lider - George Simion se întâlnește de ani de zile cu spioni ruși pentru a primi instrucțiuni, vine direct de la Moscova. În decembrie 2022, grupurile parlamentare ale AUR, în mijlocul unui război sângeros provocat de finanțatorii lor de la Kremlin, au depus la legea bugetului de stat pe anul 2023, un amendament pentru înființarea Institutului Cultural Român la Moscova. La Moscova!!! Întregul partid (AUR) și-a asumat acest amendament, pe care desigur, l-am respins. George Simion trebuie să răspundă public, de la pupitrul Parlamentului, cu mâna pe Biblie, dacă s-a întâlnit în ultimii ani, de mai multe ori cu rezidentul de atunci al FSB-ului la Cernăuți.Rusia joacă pe față, fără scrupule, pe scena politică din România și răspunsul nostru, al tuturor partidelor, este aproape inexistent.#trezirea P.S. Ideologi ai AUR, se laudă zilele acestea fără rețineri, chiar pe la mesele din preajma cladirii Guvernului, că ei sunt gata să schimbe direcția României spre brațele deschise ale Chinei și Rusiei. În perspectiva alegerilor din 2024, presupun că nu o fac pe gratis”, a scris Pavel Popescu pe Facebook. Citește și: Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică
Eveniment

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică

Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică, în cadrul celui de-al optulea pachet de ajutor militar din partea micii republici balcanice, de la începutul agresiunii ruseşti, notează EFE. Guvernul a acceptat acordul dintre Ministerul Apărării din Macedonia de Nord şi Ministerul Apărării din Ucraina privind donarea elicopterelor", a informat executivul macedonean într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere Elicopterele de luptă, produse în anii '80, au fost achiziţionate din Ucraina în 2001. Aparatele nu au mai fost folosite din 2015 şi doar două dintre ele au fost modernizate. "Elicopterele nu au mai fost prevăzute în pregătirea armatei noastre şi, prin modernizarea noastră, nu vor mai face parte integrantă din ea. Din aceste motive, s-a apreciat că nu sunt necesare", a declarat presei de la Skopje ministrul Apărării, Slavjanka Petrovska. Anul trecut, Macedonia de Nord a trimis Ucrainei patru avioane de vânătoare Suhoi SU-25, câteva vehicule blindate şi alte echipamente militare. Totodată, a donat zece tancuri sovietice T-72, o treime din numărul total de tancuri ale micii armate a Macedoniei de Nord, care este membră NATO. Petrovska a adăugat că echipamentele donate vor fi înlocuite în următorii ani cu armament de fabricaţie occidentală, ceea ce va contribui la modernizarea forţelor armate. Potrivit estimărilor, ajutorul militar acordat de Skopje Kievului de la începutul războiului din Ucraina se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro. Macedonia de Nord, cu o populaţie de circa două milioane de locuitori, se află printre primele cinci ţări membre NATO în ce priveşte ajutorul militar acordat Ucrainei pe cap de locuitor, potrivit guvernului de la Skopje. Înainte de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Macedonia de Nord a menţinut relaţii bilaterale bune atât cu Kievul, cât şi cu Moscova, dar, de la începutul invaziei ruseşti, a susţinut în mod clar Ucraina. De asemenea, Macedonia de Nord s-a alăturat tuturor sancţiunilor occidentale şi ale UE împotriva Rusiei.

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu după scandalul privind ridicarea plafonului de la care abuzul în serviciu este faptă penală
Eveniment

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu după scandalul privind ridicarea plafonului de la care abuzul în serviciu este faptă penală

Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu după scandalul privind ridicarea plafonului de la care abuzul în serviciu este faptă penală. El i-a reproșat ministrului Justiției că nu a avizat această măsură înainte de a fi votată în Senat. În realitate, măsură fusese decisă de liderii coaliției, duminică seara. Vicepremierul PSD Grindeanu, atac la Predoiu „Nu am participat duminică seara la coaliţie. Nu am avut niciun fel de discuţie pe această speţă, colegii mei ştiind că nu doresc să mă implic de niciun fel pe subiecte legate de justiţiei şi îmi păstrez această linie. Am văzut că Ministerul Justiţiei a dat un punct de vedere. Probabil că trebuia să îl dea mai dinainte, înainte de votul din Senat”, a spus Grindeanu. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Azi, Predoiu a explicat că nu putea fi evitată decizia CCR potrivit căreia, pentru a constitui infracţiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. De asemenea, ministrul a argumentat că sub acest prag nu există un vid legislativ, ci dimpotrivă, ”funcţionează o contravenţie foarte severă”. ”Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem este că Senatul a acţionat firesc în includerea unui prag în lege”, a precizat Cătălin Predoiu. Potrivit unor surse politice, la reuniunea la vârf a liderilor coaliției majoritare, de duminică, moment la care s-a decis ca plafonul pentru abuz în serviciu să fie 250.000 lei au participat: liderul PSD, Marcel Ciolacu, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu (PSD), Robert Cazanciuc, senator PSD, liderul PNL Nicolae Ciucă, ministrul de interne Lucian Bode (PNL), ministrul justiției, Cătălin Predoiu (PNL), liderul UDMR, Kelemen Hunor și deputata Rozalia Biro.

Probabil cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum: evacuarea călugărilor pro-ruși, afiliați Patriarhiei Moscovei, din Lavra Pecerska, fondată în 1051
Internațional

Probabil cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum: evacuarea călugărilor pro-ruși, afiliați Patriarhiei Moscovei, din Lavra Pecerska, fondată în 1051

Probabil cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum: evacuarea călugărilor pro-ruși, afiliați Patriarhiei Moscovei, din Lavra Pecerska, mănăstire fondată în 1051. La 10 martie, ministerul ucrainean Culturii a publicat o declarație potrivit căreia călugării din ramura ucraineană a Bisericii Ortodoxe Ruse trebuie să părăsească Lavra Pecerska („Pecerska” înseamnă „peșteră”) din Kiev. Starețul mănăstirii a fost decorat de Vladimir Putin. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ??☦️ Bishop Sabbas, right-hand man of Patriarch Kirill of Moscow & All Rus, has denounced Zelenskyy and his satanic regime:“What Zelensky and his supporters are doing today in the Kiev-Pechersk Lavra, in other monasteries and churches of Little Rus', is reminiscent of the worst… pic.twitter.com/xaWcwc7yRW— Orthodox Canonist (@OCanonist) March 29, 2023 Cea mai dură bătălie pe care Zelenski o dă acum Inițial, călugării de la Lavra Pecerska au refuzat să plece, dar azi au fost difuzate filmări care arată că unii dintre ei părăsesc mânăstirea și evacuează bunurile. Unele icoane au fost luate de pe pereți. Poliția din Kiev a oprit mașini care plecau din mănăstire, în care au descoperit bunuri de patrimoniu. Contractul de închiriere al bisericii ortodoxe afiliate Moscovei la Lavra Pecerska din Kiev - numită Lavra Superioară - a expirat la 1 ianuarie, iar guvernul ucrainean a decis să nu prelungească contractul de închiriere. Lavra Pecerska Însă majoritatea călugărilor, susținuți de sute de credincioși, pare că refuză să plece și se vor opune evacuării forțate. „Mănăstirea, care datează de 980 de ani, a devenit un simbol al divizării dintre Patriarhul rus de la Moscova și liderii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care s-au despărțit după prăbușirea Uniunii Sovietice. Biserica independentă a fost recunoscută în 2018 de către patriarhul de Constantinopol, primul între egali dintre sediile Ortodoxiei Orientale, spre indignarea patriarhatului de la Moscova, care coordona biserica ucraineană din 1686. Guvernul, care susține biserica independentă, deține locul mănăstirii și a cerut starețului și celor 500 de călugări, novici și teologi să se evacueze până miercuri. Exeuctivul susține că călugării au efectuat lucrări de construcție neautorizate, încălcând termenii contractului de închiriere, și îi acuză, de asemenea, că adăpostesc simpatizanți pro-ruși și chiar spioni”, scrie The Times. Metropolitan Pavel, viceroy of the Kiev-Pechersk Lavra, turned to Zelensky and stated that the Lord would not forgive him and his family for the eviction of representatives of the UOC from the Lavra. "I tell you and your pack that our tears will not fall https://t.co/4UnWqzPPz2… pic.twitter.com/R1vKpBh5KQ— Victor vicktop55 (@vicktop55) March 30, 2023 Șeful statului ucrainean, blestemat de ierarhii lui Putin Azi, mitropolitul Pavel Lebed, care conduce biserica, l-a atacat dur pe președintele Zelenski: „Lacrimile noastre nu vor cădea pe pământ, ele vor cădea pe capul tău… Dumnezeu nu te va ierta nici pe tine, nici pe familia ta… Te așteaptă mizeria, așa că teme-te". Călugării de la Lavra din Kiev-Pecerska nu vor părăsi mănăstirea și își vor apăra până la capăt drepturile de a trăi și de a se ruga între zidurile mănăstirii, a mai spus Mitropolitul Pavel. Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Patriarhul Ilie al Georgiei și Patriarhul Ioan al Antiohiei și-au exprimat sprijinul pentru călugării din Lavra Pecerska a Kievului. Și patriarhul Serbiei, Porfirie, a reacționat extrem de dur.

DOCUMENT Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei. Conducerea partidului condus de viitorul premier Ciolacu - nici o reacție
Politică

DOCUMENT Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei. Conducerea partidului condus de viitorul premier Ciolacu - nici o reacție

Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei, arată lista publicată ieri de senatoarea independentă, promovată în Parlament pe listele AUR. Este vorba de deputatul PSD Daniel Ghiță, care a mai avut ieșiri publice împotriva Ucrainei, dar conducerea partidului său nu s-a distanțat de el. Ghiță a ajuns deputat cu ajutorul familiei Pandele Firea, fapt menționat de Antena 3. Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Un deputat PSD a semnat inițiativa lui Șoșoacă pentru invadarea Ucrainei „A ajuns măscariciul de Zelenski să le dicteze tuturor cum sa vină îmbrăcați, slugile UE! Nu aveți voie in kaki: că nu-mi dă voie campania de PR!? Banii EU sunt îngropați în Ucraina, in timp ce românii trăiesc în sărăcie! Nu sunt bani pentru popor, decât pentru arme și Ucraina? Când o să-i ceara EU lui ( cel care conduce Europa !) #Zelensky să înceapă tratativele de PACE?”, scria Ghiță, acum o lună. Însă, în 2022, Ciolacu îl apăra pe Ghiță: „Domnul Ghiță nu știu dacă este pro-rus. Haideți să facem o diferență între dreptul de a avea o opinie – până la urmă, de asta am ieșit pe stradă în 89, să avem acest drept de a ne spune părerile – și o acțiune pe care o faci, de a merge la Ambasada Rusiei să te întâlnești cu ambasadorul Rusiei”. Citește și: Ciolacu nu știe dacă deputatul PSD Daniel Ghiță este „pro-rus”, deși acesta a preluat constant tezele Moscovei și a scris despre „Ucraina nazistă” Antena 3 a anunțat, în 2020, că primarul Florentin Pandele l-a convins să candideze: “Un luptător și pentru proiectele care vizează protejarea mediului, Daniel Ghiță s-a alăturat echipei PSD Ilfov după ce, la propunerea primarului Florentin Pandele, Consiliul Local Voluntari a adoptat în acest an un proiect de hotărâre privind demararea procedurilor legale pentru declararea tuturor pădurilor situate pe raza teritorial-administrativă a orașului arii naturale protejate“. Ex-auriștii care amenință Ucraina, în plin război cu Rusia Ceilalți trei semnatari ai inițiativei lui Șoșoacă sunt Francisc Tobă, Ciprian Ciubuc și Nicolae Roman. Toți trei sunt acum „neafiliați”, dar au ajuns în Parlament pe listele AUR. Diana Iovanovici Șoșoacă a depus la Parlament un proiect de lege prin care cere „denunțarea Tratatul de buna vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina”, ratificat prin Legea nr. 129/1997 și, anexarea Nordului Bucovinei, Herței, Bugeacului (Cahul, Bolgrad, Ismail), a Maramureșului istoric și Insula Șerpilor”. Semnatarii legii în care Șoșoacă cere României să invadeze Ucraina Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a anunțat că va iniția sancționarea senatoarei Diana Șoșoacă, „persoană care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale”.

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. România nu este printre semnatarii scrisorii
Eveniment

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. România nu este printre semnatarii scrisorii

Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor răspândite de Moscova pe rețelele sociale, împotriva Moldovei și Ucrainei. Însă România nu este printre semnatarii scrisorii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Opt premieri est-europeni cer Big Tech să pună capăt dezinformărilor Scrisoarea, publicată miercuri, le cere liderilor companiilor din Big Tech, inclusiv Meta, compania mamă a Facebook, să ia măsuri „împotriva dezinformării care subminează pacea și stabilitatea” și să stopeze încercările „de a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina pe fondul războiului de agresiune al Rusiei”. „Platformele tehnologice au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările bazate pe fapte. Anunțurile plătite pe platformele Meta, inclusiv Facebook, sunt adesea folosite pentru a îndemna la tulburări sociale cu scopul de a destabiliza guvernele”, se arată în scrisoare. În document se cere, printre altele: „Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială”. În plus, „proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut”. In an open letter by eight European leaders to #bigtech companies, we stress the urgent need to take more efficient steps against disinformation.Social media should not be used to destabilise democracies. Tech platforms also have a responsibility to make sure it doesn't happen. pic.twitter.com/2uLxKPXSkP— Kaja Kallas (@kajakallas) March 29, 2023 Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal. Citește și: Scandal în Republica Moldova: Bucureștiul trimite șefă la ICR Chișinău o “fidelă a lui Plahotniuc“. Viitoarea șefă a ICR Chișinău, fondatoarea filialei din Moldova a PSD

Chesnoiu și Costel Alexe - printre penalii care ar fi scăpat dacă pragul la abuzul în serviciu era 250.000 lei. Surse: penalul Marian Neacșu, secretar general al Guvernului, printre susținători
Politică

Chesnoiu și Costel Alexe - printre penalii care ar fi scăpat dacă pragul la abuzul în serviciu era 250.000 lei. Surse: penalul Marian Neacșu, secretar general al Guvernului, printre susținători

Fostul ministru PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, și președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe (PNL), sunt printre cei care ar fi scăpat, parțial, de acuzații, dacă abuzul în serviciu era încriminat doar pentru prejudicii peste 250.000 lei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit unor surse politice, decizia politică privind pragul de 250.000 de lei a fost luat duminică seara, la o reuniune a liderilor coaliției într-un format restrâns: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor, alături de care au mai fost ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și Marian Neacșu, secretar general al Guvernului, condamnat definitiv la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, în 2016. Cei care ar fi susținut acest prag ridicat ar fi fost Kelemen Hunor și Marian Neacșu. Chesnoiu și Costel Alexe- printre penalii care ar fi scăpat Fostul ministru PSD Adrian Chesnoiu a fost trimis în judecată cu acuzațiile de comitere a patru infracțiuni de instigare și o infracțiune de abuz în serviciu. Însă prejudiciul estimat de procurori este puțin peste 50.000 de lei, deci ar fi scăpat de una din acuzații. Foto: Facebook Citește și: PSD, PNL și UDMR, vot în bloc pentru „albirea” abuzului în serviciu până la 250.000 de lei. AUR a acceptat tacit: abțineri pe toată linia. Doar USR și patru neafiliați au votat „împotrivă” Costel Alexe, liberalul care conduce CJ Iași, a fost trimis în judecată pentru două infracțiunii de abuz în serviciu - „ar fi dispus, cu încălcarea prevederilor legale, detașarea inculpatului Babă Vlad-Corneliu de pe funcția de consilier IA în cadrul Compartimentului cabinetului președintelui Consiliului Județean Iași, pe funcția de manager (director) interimar al Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” Iași”, arată DNA - însă prejudiciul este de143.587 lei. El a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită și instigare la delapidare. După ce Senatul a ridicat pragul pentru abuzul în serviciu la 250.000 de lei au urmat proteste vehemente, iar premierul Ciucă a anunțat că susține ca acest prag să fie coborât la 9.000 de lei.

Kovesi desființează pragul de 50.000 de euro pentru abuzul în serviciu: Intenția este de a dezincrimina parțial infracțiunea, ar afecta investigațiile Parchetului European
Politică

Kovesi desființează pragul de 50.000 de euro pentru abuzul în serviciu: Intenția este de a dezincrimina parțial infracțiunea, ar afecta investigațiile Parchetului European

Lura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, EPPO, desființează pragul de 50.000 de euro la abuzul în serviciu: intenția este de a dezincrimina parțial infracțiunea și ar afecta investigațiile parchetului european, a explicat ea pentru G4Media. Citește și: Ciolacu, ipocrizie maximă: se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. El a participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul Kovesi desființează pragul de 50.000 de euro la abuzul în serviciu „EPPO a fost creat pentru a îmbunătăți nivelul de protecție a intereselor financiare ale UE. Prin urmare, este de datoria mea să reactionez dacă văd evoluții care merg în direcția opusă. Ceea ce văd în aceste amendamente propuse este intenția de a dezincrimina parțial infracțiunea de abuz în funcție. Dacă aceste modificări ar fi adoptate, ar afecta investigațiile EPPO și ar scădea nivelul existent de protecție a intereselor financiare ale UE în România. Acesta este motivul pentru care vom urmări cu atenție următorii pași ai procedurii legislative și vom fi pregătiți să aducem această problemă în atenția Comisiei Europene, inclusiv în cadrul mecanismului de condiționare a statului de drept”, a arătat ea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Duminică, într-o ședință a coaliției PSD-PNL-UDMR, la care au participat președinții celor trei partide plus ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, s-a decis ca, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracțiune. Propuneera a fost adoptată, azi, de Senat. Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii. Dacă această prevedere ar fi fost în vigoare, Liviu Dragnea nu ar mai fi fost condamnat, mai scrie G4Media.

Ciolacu, ipocrizie maximă: se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. El a participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul
Eveniment

Ciolacu, ipocrizie maximă: se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. El a participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, o nouă dovadă de ipocrizie maximă: într-o postare pe Facebook, se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. Însă, potrivit unei relatări a președintelui comisiei Juridice din Senat, senatorul PNL Cristian Niculescu Țăgârlaș, Ciolacu participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul acesta la Codul Penal. În plus, senatorii PSD din comisia juridică au votat acest text. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu, ipocrizie maximă „PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție. Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”, a scris președintele PSD pe Facebook. Însă el s-a aflat la ședința de duminică a coaliției unde, la propunerea lui Cătălin Predoiiu, ministru al Justiției, s-ar fi aprobat ca, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracțiune. Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea „În urma deciziei politice de duminică seară din Coaliție ni s-au pus la dispoziție amendamentele care trebuiau să fie însușite, conform regulamentului, de către senatori. S-a luat decizia ca membrii Comisiei Juridice din Coaliție PSD, PNL și UDMR să-și însușească amendamentele. Textele mi-au fost comunicate luni și le-am transmis membrilor comisiei și le-am acordat un termen de studiu pentru marți dimineața când le-am discutat și le-am supus votului”, a explicat senatorul PNL Țăgârlaș, azi. La ședința de duminică seară au participat Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor și Cătălin Predoiu.

Un grup de femei vârstnice din Elveţia aduce înaintea CEDO primul dosar privind schimbările climatice
Mediu

Un grup de femei vârstnice din Elveţia aduce înaintea CEDO primul dosar privind schimbările climatice

Un grup de femei vârstnice din Elveţia aduce înaintea CEDO primul dosar privind schimbările climatice, ele susţinând că eforturilor guvernului lor de a combate încălzirea globală sunt "lamentabil de inadecvate" şi încalcă drepturile omului, transmite Reuters. CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Primul caz privind schimbările climatice de la tribunalul de la Strasbourg a fost înaintat de un grup de pensionare elveţiene care susţin că inacţiunea ţării lor în faţa temperaturilor în creştere le expune riscului de deces în timpul valurilor de căldură. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acest caz, care se aşteaptă să fie urmat de alte două, ar putea crea un precedent important, avocaţii femeilor urmărind o decizie judecătorească prin care Berna să fie forţată să reducă emisiile de dioxid de carbon mult mai rapid decât era prevăzut. Câteva zeci de femei, cărora li s-au alăturat susţinători şi activişti de mediu de la Greenpeace s-au adunat cu bannere şi flori în faţa sălii de judecată. Bruna Molinari, în vârstă de 81 de ani, suferă de astm care, potrivit spuselor sale, este agravat de căldura excesivă. Ea a declarat pentru Reuters că speră la un rezultat de care să beneficieze măcar generaţiile viitoare. "Ca bunică şi mamă, cred că ei au dreptul să aibă o climă mai bună decât cea pe care o avem acum", a spus ea tuşind. Stefanie Brander, membră a asociaţiei Senior Women for Climate Protection, a declarat că, în opinia sa, guvernul a subestimat până în prezent acest grup. "Am fost considerate bătrâne care n-au o noţiune clară despre aceste probleme... şi cred că asta s-ar putea întoarce acum împotriva lor", a afirmat ea pentru Reuters în faţa sălii de judecată. Guvernul elvețian consideră cazul „inadmisibil” Guvernul elveţian, care a câştigat de două ori în instanţele interne într-o bătălie juridică ce durează de şase ani, a susţinut că acest caz este inadmisibil. Avocatul care reprezintă Berna, Alain Chablais, a declarat în faţa tribunalului în cadrul pledoariilor din deschidere, că prin orice măsuri prescriptive emise de către curte s-ar merge mult prea departe, oferind un rol "cvasi-legislativ". Alte opt guverne s-au alăturat cazului, iar unul dintre ele, din Irlanda, urmează să se adreseze instanţei în a doua parte a zilei de miercuri. Curtea va judeca, de asemenea, un caz înaintat de Damien Caręme, membru al Parlamentului European din partea partidului francez al verzilor, care contestă refuzul Franţei de a adopta măsuri climatice mai ambiţioase.

Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”
Eveniment

Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale: „Pierdem tot”. România va pierde între 700 de milioane și 3,2 miliarde de euro, din PNRR, dacă abandonează jalonul privind pensiile speciale, a arătat europarlamentarul PNL Cristian Bușoi într-un interviu pentru PSNews, la 24 martie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Boloș arată ce se va întâmpla dacă România nu convinge UE că a rezolvat problema pensiilor speciale „Dacă ajungem la un blocaj în ceea ce privește reforma și nu putem să validăm jalonul nu spun eu, ci regulamentul Comisiei Europene spune că se suspendă parțial sumele la plată și banii, dacă după șase luni de zile nu am dus la bun sfârșit ceea ce am stabilit, pierdem tot”, a declarat Boloș la Antena 3. El nu a precizat dacă se referă la o tranșă din PNRR sau la toate sumele de care ar urma să mai beneficieze România. Demnitarul a explicat care este stadiul discuțiilor cu Comisia Europeană. „Am spus și subliniez că discuțiile privind baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor încă sunt deschise în relația cu Comisia. Va urma să avem în perioada următoare această întâlnire cu reprezentanții comisiei pentru a stabili principalele chei de reformă sistemică a pensiilor speciale”, a spus el, fără să ofere alte detalii. Citește și: Ministrul Câciu minte când afirmă că „PNRR-ul spune că trebuie să reducem ponderea cheltuielilor în PIB cu aceste pensii de serviciu”. Ce scrie în PNRR despre „pensiile speciale” „Aici este problema noastră de fond pe care este foarte greu să o explicăm și să o justificăm la Comisie, discrepanța între sistemul de pensii general și sistemul de pensii special. Aici este cheia discuțiilor cu comisia și am spus care sunt componentele de reformă importante care au rămas încă în discuție cu privire la baza de calcul și rata de înlocuire a veniturilor, pentru că esența reformei înseamnă să avem rate de înlocuire justificate și compatibile cu sistemul de pensii general și o bază de calcul pentru stabilirea pensiei care este reportată la principiul contributivității”, a mai spus Marcel Boloș.

Efectul politicilor populiste ale lui Viktor Orban, de plafonare a prețurilor: Ungaria a înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole - Eurostat
Economie

Efectul politicilor populiste ale lui Viktor Orban, de plafonare a prețurilor: Ungaria a înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole - Eurostat

Ungaria a înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole, arată datele prezentate azi de Eurostat. Datele se referă la trimestrul IV din 2022, comparat cu același trimestru din 2021. Citește și: Înfrângere majoră a guvernului Viktor Orban: Ungaria a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi. Cozi uriașe la benzinării și panică au marcat ultimele zile de plafonare Potrivit Eurostat, invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat semnificativ pieţele agricole globale în 2022. Rusia şi Ucraina erau exportatori majori de cereale, grâu, porumb, seminţe oleaginoase (în special floarea soarelui) şi îngrăşăminte, când a izbucnit războiul. Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al producţiei agricole în această perioadă a fost observat în Ungaria (53%) şi Polonia (44%). Urmează nouă ţări cu creşteri între 30% şi 40%: Germania, Slovacia, Belgia, Ţările de Jos, Danemarca, Luxemburg, Portugalia şi România. Grafica: Eurostat Cele mai reduse rate de creştere au fost în Malta (4%), Franţa (14%), Cipru şi Italia (ambele cu 15%). Cel mai ridicat ritm de creştere al preţului mediu al mijloacelor de producţie care nu au legătură cu investiţiile s-a înregistrat în Lituania (51%), Ungaria (47%) şi Slovacia (39%), iar cel mai redus în Malta (7%), Portugalia (17%) şi Luxemburg (20%). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În Ungaria, supermarke­turi­le sunt obligate să limiteze preţurile za­hă­rului, uleiului de floarea-soare­lui, laptelui, pieptului de pui şi pulpei de porc. După ce guvernul condus de premierul Viktor Orban a decis să plafoneze preţurile la produsele alimentare de bază, retailerul Aldi a decis să introducă o limită de un kilogram de cartofi şi un litru de lapte pentru fiecare cumpărător, ca urmare a creşterii cererii. Alte lanţuri de magazine precum Spar, Lidl şi Tesco au introdus restricţii similare. La 7 decembrie 2022, Ungaria a eliminat plafonarea prețului la carburanți, după ce măsura a provocat o criză de aprovizionare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră